Factorii naturali care influenteaza declansarea avalanselor

AVALANELEFenomennatural ce const n alunecareapepantea unor mase dezapada, avalanele apar, de regula, in zonelemontane, in anumite conditii si din anumite cauze. Pot fispontane(autodeclansate, de factori naturali) saudeclansate(de oameni) i pot producevictimeomenesti saupagubemateriale importante.

Istoria consemneaz numeroase evenimente tragice n care avalanele au ucis zeci si sute de persoane. Printre cele mai dramatice evenimente de acest gen se numr avalana din 10 ianuarie 1962 n Peru. Avalansa uriasa, pornita de sub vf. Huascaran a fcut aproximativ 4000 de victime in 9 mici localitati. Tot n Peru, pe 31 mai 1970 o avalansa uriasa (cutremur care a dizlocat un ghear suspendat) a distrus oraselul Yungay facnd peste 15 000 de victime. n Europa , dei de mai mici dimensiuni, irul lor pare infinit: n Franta, 1601, la Cheze et Saint-Martin (Pirinei) - 107 morti, ambele sate distruse, tot n Franta, 1749, la Huez (Isere)- 130 morti, mare parte a localitatii distrusa, n 1970: Val d'Isere (Savoia)- 39 morti, 37 raniti, o cabana distrusa, n Elvetia, Galtur, n 23 februarie 1999- zeci de cladiri, 31 morti si 18 raniti (circa 250. 000 mc de zapada pulver cantarind circa 87. 000 tone au coborat 1300 m diferenta de nivel cu circa 250 km / h). O statistica de ansamblu pentru Alpi, pe perioada 1940-1980, estimeaza la aproximativ 19. 000 numarul de avalanse care au cauzat decese (3. 800 de morti) si pagube materiale marin Romnia, cel mai grav eveniment de acest fel s-a petrecut la Balea, pe 17 aprilie 1977, cnd au pierit 23 de schiori sibieni.O statistica franceza arata ca doar 20% din decesele prin accident in munti sunt cauzate de avalanse (medie 30 persoane/an, fata de un total de 150/ an). Prin comparatie, mor accidental in Franta 600 oameni /an prin inec si 40-45 / an in accidente de vanatoare....Pentru Romania nu exista inca statistici oficiale / relevante. Se poate estima 1-10 morti / an in avalanse, cu tendinta crescatoare, din cauza cresterii numarului de practicanti ai formelor de turism si sport hivernal in zone alpine coroborata cu lipsa de echipament, instruire si informare.

Factorii naturali care influeneaz declanarea avalanelorRelieful

Inclinarea panteiAvalane se pot declansa pe pante cu inclinatia intre (aproximativ)20 si 55 grade.Pe pantele cu inclinatie mai mare, zpada nu se acumuleaza ( totusi, acestea pot fi, dupa caz, "maturate" de avalanse venite de mai sus, in plus, din cand in cand, in cazul ninsorilor abundente, zpada curge pe aceste pante ) Pantele cu inclinatie mai mica pot fi periculoase cand sunt in continuarea / la baza unor pante / valcele / culoare inclinate (Chiar sizone plate sau contrapanterelativ apropiate de o pantapot fi periculoaseuneori)

Morfologia suprafetei soluluiPantelelungicontinue(plane, convexe sau concave) suntmai periculoase ca cele discontinue("intrepte")Pantele mai"netede"(ex. placile stancoase, fetele inierbate sau acoperite cu ienupar pitic, afinis, smardar etc.) sunt mai periculoase ca cele "rugoase"(cupadure,jnepenisuri, tufisuri,blocuride stanca etc.) pentru ca acestea "retin" zpada (Cu conditia sa nu fie total acoperite si "netezite" de zpada mai veche, care anihileaza efectul)

Zapada

Grosimea stratului de zapadaStratul de zapada devine potential periculos lapeste 30 cmgrosime (de regula)Grosimea stratului depus se poateaprecia mai bine la depuneri uniforme(ninsori calme), dargreu la cele neuniforme(ninsori cu vantsau vant dupa ninsori cu zapada prafoasa)

Densitatea zapeziiDensitatea zapezii poate fifoarte diferita ( De ex, 1 metru cub de zapada "pulver" are sub 50 kg, in schimb 1 metru cub de gheatza are peste 900 kg)Prin urmare,masaunuistratde zapada"firn" echivaleaza cu a unuistratde peste10 ori mai grosde zapada"pulver"!

