BUICĂ ANDREEA – MARIA GRUPA 201

AVALANAVALANȘELE DE ȘELE DE ZĂPADĂZĂPADĂ

ÎN LITERATURA DE SPECIALITATE,AVALANȘELE SUNT

PROCESE GRAVITAȚIONALE REPREZENTATE DE MASELE DE ZĂPADĂ ȘI GHEAȚĂ CARE PRIN

ALUNECARE SAU ROSTOGOLIRE CU VITEZE MARI (50–200 KM/H) PE VĂILE

ȘI PE VERSANȚII CU PANTE ACCENTUATE (>25–30 °) ÎȘI MĂRESC

VOLUMUL, GREUTATEA, ȘI VITEZA ÎN AVAL, ANTRENANÂND ASTFEL

BOLOVANI,PIETRE MARI, ARBORI, SAU ALTE OBIECTE ÎNTÂLNITE ÎN

CALE

DEFINIREDEFINIRE

REPARTIZAREA GEOGRAFICĂ

Arealele afectate de avalanșe coincid cu cele ale lanțurilor muntoase în care își fac simțită prezența precipitațiile abundente sub formă de ninsoare . Ca de exemplu Alaska este statul cu frecvență maximă a avalanșelor din SUA, pe când, în Europa recordurile în materie de avalanșe sunt deținute de către Munții Alpi.

  În România, acestea se pot identifica în masivele cu înâlțimi de 1800 –

2000 m. Cel mai des avalanșele se produc în Carpaţii Meridionali şi în grupa nordică a Carpaţilor Orientali, dar sunt prezente şi în alte zone, inclusiv în Munţii Apuseni. Conform Murărescu, 2011 „Numărul culoarelor de avalanşe este impresionant, ele fiind amplasate îndeosebi pe versanţii nordici. De exemplu, numai în Munţii Făgăraş au fost identificate circa 700 de culoare de avalanşe cu caracter permanent”

TOP 10 AVALANȘE

Trecatoarea Rogers, CanadaUna dintre cele mai îngrozitoare avalanșe din Canada a avut loc pe 4 martie 1910.Avalanșa a avut loc pe culmile munților, la o altitudine de peste 1500 și a omorat 62 oameni. Singurul supraviețuitor a fost Billy Lachance.  Italia, 1885Nici orașul Frasino din egiunea Piedmont, Italia, nu a fost ocolit de avalanșe. Situat la 60 km de Torino, Frasino a avut parte de o serie de avalanșe periculoase care s-a soldat cu 70 de victime.

Panta Frank, Canada, 1903Pe 29 aprilie 1903, una dintre cele mai afectate zone din Canada este regiunea Alberta, orașul Turtle. În acea zi, o avalanșa a omorat 90 oameni și a distrus așezarile oamenilor. Avalanșa a durat 100 minute.

TOP 10 AVALANȘE

Wellington, Washington, 1910În dimineața de 1 martie 1910, orașul Wellington din SUA a fost lovit de o avalanșă groaznică. Dezastrul natural a capturat 2 trenuri, în care se aflau numeroși pasageri în drum spre serviciu. Dupa 3 zile de la avalanșă, autoritățile au anunțat bilanțul tragediei: 118 morți și 23 supraviețuitori. Pakhistan, 2010În urma cu 2 ani, una dintre regiunile din nordul Pakistanului a fost lovită de o tragedie cruntă: avalanșa a lovit un sat, omorând 102 oameni, dintre care 54 erau copii. Infrastructura proastâ și vremea neprielnică care au împiedicat intervenția rapidă, au contribuit la această tragedie.Kolka-Karmadon, Rusia, 2002Zăpada de pe culmile Kazbek a produs o adevarată tragedie în Rusia, în anul 2002. Avalanșa a omorât 145 oameni, printre care și actorul Speoplev Jr.Salang, Afganistan, 2010În zilele de 8 șiî9 februarie 2010, condițiile de vreme neprielnice (vânt puternic și ploaie) au cauzat 36 de avalanșe în munții Hindhukus din Afganistan. Blocurile de zăpadă au blocat tunelul Salang, numeroși oameni rămânând prinși. Numărul mare de avalanșe a omorât 165 oameni.

TOP 10 AVALANȘE

Iarna Terorii, Austria – Elveția, 1951În iarna 1950 – 1951, Austria și Elvetia au fost lovite de 649 avalanșe care au omorât 265 oameni. Cel mai mare dezastru a fost înregistrat în Austria, unde au fost distruse 135 sate și sute de hectare de pădure. Orașul Andermatt din Elveția a fost lovit de 6 avalanșe în 60 minute. După aceste lovituri, s-au înregistrat 13 morți. Evenimentul s-a produs din cauza ploilor abundente.

