Auto Cad

Aplicaţii grafice în ingineria mediului

Prefaţă

În completarea noţiunilor de desen tehnic, consider necesar ca

studenţii din domeniul ingineriei mediului să se familiarizeze cu

programele de grafică pe calculator, în special cu programul AutoCAD.

Această carte vine ca sprijin în formarea deprinderilor de lucru în

spaţiul bidimensional al programului AutoCAD.

Lucrarea este structurată în patru părţi ce urmăresc succesiunea

comenzilor din program.

În partea I se face prezentarea programului, modalităţile de

deschidere a unui desen nou sau a unui desen deja existent, alegerea

unităţilor de măsură şi setarea limitelor unui desen.

Partea a doua prezintă comenzile de desenare din meniul Draw,

comenzile de editare din meniul Modify şi cele de dimensionare din

meniul Dimension.

Cea de-a treia parte este dedicată prezentării comenzilor de

afişare, a celor de realizare a desenelor pe layere (straturi), precum şi a

comenzilor de obţinere a informaţiilor dintr-un desen.

Ultima parte este destinată problemelor rezolvate şi a problemelor

propuse spre rezolvare. Aici sunt date exemple de combinare a

comenzilor învăţate pentru realizarea diverselor tipuri de desene.

Prezenta lucrare este rezultatul proiectului POSDRU

19/1.3/G/8867 “Dezvoltarea performanțelor de cercetare aplicativă

pentru personalul din învăţământul superior în domeniul protecţiei

mediului şi a siguranţei alimentare”, coordonat de Universitatea Valahia-

Târgoviște în parteneriat cu Universitatea de Științe Agronomice și

Medicină Veterinară din București şi Universitatea din Molise – Italia.

Mulţumesc anticipat celor ce vor „deschide” această carte şi sper

să le fie de un real folos în activitatea lor de proiectare.

Conf. Dr. Ing. MANEA Raluca Facultatea de Îmbunătăţiri Funciare şi Ingineria Mediului

Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti


CUPRINS PARTEA I 1 PREZENTARE GENERALĂ – PROGRAMUL AUTOCAD –

VERSIUNEA 2006.................................................................. 7

1.1 Introducere………………………………………………… 7 1.2 Lansarea în execuţie a programului AutoCAD.............. 7 1.3 Ecranul AutoCAD.......................................................... 7 1.4 Bara de titlu................................................................... 8 1.5 Bara de meniuri…………………………………………… 8 1.6 Bara de instrumente standard…………………………... 9 1.7 Bara de proprietăţi........................................................ 10 1.8 Spaţiul de desen........................................................... 10 1.9 Cursorul........................................................................ 11 1.10 Bara de desen……………………………………………. 11 1.11 Bara de instrumente de editare..................................... 11 1.12 Sistemul de axe de coordonate.................................... 12 1.13 Bara de stare................................................................ 13 1.14 Bara de comandă………………………………………… 14 1.15 Descriere Mouse…………………………………………. 14 1.16 Crearea unui desen nou............................................... 15

1.17 Deschiderea unui desen existent.................................. 17 1.18 Stabilirea limitelor desenului......................................... 17 1.19 Tastele funcţii Fi............................................................ 19

PARTEA a II a 2 COMENZI PENTRU DESENARE........................................... 21 2.1 Meniul DRAW.............................................................. 21 2.2 Comanda POINT.......................................................... 23 2.3 Comanda LINE............................................................. 23 2.4 Comanda RECTANGLE............................................... 39 2.5 Comanda POLYGON................................................... 41 2.6 Comanda CIRCLE........................................................ 43 2.7 Comanda CLOUD......................................................... 45 2.8 Comanda ARC.............................................................. 47 2.9 Comanda SPLINE......................................................... 48 2.10 Comanda POLILINE..................................................... 49 2.11 Comanda ELIPSE......................................................... 50 2.12 Comanda HATCH......................................................... 51

3 COMENZI PENTRU EDITARE – MENIUL MODIFY............... 55 3.1 Comanda COPY........................................................... 56 3.2 Comanda MIRROR....................................................... 57 3.3 Comanda OFFSET....................................................... 58 3.4 Comanda ARRAY......................................................... 60 3.5 Comanda MOVE........................................................... 63 3.6 Comanda ROTATE....................................................... 64 3.7 Comanda SCALE.......................................................... 65


3.8 Comanda TRIM............................................................. 66 3.9 Comanda EXTEND....................................................... 67 3.10 Comanda BREAK......................................................... 68 3.11 Comanda CHAMFER.................................................... 68 3.12 Comanda FILLET.......................................................... 70 3.13 Comanda EXPLODE.................................................... 71

4 COMENZI DE DIMENSIONARE - MENIUL DIMENSION....... 73 4.1 Comanda LINEAR……………………………………….. 74 4.2 Comanda ALIGNED……………………………………… 74 4.3 Comanda ARC LENGTH………………………………… 75 4.4 Comanda RADIUS……………………………………….. 75 4.5 Comanda DIAMETER……………………………………. 76 4.6 Comanda ANGULAR…………………………………….. 76 4.7 Comanda BASELINE……………………………………. 77 4.8 Comanda CONTINUE…………………………………… 78 4.9 Comanda CENTER MARK……………………………… 79 4.10 Comanda DIMENSION STYLE..................................... 79

PARTEA a III a 5 COMENZI DE AFIŞARE A DESENULUI................................ 87 5.1 Comanda PAN.............................................................. 88 5.2 Comanda ZOOM........................................................... 89

6 CREAREA STRATURILOR…………………………………….. 91 6.1 Comanda LAYER………………………………………… 92 6.2 Comanda COLOR........................................................ 94 6.3 Comanda LINETYPE.................................................... 96 6.4 Comanda LINEWEIGHT............................................... 97 6.5 Comanda POINT STYLE.............................................. 98 6.6 Comanda UNITS........................................................... 100 6.7 Comanda TABLE STYLE.............................................. 100 6.8 Crearea unui şablon A3................................................ 102

7 COMENZI PENTRU OBŢINEREA INFORMAŢIILOR DIN DESEN.....................................................................................

103

7.1 Comanda STATUS........................................................ 103 7.2 Comanda TIME............................................................. 104 7.3 Comanda INQUIRY....................................................... 106 7.4 Comanda DISTANCE.................................................... 107 7.5 Comanda AREA............................................................ 108 7.6 Comanda REGION / MASS PROPERTIES.................. 109 7.7 Comanda ID Point......................................................... 109 7.8 Comanda LIST.............................................................. 110

PARTEA a IV a 8 PROBLEME REZOLVATE ŞI

PROBLEME PROPUSE SPRE REZOLVARE........................

113 BIBLIOGRAFIE............................................................................... 147


7

CAPITOLUL 1

PREZENTARE GENERALĂ

PROGRAMUL AUTOCAD

VERSIUNEA 2006

1.1.Introducere

AutoCAD – Computer Aided Design – este unul dintre cele mai

utilizate medii de grafică şi proiectare asistată de calculator, folosit de

ingineri. Activitatea de proiectare a unui inginer, indiferent de

specializarea sa, nu mai poate fi concepută fără „ajutorul”

calculatorului şi a programelor specializate de desen.

1.2.Lansarea în execuţie a programului AutoCAD

Programul se lansează în execuţie cu dublu click pe iconiţa

specifică din meniul Windows, moment în care se deschide fereastra

de desen, intitulată Drawing1.dwg, în care putem începe desenarea.

Figura 1.1. Iconiţa de lansare AutoCAD

1.3.Ecranul AutoCAD

Indiferent de versiunea de AutoCAD interfaţa grafică a acestuia

are aceleaşi caracteristici generale. În figura 1.2 este prezentat

ecranul general al programului.


8

Figura 1.2. Ecranul programului AutoCAD

1.4.Bara de titlu

În bara de titlu (figura 1.3) este afişat numele programului şi

denumirea fişierului în care se lucrează ( Ex. AutoCAD 2006, fişierul

este Drawing1, extensie dwg).

Figura 1.3. Bara de titlu

1.5. Bara de meniuri

În această bară (figura 1.4) vom regăsi toate meniurile de lucru:

File, Edit, View, Insert, Format, Tools, Draw, Dimension, Modify, Window,

Help.

Figura 1.4. Bara de meniuri


9

1.6. Bara de instrumente standard

Această bară (figura 1.5) conţine comenzile principale ale

programului: Open, Save, Plot, Undo, Zoom, tipul de scriere, tipul de

dimensionare, etc şi permite accesarea lor directă.

Figura 1.5. Bara de instrumente standard

Semnificaţia comenzilor principale este descrisă în tabelul 1.1:

Tabelul 1.1

Simbolul Denumirea

comenzii

Semnificaţia comenzii

New Deschiderea unui desen nou

Open Deschiderea unui desen deja

existent

Save Salvarea desenului realizat

Plot Printarea desenului creat

Plot preview Previzualizarea desenului curent

Cut Şterge elementele selectate de pe

desen

Copy Copiază elementele selectate din

desen

Paste Reamplasarea unui obiect

Block editor Bloc editor

Undo, Redo Revine la comanda anterioară

Pan Realtime Mută desenul fără a schimba scara

de afişare


10

Zoom Realtime Măreşte sau micşorează desenul

Zoom Window Măreşte o anumită porţiune din

desen

Zoom Previous Revine la desenul anterior

Proprieties Afişează caracteristicile desenului

selectat: tipul de linie, grosimea sa,

layerul pe care se lucrează, etc.

Tool Palettes

Window

Conţine o serie de simboluri utilizate

în desen

Quickcalc Calculator

Help Asistenţă on line

1.7. Bara de proprietăţi

Se referă la Layerele(straturi) pe care se poate lucra, tipurile de

linie (grosimi, culori).

Figura 1.6. Bara de proprietăţi

1.8. Spaţiul de desen

Este zona în care se poate face desenul, fiind considerat

nelimitat, vizualizarea se face doar pe o porţiune, dar desenul se poate

executa într-un spaţiu infinit.


11

1.9. Cursorul

Cursorul – este cel cu care se execută desenul, şi poate lua

dimensiuni şi forme diferite.

Figura 1.7. Cursorul

1.10. Bara de desen

Aceasta conţine toate comenzile din meniul „Draw” care pot fi

scoase separate pe ecran cu această bară pentru a ne uşura munca.

Figura 1.8. Bara de desen

1.11. Bara de instrumente de editare

Bara de instrumente de editare conţine comenzile din meniul

Modify de tip: copiere, mutare, rotire, extindere, tăiere, etc. La fel cu bara

de desen (7) poate fi vizualizată �oordina pe ecran, pentru a avea mai

mare rapiditate în executarea desenului.

Figura 1.9. Bara de instrumente de editare


12

1.12. Sistemul de axe de coordonate

În AutoCAD se utilizează două sisteme de axe de coordonate

rectangulare şi tridimensionale, având orientări diferite:

sistemul de �oordinate universal, WCS – World

Coordinate System;

sistemul de coordonate utilizator UCS – User

Coordinate System.

La lansarea programului cele două sisteme se suprapun.

Sistemul WCS este fix iar sistemul UCS poate fi orientat liber, în funcţie

de preferinţele utilizatorului.

Figura 1.10. Sistemul UCS

Sistemul de coordonate universal are următoarele caracteristici:

* axa X este paralelă cu latura orizontală a ecranului de lucru, având

sensul pozitiv de la stânga la dreapta;

* axa Y este paralelă cu latura verticală a ecranului, având sensul pozitiv

de jos în sus;

* axa Z este perpendiculară pe suprafaţa ecranului fiind orientată spre

operator.

Când utilizăm sistemul XOY vom crea desene bidimensionale, iar

atunci când folosim şi axa Z vom realiza desene în sistem tridimensional.

Sistemul de coordonate universal nu poate fi redefinit şi stă la

baza tuturor celorlalte sisteme de coordonate create de utilizator.


13

În cadrul unui sistem de coordonate, un punct se poate defini în 3

moduri: prin coordonate absolute X şi Y, prin coordonate relative X şi

Y şi prin coordonate polare distanţă şi unghi.

1.13. Bara de stare

Bara de stare prezintă starea modurilor de lucru – coordonatele,

desenul ortogonal (ORTHO), setarea punctelor caracteristice ale unei

drepte (OSNAP), etc.

