n*ichdt ?evaeoSeria Aventurile lui Ragastens

Borgia

Regele Cersetorilor - TribuletRegele Cersetorilor - Curtea Miracolelor

Printesa Rayon d'OrDoamna in alb, doamna in negru

Seria Royal de BeureversNoshadamus, regele intunericului

Frumoasa Fiorinda

Seria Marchiza de PompadourMarchiza de Pompadour

Rivalul*regelui

Seria Roland CandianoPuntea suspinelorAmantiiVenetiei

Seiia Buridan, eroul de laTurnul Nesle

Regina Blestemat6Elixirul dragostei

MyrtilleTurnul Nesle

-,2,,,{tk&=3/

Faul FevalSeria Gocogatul

Cocogtul vol 1 -Tinere{ea

Cocogatul vol 2 - LagardereCocogatul vol 3 - Cavalcadele lui

LagardereCocogatul vol 4 - Mariquita-

Cocogatul vol 5 - Triumful dragostei

Seria Fiul lui LagardereSergentulBelle Epee

Ducele de Nevers\h

-,6,\$ffi=u'-,,1

trugene SueMisterele Parisului vol 1

Misterele Parisului vol 2

Cavalerii de Malta

Flamuri Negre

Salamandra

Marchizul

StAnca diavolului

Secretul lui Martin vol 1

Secretul lui Martin Vol 2

Fonson du TerrailRegele liganilorRegina Jiganilor

Seria Rocambole1-Mogtenirea misterioasd vol 1

2-Mogtenirea misterioasi vol 2

3-Clubul valelilor de cupd vol 1

4-Clubul valelilor de cupd vol 2

-#e-$*rJJules de ftrandpr6

Cartouche regele hofilor vol 1

Eonson o/u Cerrnl

ffiwsGHGt

fficsf cmm

volumul 1

Autor: Ponson du TerrailTitlu: Parisul Misterios vol 1Titlu original: Le Paris mystdrieux vol 7- Les spadassins de I'OpdraEditor Dexon Office, Bucure5tiEdifie completatd 9i revizuiti a edilieiapdrutd la editura Eminescu SA (1928)@ by Dexon Office,2O!7

Toate drepturile pentru aceastd versiune aparlin Dexon Officelnformalii, comenzi rambursEmail dexonoffice@gmail.comwww.aldopress.ro

ISBN :978-973 -707-554-9

Fartea ISpadasinii de la Operd.

Capitolul I

Atacul la drumul mare

intr-o searl din luna ianuarie a anului 1836, o diligenfd trasdtlc patru caizdravetimergea pe unul din drumurile din sudul ltaliei,rh'urn tdiat printre povdrnigurile neregulate qi repezi de-a lungul

;roalelor Abruzzllor.Un servitor qedea agd[at de scara ffdsurii, iar un altul m6na caii

t:u rnulti repeziciune, nu in trap d la Daumont, aqa precum se factlc obicei cdlStoriile cu pogta.

in trdsura a cdrei capoti era ldsati pe spate, un bdrbat qi o femeieliiniird gedeau mdnd in mdnd qi respirau cu deliciu adierea serii, imbi-birlir de parfumurile rdcoroase gi pdtrunzdtoare ale munfilor.

l]Srbatul putea sd aibd intre dou6zeci qi qase qi douizeci gi qapte

tlc ani; era de staturd potrivitA, blond, nervos, cu o infdfigare plindrle cnergie gi totodatd de bl0ndefe. Strdlucirea ochilor lui albagtrivirrlca un curaj de leu, iar linia dreaptd a nasului o voin{e nestrd-rrrrrtatd gi multd rdbdare.

lir:meia care-l insofea avea o infd,tiqare cu totul deosebiti. Pdrulrrt'p,ru qi lucios, buzele-i rogii umbrite de un puf ce abia se zdrea,rrr:lrii-i negri gi scdnteietori ardtau limpede originea ei meridiona-l:i. lira inalt6, zveltd, qi mdinile-i erau de-o fine,te adorabil[. Surdsullrrrrbatului era visdtor, aproape contemplativ, pe c6nd cel al insofi-I r ri r rc i sale, dimpotrivd, avea acea pecete de ironie ascuns5, care trd-rlcrrzl la femeie furlunile unei viefi zbuciumate prea de timpuriu.