Structura microscopica a zapeziiAre rol determinant:- tipul /forma / dimensiunea cristalelor-procentul de apa in stare lichida si gazoasaAceste caracterevariaza:-in spatiu, in cadrul aceleasi paturi de zapada,de la strat la strat si chiar in acelasi strat-in timp, sufera transformari importante ("metamorfozaconstructiva", "metamorfoza distructiva" etc.), dupa conditiile meteo si alti factori

Pentru problema avalanselor, structura microscopica a zapezii este importanta pentru ca ea determina cat de compact / coerent / tare / rezistent e stratul de zapada (cat se tin particulele din el unele de altele) si cat de bine adera lateral si mai ales vertical (la stratul de zapada mai vechi sau la sol / stanca / vegetatia de dedesubt) si deci daca si in ce conditii se declanseaza sau nu o avalansa.

Periculoasaeste, in special,zapada:uscata pudroasa("pulver"), ninsaproaspatincantitati mari(cristalele ce nu adera unele de altele, stratul nou nu s-a tasat, nu are coerenta si nici nu s-a "sudat" de baza)uscata granuloasa, aparuta printransformarea in timp, in anumite conditii, a celei "pulver" sauninsa directin forma de granule (de ex. "mazarichea")umeda,grea,ninsaproaspatpe osuprafata neinghetata(stratul de zapada este coerent, dar nu adera de suprafata umeda pe care a cazut, riscand "sa plece" tot stratul)umeda, maiveche, ce devine "grea", granuloasa sau / si cu procent mare de apa lichida laincalzirea brusca a vremii sau este deja granuloasa ("firnul" de primavara) si ii creste procentul de apa lichida sau intre ea si sol se insinueaza o pelicula de apa lichida din cauza temperaturii ridicate (expunere la soareprimavara la amiaza)Condiiile meteo

TemperaturaFrigul accentuat menine pericolulde avalana (pentru ca nu permite realizarea unei coeziuni intre fulgii de zpada si nici cu stratul anterior sau cu solul, zpada ramanand "pudroasa" . Aa se ntmpla adesea in Carpai in miezul iernii.nclzirea moderata / progresivaa vremiireduce pericolulde avalana (pentru ca favorizeaz tasarea stratului nou de zpada si mrirea coeziunii interne - dintre cristale, precum si "sudarea" cu stratul mai vechi).nclzirea accentuata / bruscaa vremii (cu vnt / front cald sau ploaie)creste pericolulde avalana (pentru ca zpada se nmoaie, devine apoasa, "grea", putnd uor aluneca pe straturile mai vechi sau pe "pat" (stanca, iarba.) ASA se ntmpla adesea in Carpai primvara.nghearea zpezii vechi/apoase, daca e mai profunda (nu doar stratul f. superficial - "crusta")reduce pericolulde avalana (pentru ca se consolideaz coerenta din interiorul stratului). Aa se ntmpla la val de frig dup o perioada calda, sau primvara in timpul nopii, dimineaa devreme sau seara sau la umbra.

Condiiile meteo

Vntul Vntulasociat ninsorii creste pericolulde avalana (pentru ca produce depuneri inegale si care sunt adesea greu de anticipat sau recunoscut)Vntul puternicdup ninsoare sau cnd zpada a rmas mai mult timp pudroasa creste pericolulprin acelai mecanism, putnd transporta zpada de la suprafaa.Astfel, vlcelele, culoarele, alte adncituri ale reliefului sunt umplute cu zpada adusa de vnt, iar crestele / muchiile vor rmne cu mai puin sau chiar libere sau doar cu stratul vechi de zpad.n plus, vntul depune zpada si in alte locuri dect cele concave, sub forma de "placi de vnt", cu consistenta diferita in funcie de faptul ca sunt formate "in vnt" sau "sub vnt"

Clasificare practica a avalanelorGeneralitati privind clasificarea practica a avalanelorPentru nespecialiti, care abordeaz in scop turistic, sportiv sau recreativ muntele iarna, este mai utila si practica o clasificare simplificata, cum este cea tip 2x3:

Avalane cu zpada uscata(cu trei subtipuri, in ordine crescnda a densitii zpezii):Avalana cu zpada pudroasa (cu nor)Avalana cu zpada granuloasa (fara nor)Avalana cu zpada in placi uscate

Avalane cu zpada umeda (cu trei subtipuri, in ordine crescnda a umiditii):Avalana cu zpada in placi umede Avalana cu bulgari si rulouriAvalana de fuziune

Avalansa cu zapada pudroasaApare dupa ninsori abundente cazute pe timp frigurosSe declanseaza:spontan, la orice ora din zi sau din noapte, nefiind legate de temperatura si neimplicand o modificare calitativa a stratului de zapadaprovocat (de diverse cauze exterioare, ex. de oameni).Are doua componente distincte:avalansa propriu-zisa (masa de zapada care aluneca pe panta, atingand viteze de 200-400 km/h)norul avalansei (Format din microcristale de gheata, el insoteste avalansa propriu-zisa si este in sine foarte periculos, putnd ucide oameni daca microparticulele ce-l compun intra in bronhii / plamani, prin inhalare sau patrundere fortata, involuntara, in plamani, din cauza presiuniiZapada fiind foarte usoara si fragila, "zboara", pe o "perna de aer. Nu se insinueaza ca un ic intre stratul existent si straturile de aer, ci navaleste la vale ca un talaz imens, izbind "cu fruntea" ca un berbec straturile de aer imobile. Prin urmare:Produce un zgomot foarte puternic ("ca un tunet")Frontul avalansei si norul creaza "efectul de suflu".Suflul este o veritabila unda de soc si poate culca la pamant padurea, smulge acoperisuri, declansa alte avalanse etc, iar asupra oamenilor poate produce barotraume grave, afectand plamanii etc.Moartea se poate produce pe doua cai:prin mecansim reflex, ce produce o blocare involuntara prelungita a miscarilor respiratoriiprin mecanism asemanator ineculuiCa la toate tipurile de avalansa, riscul de ranire grava / moarte creste mult daca omul este antrenat intr-oavalansa pe un culoar/ valcel, din cauza riscului sporit:de a fi izbit de stanci si alte obstacole sau de elemente dure din masa avalanseide a fi strivit de presiunea crescuta la trecerea prin sectiuni mai ingustede a fi ingropat de avalansa (eventual foarte adanc) chiar daca aceasta are volum mic

Avalansa cu zapada granuloasa

Se produce cu zapada formata din microgranule de 2-5 mm, deci nu din fulgi cu forme arborescente.Microgranulele pot fi:cristale poliedrice, cu forme regulatestructuri amorfe elipsoidale.Acest tip de zapada poate fi:proaspat ninsa ("mazariche" foarte fina)mai veche, a carei structura s-a modificat (fenomen frecvent si la suprafata zapezii, prin proces de metamorfoza constructiva).Se declanseaza:spontan, oricandprovocatSe comporta ca un covor rulant: Zapada curge pe panta, lipita de ea, intra ca un ic sub straturile de aer imobil. Prin urmare:Nu se formeaza norNu produce sufluNu produce zgomot semnificativ (e silentioasa)La oprire zapada se taseaza mai putin, mai lent.

Prin urmare:se poate mai usor sapa in ea de catre salvatori, dar uneori curge inapoi in sant/ groapauneori chiar cei ingropati reusesc sa razbata singuri la suprafatase pastreaza mai mult aer in masa de zapada si confera astfel sanse sporite de supravietuire

Ca la toate tipurile de avalansa, riscul de ranire grava / moarte creste mult daca omul este antrenat intr-oavalansa pe un culoar/ valcel, din cauza riscului sporit:de a fi izbit de stanci si alte obstacole sau de elemente dure din masa avalanseide a fi strivit de presiunea crescuta la trecerea prin sectiuni mai ingustede a fi ingropat de avalansa (eventual foarte adanc) chiar daca aceasta are volum mic