Figura 1.11. Bara de stare

Semnificaţia comenzilor din această bară este descrisă în tabelul 1.2:

Tabelul 1.2

Simbolul Denumirea

comenzii


SNAP Snap Mode Stabileşte dimensiunile pasului de

deplasare a cursorului în cadrul

desenului

GRID Grid Display Determină suprapunerea peste

desen a unei reţele ajutătoare de

puncte

ORTHO Ortho Mode Prin activarea acestui buton

desenarea se va face numai pe

verticală şi orizonatală

POLAR Polar Tracking Se realizează desenarea rapidă în

coordinate polare

OSNAP Object Snap Activează diverse puncte


14

caracteristice ale unui desen, linie

desenată

OTRACK Object Snap

Tracking

Urmărirea prinderii obiectelor

desenate

LWT Show/Hide

Lineweight

Arată / ascunde grosimea liniei

MODEL Model or paper

space

Spaţiul de lucru

1.14. Bara de comandă

În această bară se poartă dialogul dintre operator şi program, aici

se pot iniţia toate comezile.

Figura 1.12. Bara de comandă

1.15. Descriere Mouse

Din mouse se poate realiza practic întreg desenul. Acesta are 2

butoane şi rotiţa scrool.

Buton stânga – se foloseşte la setarea punctelor şi realizarea

desenului propriu – zis;

Buton dreapta – se foloseşte la trecerea într-o altă etapă în

executarea unei comenzi. Când se activează butonul dreapta se va

deschide fereastra din figura 1.13 în care se poate activa ultima

comandă sau comenzile anterioare sau se pot executa o serie de alte

comenzi;

Rotiţa scrool – se foloseşte la deplasarea desenului pe ecran.


15

Figura 1.13. Activarea butonului dreapta al mouse – ului

1.16. Crearea unui desen nou

După ce s-a făcut iniţializarea programului se poate deschide un

fişieir nou activând comanda File şi New (figura 1.14) se va deschide

fereastra în care putem deschide o fereastră nouă în care putem utiliza

un Template – un desen prototip deja existent (figura 1.15):

Figura 1.14. Fereastra de deschidere fişier nou


16

Figura 1.15. Fereastra de Template

Selectând unul dintre fişierele deja definite, în ferestra din dreapta

avem opţiunea Preview unde putem vizualiza prototipul ce dorim să-l

selectăm şi să facem alegerea dorită. Dacă alegem, de exemplu

ANSI A (portrait) – Color Dependent Plot Style vom avea următorul

prototip:

Figura 1.16. Deschidere de desen prototip


17

Acest tip de desen are limitele deja stabilite, chenarul şi cartuşul

desenate.

1.17. Deschiderea unui desen existent

Dacă avem un desen deja realizat şi salvat îl putem deschide File

Open (figura 1.14) deschizându-se fereastra următoarea:

Figura 1.17. Deschidere de desen existent

În această fereastră avem posibilitatea de selectare a folderului şi

alegerea desenului dorit. Înainte de deschidere avem şi varianta de

previzualizarea cu comanda Preview din dreapta ecranului.

1.18. Stabilirea limitelor desenului

Pentru stabilirea limitelor desenului se va deschide meniul Format

Drawing Limits (figura 1.18):


18

Figura 1.18. Accesarea comenzii Drawing Limits

Această comandă defineşte suprafaţa rectangulară alocată

desenului, având următoarele opţiuni:

Figura 1.19. Bara de comandă

Opţiunea implicită lower left corner permite selectarea colţului din

stânga jos al spaţiului alocat desenului, având ca poziţie implicită punctul

de coordonate (0,0). După alegerea acestui punct se va putea alege

colţul opus al spaţiului alocat desenului (figura 1.20):

Figura 1.20. Selectarea colţului de sus


19

Opţiunile On / OFF activează sau dezactivează limitele desenului.

Pentru definirea efectivă a limitelor desenului vom avea

următoarea succesiune de comenzi:

Figura 1.21. Stabilirea valorilor limitelor desenului

În figura 1.21 se observă că am ales pentru colţul din stânga

valorile de (0,0), iar pentru colţul din dreapta sus valorile de (420, 297).

Aceste valori sunt specifice formatului de desen A3.

1.19. Tastele – funcţii Fi (i = 1,..., 11)

Accesarea unor comenzi se poate face mai rapid prin acţionarea tastelor

F1,..., F11, având efect imediat indiferent de comanda activată în acel

moment. Descrierea rolului fiecărei taste se poate urmări în tabelul 1.3.

Tabelul 1.3

Tasta Descriere

F1 Afişează fereastra de dialog AutoCAD Help Topic.


20

F2 Afişează şi ascunde fereastra de text a programului, în care se pot vedea toate comenzile executate.

F3 Activează şi dezactivează comanda OSNAP (object snap)

F4 Comută modul Tablet între stările activat (on) şi dezactivat (off).

F5 Comută comanda ISOPLANE pe opţiunile stânga (Left), sus (Top) sau dreapta (Right).

F6 Comută afişarea coordonatelor curente ale cursorului pe cele trei axe ale sistemului

F7 Afişează sau ascunde o reţea de puncte cu rol ajutător, numită grid.

F8 Acţionează comanda Ortho între stările activat (on) şi dezactivat (off).

F9 Comută modul Snap între stările activat (on) şi dezactivat (off).

F10 Comută modul Polar între stările activat (on) şi dezactivat (off).

F11 Comută modul Object Snap Tracking între stările activat (on) şi dezactivat (off).


21

CAPITOLUL 2

COMENZI PENTRU DESENARE

2.1. Meniul DRAW

Comenzile utilizate la desen se regăsesc în meniul Draw (figura

2.1) sau în bara de desen (figura 2.2). Se poate observa că în meniu

comenzile sunt mai complexe, dar preluate din bară se poate veni cu

informaţii suplimentare în bara de comandă.

Figura 2.1. Meniul Draw


22

Figura 2.2. Bara de desen

Meniul Draw conţine mai multe grupuri de categorii de desene (figura

2.3) astfel:

1 – desenarea liniilor;

2 – desenarea poliliniilor (contur închis de linii), poligoane oarecare şi

dreptunghiuri sau pătrate;

3 – arce de cerc, cercuri, linii şerpuite, elipse;

4 – tabele, puncte, blocuri de desene;

5 – generarea suprafeţelor închise (regiuni), haşurarea acestora;

6 – scrierea textelor;

7 – desene tridimensionale, suprafeţe, corpuri solide.

Figura 2.3. Grupuri de categorii de desene


23

2.2 Comanda POINT

Reprezentarea obiectelor punctiforme se face cu ajutorul

comenzii Point. Aceasta poate fi preluată din meniu sau din bara de

desen cu ajutorul mousului cu click stânga pe comandă sau iconiţă.

Modul cel mai simplu de reprezentare este punctul propriu – zis, dar

uneori dorim să avem o vizualizare mai bună a acestuia, drept pentru

care putem alegem un alt mod de reprezentare din meniul Format ►

Point Style, deschizându-se fereastra din figura 2.4, care ne afişează

diversele stiluri de reprezentare a punctelor:

Figura 2.4. Stiluri de reprezentare a punctelor

2.3. Comanda LINE

Desenarea liniilor se realizează cu comanda LINE în mai multe variante:

1. prin preluarea comenzii LINE din meniul DRAW;

2. prin preluarea comenzii direct din bara de desen (7);


24

3. prin scriere de la tastatură în bara de comandă (11) denumirea

comenzii.

D. Linia de desenat nu este definită de coordonate

1. Preluarea comenzii din meniul Draw

Figura 2.5. Iniţializarea comenzii Line

Se va prelua comanda cu mousul, click stânga din meniu şi se

poate observa iniţializarea comenzii prin transformarea cursorului într-o

cruce simplă. Dacă se doreşte desenarea unei linii oarecare fără a se

cunoaşte coordonatele punctului de pornire se va da click stânga pe

ecran, se deplasează mousul pe direcţia în care dorim desenarea liniei,

se tastează dimensiunea liniei (în orice unitate de măsură dorim) şi se dă

Enter. Se observă că linia s-a desenat, iar comanda ramâne în cursor.

Putem continua desenarea pe altă direcţie procedând la fel (tastăm

lungimea şi Enter) sau putem anula comanda prin click dreapta mouse şi

comanda Cancel.


25

2. Preluarea comenzii din bara de desen

Figura 2.6. Iniţializarea comenzii din bara de desen

Se va proceda similar cu cazul anterior numai că iniţializarea comenzii se

va face cu mousul, click stânga din bara de desen pe iconiţa de linie.

D. Iniţializarea comenzii prin scriere de la tastatură în bara de

comandă denumirea comenzii.

Figura 2.7. Iniţierea comenzii prin scriere în bară

Se va tasta cuvântul „line” în bară şi apoi se dă Enter, având acelaşi

rezultat din cazurile anterioare. Este suficient să se tasteze litera „l” şi să

se dea Enter şi are acelaşi efect.


26

B. Linia de desenat este definită de coordonate rectangulare (X, Y)

Dacă se cunosc coordonatele X şi Y ale capetelor de linie se va

prelua comanda prin oricare din cele 3 variante şi apoi în bara de

comandă apare: „Specify first point” însemnând că operatorul trebuie să

tasteze în bară valorile coordonatelor.

Figura 2.8. Desenare liniei prin tastarea coordonatelor în bara de

comandă

Atenţie!

Coordonatele se separă între ele cu virgulă, iar dacă sunt valori

cu zecimale, partea întreagă se separă de zecimale prin punct.

De exemplu, dacă avem următoarele perechi de coordonate:

X=100m, Y=200m, se vor tasta: 100,200.

X=100,25m, Y=200,36m se vor tasta: 100.25, 200.36.


27

După ce s-au tastat coordonatele

primului punct se dă Enter, iar în

bară se va cere să se specifice

următorul punct:

„Specify next point” însemnând că

vom tasta următoarea pereche de

coordonate şi Enter.

Dacă se doreşte oprirea comenzii

se va da click dreapta mouse şi

comanda Cancel.

Dreapta AB este de coordonate:

XA = 200, YA =100;

XB =250, YB = 150.

Dacă se lucrează cu zecimale vom avea următoarea situaţie:


28

Coordonatele dreptei CD sunt:

XC = 100,85, YC = 150,65;

XD = 125,96, YD = 200,74

C. Desenarea unei linii când se cunosc coordonatele rectangulare

ale unui capăt şi coordonatele relative (creşterile de coordonate X,

Y)

Varianta 1 – coordonatele relative sunt pozitive

De exemplu: punctul A este definit de

XA = 100, YA= 200, iar pentru generarea punctului B cunoaştem XAB =

25 şi YAB = 35, se va proceda astfel:

►Se preia comanda de linie cu oricare din variantele prezentate,

►Se tastează coordonatele X şi Y ale punctului A,

►Se tastează Enter şi apare poziţionat pe ecran punctul A,

►Se tastează apoi în bara de comandă @25,35 şi Enter.

Se obţine desenul din figura 2.9.


29

Figura 2.9. Reprezentarea dreptei prin coordonate relative pozitive

Varianta 2 – coordonatele relative sunt negative

Dacă coordonatele relative sunt negative se vor tasta cu semnul minus.

De exemplu dacă avem următoarele valori:

XA = 100, YA= 200, XAB = -21 şi YAB = - 34 rezultă desenul.

Se observă că punctul B a fost desenat în sensul negativ al axelor X şi

Y, obţinând desenul din figura 2.10.

Figura 2.10. Reprezentarea dreptei prin coordonate relative negative

Comenzile realizate în bară pot fi vizualizate mai jos:


30

Figura 2.11. Vizualizarea comenzilor executate în bară

D. Desenarea unei linii prin coordonate polare (distanţă şi unghi)

Când se cunosc coordonatele absolute ale unuia din capetele

segmentului, lungimea segmentului şi unghiul făcut de axa X cu

segmentul dat, procedeul de desenare este cel al coordonatelor polare.