Huascaran, Peru, 1962Pe 11 ianuarie 1962, culmile munților Huascaran au cedat, de aici căzând bucăți masive de gheață, pietre și noroi. Avalanșa puternică a distrus orașul din apropiere și 14 sate în doar 8 minute. Huascaran, Peru, 1970Cutremurul din Huascaran din anul 1970 a fost devastator. Peste 80 milioane de metri cubi de gheață, pietre și noroi s-au deplasat cu o viteza de peste 300 km/h, îngropând orașele Yungai și Ranrahirca. În urma avalanșei, au murit cel puțin 20.000 oameni.

CAUZELE APARIŢIEI AVALANŞELOR SUNT MULTIPLE. ELE CUPRIND FACTORI POTENŢIALI ŞI FACTORI DECLANŞATORI,

CARE, UNEORI, SE REFERĂ LA ACELAŞI ELEMENT, DAR PRIVIT ÎN CIRCUMSTANŢE DIFERITE. LA ACEŞTIA POT FI ADĂUGAŢI FACTORII PREGĂTITORI, ATÂT NATURALI, CÂT ŞI ANTROPICI

CAUZELE ȘI FACTORII DECLANȘĂRII AVALANȘELOR

FACTORI POTENFACTORI POTENȚȚIALIIALI FACTORI DECLANȘATORIFACTORI DECLANȘATORI

•Acumularea zăpezii•Structura stratelor de zăpadă•Rezistența păturii de zăpadă

•Factorii potențiali care duc la dezechilibrarea maselor de zăpadă•Vântul•Trepidațiile antropice•Cutremurele

CAUZELE GENETICECAUZELE GENETICE

Cauze climatice

Cauze geomorfologice

Cauze geofizice

Cauze antropice

Cauze indiferente

Cauze climatice – au rolul cel mai important, deoarece de acestea depind de formarea masei de zăpadă și transformarea caracateristicilor ei fizice care determină apariția rupturii și declanșarea avalanșei (ninsorile abundente, grosimea stratului de zăpadă, bruma care se poate forma prin încălzirea timpului între momentele depunerii straturilor de zăpadă, va face ca acestea să alunece unul peste altul ,temperatura mai ridicata a solului,alternanța temperaturilor negative cu pozitive, ploile de la sfârșitul iernii)Cauze geomorfologice – țin de particularitățile locale ale reliefului (panta, expoziție,lungimea versantului, prezența/absența pădurilor pe versant)cele mai favorabile sunt – pante netede,acoperite cu ierburi sau grohotișuri cu o înclinare de 25 – 35 grade, pantele abrupte cu înclinare mare cu trepte sau plafoane de, depozitare a zăpezii, care favorizează producerea avalanșelor în cascadă, pereții aproape verticali, opuși direcției dominante a vântului,pantele care au un culoar de vale,pantele lipsite de jnepenișuri și păduriCauze geofizice – mai puțin frecvente – aici se încadreaza cutremurele de pământ care disloca stratul de zăpadă și concomitent cu acesta bolovani, pietre într-o acțiune mecanică bruscă și violentă.Cauze antropice – sunt legate de activitățile umane desfășurate în zona subalpină prin tăierea sau arderea jnepenișurilor și în zona montană prin tăierea pădurilor de pe versanți Cauze indiferente - acestea sunt străine de situație, aici se încadreaza orice zgomot creat de trecerea unui turist sau a unui grup, rostogolirea unor stânci ,striăte, șuieratul trenului pe văi, fuga unei căprioare,vibrațiile aerului,tunetele de primăvară, detunările armelor de foc.

CLASIFICAREA AVALANȘELOR

1. (cf. Voiculescu, 2003) După arealul afectat :

- avalanşe superficiale,

- avalanşe de versant,

- avalanşe de vale

2. După structura fizică a zăpezii:

- avalanșe prăfoase

- avalanșe grăunțoase

- avalanșe de bulgări sau gheață

CLASIFICAREA AVALANȘELOR

3. După puritatea zăpezii- avalanșe curate- avalanșe murdare

4. (cf Topor (citat de Bogdan şi Niculescu, 1999) După cauzele genetice

-Avalanşe de ninsoare prăfoasă sau avalanşe afânate, - Avalanşe de fund sau compacte, numite şi de

primăvară- Avalanşe în scânduri de zăpadă- Avalanşe în bulgări de zăpadă sau avalanşe de

cataractă- Avalanşe de cornişe sau de balcon

CLASIFICAREA AVALANȘELOR

-Avalanşe de ninsoare prăfoasă sau avalanşe afânate, posibile în tot timpul iernii, foarte greu de prevăzut, cu declanşare bruscă şi cu consecinţele cele mai grave. Posibile chiar și în timpul ninsorilor abundente ,alcătuite din cristale de gheață, în condițiile unei pante de 25 – 35 grade cu strat vechi de zăpadă cristalele nefiind legate între ele zăpada se prăbușește ca o pulbere fină, în timpul deplasării mii de tone de zăpadă prăfuită amestecată cu roci smulg arborii, distrug pădurile, fărâmă și răstoarnă casele, la marginea avalanșei formându-se vârtejuri violente de zăpadă . Este tipul cel mai periculos de avalanșă atât prin pagubele pe care le produce cât și prin modul brusc de declanșare.  