S-ar fi ghicit, vdzdnd-o, cd weme indelungatd sperase, suferise,pliirrsose, cd nu mai spera nimic de-acum, ci se impdcase cu viala

Eorcon du eerrazl

a$a cum ii fusese hdrdzitd gi cd, obositd de-atot fi victimd, eaferase in cele din urmi rolul acelei a care chinuiegte in loculcare se lasd a fi chinuit.

De altminteri, pe fruntea aceea lati qi brdzdatd, de cdteva cuwemelnice se oglindea inteligena sau poate chiar geniul... pe tle acelea increfite la colguri gi inarmate cu un surAs purureajocoritor, un psiholog ar fi citittoropeala aceea ce vine de peexcesului prea multor suferinfe, scepticismul acela cumplitface tdria femeii qi deznddejdea bdrbatului.

Trdsura alerga pe o pantd repede, prin fundul unei trec[toricdrei infbliqare sdlbaticd reamintea cele mai posomordte opere alui Salvator Rosa.

Doud lanfuri de munfi stdvileau o vale addncl in mijloculia se rostogolea cu zgomot un rdu. Mun{ii aceeardpoqi, aproaperpendiculari, erau acoperili de o vegeta{ie pipernicitd, cu fruziqul de un verde intunecat, in mijlocul cdreiardsdrea ici-colo c6o stincd cenugie, rdmdgifele unei clddiri feudale, zidurj in ruisau vreun turn ddr0mat.

Uneori se zdrea printre spa{iul a dou[ creste de munfi unzont indepdrtat qi albastru, mdrginit de marea strdlucind de vdpaisoarelui ce asfinfea.

- Leona, gopti la un moment dat cdldtorul, strAngdnd in m6inile sale mdna tinerei femei, nu crezi ca gi mine cd splendorilcele mai sdlbatice ale naturii formeazd, iubirii un cadru minuna

- Ba'da, ficu ea cu un semn din cap de o infinitd drdgdldgenie

- Scumpa mea, urmd el, e atit de dulce iubirea c6nd cilregti! $i viafa aceasta in doi, prin lume, aceasti izolarea doud iniin centrul universului, pe drumurile populate de necunoscufi, nu-oare cea mai minunatd, cea mai fericitd ce s-ar putea visa?

Tdndra femeie nu rispunse. Gdndul ei poate zbura intrparte... sau poate cd gi pe ea o absorbise cu totul priveliqtea imndtoare a linuturilor pe care le strdbdtea.

- Ah! scumpa mea Leona, urmd cdldtorul cu infldcdrare, cviafd de bucurii fdrd sfirqit qi fericiri nebinuite pini acum mi-dezvdluit iubirea ta! Mai inainte ca intdmplarea sd mi fi pusurma paqilor tdi eram un om neocupat gi trist; inima mea pust

lFsrisu[ mt*trrbr 7

rc lrudea zadamic sd se avdnte spre necunoscut, imaginalia meavisir idealul. Astdzi am g[sit qi pe unul si pe altul. Anul acesta de

t'rililorie, care se va implini in curdnd, a trecut pentru mine ca unvrs. oir un vis fericit. Sufereai inziuarind te-am intilnit; posomordtd

;r irrcovoiatd ca statuia dejnddejdii, fipdreaimoartd mai dinainte pen-Irtr viafd, pentru iubire, pentru speran!6 gi dezamdgirea-ntipdrise