Pentru realizarea desenului vom proceda astfel:

- se iniţializează comanda „line”,

- se tastează valorile coordonatelor rectangulare ale primului punct,

Enter;

- se tastează apoi @D<α, unde D este lungimea segmentului, iar α

este unghiul făcut de dreaptă cu axa OX măsurat în sens

trigonometric (invers acelor de ceas)

De exemplu:

Se cere să se deseneze dreapta AB cu următoarele caracteristici:

- XA = 100, YA = 200, D = 50, α = 300 vom obţine desenul din

figura 2.12:


31

Figura 2.12. Desen obţinut prin coordonate polare pozitive

Dacă se doreşte desenarea dreptei sub un unghi de 35o făcut în

sens orar cu axa OX se va introduce valoarea acestuia cu semnul minus.

De exemplu:

Se cere să se deseneze dreapta AB cu următoarele caracteristici

- XA = 100, YA = 200, D = 65, α = 350 se vor realiza următoarele

comenzi:

- se iniţializează comanda „line”,

- se tastează valorile coordonatelor rectangulare ale punctului A

100,200, se tastează Enter;

- se tastează apoi @65<-35 şi apare următorul desen (figura 2.13):

Figura 2.13. Desen obţinut prin coordonate polare negative

Observaţie!

Dimensiunea liniei şi mărimea unghiului sunt trecute pentru o

mai bună înţelegere a desenului.


32

Exemplu

Se cere să se deseneze dreptele AB, BC, CD având următoarele valori:

XA = 175, YA = 220; XAB = 30, YAB = 45; XBC = -40, YBC = 60; DCD =

80, α = 50o

Pentru rezolvare se vor executa comenzile în următoarea succesiune:

- se preia comanda „Line”, se tastează valorile coordonatelor

punctului A: 175, 220 în bara de comandă şi Enter;

- tastăm @30,45, Enter,

- tastăm @-40,60, Enter,

- tastăm @80<50, Enter.

Succesiunea comenzilor în bara de comandă este:

Command: _line Specify first point: 175,220

Specify next point or [Undo]: @30,45

Specify next point or [Undo]: @-40,60

Specify next point or [Close/Undo]: @80<50

Specify next point or [Close/Undo]: *Cancel

Desenul generat va fi următorul (figura 2.14):


33

Desenul realizat

Vizualizarea coordonatelor

Figura 2.14. Desen realizat pentru exerciţiul dat

Desenarea liniilor ortogonale

Prin desenarea liniilor ortogonale se înţelege trasarea acestora

pe o singură direcţie, orizontală sau verticală. Acest lucru se poate

realiza prin activarea butonului ORTHO (bara de comandă (10)).

Figura 2.15. Iniţierea ortogonalităţii


34

Acesta poate fi activat prin apăsarea tastei F8 sau cu ajutorul

mousului cu click dreapta direct pe buton.

Când se activează F8

în bara de comandă

va apărea „Ortho on”

Pentru realizarea liniilor ortogonale procedăm astfel:

- preluăm comanda line,

- iniţializăm primul punct prin coordonate rectangulare,

- după iniţializare cursorul se deplasează pe una din cele două

direcţii, hotărâm pe care din ele dorim să desenăm linia şi tastăm

lungimea liniei şi Enter,

- se continuă în acelaşi mod pe altă direcţie.

De exemplu:

Se cere să se deseneze dreptele AB, BC, CD, DE, definite astfel:

XA = 200, YA = 200, DAB = 50, DBC = 60, DCD = 70, DDE = 60

Comenzile ce se vor executa sunt:


Specify next point or [Undo]: 50


Specify next point or [Close/Undo]: 70


Specify next point or [Close/Undo]: *Cancel*


35

Se poate seta direcţia pe care vrem să desenăm liniile şi prin

definirea acestora cu coordonate polare:


Specify next point or [Undo]: @50<90





Setarea punctelor caracteristice - OSNAP

De cele mai multe ori avem nevoie să ne uşurăm munca trasând

drepte din anumite puncte caracteristice: capăt de segment,

perpendiculară pe un segment, la mijlocul unui segment, etc.

Pentru setarea acestor puncte se va activa butonul OSNAP din

bara (10) prin click dreapta pe buton afişând ecranul de setare:

Figura 2.16. Iniţierea comenzii OSNAP


36

Activând „Settings” se va deschide următoarea fereastră „Drafting

Settings” în care se bifează toate caracteristicile ce le dorim:

Figura 2.17. Fereastra Drafting Settings

Semnificaţia acestora este prezentată în Tabelul 2.1:

Tabelul 2.1

Denumire Semnificaţie Simbol

Endpoint Capătul segmentului

Midpoint Jumătatea segmentului

Center Centrul cercului

Quadrant Punctele cardinale

Intersection Punctul de intersecţie a 2 sau mai

multe drepte


37

Extension Prelungirea unei drepte sub un unghi

pe o distanţă

Perpendicular Piciorul perpendicularei duse dintr-un

punct pe o dreaptă

Tangent Punctul de tangenţă la un cerc

Nearest Alegerea unui punct pe o dreaptă

dată

Node Punct izolat, aflat în interiorul

selectorului

Parallel Punct aflat pe o paralelă la o entitate

desenată

Aceste puncte pot fi activate în funcţie de ceea ce avem nevoie.

Activarea se face prin bifarea în căsuţa corespunzătoare (de exemplu

endpoint este bifat). Când se realizează desenele este important să ştim

capetele segmentelor pentru închidere sau pornire cu o linie nouă din

punctul de capăt. Când se realizează desenul, programul ne indică

punctele caracteristice:

Vizualizarea punctului de capăt

endpoint

Vizualizarea punctului de mijloc

midpoint


38

Vizualizarea piciorului

perpendicularei

perpendicular

Ştergerea unei linii

În cazul în care dorim să ştergem o linie, sau mai multe, putem

acţiona în mai multe moduri:

1 Se selectează linia sau liniile

prin click cu mousul pe linie,

aceasta se transformă în

linie punctată şi apoi dăm

Delete din tastatură

2 Utilizând comanda Erase din

meniul Modify sau din iconiţa

de pe ecran.

Se preia comnda cu mousul,

se selectează linia şi se dă

Enter.

3 Dacă s-a executat o linie

greşit se poate utiliza

comanda Undo care are

iconiţă în bara principală (3)

sau în meniul Edit


39

2.4. Comanda RECTANGLE

Se utilizează la desenarea unui poligon rectangular cu 4 laturi

(dreptunghi sau pătrat). Comanda poate fi lansată din meniul Draw sau

direct din bara de desen de pe ecran. Realizarea desenului se poate face

în mai multe moduri:

Tabelul 2.2

Cerinţa Comenzile executate

Se cere să se deseneze

dreptunghiul definit prin

coordonate în colţurile A

şi B.

XA =200, YA =300

XB =300, YB =500

Command: _rectang

Specify first corner point or

[Chamfer/Elevation/Fillet/Thickness/Width]:

200,300

Specify other corner point or

[Area/Dimensions/Rotation]: 300,500


dreptunghiul pentru care

se cunosc următoarele:

XA=500, YA=200

L=70, l=80

Command: _rectang



500,200


[Area/Dimensions/Rotation]: d

Specify length for rectangles <50.0000>: 70

Specify width for rectangles <80.0000>: 80


40

Să se deseneze

dreptunghiul căruia i se

cunosc următoarele:

XA=400, YA=500, Aria =

200, L = 50

Obs.! Programul întreabă

dacaă ari se calculează

în funcţie de lungime sau

de lăţime şi trebuie

specificat.

Command: _rectang



400,500


[Area/Dimensions/Rotation]: a

Enter area of rectangle in current units

<100.0000>: 200

Calculate rectangle dimensions based on

[Length/Width] <Length>: l

Enter rectangle length <70.0000>: 50

Desenul se poate executa cu uşurinţă dacă se urmăreşte dialogul

din bara de comenzi.


41

2.5.Comanda POLYGON

Această comandă se utilizează la realizarea unui poligon cu un

număr oarecare de laturi. Alegerea numărului de laturi se face din setări

în funcţie de dorinţa operatorului. Posibilităţile de realizare ale desenului

sunt mai multe, după cum urmează:

Tabelul 2.3


Să se deseneze un poligon cu

7 laturi având coordonatele

punctului de centru X=500,

Y=600

şi fiind înscris într-un cerc de

rază egală cu 95

Command: _polygon Enter number of

sides <6>: 7

Specify center of polygon or [Edge]:

500,600

Enter an option [Inscribed in

circle/Circumscribed about circle] <C>: i

Specify radius of circle: 95




Y=200

şi fiind înscris într-un cerc de

rază egală cu 60


sides <7>: 3


400,200


circle/Circumscribed about circle] <I>: i



42




Y=800

şi fiind circumscris unui cerc

de rază egală cu 85


sides <3>: 6


600,800


circle/Circumscribed about circle] <I>: c




unuia din punctele de pe

contur A: X=700, Y=200

şi având lungimea laturii de 60


sides <5>: 5

Specify center of polygon or [Edge]: e

Specify first endpoint of edge: 700,200

Specify second endpoint of edge: 60

Explicarea comenzilor din program este dată în tabelul 2.4:


43

Tabelul 2.4

Comanda din bară Semnificaţia

comenzii

Observaţii

Enter number of sides

<7>: 3

Se cere numărul de

laturi al poligonului

În setări erau

specificate 7 laturi 7

Specify center of polygon Se cer coordonatele

centrului poligonului

Se tastează valorile X

şi Y ale centrului

poligonului

Enter an option [Inscribed

in circle/Circumscribed

about circle]

Se cere să se

specifice ce fel de

poligon este (înscris

sau circumscris unui

cerc)

În setări era specificat

I, care se poate

schimba cu C

(corespunzător

poligonului circumscris)

Specify radius of circle:

85

Se cere valoarea razei

cercului circumscris

-

Specify center of polygon

or [Edge]: e

Se alege opţiunea

Edge: mărimea laturii

poligonului

Dacă se alege varianta

Edge se poate tasta „e”

Specify second endpoint

of edge: 60

Se cer coordonatele

unui al doilea punct

sau se poate tasta

lungimea laturii

poligonului

-

2.6. Comanda CIRCLE

Această comandă se va utiliza la desenarea cercurilor. Variantele

de desen sunt şi în acest caz mai multe, în funcţie de coordonatele

centrului, modul de definire al cercului (prin 2 puncte sau prin 3 puncte),


44

punctul de tangenţă la cerc. Prezentarea acestor variante se poate

urmări în tabelul 2.5:

Tabelul 2.5



cercul de centru O (600,400)

şi rază egală cu 50

Command: _circle Specify center point for

circle or [3P/2P/Ttr (tan tan

radius)]: 600,400

Specify radius of circle or [Diameter]

<85.0000>: 50


cercul de centru O (500,400)

şi diametru egal cu 86



radius)]: 500,400

Specify radius of circle or [Diameter]

<64.1420>: d

Specify diameter of circle <128.2839>: 86


cercul ce trece prin trei

puncte definite prin

coordonate astfel:



radius)]: 3p

Specify first point on circle: 200,400


45

A(200,400); B(400,200);

C(600,400).

Specify second point on circle: 400,200

Specify third point on circle: 600,400


cercul ce trece prin 2 puncte

de coordonate cunoscute,

puncte diametral opuse:

A(500,200); B(600,250).



radius)]: 2p

Specify first end point of circle's diameter:

500,200

Specify second end point of circle's

diameter: 600,250

2.7. Comanda CLOUD

Se utilizează la desenarea unui contur închis de forma unui nor.

Rezultă o linie închisă şerpuită. Pentru realizarea desenului avem

următoarea succesiune de comenzi:


46

Tabelul 2.6


Se cere să se

deseneze un contur

închis de forma unei

linii închise şerpuite.

Command: _revcloud

Minimum arc length: 15 Maximum arc length:

15 Style: Normal

Specify start point or [Arc length/Object/Style]

<Object>:

Guide crosshairs along cloud path...

Revision cloud finished

Prin utilizarea acestei

comenzi se poate

realiza orice tip de

contur dorim.

Executarea comenzii se face la fel.


47

2.8. Comanda ARC

Se utilizează la desenarea unui arc de cerc, definit de 3 puncte

sau de centrul cercului din care provine. Posibilităţile de realizare sunt

următoarele:

Tabelul 2.7


Se cere să se deseneze un

arc de cerc defnit de trei

puncte de coordonate

cunoscute A(400,200);

B(600,400); C(800,200).

