Curs 2 (19.10.2016): Analiza discursului, metode şi discipline conexe. Analiza critică a discursului

Analiza discursului public. Curs opţional - Facultatea de Litere - Studii europene (a.u. 2016-2017 – Sem. I, an II)

1. Analiza discursului – disciplină definită mai mult în funcţie de obiectul

de cercetare; cu tradiţii şi metode diferite; abordări interdisciplinare.

 Discurs:

(a) (din perspectivă lingvistică) – unitate de comunicare verbală superioară enunţului.Presupune: o organizare interioară, coeziune şi coerenţă, context, destinatar, scop.Alte abordări: discurs = monolog argumentativ; discurs = corespondentul oral al textului; discurs = procesul de constituire a unui text etc.(b) (din perspectivă sociolingvistică) – tip de limbaj sau de text, cu caracteristici proprii, adaptat unui anume conţinut: discurs juridic, discurs ştiinţific etc.

(c) (din perspectivă sociologică, antropologică,

filosofică) – ansamblul mesajelor produse de o societate pe o anumită temă, într-un anumit domeniu etc., reflectând anumite cunoştinţe, credinţe şi opinii comune

Ex.: discursul despre familie, despre normalitate, discursul proeuropean etc.- caracter istoric: variază în timp - M. Foucault- realitatea socială = construcţie discursivă, produs al discursului

Ex.: criza, tradiţia...Nu doar limbajul natural: coduri vizuale ş.a.

Analiza discursului- orientată lingvistic: - coerenţa- orientată social, cultural: - practici discursive –

practici sociale Discipline: pragmatică, sociolingvistică, ştiinţele

comunicării, retorică, antropologie socialăŞcoli, direcţii: franceză (D. Maingueneau),

anglofonă...

Analiza critică a discursului (Critical Discourse Analysis)• Teun A. van Dijk

(http://www.discourses.org/)

• Norman Fairclough

•

• Ruth Wodak • Paul Chilton

- se revendică de la: P. Bourdieu, M. Foucault ş.a.

- studiază relaţiile de putere, de dominare – (re)producerea şi contestarea lor prin discurs

Idei:- aparat al dominării; inegalitate socială

(presupune manipularea generală)- accesul privilegiat la discurs- rolul elitelor (responsabilitate)Teme predilecte:- rasism, problema imigraţiei, prejudecăţi etnice

• van Dijk, T A., 2000: „The Reality of Racism. On analyzing parliamentary debates on immigration”, în Guido Zurstiege (ed.), Festschrift. Für die Wirklichkeit (= Festschrift for Siegfried Schmidt), Wiesbaden, Westdeutscher Verlag, 2000, pp. 211–226.

• van Dijk, T. A., 2001: „Discourse, ideology and context”, în Folia Linguistica, XXX/1–2, 2001, pp. 11–40.

Preoteasa, Isabela, 2002: „Intellectuals and the public sphere in post-communist Romania: a discourse analytical perspective”, în Discourse & Society, 13, pp. 269–292.- Patapievici - dezinteres pentru „dreptatea socială”

3. Metode cantitative şi calitative•Analiză de conţinut şi analiză a

discursului•Corpusul•Studii comparative 

4. Cadrul de analiză

- importanţa contextului- importanţa implicitului- atenţie asupra limbajului- atenţie asupra detaliului

4.1. Caracterizarea discursuluiDell Hymes: S.P.E.A.K.I.N.G.•Setting and scene•Participants•Ends•Act sequence•Key• Instrumentalities•Norms•Genre

A. Situaţia de comunicare

• (a) context: moment, loc, “scenografie”; bază cognitivă, opinii dominante etc.

• (b) canalul de comunicare (ex.: faţă în faţă, prin mass-media scrisă sau audiovizuală)

• (c) participanţi: accesul la discurs; poziţia şi rolul în constituirea discursului; relaţii, raport de forţe, roluri sociale;

• (d) scop, intenţie• (e) istoric („istorie conversaţională”)

- date exterioare / - manifestarea lor în discurs

B. Desfăşurarea discursului(a) temele discursului; conţinutul(b) tipul de discurs („genul discursiv”); regulile de interacţiune orale/scrise; instituţionale/spontane; monologale/dialogale; limbaj exclusiv verbal/forme mixte - conversaţie familiară; conversaţie medic-pacient; talk-show; dezbatere parlamentară; interviu; dialog profesor-elev; comentarii on-line; discurs politic; predică; buletin meteorologic; - petiţie, scrisoare particulară; editorial, ştire, nuvelă, poezie, articol ştiinţific, dicţionar; referat, proces-verbal; anunţ publicitar; mesaj de e-mail; mesaj telefonic

(c) construcţia discursului; organizarea textului- argumentativă, narativă, descriptivă - scheme specifice de construcţie

(d) acte de limbaj (ex.: aserţiuni, întrebări, acuzaţii...)

(e) registru şi stil

(f) gestionarea/ negocierea relaţiilor – interacţiunea socială (formule de adresare/ de politeţe); politeţe / agresivitate

(g) manifestarea identităţilor

(h) manifestarea opiniilor, a atitudinilor, a emoţiilor

(i) manifestarea intenţiilor

(j) comportament strategic

4.2. Indicii discursive

(a)Formulele de desemnare - nivel de specificitate şi grad de completitudine

Un X....................... a omorât un ..... Y

om – şofer – profesor – ţigan – oltean – primar liberal – fumător....

 - asocieri; atitudini, intenţii 

(b) Formulele de adresare – indicii ale relaţiei şi atitudinii

 stimate domnule coleg – măi dragă – bă (c) Termenii evaluativi şi afectivi sărmana femeie – vinovata – abuziv

arestata

(d) Implicitul (presupoziţii, implicaţii, aluzii, limbaj vag)

"Cumetriile dintre anumiţi politicieni şi anumiţi magistraţi trebuie să dispară."

 Absenţe, omisiuni

- stabilite prin comparaţie sau prin raportare la context

(e) Selecţia unor construcţii gramaticale care indică o anume perspectivă, o preferinţă (ce se spune / ce se omite)- activ/pasiv, impersonal ; nominalizi

• Poliţia a lovit mai mulţi manifestanţi.

• Mai mulţi manifestanţi au fost loviţi.• S-au înregistrat mai multe loviri ale

manifestanţilor.

Exemplu:Ioana Vântu, DEVIAŢII SUBIECTIVE ÎN CONŢINUTUL EDITORIAL, lucrare de licenţă, 2014

• Captură Realitatea TV, 25 februarie 2014,22:04- AMBIŢIA LUI PONTA A RUPT USL

• Captură Antena 3, 25 februarie 2014,22:05- LIBERALII AU RUPT USL

30 mai 2013• B1 TV: Șeful Antenelor,

audiat de DNA• Digi 24: Directorul Antena

Group, audiat la DNA • Realitatea TV: Șeful

Antena Group la DNA• Antena 3: Antena 1, ţinta

procurorilor lui Kovesi