1rr' liumosul tdu chip pecetea-i fatald.Taci, Gontran, taci! il intrerupse tdndra femeie.Fie, murmurd el, nu te-amintrebat niciodati ceva in privinJa

rrcclui trecut misterios pe care mi-l ascundeai cu ati.la griji. EraiIr.rrrrroasd, inteligenti gi sufereai; vdzdndu-te, te-am gi iubit. Atunbi,rrlr, ingerul meu! Tinsrelea e totdeauna vdnturatici qi setoasd delrrpto uriage qi am voit sd lupt qi eu cu durerea, cu descurajarea,t'rr deznddejdea, cu tot ceea ce-!i rodea sufletul intr-ascuns. Amrntlriznit sd cred ci inima ta infrAntd gi obositd mai avea o ulti-rrrii fibrd crulatd gi gata sd vibreze la cea dintdi atingere. Eu !i-amrr:tlat o viald nou6, lie, care voiai sd mori. Am sperat cd mi veiirrbi qi acum qtiu cd md iubeqti. De un an de c6nd am plecat dinlrrln[a. egti fericitd.

F'rumoasa cdldtoare strdnse in tdcere mdna insofitorului ei.

- Dar, sffirqi el, acum mi-e teamd.

- Teamd de ce? fbcu ea.

- De intoarcerea noastrd apropiatd, murmurd el.

- Ce copildrie!

- Ah! dragd prietend, dacd ai gti ce vdnt de nestatornicie, descopticism qi de dezamdgire se abate in fiece clipd pe deasuprarrcolui ora$ grozav, ce se cheamd Paris. Dacd, ai qti Cdfi din aceiacrrrc iubesc suferd acolo de un rdu necunoscut gi frrd nume.

- FdrI nume? intrebd ea.

- Ba md ingel; are nume.

- Care e r5ul acela?

- Gelozia, murmurd cdldtorul cu o voce inibuqitd.Un z0mbet fluturd pe buzele tinerei femei. insolitorul ei il lud

tllcpt un zdmbetde iubire, dar un observator dezinteresat ar fi ghi-c:it ci el era expresia sincerd gi naivd a unei compltimiri pu{in camlrat jocoritoare.

Poruon du Cerrn/

-Ah! continud Gontran, cdnd cineva iubegte ca mine, e gepe o umbri, gelos pe soarele care pdtrunde in budoarul aceleia

:ur" o adord, gelos pentru privirile de admirafie ale mulgimii.la drept vorbind, cine gtie? Poate vei inceta in curdnd sd mi iuSunt atAfia bdrbali tineri qi frumogi la paris!

Ea cldtind uqor din cap. Gontran se simli fericit de gestul

- Egti un inger! ii zise el.Pe cdnd se cufundau amOndoi in aceasti convorbire sen

mentnld,,locul pe care-l strdbdteau devenise qi mai sdlbatic gipustiu capdnd, atunci. Orizontul indepdrtat dispiruse,pe unde se strecurd kisura se ingustase iar vegetala pipernicit[munfilor frcuse loc pe nesimfite unei pdduri de juni stufogi, ?

tri[atd' ici qi colo cu blocuri uriage de stdnci prdvdlite din indltimea culmilor. Deodatd surugiul se intoarse:

- Domnule marchiz,-zise el intr-o franfuzeascd stricatd,innoptat gi drumul e cdt se poate de primejdios. Sdptdmdnacutd, banditul Giuseppe, cu banda lui, a oprit chiar aici doi enAvefi arme cu dv?

Tindrul tresdri, apoi intinse mina spre unul din buzunarelesurii gi scoase o pereche de pistoale. Servitorul agd[atpe scard aun altul.

chizul.Acum dd bice cailor gi pornegte in goana mare! stri

La numele de Giuseppe,tdndrafemeie frcuse o migcare bcI 9i o paloare neagteptati gi se intipdri pe fafd. Cdldtorul socd schimbarea aceasta se datora emofiei ce neapdrat trebuiapricinuiascd unei femei vestea unui atac probabil al acestordili care au bdntuit totdeauna drumurile Italiei.

- Leona, zise el cu dragoste, nu-!i fie team6 de nimic,s-ar ?ntdmpla o nenorocire, asta ar fr cd" eu ag muri apirAndu_pe tine.