Avalansa cu zapada in placi uscateSe mai numeste avalansa cu placi de zapada sau cu "placi de vant (formate din zapada tasata, adesea dura, dar pe ansamblufragila). Placile de vant se formeaza, ca moment:in timpul ninsorilor viscolite cu zapada uscatadupa ninsori linistite, cand incepe vant puternic si la suprafata e un strat de zapada neconsolidatPlacile de vant se formeaza, ca mecanism, prin redistribuirea inegala, de catre vant, a zapezii, prin:dezgolirea unor zone expuse ex. creste, fete si alte zone convexe sau expuseacumulari in zone concave sau ferite (culoare, valcele, partea superioara a versantului, sub cornisa = placa "sub vant", cu zapada "suflata", mai putin tasata)acumulari in zone expuse perpendicular la vant (placa "in vant", din zapada "tencuita", mai dura - se formeaza pe versant, adesea sub creasta, simetic cu placa formata "sub vant" pe partea opusa)Avalansele cu placi sunt de obicei "avalanse de strat", alunecand pe un strat mai vechi. Fragmentele mai mari de placi aluneca incalecandu-se si spargandu-se. In cazuri fericite, pe pante medii, largi, omul antrenat de avalansa se deplaseaza impreuna cu placile, ca pe un covor rulant, pana la o zona plata unde se opresc, fara a fi lovit sau ingropat de ele. Riscul de a fi ingropatde o avalansa tip placa este:mai micca la alte tipuri,daca e pe o fatacomparabil saumai marecu alte tipuri de avalansa, daca e pe unvalcel / culoarRiscul de a fi ranit(prin lovire sau strivire) de placi estemare daca sunt de maridimensiuni si / sau foarteduresau se ajunge laviteze mari(in functie de lungimea si inclinatia pantei)Avalansele tip placa,in comparatie cu alte tipuride avalanse:suntcele mai frecventeavalanseprovocatede oameni (turisti, alpinisti, schiori, snowboarderi...) care "taie" placa fara sa isi dea seama sau ignorand pericolul. Mai rar se declanseaza spontan (de obicei indirect, ex. prin ruperea unei cornise care cade apoi pe placa...)statistic provoacacele mai multe victime(peste 80 - 90% din mortii in avalanse)

Avalansa cu zapada in placi umede

Avalansele cu placi umede se mai numesc si avalanse "cu zapada umeda sau avalanse "de fund" (pentru ca adesea intereseaza tot stratul de zapada, lasand solul dezgolit, antrenand bolovani, vegetatie etc). Se produc laincalzire accentuata:la crestere brusca a temperaturii generale (front cald, "inmuierea" gerului...)la insorire puternica a versantului respectiv

Zapada care le formeaza estemoale, grea,uda, cu coerenta redusa in interiorul stratului / paturii precum si la substrat, fapt accentuat de aparitia frecventa a unei pelicule lichide, cu efect lubrefiant.Apar mai ales peculoare, dar si pe fetze. Au un traseu aproape identic an de an,previzibil("culoare de avalansa" tipice, observabile si vara prin lipsa vegetatiei fata de zonele vecine)Apar de regulaprimavara, cam in aceeasi perioada a anului, "curgand" la ore fixe (cele mai calde ale zilei - tinand cont si de cum bate soarele pe acea panta) Uneori se produc si in miezul iernii, cand vinfronturi de aer cald(atunci pot curge la orice ora, si noaptea)Vitezade curgere e mult mailenta(25-100 km/h) fata de avalansele cu zapade uscataNu produc efect de suflu, nici nor, de obicei nici zgomot puternicSunt de obiceiautodeclansate, dar pot fi declansate si de oameni.Fac de regula victime in randul celor care, in mod imprudent, se afla in calea lor.Sunt foartepericuloasepentru cei pe care ii antreneaza cu ele / ii acopera, deoarece:zapada lor are densitate mare si deci poate strivi cu presiunea ei pe cel prinsla oprire zapada se taseaza foarte tare, se "betoneaza", fiind extrem de greu de degajatfiind umeda, face ca cel ingropat sa intre mai repede in hipotermie decat la una uscata

Totusi, fiind mai lente, lasa adesea celor implicati o anumita sansa de a scapa prinfugalateral sau la vale sau adapostirea dupa obstacole ex. stanci

