UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRASOV

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRASOVFACULTATEA DE STIINTA SI INGINERIA MATERIALELORAUDITUL MANAGEMENTULUI DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA LA NIVELUL SOCIETATIISC E-PHARM SRL INDRUMATOR: Prof.dr.ing.Gheorghe NOVAC

CURSANT: Ana Maria VLADBRASOV 2010CUPRINS1.Cadrul conceptual al audierii securitii i sntii n munc3

2.Studiu actual al auditului securitii i sntii in munc n Romnia11

3.Structura metodei de audit al managementului Securitii si Sanatatii in Munca la nivelul agentului economic12

4.Auditul Managementului Securitii si Sanatatii la nivelul societii E-pharm Srl - Braov18

5.Fisele de audit completate21

6.Fisele de sinteza32

7.Raport de audit37

8.Raport de aciuni corective / preventive37

9.Bibliografie39

1. CADRUL CONCEPTUAL AL AUDITRII SECURITII I SNTII N MUNC

1.1. Noiunea de audit al securitii i sntii n munc

In domeniul securitatii si sanatatii in munca auditul este definit ca fiind un proces sistematic de obinere a aprecierilor despre aciuni i evenimente de natura securitii i sntii n munc, pentru a stabili gradul de conformitate al aprecierilor, cu criterii prestabilite, precum i de comunicare a rezultatelor ctre cei interesai.

Auditul securitii i sntii n munc mai este definit, dupa SR EN ISO 19011:2003, ca fiind un proces sistematic, independent i documentat pentru obinerea dovezilor auditului i evaluarea obiectivitii acestora, pentru a determina msura n care sunt ndeplinite criteriile auditului

Auditul securitii i sntii n munc este un proces, n sensul definit de SR EN ISO 9001:2001, pentru c utilizeaz resurse umane, financiare, tehnice i de timp pentru a transforma datele de intrare n date de ieire, acestea din urm constituind rezultatele auditului.

Dovezile auditului sunt constituite din totalitatea informaiilor obinute prin interviuri, examinarea documentelor (nregistrrilor) i examinarea conformitii activitiilor i a condiiilor cu prevederile reglementrilor n domeniul SSM. Dovezile auditului trebuie s fie corecte, s poat fi verificate i s fie relevante pentru criteriile auditului.

Criteriile auditului sunt formate de totalitatea prevederilor legale, standardelor i a cerinelor specifice unitii fa de care auditorul compar dovezile de audit colectate privind obiectivul auditat. Criteriile de audit sunt identificate nainte de nceperea auditului i sunt selectate n funcie de tipul de audit i de scopul efecturii auditului.

n funcie de cele dou categorii de audituri, criteriile pot fi difereniate astfel:

cerine ale legislaiei de SSM i/sau principii, reguli de bun practic pentru auditul de conformitate;

cerine ale modelului de sistem (referenialului) pentru auditul de sistem.Caracterul de proces sistematic al auditului securitii i sntii n munc presupune ca aceast activitate s fie programat i planificat n funcie de tipul i scopul auditului.

Cea de-a doua caracteristic a auditului SSM, de proces independent, se traduce prin faptul c aceast activitate nu trebuie desfurat de persoane care au responsabiliti directe privind obiectivele auditate, tocmai pentru a se asigura obiectivitatea auditului. Caracterul de proces independent al auditului nu implic efectuarea acestuia exclusiv de ctre auditori din afara organizaiei auditate, dar aceast precizare nu trebuie folosit pentru minimizarea rolului consultanei externe n acest domeniu. Astfel, angajatorul poate s asigure auditarea de securitate i sntate n munc a unitii cu ajutorul instituiilor abilitate.

Caracterul de proces documentat al auditului de SSM rezult din faptul c toate etapele acestui proces se desfoar pe baza unor documentaii.

Auditul de SSM trebuie s fie programat din timp, iar desfurarea sa se face conform unei planificri stabilite n faza de pregtire.

O mare parte din dovezile auditului sunt obinute prin examinarea unor documente (nregistrri) specifice.

De asemenea, constatrile auditului sunt cuprinse n documente specifice (rapoartele de neconformitate i raportul de audit)Asemenea oricrei activiti desfurate, auditul SSM trebuie s aduc un beneficiu.

Rezultatele obinute n urma efecturii auditului de SSM sunt multiple i includ, pe lng efectele n domeniul SSM, cum sunt identificarea punctelor slabe ale obiectivului i creterea eficienei aciunilor preventive, i alte efecte importante pentru existena unei organizaii, cum sunt creterea productivitii, reducerea unor cheltuieli i mbuntirea imaginii de pia.

1.2. Tipuri de audituri de securitate i sntate n munc

Auditurile SSM se difereniaz n funcie de obiectul lor i de scopul pentru care sunt realizzate, putand fi (fig.1.1):

audituri ale sistemului de management al SSM, care pot fi:

audituri de pre-evaluare, efectuate naintea auditului de certificare a sistemului de management al SSM;

audituri de certificare, efectuate de un organism extern, abilitat n vederea certificrii sistemului de management al SSM implementat;

audituri de supraveghere, efectuate periodic, dup certificarea sistemului de management al SSM.

audituri de conformitate cu prevederile legislaiei n domeniul SSM, si anume:

audituri privind conformitatea locurilor de munc cu cerinele de SSM prevzute de reglementrile n domeniu (Hotararile de Guvern - ex.HG nr.1091 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de munca, HG nr.1051 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru manipularea manuala a maselor care prezinta riscuri pentru lucratori, in special de afectiuni dorsolombare); audituri privind conformitatea ansamblului ntreprinderii cu cerinele de SSM prevzute n special de Legea securitatii si sanatatii in munca nr.319/2006 i Normele metodologice de aplicare a prevederilor acestei legi; audituri privind conformitatea proceselor tehnologice, a echipamentelor tehnice cu cerinele de SSM prevzute n HG nr.1146 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca audituri privind conformitatea produselor cu cerinele de SSM prevzute n standardele de securitate a muncii.

