Avantajul comparative si profitul din tranzactii

Printre cele 12 principii economice descrise in capitolul 1 a fost si principiul profitului din tranzactii profitul reciproc pe care persoanele specializate il pot obtine facand diferite lucruri si tranzactionand cu altele. A doua ilustratie a modelului economic este un model deosebit de util a castigurilor din comert comert bazat pe avantaj comparativ.Una din cele mai importante descoperiri ale economiei este ca exista castiguri din comert ceea ce da sens in a produce lucruri in care esti deosebit de bun si de a cumpara de la alti oameni lucruri la care nu esti atat de bun in a le produce. Acest lucru ar putea fi adevarat chiar daca ai putea produce totul pentru tine; chiar daca un genial chirurg pe creier (neurolog) isi poate repara robinetul care picura, probabil este o idee mai buna sa cheme un instalator profesionist.Cum putem modela canstigurile din comert? Sa stam cu avionul nostru drept exemplu si inca o data sa ne imaginam ca Statele Unite este o companie economica unde toata lumea lucreaza pentru Boeing, producand avioane. Acum sa presupunem ca Statele Unite are abilitatea de a face comert cu Brazilia - o alta companie economica unde toata lucreaza pentru compania braziliana de avioane Embraer, care este, in viata reala, un producator de success pentru jeturi de naveta (jet = avion turboreactor).(Daca zbori dintru-un oras mare al Americii catre un alt oras mare avionul tau va fi cel mai probabil un Boeing, dar daca vei zbura catre un oras mic, sansele sunt mari ca avionul tau sa fie un Embraer.)In exemplul nostrum, singurele bunuri produse sunt avioanele mari si avioanele mici. Ambele tari ar putea produce ambele tipuri de avioane. Dar, cum vedem in acest moment, ele pot castiga producand diferite lucruri si comercializand intre ele. In scopul acestui exemplu, sa ne intoarcem la cazul simplu in linie dreapta de posibilitate de productie in strainatate. Posibilitatea de productie a Americii este reprezentata de posibilitatea de productie in strainatate in tabelul a in figura 2-4, care este similara cu capacitatea de productie in strainatate in figura 2-1. Potrivit diagramei, America poate produce 40 de avioane mici daca nu face niciun avion mare si 30 de avioane mari daca nu face niciun avion mic. Reamintiti-va ca asta inseamna ca panta de posibilitate de productie in strainatate a Americii este Y4 ; costul de oportunitate al unui avion mic este Y4 dintr-un avion mare. Tabelul b al figurii 2-4 arata capacitatea de productie a Braziliei. Ca si Statele Unite, posibilitatea capacitatii de productie in strainatate este o linie dreapta, ceea ce inseamna oportunitatea costului unui avion mic in termenii unui avion mare.Capacitatea de productie in strainatatte a Braziliei are o panta constanta de 1/1. Brazilia nu poate produce nimic atat de mult ca America. Cel mai mult poate produce 30 de avioane mici sau 10 avioane mari. Dar este relativ mai bine la productia de avioane mici decat America. In timp ce Statele Unite sacrifica dintr-un avion mare pentru productia unui avion mic, petru Brazilia oportunitatea costului unui avion mic este de doar 1/1 dintr-un avion mare.Tabelul 2-1 sumarizeaza oportunitatea costului celor 2 tari pentru avioanele mici si cele mari.Acum, SUA si Brazilia pot allege sa-si produca fiecare tipurile de avioane, fara sa comercializeze sis a consume doar ceea ce produce fiecare. (O tara consuma un avion cand este detinut de un resident pe piata interna). Sa presupunem ca cele doar tari au inceput asa si au facut alegerile de consum aratate in figura 2-4. In absenta comertului, SUA produce si consuma 16 avioane mici si 18 avioane mari pe an, in timp ce Brazilia produce si consuma 6 avioane mici si 8 avioane mari pe an.Dar este ceea ce poate sa produca cele 2 tari cel mai mult? NU . Avand in vedere ca cei doi producatori adica cele 2 tari au costuri de oportunitate diferite, SUA si Brazilia pot ajunge la un accord profitabil pentru ambele.Tabelul 2-2 arata cum un astfe de accord poate functiona: SUA se specializeaza in productia de avioane mari, construieste 30vpe an I vinde 10 Braziliei. In acelasi timp, Brazilia se specializeaza pe productia de avioane mici, construieste 30 pe an si vinde 20 catre SUA. Rezultatul este aratat in figura 2-5. Acum SUA consuma mai multe avioane mari si mici; in loc de 16 avioane mici si 18 avioane mari acum consuma 20 avioane mici si 20 avioane mari. De asemenea, Brazilia consuma mai mult, ajungand de la 6 avioane mici si 8 avioane mari la 10 avioane mici si 10 avioane mari. Cum arata tabelul 2-2, ambele tari culeg castiguri din comert, consumand mai mult din ambele tipuri de avioane decat daca nu ar fi facut comert.Ambele tari sunt mai bune cand fiecare se specializeaza in ce sunt bune si fac comert. Este o idee buna pentru SUA sa se specializeze pe productia de avioane mari deoarece costul de oportunitate a unui avion mare esre mai mic decat al Braziliei: 4/1