Tdndra femeie cldtind, din cap cu un aer de incredere, pe c6trdsura continua si.alerge in goana mare.

Noaptea se apropia, soarele apusese dupd cregtetul mun{ilcintunericul se cobora in vale gi crepusculul, acest vestitor al iv

! strigd

lFerisul mi*ftnor e

ii stelelor, incepea s[ dea fiec5rui obiect, apropiat sau depdrtat,

lirrmi nehotdr6td si ciudat6.Marchizul Gontran de Lacy (acesta era numele s5u) incdrcase

lc doud pistoale, apoi iqi aqezd in fat[ qi la indem6nd un pum-I cu lama triunghiulard, pe care-l adusese din Indii'Omul acesta era de un curaj frrd seamdn. El i-ar fi jucat viaao singurl carte qi intdmpldrile pline de peripefii ce nasc din

trcprevdzutul cildtoriilor ii pldceau la nebunie. Totugi, acum simfirt oarecare teamd. Aruncase o cdutlturd furigd spre Leona.

I)eodati se vdzu o lumind la doudzeci de paqi, intr-un desiq de

prr rnarginea drumului. Un glonte guierd qi unul din cei patru caiirrhirmali la trdsurd se privSli la pimdnt, atins de moarte. Atunci,ln lbcul armei, marchizul igi regdsi toatd energia, tot a$a cum miro-nrrl prafului de pugcd qi sunetul fiompetei ad"d 9i fac pe cai sd neche-

rc in toiul unei lupte.

- Culcd-te in fundul trdsurii, zise el Leonei, gloanlele nu tevur putea atinge acolo.

lil siri jos cu iuJeala sprintend a unui tigru, cu pumnalul in dinfi,rrrr pistol in fiecare mdnd, intovir[qit de servitor, un fost soldat ce

shrjise sub ordinele lui. in aceeaqi clipd, doi oameni iegird dintr-untrrl'ig. Unul sta gata sdtragd, pe cdnd celdlalt li avea incd arma fume-p,,rndd la umdr.

- Domnule strdin, strigl acesta din urmd, vd rog sd nu tra-

F1cli, pentru cd a dori sd vorbesc ceva cu dumneavoasffd.

- Ce vrei? se rdsti Gontran.Banditul se apropie la o distand respectuoasd gi salutd cu o poli-

tt'1c desdvArgitd.

- Domnule, zise el, md numesc Giuseppe gi cred cd numelenrr:Lr nu vi e necunoscut.

- Te ingeli.

-Atunci, fiindcd senioria voastrd nu md cunoagte, am sd-i dau

t'iilova ldmuriri.Te ascult, vorbegte.

- Domnule, continud banditul, sunt napolitan de origine, ban-

rlir cle profesie, artist de pldcere gi poet din capriciu" imi plac ope-

rrrlc de la San Carlo qi Scala, compun in momentele de rdgazver-

l0 Eonson du Corrnl

suri foarte frumo"ase, pe care apoi le c6nt acompaniindu-mdgur. Restul timpului opresc qi jefuiesc cdldtorii la drumul

- Domnule bandit, rispunse cu riceali Gontran de Lacy,cred ci qi cu mine se va intdmpla acelagi lucru, adicd nu m-ai orca sd-mi recifi versuri gi si-mi ceri noutdfi despre o prioarecarg.

- Negregit cd nu, Excelenfd.

- Atunci, ce doregti?

- Punga dumneavoastri, monseniore, dacd ave[ibundtateami-o dafi.

- $i dacd mi-o apdr?

- Viafa dumneavoastrd, seniore.Banditul fluierd intr-un chip cu totul particular gi deodatd,

tufigurile vecine, din fiecare bloc de stdncd, din trunchiul fitrui copac, iegird bandifii inarma[i, care venird sd se ingirepectuoqi in jurul qefului 1or.

- Vedefi, Excelenfd, zise banditul, compania e cam nDaci Gontran ar fi fost singur, s-ar fi apdrat cu invergun

re, dar se g6ndea c6, odatd mort, Leona ar rimine in mdinibandililor.