Avalansa cu bulgari si rulouriSe produce de regulaprimavarasau in perioade relativ calde, cuzapada uda, moale, lipicioasa.Mecansmul este: pornesc mici fragmente la vale si, prin rostogolire, cresc treptat in dimensiuni ca bulgari sau rulouri (burelet, ca un covor rulat) "infasurand" continuu, in spirala, un strat de zapada pe ele (arata in sectiune ca o cochilie de melc).Pot ajunge si ladiametre mari, de peste 1-2 metri si mase de multe sute de kilogrameMulte din aceste avalanse sunt nepericuloase, bulgarii si rulourile venind la vale izolat si lent, striind pantele insorite si culoarele dar si padurea rara, permitant sa te feresti relativ usor din calea lor daca esti atent sa ii observi la timp- Pot fi uneoripericuloasecand: - bulgarii / rulourile devin foarte mari si te surprind, incat nu te poti feri - bulgarii vin in viteza foarte mare si sunt mari sau / si multi sau vin sarind prin aer (fiind foarte grei si duri te pot lovi grav, chiar mortal) - bulgarii aduna progresiv, prin rostogolire, toata zapada din culoarul respectiv, inclusiv pamant si pietre - bulgarii / rulourile iau viteza si apoi se sparg, declansand avalanse secundare

Avalansa de fuziuneSunt cu zapada "putreda" care se scurge ca o masa lichidaPot antrena si alte materialeSunt mai rare

Avalansa atipicaAvalansele pot fi atipice, in prezenta unor anumiti factori meteo si de terenExemple de avalanse atipice:o avalansa in placi poate deveni "de fund"o avalansa cu zapada pudroasa se poate produce si in aprilie - maio avalansa "umeda" poate porni nu ziua, din cauza soarelui, ci noaptea, de la front cald.

In munti de mare altitudine sau in zone polare, tipul de avalansa probabila nu tine de sezon, ci de altitudine (plus desigur de conditiile meteo)

Elaborarea si difuzarea buletinelor de risc de avalansa

Buletinele de risc de avalansa (B. R. A.):Sunt principalul instrument de informare publica cu privire la riscul probabil concretSunt elaborate de autoritatile competenteSe intocmesc pentru fiecare masiv / zona montanaSe intocmesc preferabil cel putin zilnic Se fac diferentiat si pe altitudine si recomandabil si pe orientare a versantilorSe coreleaza cu buletinele meteo locale si regionale obisnuite

BRA indica gradul de risc de avalansa, peScala Internationala de Risc de Avalansa

Scala are 5 grade, de la 1 (risc minim) la 5 (risc maxim), codificate si pe culori:1.mic(codverde)2. moderat / mediul /limitat(codgalben)3.marcat /considerabil(codportocaliu)4. inalt /mare(codrosu)5. foarte mare /extrem(codbrun,negrusau carouri negru-galben)rea si difuzarea buletinelor de risc de avalansaSemnificatieGr.1:Avalanse spontanefoarte improbabileAvalanse declansateimprobabileZone de instabilitate a zapeziifoarterarePoti circulain general fara risc, cu precautiile obisnuite

SemnificatieGr.2:Avalanse spontaneimprobabileAvalanse declansateposibileZone de instabilitate a zapeziiposibilepe pante accentuateNecesaraatentiela pante mari si alte zone expuse

SemnificatieGr.3:Avalanse spontaneposibileAvalanse declansateprobabileZone de instabilitate a zapeziiprobabilepe pante accentuateNecesaraatentie sporitala pante mari si alte zone expuseSemnificatieGr.4:Avalanse spontanefoarteprobabileAvalanse declansatefoarte probabileZone de instabilitate a zapeziifoarteprobabilein multe zoneRecomandabila evitareazonelor expuse la avalanse

SemnificatieGr.5:Avalanse spontanecerte numeroaseAvalanse declansatecerteInstabilitate ridicata a zapeziicertaaproapepeste totTrebuie evitateorice zone posibil expuseSemnificatia gradelor de pe scala BRAPrecauiiprecautii:generale, nespecifice, ce trebuie luate totdeauna cand vrei sa mergi iarna in zone alpine neamenajate / neasigurate, unde nu e exclus sa ajungi in calea unei avalanse sau sau sa nu declansezi chiar tu unaprecautii specifice privind alegerea traseului si momentului turei, prin care sa eviti sa ajungi intr-un loc nepotrivit sau la un moment nepotrivit dpdv al riscului de avalansa, prin care sa iti maresti sansele de a scapa teafar si tu si altii dintr-o eventuala avalansa