Cele trei puncte sunt capetele

şi mijlocul arcului de cerc.

Command: _arc Specify start point of

arc or [Center]: 400,200

Specify second point of arc or

[Center/End]: 600,400

Specify end point of arc: 800,200

Se cere să se deseneze un

arc de cerc cunoscând

următoarele: coordonatele

centrului cercului O(500,200),

coordonatele punctului de

început al arcului A(600,300)

şi unghiul la centru sub ântins

de arcul de cerc α=50o

Command: _arc Specify start point of

arc or [Center]: c

Specify center point of arc: 500,200

Specify start point of arc: 600,300

Specify end point of arc or

[Angle/chord Length]: a

Specify included angle: 50


48

2.9. Comanda SPLINE

Comanda Spline se foloseşte la desenarea unei curbe spline,

cuadrică sau cubică care trece prin puncte de coordonate cunoscute.

Tabelul 2.8


Se cere desenarea

curbei definite de

punctele: A(180,210);

B(280,270);

C(360,170);

D(440,250);

Pentru închidere se va

tasta „c ”

Command: _spline

Specify first point or [Object]: 180,210

Specify next point: 280,270

Specify next point or [Close/Fit tolerance]

<start tangent>: 360,170


<start tangent>: 440,250


<start tangent>: c


49

2.10. Comanda POLILINE

Polilinia este o succesiune de linii şi/sau arce reunite într-o

singură entitate. În momentul în care se închide conturul acesta este

definit ca un contur închis spre deosebire de un contur realizat din linii

simple. Definirea fiecărei linii se face prin coordonatele punctelor de

capăt.

Tabelul 2.9


Se cere

desenarea

poliliniei definite

de punctele:

A(300,200);

B(350,250);

C(410,225);

D(3750,200);

Închiderea se face

în punctul de

început prin

bifarea acestuia

sau tastarea

coordonatelor.

Command: _pline

Specify start point: 300,200

Specify next point or

[Arc/Halfwidth/Length/Undo/Width]: 350,250


[Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width]: 410,225


[Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width]: 375,200


[Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width]:


[Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width]: *Cancel*


50

2.11. Comanda ELIPSE

Desenarea unei elipse se poate face alegând diverse variante. În

funcţie de mărimea axelor de simetrie, definind axa mare şi unghiul de

rotaţie în jurul ei, definind centrul elipsei şi punctele finale ale axelor, etc.

Toate aceste modalităţi sunt prezentate în tabelul următor:

Tabelul 2.10


Se cere să se deseneze elipsa

definită de punctele A(40,60);

B(66,60); C(53,65)

A şi B sunt capetele semiaxei

mari, iar C este pe semiaxa

mică

Specify axis endpoint of ellipse or

[Arc/Center]: 40,60

Specify other endpoint of axis: 66,60

Specify distance to other axis or

[Rotation]: 53,65


definită de punctele A(70,40);

B(87,40) şi unghiul de rotaţie

de 50o

Command: _ellipse


[Arc/Center]: 70,40



[Rotation]: r

Specify rotation around major axis: 50


pentru care se cunosc

Command: _ellipse



51

următoarele puncte:C(65,35);

A(80,35); B(65,40)

[Arc/Center]: c

Specify center of ellipse: 65,35

Specify endpoint of axis: 80,35


[Rotation]: 65,40


pentru care se cunosc

coordonatele centrului

C(70,25), coordonatele

capătului axei mari A(85,25) şi

unghiul de rotaţie în jurul axei

65o

Command: _ellipse


[Arc/Center]: c




[Rotation]: r

Specify rotation around major axis: 65

2.12. Comanda HATCH

Se utilizează pentru haşurarea unui poligon închis. Poligonul

trebuie generat prin polilinie.

Pentru utilizare se preia comanda din bara de desen sau se

tastează în bara de comandă „h”şi se dă Enter. Se va deschide fereastra

asociată comenzii:


52

a) b)

Figura 2.18 Ferestrele de haşurare (a) şi colorare (b)

În această fereastră se poate alege tipul de haşură (Pattern),

unghiul sub care se face haşurarea, mărimea haşurii. După ce se

definesc toate aceste elemente se bifează Add Pick Points revenind la

ecranul de desen. Se bifează poligonul ce se doreşte a fi haşurat după

care apare dinnou fereastra de mai sus în care se bifează OK şi

suprafaţa se va haşura automat. În imaginile de mai jos se pot observa

diverse tipuri de haşuri. Se observă că putem alege diverse haşuri,

precum şi diverse pete de culoare. Comanda conţine Hatch and

Gradient, ceea ce înseamnă că Hatch corespunde haşurilor, iar Gradient

corespunde tonurilor de culoare.


53

Figura 2.19. Diverse tipuri de haşuri şi tonuri de culoare

La haşurare dacă se bifează Swatch (figura 2.18 a) se deschide o

altă fereastră în care putem vizualiza fiecare tip de haşură, astfel încât să

ne alegem varianta dorită:


54

a) Haşurare cu modul ANSI b) Haşurare cu modul ISO

c) Haşurarea cu alte tipuri de linii

Figura 2.20. Modalităţi de haşurare


55

CAPITOLUL 3

COMENZI PENTRU EDITARE

MENIUL MODIFY

Meniul „Modify” conţine comenzi utilizate la modificarea

desenului, a uneia sau mai multor entităţi din desen. Comenzile acestui

meniu pot fi preluate din bara de meniuri (2) sau din bara auxiliară de pe

ecran (8).

Figura 3.1. Meniul Modify

Meniul conţine mai multe categorii de comenzi, după cum

urmează:

1. Afişarea proprietăţilor desenului (tipul liniei, layerul,

coordonate, etc.), modificarea anumitor caracteristici ale desenului,

scrisului, dimensiunilor;

2. Comenzi de ştergere, copiere, oglindă, paralelism;

3. Comenzi de mutare, rotire, scară, dimensiuni;


56

4. Comenzi de tăiere a unor porţiuni de desen, prelungire, unire de

colţuri;

5. Comenzi specifice desenului tridimensional.

Observaţie: Comanda „Erase” a fost descrisă în cadrul comenzii de

desenare a unei linii când s-au făcut specificaţii cu privire la ştergerea

unei linii.

3.1. Comanda COPY

Se utilizează atunci când dorim să copiem un desen sau o

porţiune din acesta. Succesiunea operaţiilor este următoarea:


Specify next point or [Undo]: 40,32


Specify next point or [Close/Undo]: c

Command: _copy

Select objects: Specify opposite corner: 3 found

Select objects:

Specify base point or [Displacement] <Displacement>: Specify

second point or <use first point as displacement>:

Specify second point or [Exit/Undo] <Exit>:

Specify second point or [Exit/Undo] <Exit>: *Cancel*

Se preia comanda din iconiţă sau din meniu, în bara de comenzi,

se cere să se selecteze obiectul ce dorim să-l copiem. Dacă dorim să

copiem un singur obiect (De ex.:o linie sau o literă) se selectează cu click

stânga acel obiect, se tastează Enter şi se mută obiectul în punctul dorit.

Dacă dorim să copiem un desen mai complex se va încadra cu fereastră

întreg desenul, se va tasta Enter şi apoi se va „agăţa” (click stânga)

desenul şi se va muta în poziţia dorită. Dacă se cunosc coordonatele


57

punctului în care dorim să aducem obiectul copiat, acestea se vor

introduce prin tastare în bara de comandă cînd se cere să se specifice al

doilea punct.

Command: _copy

Select objects: Specify opposite corner: 3 found

Select objects:

Specify base point or [Displacement] <Displacement>: 70,25

Specify second point or <use first point as displacement>: 90,33

Specify second point or [Exit/Undo] <Exit>: 66,44

3.2. Comanda MIRROR

Comanda „Mirror” o utilizăm atunci când dorim să rotim un desen

în oglindă. Avem 2 variante: putem roti desenul şi să-l ştergem pe cel de

bază sau să le păstrăm pe amândouă.

Se preia comanda din iconiţă, se selectează obiectul ce dorim să-

l transpunem în oglindă, specificăm punctele 1 şi 2 şi apoi răspundem în

bara de comandă cu Y(Yes) sau N(No) dacă dorim să ştergem obiectul

iniţial sau nu.

Tabelul 3.1


Se cere să se rotească

desenul initial după punctele

1 şi 2 şi să se păstreze

desenul iniţial.

Command: _mirror

Select objects: 1 found

Select objects:

Specify first point of mirror line: Specify

second point of mirror line:

Erase source objects? [Yes/No] <N>: n


58


desenul initial după punctele 1

şi 2 şi să se şteargă desenul

iniţial.

Command: _mirror


Select objects:

Specify first point of mirror line:

Specify second point of mirror line:

Erase source objects? [Yes/No] <N>: y

3.3. Comanda OFFSET

Se utilizează la desenarea liniilor, curbelor sau poligoanelor

paralele. Pentru realizare vom prelua comanda din meniu sau din iconiţă,

tastăm distanţa care o dorim să fie între paralele, Enter, bifăm linia faţă

de care dorim să desenăm paralela şi apoi click pe ecran în poziţia în

care se doreşte desenarea liniei paralele.


59

Tabelul 3.2


Se cere să se deseneze 2

linii paralele astfel: Dreapta

12 paralelă cu AB la

distanţa de 4, iar dreapta

34 paralelă cu AB la

distanţa de 6.

Command: _offset

Current settings: Erase source=No

Layer=Source OFFSETGAPTYPE=0

Specify offset distance or

[Through/Erase/Layer] <Through>: 4

Select object to offset or [Exit/Undo] <Exit>:

Specify point on side to offset or

[Exit/Multiple/Undo] <Exit>:


*Cancel*

Command: _offset

Current settings: Erase source=No

Layer=Source OFFSETGAPTYPE=0


[Through/Erase/Layer] <4.0000>: 6





*Cancel*


un cerc concentric cu

primul la o distanţă de 5 şi

Command: OFFSET


[Through/Erase/Layer] <Through>: 5


60

un dreptunghi cu laturile

paralele cu primul la o

distanţă de 7.





*Cancel*

Command: OFFSET


[Through/Erase/Layer] <5.0000>: 7





*Cancel*

3.4. Comanda ARRAY

Cu ajutorul acestei comenzi se poate copia un desen dispus pe

linii şi coloane sau circular. Pentru realizarea comenzii procedăm astfel:

Preluăm comanda din meniu sau cu ajutorul iconiţei;

Se va deschide fereastra de iniţializare în care selectăm numărul

de linii şi coloane, precum şi distanţa dintre linii şi coloane;

Selectăm obiectul dorit, dăm Enter şi se va redeschide fereastra

în care se poate da Preview pentru a vedea cum se realizează desenul;

Dacă este cea ce dorim se va bifa OK.


61

Cele două ferestre care se deschid la executarea comenzii, pot fi

vizualizate mai jos:

Fereastra de iniţializare Fereastra după selectare

Figura 3.2. Ferestrele de setare ale comenzii Array

Tabelul 3.3


Se cere să se deseneze 6

cercuri de rază 5, dispuse

pe 2 coloane şi 3 rânduri,

distanţa dintre rânduri find

de 14, iar cea dintre

coloane de 12.

Se desenează cercul de rază dorită cu

comanda „Circle”;

Se preia comanda „Array” deschizându-se

prima fereastră;

Se fac setările dorite în fereastră (nr. de linii,

nr. de coloane, distanţa între linii şi distanţa

între coloane);

Se bifează Select object, moment în care se

revine la desen;

Selectăm cercul şi dăm enter, deschizându-

se a doua fereastră în care putem da

Preview pentru a vedea dacă am obţinut

desenul dorit;

Dacă „DA” se dă OK, dacă „NU” se pot face

modificări în setări.


62

Desenul se poate realiza prin dispunerea obiectului de bază în

cerc. Comenzile se execută în aceeaşi succesiune, cu diferenţa că se va

seta în fereastra de iniţializare „Polar Array”.