- Cat ili trebuie? intrebd el pe Giuseppe.in momentul acesta, frumoasa c[ldtoare igi scoase capul pri

perdelele trdsurii. Giuseppe nu putu s6-i stdpineascd un it igdt.

-Marchiza! murmurd el.

La strigdtul qi numele acesta, Gontran tresdri.

- Ce inseamnd asta? exclamd el cu m6ndrie.

- 4hl Iertafi-md, Excelenfd! Credeam cd am pldcerea...

- Dumneata cunoqti pe doamna?

- Hei, qi incd foarte intim!Leona cobori din trdsurd qi merse spre Gontran.

- Omul acesta e un mincinos neruginat , zise eaardtAnd cutul pe Giuseppe, eu nu l-amvdzatniciodatd.

_ - Ierta,ti-md, doamnd,replicd,banditul. Nu md disprefuia{ifel, pe wemea cdnd locuiafi in Florenfa.

Gontran se ingdlbeni la aceastd destdinuire gi privi pe Leorcu groazd, dar aceastapdstra o linigte disprefuitoare gi iuperbd

lpsrigul mi$terind 11

Domnule bandit, zise ea zimbind,, memoria dumitale ted qi eqti victima unei greqeli nostime. Eu n-am locuit nicio-

rI in Florenf a,n-am fost niciodatdmarchizd qi acum te vdd pen-prima oard in viaa mea.

lji zicdnd acestea, ea-l fixd pe bandit cu o privire mai mult decdtpun6toare.

- Atunci m-am inqelat, zise acesta, redevenind iarSgi respec-

rros qi plin de politele; vd cer mii de scuze, doamnd.l,eona aruncd spre Gontran o privire triumfbtoare gi acesta res-

Acum, prietene, zise ea cu un ton rgce, d6-1i aurul omuluita si sd ne urmdm drumul.- Avefi putini rdbdare, doamn6, cdci nu va ft atdt de lesne.

Vi inchipui{i oare cd eu md voi mulgumi cu cdteva sute de napo-letrni, mai ales acum, cdnd e vorba de rdscumpdrarea dumnea-vrrirstrd, de rdscumpdrarea unei femei ce seamdnd atdt de bine cu'cir dintdi iubire ame4 cdci eu v-am luat drept ddnsa?

( iontran se infiord qi ridicd pistolul la inilfimea frunlii ban-lirului.

- Domnule, ii zise Giuseppe, dacd md vei omori, tot ifr vorrfirrrAne treizeci de potrivnici care, ca gi mine, vor gdsi pe doam-rrrr lirarte frumoasd.

Marchizul pdli qi pistolul ii scdp6 din mdnd.

- Sd vedem, ii zise el, sunt la dispozifia dumitale. Ce sumdt'rr t'i'/

- Un bdrbat, care cdldtoregte cu diligen{a in tovdrdqia unei femeilrrrrnoase, trebuie sd fie bogat. Numele dumneavoastrd, vd rog!

- Marchizul de Lacy.

- De origine vandeianS, nu-i aga?

- Mi cunoqti, agadar?

- Domnule, rdspunse curtenitor Giuseppe, eu imi fac aface-r ilc cu multd gnjd qi fdrd sd cru! ceva. Am un corespondent la Paris.('rrnd un om de seamd pleacd din Franfa,spre Italia, eu primescrrrrrnaidec6t un duplicat al paqaportului sdu gi un dosar confindndr r rtl icafii exacte asupra dispozifiei sale, asupr a caracterului, .rela-

liilor de familie qi cifra averii.

t2 Wu*)o du Carnl

- Dupi aceea? zise cu rd,ceald, marchizal.

- Dumneavoastrd avea[iaproape treizecide mii de liweacum un an. Azi nu vd mai rdmdn dec6t dou[zeci de mii. A]i cltuit pu{in cam nebunegte o sumi rotundd de doui sute de miifranci, ca s5 satisfacefi capriciile doamnei.