Detaliile sunt foarte importante:Adesea cativa metri pot insemna trecere de la o zona sigura, la una de pericol maximAdesea in numai 1-2 ore un traseu sigur poate deveni unul foarte riscantAdesea o zona periculoasa este trecuta cu bine de unii si apoi cu urmatorii se declanseaza avalansaPRECAUII GENERALE

Instruire proprie specificaSa ai cunostinte solide despre avalanse, teoretice (din literatura de profil serioasa sau cursuri bune) si practice (din mers iarna pe munte cu oameni experimentati sau din cursuri de profil)

Informare proprie despre traseuInformeaz-te bine asupra caracterelor traseului (ce portiuni sunt pe versanti neimpaduriti sau pe fire de vai / valcele sau alte zone expuse ? Care este inclinatia pantelor (inclusiv a celor de deasupra traseului) ? Care este expunerea versantilor (orientarea) Care este morfologia solului sub zapada (vegetatie, stanci, valcele sau culoare....))Informarea asupra traseului include cea asupra:traseului alestraseelor alternative / variante / de rezervatrasee de retragererefugii / puncte posibile pt stationare fortata

Informare proprie meteorologica si nivologicaSa ai o buna informare asupre starii generale a zapezii in regiune si a prognozei meteo:cat de gros e in medie stratul de zapada (la diverse altitudini!) ?cand a nins ultima oara ?cat a nins ultima oara, daca a fost vant, eventual cu ce tip de zapada a nins ?ce temperatura este la diverse altitudini si cum se prognozeaza sa evolueze ?daca se anunta ninsoare sau alte precipitatii, vant, ceata ?Informarea altora despre traseul planuitPentru ca, la nevoie, sa te poi fi cutat i salvatEvitarea deplasarii solitare in zone cu risc de avalansaAnuntarea traseului ales catre alte persoane (Salvamont, cabanier, prieteni, alte grupuri...)

Echipament propriu nespecific adecvatSa ai echipament general adecvat (imbracaminte, mancare, lichide, materiale tehnice pt inaintare, asigurare, orientare, comunicatii, prim-ajutor, pt bivuac...) pentru tura respectiva, care sa iti permita la nevoie:sa te retragiin siguranta pe acelasi sau pe alt traseusa ramai pe loctimp mai indelungat (ex. pana a doua zi), pana se reduce pericolul sau poti primi ajutorEchipamentul (rucsac, bete / piolet, schiuri / snowboard etc.)trebuie sa poata fi foarte rapid desprinsvoluntar de pe tine la nevoieEchipamentul (mai ales imbracamintea) este bine inculori vii, pentru a facilita observarea de la distanta.

Masuri specifice Echipament propriu specific pt avalanse

Trebuie sa ai la tine echipament specific de salvare din avalansa pentru a putea la nevoie:sa te protejezi de efectele unei avalansesa maresti sansa de a fi salvat daca ai fost ingropat de avalansasa iti permita sa dai alarma si sa ii poti ajuta eficient pe altii prinsi de avalansa

Echipamentul individual specific / specializat pt avalanse include:sondade avalansalopatade avalansaDVA(aparat de detectare a victimei in avalansa)optionaldispozitive specializate(BalonABS, vestaAvagear, balonHolder,mingede avalansa, dispozitivAVALUNGetc.)

In lipsa de de DVA se poate utiliza ReflectorRECCO(numai daca esti in apropierea unei echipe de salvare care are detector RECCO si poate ajunge la tine in cateva minute - in Romania inca nu e cazul).In lipsa de orice dispozitiv specializat, se poate folosi clasiculsnur de avalansa, dar el iti creste de regula doar putin sansele de a fi salvatTrebuie sa ai posibilitatea de a itiacoperi bine nasul si gurain zone de avalanse (masca, cagula etc.)

BIBLIOGRAFIEhttp://avalanse.blogspot.comwikipedia.orghttp://paralpin.rohttp://www.naturaldisasters.ednet.ns.cahttp://pistehors.comhttp://alpinet.org