Fereastra de iniţializare Fereastra după selectare

Figura 3.3. Iniţializarea comenzii pentru modul Polar

Se poate observa în fereastra de iniţializare că s-a bifat „Polar

Array”, şi s-au dat valori pentru coordonatele centrului cercului în care

vor fi aranjate obiectele desenate. Rezolvarea problemei poate fi

urmărită în figura 3.4.


63

Fereastra de iniţializare Setările efectuate

1 – setarea modului de

dispunere Polar;

2 – coordonatele punctului A;

3 – nr. de elemente;

4 – unghiul sub care dorim

dispunerea elementelor (se va

tasta semnul minus, deoarece

dorim dispunerea în sens orar).

Figura 3.4. Rezolvarea comenzii Polar Array

3.5. Comanda MOVE

Această comandă se utilizează pentru mutarea unui obiect

desenat în altă poziţie. Utilizarea comenzii se face prin acţionarea

butonului corespondent, bifarea obiectului ce dorim să-l mutăm, Enter,

agăţarea acestuia şi aducerea în poziţia nou dorită.

Tabelul 3.4

Cerinţa Comenzile executate Desenul realizat

Etapa I

S-a preluat comanda şi s-a

bifat desenul ce dorim să-l

mutăm – apare desenul bifat.

Se cere să se mute

dreptunghiul

desenat în altă

poziţie a ecranului. Etapa a II a

Se agaţă desenul şi se mută în

poziţia nou dorită.


64

Etapa finală

Noua poziţie a desenului.

3.6. Comanda ROTATE

Se utilizează atunci când dorim să rotim un desen sub un anumit

unghi.

Tabelul 3.5



dreptunghiul 1 sub un

unghi de 30o pentru a

ocupa poziţia 2.

Command: _rotate

Current positive angle in UCS:

ANGDIR=counterclockwise ANGBASE=0


Select objects:

Specify base point:

Specify rotation angle or [Copy/Reference]

<0>: 30


65

3.7. Comanda SCALE

Această comandă o vom utiliza atunci când dorim să mărim sau

să micşorăm un obiect desenat, de un anumit număr de ori.

Tabelul 3.6


Se cere să se mărescă

dreptunghiul A de

dimensiuni L=15, l=10, de

2 ori

Se va desena dreptunghiul A cu comanda

Rectangle;

Se preia comanda Scale;

Se bifează desenul, se dă Enter şi

selectează punctul de referinţă al acestuia;

Se tastează în bara de comandă factorul de

scară cu care dorim să mărim desenul şi

Enter.

Dacă factorul de scară este subunitar (de

exemplu 0.4) desenul se va micşora.

Se cere să se micşoreze

dreptunghiul A de

dimensiuni L=16, l=10, la

jumătatea, factorul de

scară să fie 0.5.

Se va aplica aceeaşi succesiune de

comenzi cu diferenţa că vom avea ca factor

de scară 0.5.


66

3.8. Comanda TRIM

Comanda TRIM este utilizată atunci când dorim să tăiem

anumite proţiuni dintr-un desen.

Tabelul 3.7


Se dau dreptele AB şi CD care se

intersectează în punctul E. Se cere să se

taie segmentul CE.

Atenţie! Pentru a avea comanda efect

trebuie ca dreptele AB şi CD să fie

desenate de la A la B şi de la C la D, nu

pe porţiuni (de ex. AE şi BE, CE şi DE)

Se desenează dreptele şi se

preia comanda Trim;

Se selectează cele 2 drepte şi

se dă Enter;

Se bifează apoi porţiunea de

dreaptă (CE) ce dorim să o

ştergem din desen, iar aceasta

va dispărea automat.


67

3.9 Comanda EXTEND

Comanda Extend se foloseşte pentru prelungirea unui segment

până la intersecţia cu altul.

Tabelul 3.8


Se dau dreptele AB şi

DE. Se cere să se

prelungească dreapta

DE până la intersecţia

cu AB în punctul C.

Se desenează dreptele şi se preia comanda

Extend;

Se selectează cele 2 drepte şi se dă Enter;

Se bifează apoi porţiunea de dreaptă (DE) ce

dorim să o prelungim şi dreapta cu care dorim să

se intersecteze, după care bifăm dinou dreapta

DE care se va prelungi automat până la

intersecţia cu AB în punctul C.


68

3.10. Comanda BREAK

Comanda Break ne permite tăierea unei porţiuni dintr-un desen

prin eliminarea acelei porţiuni, dacă se specifică punctele de tăiere.

Tabelul 3.9


Se dă dreptunghiul definit de punctele

1234 şi se cere să se taie acesta în

punctele A şi B.

Se va desena dreptunghiul definit

de punctele 1234.

Se preia comanda Break;

Se selectează punctele A şi

punctul B şi se va tăia automat

porţiunea AB.

3.11. Comanda CHAMFER

Comanda Chamfer se utilizează pentru teşirea a două linii

neparalele. Aceasta se poate realiza în mai multe moduri, după cum

urmează în exemplele de mai jos:

Tabelul 3.10


Se cere să se unească

dreptele AB şi CD în punctele

B şi D, într-un unghi drept

Se desenează cele două linii;

Se preia comanda Chamfer;

Se bifează cele două linii şi unirea se va

face automat, ca-n desenul 2.


69


dreptele AB şi CD definind

distanţele de la capete.

Se vor desena cele 2 drepte;

Se va prelua comanda Chamfer, iar în

bara de comandă se va selecta „d” pentru

a efectua teşirea după distanţe;

Se tastează apoi cele 2 distanţe de 3 de la

punctul D către C şi 5 de la punctul B

către D.


dreptele AB şi CD definind

distanţa de la dreapta AB şi

unghiul sub care se poate face

teşirea.

Se vor desena cele 2 drepte;

Se va prelua comanda Chamfer, iar în

bara de comandă se va selecta „a” pentru

a efectua teşirea după distanţă şi unghi;

Se tastează apoi distanţa de 4 de la

punctul D către C şi unghiul de 45o de la

punctul B către D.


70

3.12. Comanda FILLET

Comanda Fillet se utilizează la racordarea unui colţ sau a unui

contur.

Tabelul 3.11


Se cere să se

racordeze dreptele

AB şi BC în punctele

B cu un arc de cerc

cu raza de 2.

Se iniţializează comanda Fillet;

Se selectează ca mod de racordare Radius,

specificând în bara de comandă r şi Enter;

Se tastează valoarea razei: 2;

Se selectează laturile AB şi BC şi se va vedea

efectul comenzii.


71

3.13. Comanda EXPLODE

Comanda Explode se utilizează pentru a transforma un obiect

desenat ca polilinie sau poligon închis într-un obiect format din mai multe

entităţi.

Tabelul 3.12


Se cere să se transforme

poligonul desenat ca o

polilinie în mai multe entităţi.

Se desenează poligonul cu ajutorul

comenzii Poliline – Desen 1;

Se preia comanda Explode şi se

selectează polilinia – desen 2 şi se dă

Enter;

Desenul se transformă din polilinie într-o

succesiune de linii – desen 3.


72

Desen 1 Desen 2 Desen 3

Se cere să se transforme un

dreptunghi dintr-o entitate, în

mai multe entităţi.

Se desenează dreptunghiul cu comanda

Rectangle – desen 1;

Se preia comanda Explode, se selectează

desenul şi se dă Enter– desen 2;

Desenul se transformă dintr -un dreptunghi

definit ca o singură entitate, într-un

dreptunghi desenat din 4 linii – desen 3.

Desen 1 Desen 2 Desen 3


73

CAPITOLUL 4

COMENZI DE DIMENSIONARE

MENIUL DIMENSION

Comenzile din acest meniu le vom utiliza la cotarea desenelor,

după cum urmează:

Tabelul 4.1

Denumirea

comenzii


Linear Cotarea pe orizontală

sau verticală

Aligned Cotarea aliniată de-a

lungul liniei desenate

Arc Length Cotarea unui arc de cerc

Ordinate Cotarea în coordonate

Radius Cotarea razelor

cercurilor, elipselor

Jogged Cotarea arcelor de cerc

Diameter Cotarea diametrelor

Angular Cotarea unghiulară

Baseline Cotarea faţă de o bază

de cotare sau cotarea

paralelă

Continue Cotarea în linie

Tolerance Înscrierea toleranţelor

pe desen

Center Mark Marcarea centrului unui

cerc

Oblique Cotarea înclinată

Align Text Alinierea textului


74

Dimension Style Modalităţi de cotare

Override Editare text cotă

Update Actualizare

4.1. Comanda LINEAR

Cu această comandă se va realiza dimensionarea pe orizontală

sau pe verticală a liniilor desenate.

Tabelul 4.2


Se cere să se dimensioneze

distanţa AB pe orizontală şi

verticală

Se preia comanda şi se marchează cele 2

puncte de capăt A şi B, iar dimensiunile

apar automat pe desen.

4.2. Comanda ALIGNED

Comanda o vom utiliza atunci când dorim dimensionarea unei linii

pe direcţia desenată.

Tabelul 4.3


Se cere să se dimensioneze

distanţa AB pe direcţia

desenată.

Se preia comanda şi se marchează cele 2

puncte de capăt A şi B, iar dimensiunea

apare automat pe desen.


75

4.3. Comanda ARC LENGTH

Comanda se utilizează la dimensionarea unui arc de cerc

desenat.

Tabelul 4.4


Se cere să se

dimensioneze arcul de

cerc AB.

Se preia comanda şi se marchează arcul de

cerc desenat, iar mărimea acestuia va apărea

automat pe desen.

4.4. Comanda RADIUS

Această comandă o vom activa atunci când dorim să afişăm

dimensiunea razei unui cerc desenat.

Tabelul 4.5


Se cere să se

dimensioneze cercul de

rază 17,11.

Se preia comanda şi se marchează cercul

desenat, iar mărimea razei acestuia va

apărea automat pe desen.


76

4.5. Comanda DIAMETER

Comandă se utilizează pentru afişarea diametrului unui cerc

desenat.

Tabelul 4.6


Se cere să se

dimensioneze cercul de

diametru 31,33.

Se preia comanda şi se marchează cercul

desenat, iar mărimea diametrului acestuia

va apărea automat pe desen.

4.6. Comanda ANGULAR

Comanda Angular este utilizată la cotarea unghiurilor desenate.

Modul de executare al comenzii se poate urmări în tabelul de mai jos:


77

Tabelul 4.7


Se cere să se

dimensioneze unghiul

BAC de 37o.

Se preia comanda şi se marchează cele

două laturi ale acestuia, iar dimensiunea va

apărea automat pe desen.

4.7. Comanda BASELINE

Se utilizează la cotarea liniilor de desen faţă de un punct dat pe

orizontală sau pe verticală, după cum urmează:

Tabelul 4.8


Se cere să se coteze

pe orizontală

segmentele AB, BC,

CD, DE.

Se va cota iniţial segmentul AB desenat pe

orizontală, cu comanda Aligned, apoi se va

prelua comanda Baseline şi se vor bifa pe rând

punctele C, D şi E, iar dimensiunile pe orizontală

vor apărea pe desen.


78


pe verticală

segmentele AB, BC,

CD.


verticală, cu comanda Aligned, apoi se va prelua

comanda Baseline şi se vor bifa pe rând punctele

C, D şi E, iar dimensiunile pe orizontală vor

apărea pe desen.

4.8. Comanda CONTINUE

Comanda Continue o vom utiliza atunci când dorim cotarea pe

aceeaşi direcţie a unei drepte realizate din mai multe segmente.

Tabelul 4.9



pe orizontală, pe

aceeaşi linie

segmentele AB, BC,

CD.


orizontală, cu comanda Aligned, apoi se va

prelua comanda Continue şi se vor bifa pe

rând punctele C, D, iar dimensiunile pe

orizontală vor apărea pe desen.


79

4.9. Comanda CENTER MARK

Comanda aceasta o vom aplica atunci când dorim să marcăm

centrul unui cerc realizat anterior, deoarece prin desenarea cercului cu

comanda Circle nu vom avea vizualizat pe desen centrul cercului.

Tabelul 4.10


Se cere să se marcheze

centrul cercului desenat

cu comanda Circle

Se va desena cercul dat cu comanda Circle

din comenzile de desenare, apoi se va prelua

comanda Center Mark, se va bifa cercul şi va

apărea automat pe desen marcat centrul

acestuia.