- Avalanşe de fund sau compacte, numite şi de primăvară – frecvente în perioade calde de iarnă , determinate de încălzirea vremii, care topeşte parţial stratul de zăpadă, aceasta devenind umedă şi grea, și sub influența gravitației antrenează plăci enorme care aluneca în bloc ca și banchizele polare. Acestea sunt mai puțin periculoase deoarece există semne prevestitoare acestea fiind precedate de câteva zile cu temperaturi >0°C, iar declanșarea lor este însoțită de mari pocnituri și zgomote.

CLASIFICAREA AVALANȘELOR

- Avalanşe în scânduri de zăpadă - , specifice pantelor mai mici, frecvent utilizate pentru schi. Sunt formate din straturi de zăpadă suprapuse, cu proprietăţi diferite, sub acţiunea vântului şi a îngheţului repetat straturile mai vechi formând suprafeţe de alunecare pentru straturile depuse mai târziu. 

- Avalanşe în bulgări de zăpadă sau avalanşe de cataractă - , specifice pantelor foarte mari, hornurilor sau galeriilor abrupte, pe pereţii cărora apar mici suprafeţe orizontale pe care se poate depozita zăpada. Aceasta, la dezgheţ, alunecă de pe o platformă pe alta, sfărâmându-se în bulgări care pot ajunge până la baza versantului. Sunt caracteristice primăverii sau chiar verii, producându se în special pe versanţii cu expoziţie nordică.

- Avalanşe de cornişe sau de balcon - , specifice crestelor înguste, pe care apar cornişe de gheaţă, care se rup din cauza greutăţii zăpezii depuse (iarna), respectiv datorită topirii (primăvara).

GENERALITĂȚI

Perioadă – pe tot parcursul sezonului de iarnă (la început după ninsorile proaspete, în plin sezon sau la sfârșitul acestuia când temperaturile au o alternanță mai mare, precum și ploile de primăvară care duc la înmuierea zăpezii ducând mai departe la cresterea greutății și presiunii exercitate, producându-se dezechilibrul).

Acțiunea forței gravitaționale determină rezistența păturii de zăpadă.

(cf. Sorocovschi, 2002) Având în vedere faptul că producerea avalanşelor presupune existenţa zăpezii, aceste fenomene pot fi considerate că aparţin riscurilor hidrodinamice .

MUNTELE NADINA

MONT BLANC DU TACUL

RISCUL AVALANȘELOR

Avalanșele reprezintă unele dintre fenomenele cu cel mai ridicat risc pentru societate, datorită impactului direct pe care îl au asupra populației.

Exercitând o acțiune mecanică puternică asupra mediului înconjurător acestea provoacă doborâri de arbori, stâlpi de înaltă tensiune, distrug pădurile de pe versanți, drumurile forestiere, cabane, satele de la baza versanților, etc.

În multe situații, datorită faptului că, turiștii se antrenează în escaladarea versanților abrupți, în condiții climatice nefavorabile, facând zgomote puternice, avalanșele produc victime și în rândul acestora.

Efectele avalanşelor sunt demne de luat în seamă. Conform unor statistici, ele provoacă anual, în medie, circa 200 de victime, majoritatea provenind din rândul alpiniştilor

Avalanşele afectează desfăşurarea normală a activităţilor din turism (staţiunile pentru sporturi de iarnă), din transporturi (blocări de căi ferate şi de şosele, distrugeri de conductori aerieni).

AVALANȘELE DIN CARPAȚI ÎN 2013AVALANȘELE DIN CARPAȚI ÎN 2013

Avalanșa Laița 16-mai-2013

AVALANȘELE DIN CARPAȚI ÎN 2013AVALANȘELE DIN CARPAȚI ÎN 2013

Avalanșa Bâlea Lac 1-mai-2013

AVALANȘELE DIN CARPAȚI ÎN 2013AVALANȘELE DIN CARPAȚI ÎN 2013

Avalanșe Făgăraș Bâlea 30-31 martie 2013

AVALANȘELE DIN CARPAȚI ÎN 2013AVALANȘELE DIN CARPAȚI ÎN 2013

Avalanșa Țarcu, Căldarea sub Vîrful Bodea, 17-martie-2013

CONCLUZIICONCLUZII

Panta – element favorizantRiscul avalanșelor – poate fi prevestit și

chiar împiedicat în anumite situații Avalanșele reprezintă unele dintre

fenomenele cu grad ridicat de risc

BIBLIOGRAFIEBIBLIOGRAFIE

1. Octavia Bogdan, Elena Niculescu, 1999, București, Riscurile climatice din România

2. Grecu Florina, 2009, București, Hazarde și riscuri naturale

3. Murărescu Ovidiu, 2011, Târgoviște, Riscuri climatice extreme

4. http://environment.nationalgeographic.com5. http://www.flickr.com6. https://www.google.ro7. http://avalanse.blogspot.ro/8. http://www.dinumititeanu.blogopedia.biz9. http://www.profudegeogra.eu10. http://www.infoturism.ro

The end!The end!