Zicdnd aceste cuvinte, Giuseppe se ?nclind addnein fafa I- De altminteri, addugd el cu o curtenie pu{in cam batj

toare, mirturisesc cd doamna meritd acest sacrificiu gi chiarmult. C0t despre mine, care nu sunt dec6t un bandit, a cumbucuros cu o suti de mii de franci inima unei femei ca d0nsa.

Gontran se cutremurd.

-Dar, sfhrgi banditul, eu sunt, la unna urmelor, un om de

bd gi am sd vd las s5 alegefi. Cedafi-mi mie doamna sau iminafi un cec de o sutd de mii de franci.

- O sutd de mii de franci! exclamd tindrul, pdlind. Egti

- Pentru ce?

- Dar inseamnd, afunci, cd imi ceri toatd averea.

-Nicidecum! Vd mai rdmdn inci o suti de mii de franci.

: Ti.l, dar e deajuns c0nd iubegti. Vd vei cumpira la doudzde. leghe de Paris o cdsufd, unde vei gdzduipe doamna. Cunoagarla:

O cdsuyd Si inima taMi-s de-ajuns...

Marchintlturba de mdnie qi privea cdnd pe bandit, care sta nrsdtor, cdnd pe Leona, incremenitd de cuvintele lui Giuseppe.era de fEcut? O clipd ii fulgerE ideea de a ucide pe t6ndra_ilitoare qi de a se apdra in cele din urmd cu dispeiar e, atdt iide ruqinos sd se lase jefuit in felul acesta. Dai Leona

"ru uiat

frumoasd!

-La urrna urmelor, zise Giuseppe curmAndu_qi reflexiilegrdbit si ajrlngd la o concluzie, daciug uu.u un sfat sd vd dau,fi ca sd-mi ldsafi mie pe doamna. vei regdsi la paris un alt idoleu ag fi, la rdndu-mi, cel mai fericit bandit din lume, cicina seamdnd de minune cumarchiza cunoscuti de mine. Fan

lFurifiI uidteinn

o sutd de mii de franci, dar nu-i nimic,

t3

md va costaii fac fericirea.

- Taci, mizerabile! strigi Gontran, galben de m6nie. Furd-md,nu insulta femeia pe care o iubesc. Iti voi da cei o suti de miifianci.

- Foarte frumos, murmurd banditul. Dacd ag fi femeie qi unar face un asemenea sacrificiu, cred cd l-aq iubi.

$i Giuseppe aruncd o privire gireatd spre Leona, al cdrei chipnepdsdtor. Gontran deLacy se hotdrdse intr-o clipd. El

ruina, dar salva pe Leona, qi iubirea acesteia nu era oare feri-lui suprem5? Banditul ii intinse o hdrtie, zicdndu-i:

*Iatd, domnule, o polild in alb a casei Massei & Co., ban-i din Neapole, asupra firmei Rotschild din Paris. Vd rog s-o

iti.Gontran semnd, dupd ce sciisese foarte citequna sutd miifranci'

-Acum, ExcelenS, addugi banditul, nu-mi mai rdm0ne decdt

vd mullumesc gi sd v[ rog avdurca in trdsurd.(iiuseppe oferi cu galanterie mAna Leonei, care-gi reocupd loculdiligenfd. Tindra femeie se inclin6 pe jumdtate gi gopti la ure-

lrca banditului:

- La Paris, peste opt zile.- Voi fi acolo, rdspunse el din privire.

Gontran nu vdzuse gi nu auzise nimic, dar simlea cd inima itgheafd. Trdsurapomi in galop, ldsdnd calul mort in mijlocul dru-rrlui.

- Leona, zise atunci marchizul, cu o tristele aproape solem-rfl. tc iubesc.

Oh! qtiu, rdspunse oa. Dumneata egti nobil gi bun, Gontran.' imi juri insd cd omul acela a minlit qi cd nu l-ai mai vdnrt

iodatS?- i1i 3ur, r6spunse ea netulburatd.

lii femeia aceasta min{ea!