4.10. Comanda DIMENSION STYLE

Această comandă ne oferă posibilitatea alegerii stilului de

dimensionare a desenului. Se preia comanda din meniu, deschizându-se

fereastra în care putem face modificările:


80

Figura 4.1. Fereastra Dimension Style Manager

Dacă bifăm Modify se deschide o nouă fereastră în care avem

opţiunile:

Figura 4.2. Fereastra de modificare a valorilor de dimensionare


81

Modificările ce le putem efectua în această fereastră sunt

următoarele:

Tabelul 4.11

Denumirea

comenzii


Lines Modificarea liniilor de cotare, distanţa de la linia de

cotare la valoarea acesteia, poziţia valorii faţă de linie,

etc;

Symbols and

Arrows

Alegerea săgeţilor din capetele liniei de cotare,

dimensiunea acestora;

Text Setarea mărimii valorilor de cotă

Primary Units Alegerea unităţilor de măsură şi precizia cu care se

doreşte să se facă cotarea

Dacă se doreşte modificare liniilor de cotare se vor face ajustările

dorite în fereastra deschisă ca în figura 4.2.

Modificare modalităţilor de închidere a liniilor de cotare şi

dimensiunea acestora se face prin activarea butonului Symbols and

Arrows, deschizându-se fereastra din figura 4.3.

Figura 4.3. Modificarea săgeţilor liniilor de cotă


82

Dacă se deschid opţiunile de First (prima săgeată) sau Second (a

doua) se constată că avem variante multiple de semne pentru liniile de

cotă, figura 4.4.

Figura 4.4. Modalităţi de închidere a liniilor de cotă

Tot aici se alege şi mărimea săgeţii cu opţiunea Arrow size în

funcţie de scara la care se va executa desenul.

Modificarea dimensiunilor textului se va face prin bifarea opţiunii

Text când se va deschide fereastra din figura 4.5 pentru text se poate

modifica dimensiunea acestuia (Text height), amplasarea sa (Text

placement) şi alinierea sa (Text alignement).


83

Figura 4.5. Modificarea dimensiunilor textului

Alegerea unităţilor de măsură şi precizia cu care dorim să afişăm

cotele, o vom face prin selectarea comenzii Primary units, figura 4.6.

Figura 4.6. Alegerea unităţilor de măsură şi precizia


84

Unităţile de măsură pentru lungimi, pe care le putem alege sunt

următoarele:

Tabelul 4.12

Unitatea Exemplu de

exprimare

Semnificaţia

Scientific- ştiinţific 3.14E+03 Bază plus exponent

Decimal – zecimal 12.45 Parte întreagă şi parte

zecimală

Engineering –

ingineresc

2 - 5.5 Inch şi ţoli, fracţiunile de inci

sunt exprimate zecimal

Architectural –

arhitectural

2 - 51/2 Inch şi ţoli, fracţiunile de inci

sunt exprimate prin fracţii

Fracţional – fracţional 51/2 Număr de unităţi, fracţiunile

de unitate sunt exprimate

prin fracţii

Unităţile de măsură pentru unghiuri care se pot alege sunt de mai

multe tipuri, figura 4.7, semnificaţia lor fiind următoarea:

Figura 4.7. Alegerea unităţilor de măsură pentru unghiuri


85

Tabelul 4.13

Unitatea Exemplu de

exprimare

Semnificaţia

Decimal degree – grade

zecimale sexagesimal

19,83o Gradele sunt partea întreagă,

iar minutele şi secundele

yecimale

Degrees Minutes

Seconds – grade minute

secunde sexagesimal

19o50 Grade minute şi secunde

sexagesimale

Gradians – grade

centesimale

22,0291 g Grade minute şi secunde

centesimale

Radians - radiani 0,3460r Radiani

După ce se fac toate setările se va bifa Set Current pentru a le

păstra pe tot parcursul executării desenului.

Exemplu

Se cere ca în dreptunghiul din figura 4.8 să se schimbe liniile de

dimensionare, mărimea scrisului şi numărul de zecimale.

Figura 4.8. Desenul iniţial


86

După mdificare se va obţine desenul din figura 4.9. Pentru

modificare se vor face schimbări în Symbols and Arrows, pentru

transformarea săgeţilor în puncte, Text height pentru mărimea

scrisului şi la Primary units pentru 3 zecimale:

Figura 4.9. Desenul obţinut după modificarea setărilor de

dimensionare

Să se modifice setările de dimensionare a unghiului din figura

4.10a, din grade sexagesimale în grade centesimale cu 4 zecimale

figura 4.10b.

a) b)

Figura 4.10. Unghiul dimensionat în grade sexagesimale (a) şi

grade centesimale (b)


87

CAPITOLUL 5

COMENZI DE AFIŞARE A DESENULUI

Programul AutoCAD permite cu ajutorul comenzilor Zoom şi Pan,

apropierea sau depărtarea desenului, deplasarea sa stânga – dreapta,

sus sau jos, în funcţie de opţiuni. Bara pentru controlul afişării (figura

5.1) este în bara de instrumente standard, descrisă la capitolul 1. Toate

comenzile de afişare le putem prelua şi din meniul View (figura 5.2).

Figura 5.1. Bara pentru controlul afişării

Figura 5.2. Meniul View

Semnificaţia fiecărei comenzi este descrisă în tabelul 5.1:


88

Tabelul 5.1

Nr. Denumire

comandă


1 Pan realtime Cu click stânga pe iconiţă, cursorul se transformă

în palmă şi ţinând apăsat butonul stânga al

mousului putem plimba desenul pe ecran;

2 Zoom realtime Cu click stânga pe iconiţă, cursorul se transformă

în oglindă şi ţinând apăsat butonul stânga al

mousului putem micşora sau mări desenul;

3 Zoom window Se preia comanda tot cu click stânga şi apoi se

vine în dreptul desenului şi se deschide o

fereastră ce încadrează zona ce vrem să o

mărim şi apoi dăm dinou click stânga;

4 Zoom previous Dând click stânga pe iconiţă desenul îşi revine la

forma anterioară.

5.1. Comanda PAN

Comanda Pan este utilă la mutarea imaginii fără a modifica

mărimea acesteia. În figura 5.3 sunt prezentate modalităţile de deplasare

cu ajutorul comenzii. Atunci când se acţionează cursorul ia forma unei

mâini ce ne oferă posibilitatea să plimbăm desenul pe ecran.


89

Figura 5.3. Fereastra comenzii PAN preluată din meniul View

5.2. Comanda ZOOM

Această comandă permite apropierea sau depărtarea obiectelor

desenate. Dacă se aduce imaginea în plan apropiat, obiectele vor fi

mărite, pentru a sesiza mai bine detaliile. Dacă se îndepărtează

imaginea, obiectele sunt micşorate, dar vom avea vederea de ansamblu

a desenului.

Comanda Zoom are mai multe opţiuni care pot fi preluate din

View (figura 5.4), iar semnificaţia fiecăreia este prezentată în tabelul

următor:


90

Figura 5.4. Opţiunile comenzii Zoom

Tabelul 5.2

Denumirea comenzii Semnificaţia comenzii

Previous Afişează ultima imagine a desenului

Windows Se încadrează zona ce dorim să o mărim într-

o fereastră dreptunghiulară

Dynamic Stabileşte interactiv limitele de afişare

Scale Măreşte sau micşorează scara obiectelor

desenate

Center Afişează un nou centru al imaginii

In Măreşte desenul la fiecare click de 2 ori

Out Micşorează desenul la fiecare click cu 0.5

All Măreşte desnul la limitele prestabilite de

format

Extents Aduce desenul în suprafaţa de lucru


91

CAPITOLUL 6

CREAREA STRATURILOR

Organizarea unui desen pe layere – straturi este varianta cea mai

utilă de – a avea informaţiile pe categorii în cazul în care dorim să

selectăm numai o parte din ele.

Meniul Format conţine informaţii utile la executarea desenului pe

layere (straturi), informaţii referitoare la tipurile de linii, grosimea

acestora, culoarea, dimensiunea scrisului, etc.

Figura 6.1. Meniul Format

Semnificaţia comenzilor din acest meniu este descrisă în tabelul 6.1:

Tabelul 6.1

Denumirea

comenzii


Layer Realizarea desenului pe straturi


92

Color Alegerea culorii pentru linia de desen

Linetype Alegerea tipului de lini: punctată, continuă, etc.

Lineweight Alegerea grosimii liniei

Scale List Alegerea scării

Text Style Alegerea modului de scriere

Dimension Style Setarea caracteristicilor desenului: linii, săgeţile de

dimensionare, dimensiunile scrisului la cotare, etc.

Table Style Inserarea tabelelor

Point Style Alegerea tipului de desenarea a punctului

Multiline Style

Units Setarea unităţilor de măsură pentru linii, unghiuri

Drawing Limits Setarea limitelor desenului

6.1. Comanda LAYER

Această comandă se utilizează atunci când dorim să realizăm

desenul pe mai multe straturi (layere). De exemplu, dacă realizăm hărţi

tematice, putem vizualiza şi printa separat harta solului, harta cu

hidrografia, harta cu limitele administrative, etc.

Se preia comanda din meniu şi se va deschide fereastra de

setare a layerelor cu caracteristicile acestora:


93

Figura 6.2. Fereastra de definire a straturilor

Layerul prestabilit al tuturor desenelor pe care se lucrează, dacă

nu se deschide fereastra specifică, este layerul zero.

Deschizând acestă fereastră de iniţializare avem posibilitatea să

definim atâtea straturi câte dorim, fiecare având denumirea sa, tipul de

linie, grosimi de linii diferite, etc.

În fereastra „Name” se denumeşte fiecare strat: stratul 1, stratul

2, stratul 3, figura 6.3.

Figura 6.3. Definirea straturilor

Semnificaţia comenzilor este următoarea:


94

Tabelul 6.2

Simbolul Denumirea Semnificaţia

On / Off Activarea stratului şi vizibilitatea acestuia / sau

dezactivarea stratului, fiind invizibil

Freeze Strat „dezgheţat” vizibil sau „îngheţat” invizibil

Lock /

Unlock

Stratul este blocat, vizibil, dar nu poate fi

printat / stratul este deblocat vizibil şi printabil

Plot Stratul poate fi plotat

New layer Definirea unui strat nou

Delete layer Ştergerea unui strat definit

Curent layer Setarea stratului curent de lucru

Comenzile: Color, Linetype, Lineweight sunt aceleaşi din meniu,

având posibilitatea să le setăm în fereastră sau prin preluare directă din

meniul Format.

6.2. Comanda COLOR

Prin acţionarea acestei comenzi direct din meniu sau din

fereastra Layer Proprieties Manager se va deschide o altă ferestră în

care ne putem alege culoarea cu care dorim să facem desenul, se poate

urmări în figura 6.4.


95

Figura 6.4. Fereastra de alegere a culorilor

După selectarea culorii desenul va fi efectuat cu culoarea aleasă:


96

Figura 6.5. Realizarea desenului cu diverse culori

6.3 Comanda LINETYPE

Această comandă se poate prelua din meniu sau din fereastra de

layere, iar cu ajutorul ei alegem tipul de linie cu care dorim să executăm

desenul. Prin activarea ei se deschide fereastra în care putem încărca

orice tip de linie dorim dacă acţionăm butonul Load, deschizându-se a

doua fereastră cu toate tipurile de linii:

Fereastra de iniţializare Fereastra cu categoriile de linii

Figura 6.6. Încărcarea tipurilor de linii


97

Se încarcă tipul de linie dorit, revenim la fereastra iniţială, o bifăm,

selectăm Current şi OK. Revenind la ecranul de desen toate liniile vor fi

realizate cu acest tip de linie:

Figura 6.7. Desene realizate cu diverse tipuri de linii

6.4. Comanda LINEWEIGHT

Se poate folosi pentru alegrea tipului de grosime de linie,

preluând-o tot din meniu sau din fereastra de layere. După activare se

deschide fereastra Lineweght Settings unde alegem grosimea de linie

dorită şi unitatea de măsură în care dorim să lucrăm:

Figura 6.8. Fereastra de setare a grosimii liniilor

Pentru a fi setată trebuie să bifăm Display Lineweight,

deasemenea putem alege unitatea de măsură: milimetri sau inchi.


98

Dacă alegem să desenăm cu grosimea de 0.30 mm vom face

următoarele setări şi va rezulta desenul de mai jos:

Setarea dimensiunilor Desenul realizat

Figura 6.9. Încărcarea unei grosimi de linie şi desenul realizat

6.5. Comanda POINT STYLE

Dacă dorim ca punctele desenate să nu fie reprezentate numai

printr-un simplu punct, putem alege cu ajutorul acestei comenzi o

multitudine de alte tipuri de reprezentare. Prin activarea comenzii din

meniu se va deschide o ferestră în care avem toate variantele. Tot aici

putem alege şi dimensiunea de reprezentare a acestuia, activând Point

Size.


99

Figura 6.10. Modalităţi de reprezentare a punctului

Prin selecţia unuia din modurile de reprezentare ale punctului

vom obţine următoarele variante:

Tabelul 6.3

Diferite tipuri de reprezentare Desenarea punctelor cu simbolul

ales


100

6.6. Comanda UNITS

Această comandă ne oferă posibilitatea de-a selecta unităţile de

măsură pentru lungimi, pentru unghiuri şi scara de reprezentare.

Activând comanda din meniu se deschide fereastra specifică unde putem

face setările dorite. Tot aici se poate alege şi precizia cu care dorim să

se afişeze dimensiunile (nr. de zecimale):

Figura 6.11. Alegerea unităţilor de măsură a lungimilor şi

unghiurilor

6.7.Comanda TABLE STYLE

Acţionând această comandă putem face setările dorite pentru

realizarea unui tabel: mărimea scrisului, nr. de linii, de coloane, etc.

Comanda se preia din meniu deschizându-se fereastra specifică în care

putem face modificările dorite dacă bifăm Modify:


101

Figura 6.12. Setarea modului de reprezentare a tabelelor

Dacă se bifează Modify se deschide fereastră nouă în care putem

face toate setările:

Figura 6.13. Schimbarea setărilor pentru caracteristicile tabelelor


102

6.8. Crearea unui şablon A3

Pentru realizarea unei planşe într-un format STAS de desen este

necesar să desenăm chenarul foii şi indicatorul.

Stabilirea limitelor formatului pe care se doreşte realizarea desenului:

Command: ‚_limits

Reset Model space limits:

Specify lower left corner or [ON/OFF] <0.0000,0.0000>:

Specify upper right corner <420.0000,297.0000>:

1. Alegerea unităţilor de măsură din Format Units;

2. Definirea straturilor, alegerea tipurilor de linii pentru fiecare

strat, culorile şi grosimile acestora (figura 3);

3. Trasarea chenarului formatului se va face pe stratul definit

pentru chenar cu grosimea de linie stabilită. Trasarea

chenarului se va face cu următoarea succesiune de comenzi:




Specify next point or [Close/Undo]: @-400,0

Specify next point or [Close/Undo]: c

4. Trasarea liniilor pentru marginea de îndosariere se va face pe

stratul definit pentru aceasta cu linia corespunzătoare, efectuând

comenzile următoare:



Specify next point or [Undo]: 0,148.5


5. Trasarea indicatorului prin coordonate carteziene absolute;

6. Scrierea indicatorului utilizând butonul de scriere A din bara

de desen.


103

CAPITOLUL 7

COMENZI PENTRU OBŢINEREA INFORMAŢIILOR

DIN DESEN

Extragerea informaţiilor despre desen ca întreg

7.1 Comanda STATUS

Dacă dorim să avem informaţii despre desen ca întreg vom activa

meniul Tools Inquiry Status (figura 7.1).

Figura 7.1. Activarea comenzii Status

Prin activarea acestei comenzi se va deschide fereastra din figura

7.2, în care avem următoarele informaţii:


104

Figura 7.2. Lista informaţiilor afişate prin comanda Status

▪ numărul de obiecte din desen;

▪ limitele desenului;

▪ layerul;

▪ culoarea aleasă pentru layerul respectiv;

▪ tipul şi grosimea liniei curente;

▪ spaţiul liber de pe disc;

▪ memoria liberă de pe disc, etc.

Utilitatea acestei comenzi este atunci când dorim să depistăm

eventuale greşeli efectuate într-un desen.

7.2.Comanda TIME

Dacă dorim să cunoaştem timpul necesar realizării unui desen,

vom găsi în meniul Tools o comandă ce ne dă posibilitatea afişării

acestei informaţii. Dacă activăm următoarea succesiune de comenzi:

Tools Inquiry Time, figura 7.3, se vor afişa toate cele de mai sus.


105

Figura 7.3. Activarea comenzii Time

Informaţiile furnizate de comanda Time pot fi vizualizate în figura

7.4 şi sunt următoarele:

▪ data şi ora curentă cu o precizie de milisecundă;

▪ data şi ora la care a fost salvat desenul;

▪ timpul efectiv de desenare;

▪ timpul după care se va face următoarea salvare.

Figura 7.4. Lista informaţiilor obţinute cu comanda Time


106

Informaţii despre obiectele dintr-un desen

7.3. Comanda INQUIRY

Această comandă o regăsim în meniul Tools şi conţine comenzi

utilizate la calculul distanţelor, suprafeţelor, determinarea coordonatelor

punctelor, afişarea comezilor executate, etc. Comanda se preia din

meniu şi se selectează ceea ce dorim să calculăm. Fereastra deschisă

este următoarea:

Figura 7.5. Comanda Inquiry

Semnificaţia comenzilor este următoarea:

Tabelul 7.1

Simbolul Denumirea Semnificaţia

Distanţă Calculează distanţe dinte

puncte, coordonate

relative pe X şi Y, unghiul

făcut cu orizontala

Suprafaţă Calculează suprafaţa

Regiune Calculează suprafaţa,


107

perimetrul coordonatele

punctelor pe contur, etc

Listare Listează comenzile

executate

Coordonate punct Afişează coordonatele

punctelor

7.4. Comanda DISTANCE

Se preia din meniul Tools Inquiry Distance cu click pe

iconiţă, se bifează capetele dreptei şi automat în bara de comandă vor

apărea afişate toate caracteristicile acesteia.

De exemplu:

Tabelul 7.2

Cerinţa Desenul realizat

Se cere să se

calculeze

caracteristicile

dreptei AB.

Semnificaţia

valorilor afişate

în bară se

poate urmări în

desenul

alăturat.


108

7.5.Comanda AREA

Această comandă poate fi utilizată atunci când dorim să aflăm

aria şi perimetrul unei suprafeţe definite ca un poligon închis. Dacă

poligonul a fost desenat din mai multe linii, fiecare fiind o entitate, pentru

a avea rezultat la aplicarea comenzii Area, trebuie în prealabil s-o

definim ca o regiune cu ajutorul comenzii Region din bara de desen

(Draw). Dacă poligonul a fost creat cu comanda Poliline această

predefinire nu mai este necesară.

Aplicarea comenzii se va face astfel:

- Se preia comanda din meniu cu click pe iconiţa

corespondentă;

- Se tastează în bara de comandă ,,o” de la „object” şi se dă

Enter;

- Se dă click pe o latură a poligonului şi automat în bara de

comenzi vor apărea valoarea ariei şi a perimetrului.

Tabelul 7.3

Cerinţa Desenul realizat

Se cere să se

calculeze aria şi

perimetrul poligonului

ABCDE


109

7.6. Comanda REGION / MASS PROPERTIES

Prin utilizarea acestei comenzi putem afla mai multe elemente

caracteristice unei suprafeţe. Pentru executarea comenzii se va prelua

din meniu, se bifează suprafaţa şi apoi se dă Enter. În acest moment se

va deschide fereastra în care apar afişate toate elementele ce

caracterizează această suprafaţă:

Figura 7.6. Lista informaţiilor obţinute cu comanda Region

Se poate observa că avem afişate: aria, perimetrul, coordonatele

punctelor pe contur: X cel mai mic până la cel mai mare şi Y cel mai mic

până la cel mai mare, coordonatele centrului suprafeţei, momentul de

inerţie.

7.7.Comanda ID Point

Această comandă este utilizată la aflarea coordonatelor

punctelor. Se va prelua comanda din meniu şi se va da click pe punctul

căruia dorim să-i aflăm coordonatele. În acest moment acestea vor

apărea afişate în bara de comandă. De exemplu, dacă dorim să aflăm


110

coordonatele punctului A din desenul de mai jos, se pot observa în bara

de comandă valorile afişate ale acestora.

Figura 7.7. Captura de ecran cu coordonatele punctului afişate

prin comanda ID Point

7.8. Comanda LIST

Această comandă ne oferă posibilitatea afişării într-o fereastră

proprie a tuturor comenzilor executate pentru realizarea unui desen.

De exemplu, dacă dorim să avem succesiunea comenzilor

executate la realizarea unui desen se va prelua comanda, se va bifa

desenul şi se va da Enter, după care apare afişat ecranul cu întreaga

succesiune de operaţii ce s-au efectuat. În ecranul afişat apare numai o

parte din comenzile executate, dar se pot derula toate. Deasemenea se

pot copia dacă se deschide Edit şi se preia comanda Copy. Ceea ce

copiem putem duce în orice document Word. De exemplu pentru

poligonul definit în exemplul anterior ABCDE putem lista comenzile ce s-

au executat. O parte din ele poate fi vizualizată în figura 7.8.

Cu ajutorul comenzii List se obţin informaţiile următoare:

▪ layerul de lucru;


111

▪ aria obiectului desenat;

▪ lungimea liniei;

▪ punctul de origine al unei linii;

▪ punctul de sfârşit al unei linii;

Figura 7.8. Ecranul cu informaţii din comanda LIST

Aceleaşi informaţii le obţinem şi prin acţionarea comenzii

Properties, din bara de instrumente standard, figura 7.9:

Figura 7.9. Bara de instrumente standard


112

Acţionată această comandă se va deschide fereastra din figura

7.10 în care se pot face modificările dorite.

Figura 7.10. Fereastra deschisă de program prin acţionarea comenzii

„Properties”


113

CAPITOLUL 8

PROBLEME REZOLVATE

şi

PROBLEME PROPUSE SPRE REZOLVARE

Problema 1

Se cere să se realizeze desenul din figura 8.1 având următoarele

coordonate:

DAB = 150, DBC = 120, α = 25o, DCD = 140, = 135o, DDE = 90, DEF = 160,

= -140o, EG = FG, EN = ND, NM BC, CH = DH.

Figura 8.1. Desen realizat după cerinţele problemei

Comenzile efectuate pentru realizarea poligonului ABCDEF sunt

următoarele:

Command: _line Specify first point: <Ortho on>


114





Specify next point or [Close/Undo]: @160<-140

Specify next point or [Close/Undo]:c

Celelalte puncte caracteristice: G, M, H se vor realiza desenând

linii la mijloc de segment şi perpendiculare pe segment. Haşurile se vor

face definind regiunile şi folosind comanda Hatch.

Problema 2

Să se deseneze poligonul ABCDE având următoarele

coordonate rectangulare: A(50,100), B(120,170), C(175,130), D(142,75),

E(70,64).

Succesiunea comenzilor este următoarea:




Specify next point or [Close/Undo]: 142,75

Specify next point or [Close/Undo]: 70,64

Specify next point or [Close/Undo]:


Desenul rezultat este:


115

Figura 8.2. Rezolvarea problemei 2

Problema 3

Să se deseneze conturul poligonal ABCD având coordonate

relative:

A(200,200), XAB= 40, YAB= 65, XBC= 80, YBC= -45, XCD= -25,

YCD = - 64.




Specify next point or [Undo]: @80,-45

Specify next point or [Close/Undo]: @-25,-64



Desenul rezultat este cel din figura 8.3.


116


Problema 4

Să se deseneze conturul poligonal ABCDE având coordonate

polare:

A(300,300), DAB = 50, α1 = 30o, DBC = 75, α2 = -35o, DCD = 68,

α3 = -120o, DDE = 82, α4 = -175o




Specify next point or [Undo]: @75<-35





Desenul realizat este următorul:


117

Figura 8.4. Rezolvare problema 4

Problema 5

Să se deseneze 2 dreptunghiuri cu următoarele dimensiuni: L1=

30, l1 = 15, L2 = 20, l2 = 10.

Comenzile executate vor fi în următoarea succesiune:

Command: _rectang



Specify other corner point or [Area/Dimensions/Rotation]: d



Command: _rectang



Specify other corner point or [Area/Dimensions/Rotation]: d



Desenul realizat poate fi urmărit în figura 8.5:


118

Figura 8.5. Desenarea a 2 dreptunghiuri cu laturi date

Problema 6

Să se deseneze un dreptunghi ce are L = 30, aria = 150 şi are

latura mare înclinată faţă de orizonatală cu ununghi de 35o.

Comenzile executate sunt:

Command: _rectang

Current rectangle modes: Rotation=35



Specify other corner point or [Area/Dimensions/Rotation]: r

Specify rotation angle or [Pick points] <35>: 35

Specify other corner point or [Area/Dimensions/Rotation]: a

Enter area of rectangle in current units <150.0000>: 150

Calculate rectangle dimensions based on [Length/Width]

<Length>:

Enter rectangle length <30.0000>: 30


119


Figura 8.6. Rezolvare problema 6

Problema 7

Să se deseneze un poligon cu 9 laturi, având coordonatele

centrului C(400,400) şi fiind înscris într-un cerc de rază egală cu 82.


Command: _polygon Enter number of sides <5>: 9

Specify center of polygon or [Edge]: 400,400

Enter an option [Inscribed in circle/Circumscribed about circle]<I>: i


Desenul rezultat este:



120

Problema 8

Să se deseneze un poligon cu 5 laturi având coordonatele

punctului de centru C(200,300) fiind circumscris unui cerc de rază egală

cu 75.

Command: _polygon Enter number of sides <9>: 5

Specify center of polygon or [Edge]: 200,300

Enter an option[Inscribed in circle/Circumscribed about circle]<I>: c



Problema 9

Să se deseneze cercul de centru C(250, 350) şi rază egală cu 25.

Comenzile executate sunt:

Command: _circle Specify center point for circle or [3P/2P/Ttr (tan tan

radius)]: 250,350

Specify radius of circle or [Diameter]: 25

Desenul realizat este cel din figura 8.9.


121


Problema 10

Să se deseneze cercul de centru C(125,225) şi diametru 45.

Comenzile executate sunt următoarele:


radius)]: 125,225

Specify radius of circle or [Diameter] <25.0000>: d

Specify diameter of circle <50.0000>: 45




122

Problema 11

Să se deseneze cercul definit de 3 puncte de coordonate

cunoscute A (100,200), B(150,150), C (200,250).



radius)]: 3p

Specify first point on circle: 100,200

Specify second point on circle: 150,150

Specify third point on circle: 200,250



Problema 12

Să se deseneze cercul ce trece prin 2 puncte diametral opuse. A

(400,250), B (425,275).



123


radius)]: 2p

Specify first end point of circle's diameter: 400,250

Specify second end point of circle's diameter: 425,275



Problema 13

Să se deseneze elipsa căreia îi cunoaştem coordonatele la

capetele unei axe şi mărimea celeilalte semiaxe: A (200,300),

B (225,300), b = 25.

Succesiunea comenzilor este:

Command: _ellipse

Specify axis endpoint of ellipse or [Arc/Center]: 200,300


Specify distance to other axis or [Rotation]: 25



124


Problema 14

Să se deseneze elipsa căreia îi cunoaştem coordonatele

centrului, coordonatele la capătul uneia dintre semiaxe şi mărimea

celeilalte semiaxe: A (200,300), B (215,315), b = 30.


Command: _ellipse

Specify axis endpoint of ellipse or [Arc/Center]: c



Specify distance to other axis or [Rotation]: 30



125


Problema 15

Să se deseneze un cerc de rază egală cu 15 şi apoi să se

dispună acesta pe 3 rânduri şi 4 coloane având distanţa dintre rânduri

egală cu 15, iar cea dintre coloane egală cu 25.

Rezolvarea se va face cu comanda Circle pentru desenarea

cercului şi comanda Array pentru dispunerea pe linii şi coloane.

Fereastra de setări pentru comanda Array este următoarea:

Figura 8.15. Setarea valorilor de dispunere a cercurilor


126



Problema 16

Să se deseneze 5 cercuri de rază 20 sub formă circulară având

coordonatele centrului cercului de dispunere C (420,210).

Se vor combina comenzile Circle şi Array cu dispunere polară.

Fereastra de setări pentru comanda Array este următoarea:


127

Figura 8.17. Fereastra de setări a valorilor




128

Problema 17

Să se realizeze teşirea colţurile dreptunghiului ABCD utilizând

comanda Chamfer, la distanţele de 5 pe fiecare latură.

Succesiunea comenzilor este:

Command: _chamfer

(TRIM mode) Current chamfer Dist1 = 0.0000, Dist2 = 0.0000

Select first line or

[Undo/Polyline/Distance/Angle/Trim/mEthod/Multiple]: d

Specify first chamfer distance <0.0000>: 5

Specify second chamfer distance <5.0000>: 5

În figura 19 se pot observa cele 2 dreptunghiuri, cel de bază

ABCD şi cel rezultat după acţionarea comenzii Chamfer.



129

Problema 18

Să se deseneze planul construcţiei C1 utilizând comenzile

învăţate: Line, Region, Hatch, Table, Text, Circle.

Inventar de coordonate

Pct. Est Nord

1 410,469 583,586

2 415,873 575,920

3 414,210 574,748

4 408,806 582,414

Succesiunea comenzilor va fi următoarea:

- se vor reprezenta punctele prin coordonate rectangulare cu

ajutorul comenzii Line;

- se va selecta suprafaţa şi se va transforma în contur închis cu

comanda Region;

- se va haşura conturul poligonal alegând forma de haşurare,

unghiul de înclinare al liniilor şi scara (densitatea acestora);

- se vor scrie numerele punctelor şi dimensiunile laturilor cu

comanda Text;

- se va încadra C1 într-un cerc cu comanda Circle;

- se va crea tabelul cu comanda Table schimbând convenabil

dimensiunile acestuia cu comanda Table Style;

- Se va scrie textul din tabel cu comanda Text.

Desenul rezultat este următorul:


130


Problema 19

Se cere să se realizeze reprezentarea construcţiei C3 având

următoarele coordonate:


Pct. Est Nord

1 290,553 587,277


131

2 294,055 580,236

3 292,411 579,399

4 291,112 581,949

5 285,272 579,010

6 283,020 583,470

Desenul rezultat este următorul:


Problema 20

Se cere să se realizeze planul construcţiei C având următoarele

coordonate:


Pct. Est Nord

1 308,283 540,070

2 309,278 538,535

3 307,594 537,483


132

4 310,405 533,036

5 312,864 534,304

6 318,280 525,115

7 312,469 521,522

8 306,300 530,896

9 303,449 532,143

10 301,286 535,510


Figura 8.22. Desenul realizat la problema 20

Problema 21

Să se deseneze profilul longitudinal pentru următoarele valori:


133

Pct. Cote teren

(m)

Distanţe teren

(m)

A 277,42

1 277,18 36

2 276,77 35

3 276,68 37

4 277,95 33

Se va alege pentru distanţe scara 1: 500, iar pentru cote scara 1: 10.


Problema 22

Să se deseneze profilul longitudinal pentru montarea conductei

de alimentare cu apă având următoarele date:


134

Pct. Cotă teren

(m)

Cotă radier

(m)

Cotă

săpătură

(m)

Distanţa

între puncte

(m)

CV172 88,45 86,95 86,80

CV173 88,46 86,87 86,72 40

CV174 88,48 86,77 86,62 50

CV170 88,59 86,67 86,52 50

CV171 88,62 87,12 86,97 28


Figura 8.24. Profil longitudinal problema 22

Problema 23

Să se deseneze profilul transversal pentru montarea conductei de

alimentare cu apă.


135

Figura 8.25. Profil transversal problema 23

Problema 24

Să se deseneze variaţia nivelurilor unui strat freatic după desenul

din figura 8.26:

Figura 8.26. Variaţia nivelurilor unui strat freatic

(Giurma I., ş.a., 2009)


136

Problema 25

Să se deseneze profilul transversal - schiţa prin albia unui curs de

apă (vezi figura 8.27).

Figura 8.27. Profil transversal prin albia unui curs de apă

(Giurma I., ş.a., 2009)

Problema 26

Să se deseneze schema amenajării traseului albiei minore a unui

curs de apă după desenul din figura 8.28.

Figura 8.28. Schema amenajării albiei minore a unui curs de apă

(Giurma I., ş.a., 2009)


137

Problema 27

Să se deseneze schema reprofilării albiei minore a cursului unui

râu după desenul din figura 8.29.

Figura 8.29. Schema reprofilării albiei unui râu

(Giurma I., ş.a., 2009)

Problema 28

Să se deseneze schemele tehnologice ale racordului la

conductele de refulare după desenul din figura 8.30.


138

Figura 8.30. Scheme tehnologice ale racordului la conductele

de refulare

A, B – pompe în montaj simetric

C – pompe în montaj asimetric

Problema 29

Să se deseneze schema apărării de mal cu gabioane după

desenul din figura 8.31.


139

Figura 8.31. Schema apărării de mal cu gabioane

Problema 30

Să se deseneze profilul transversal prin albia unui râu, având

următoarele valori:

Pct. Cotă teren

(m)

Distanţa

între puncte

(m)

1 98,65

2 99,07 6,75

3 100,02 4,00


140

4 100,30 7,00

5 100,37 1,5

6 98,86 3,5

7 99,22 7,5

8 96,76 4,75

9 96,30 7,5

10 96,31 2,5

11 98,80 2,5

12 98,31 2,25

13 100,20 5,00

Profilul rezultat trebuie să fie ca în desenul din figura 8.32.

Figura 8.32. Profil transversal prin albia unui râu

Problema 31

Să se deseneze reazemul din anrocamente fundat în patul albiei

şi aşezat pe saltea elastică după desenele din figura 8.33 şi 8.34:


141

Figura 8.33. Reazem din anrocamente fundat în patul albiei

Figura 8.34. Reazem din anrocamente aşezat pe saltea elastică

Problema 32

Să se deseneze reazemele din gabioane fundat în patul albiei

(figura 8.35) şi aşezat pe saltea elastică (figura 8.36).


142

Figura 8.35. Reazem din gabioane fundat în patul albiei

Figura 8.36. Reazem din gabioane aşezat pe saltea elastică

Problema 33

Să se deseneze schema generală a unui sistem de pompare –

tratare, combinat cu puţuri de injecţie, vedere în plan (figura 8.37).


143

Figura 8.37. Schema generală a unui sistem de pompare –

tratare, combinat cu puţuri de injecţie, vedere în plan

Problema 34

Să se deseneze schema generală a sistemelor de aspiraţie a

vaporilor din subteran după desenul din figura 8.38.


144

Figura 8.38. Schema generală a sistemelor de aspiraţie a

vaporilor din subteran

Problema 35

Să se deseneze schema de principiu a barbotării după desenul

din figura 8.39.


145

Figura 8.39. Schema de principiu a barbotării

Problema 36

Să se deseneze schema unui sistem de bioremediere in situ a

apelor subterane după desenul din figura 8.40.

Figura 8.40. Sistem de bioremediere in situ a apelor subterane


146

Problema 37

Să se deseneze schema unui sistem de injecţie şi recuperare

după desenul din figura 8.41.

Figura 8.41. Sistem de injecţie şi recuperare


147

BIBLIOGRAFIE 1 Chelcea M., Gheorghiu M.,

Dumitru L.F.

AutoCAD 2D – ediţia a II a, Editura

Matrix Rom, Bucureşti, 2007

2 Cerlinca D.A. Infografică, Editura Matrix Rom,

Bucureşti, 2008

3 Fery D. AutoCAD 2006 şi AutoCAD LT 2006

pentru începători, Editura ALL, 2007

4 Simion I. AutoCAD 2006 pentru ingineri, Editura

Teora, 2005

5 *** AutoCAD Reference Manual,

Autodesk Inc., 1999

Auto Cad

Documents

Transcript of Auto Cad