n funcie de raportul existent ntre auditor i auditat, auditurile pot fi:

de prim parte sau audituri interne, n care auditorul i auditatul fac parte din cadrul aceleiai organizaii (ntreprinderi);

de secund parte, n care auditorul este beneficiarul direct al auditului, dar nu face parte din aceeai organizaie cu auditatul;

de ter parte, n care auditorul realizeaz auditul la solicitarea beneficiarului auditului.

n funcie de domeniul auditului, se pot diferenia:

audituri orizontale: urmresc examinarea fiecrei arii funcionale a unei organizaii pentru a verifica gradul de coresponden i implementare a cerinelor. Fiecare arie este examinat privind conformitatea cu cerinele aplicabile. auditurile verticale urmresc verificarea tuturor ariilor funcionale ale unei organizaii, care sunt implicate ntr-o anumit problematic, de exemplu, achiziionarea, utilizarea i instruirea privind utilizarea echipamentelor individuale de protecie. auditurile aleatoare implic examinarea punctual a unor aspecte, n funcie de scopul auditului.

Dup sistemul de notare utilizat, auditurile pot fi:

audituri care urmresc o evaluare calitativ, la care indicatorii au aceeai importan i sunt apreciai prin Da, Nu sau Nu e cazul;

audituri care urmresc o evaluare cantitativ, la care indicatorii pot avea diferite grade de importan, marcate prin coeficieni de ponderare, iar aprecierea se face prin acordarea unui punctaj sau a unei valori procentuale.

De asemenea, dup scopul n care sunt efectuate, auditurile de SSM pot fi:

Auditurile interne au ca scop evaluarea conformitii cu cerinele de SSM a locurilor de munc din cadrul ntreprinderii. Aceste tipuri de audituri se efectueaz de ctre personalul angajatorului, personal care trebuie s fie, ns, calificat n domeniul auditului SSM prin absolvirea cursurilor de formare i perfecionare cu aceast tematic i s aib experien practic suficient. n situaia n care angajatorul nu dispune de personal care s ntruneasc aceste condiii, auditul intern se poate efectua i cu sprijinul instituiilor abilitate, cu rol de consultant.

Auditurile externe urmresc n principal evaluarea capacitii angajatorului de a asigura un anumit nivel de SSM n cadrul ntreprinderii i se efectueaz de ctre un organism neutru, la cererea angajatorului sau la cererea unui alt organism. n aceast categorie intr i auditurile efectuate de un organism abilitat n vederea certificrii sistemului de management al SSM implementat n cadrul ntreprinderii.

1.3. Locul i rolul auditului n cadrul sistemului de management al securitii i sntii n munc

tiina managementului s-a conturat relativ recent, prin eforturile depuse de un numr mare de specialiti din toate rile, ca urmare a necesitii impuse de dezvoltarea economic. Managementul a fost privit iniial ca o activitate practic, concret, constituit din ansamblul activitilor de organizare i conducere, n scopul adoptrii deciziilor optime n proiectarea i reglarea proceselor microeconomice.Pe msura dezvoltrii tiinelor economice i sociale i a cutrii unor soluii tiinifice pentru maximizarea profitului i corelarea aciunilor de organiziare i planificare cu rezultatele obinute, s-a definit managementul ca tiin a organizrii i conducerii ntreprinderii.

Managementul la nivel microeconomic este considerat n prezent ca fiind ansamblul sistematic de concepte, teorii, legi, tehnici, metode, modele i reguli care privesc organizarea i conducerea pe baze tiinifice a unei entiti economico-sociale, conturate pe baza unor procese de colectare, sistematizare i generalizare a experienelor de vrf realizate pe plan mondial i a rezultatelor cercetrilor proprii, avnd drept scop adoptarea deciziilor optime n proiectarea i reglarea proceselor la nivel microeconomic. n momentul de fa, conceptul de management a fost extins i la nivel macroeconomic i se aplic oricrui tip de proces, fiind privit ca activitatea i arta de a conduce.Procesul de management al firmei const din ansamblul fazelor, procesele prin care se determin obiectivele acesteia i ale subsitemelor ncorporate, resursele i procesele de munc necesare realizrii lor i executanii acestora, prin care se integreaz i se controleaz munca personalului, folosind un complex de metode i tehnici n vederea ndeplinirii ct mai eficiente a raiunilor care au determinat nfiinarea organizaiei respective.

n cadrul procesului de management pot fi indentificate trei faze principale

faza previzional, caracterizat de preponderena previziunii i a viziunii prospective, axat pe anticiparea de modaliti, metode, soluii etc. organizatorice, motivaionale, de evaluare, corespunztor evoluiei predeterminate a firmei;

faza de operaionalizare n care este preponderent organizarea, coordonarea i antrenarea personalului n vederea realizrii curente a obiectivelor cuprinse n planurile i prognozele firmei;

faza de comensurare i interpretare a rezultatelor, faz final, n care predomin exercitarea funciei de evaluare i control n raport cu obiectivele i criteriile stabilite n prima faz; n cadrul acestei faze se stabilesc aciunile de corectare i adaptare permanent a procesului de management la necesitile actuale ale firmei.

Aceste faze corespund elementelor ciclului lui Deming (PDCA Plan, Do, Check, Act), concept introdus n domeniu calitii n 1986 i preluat ulterior n toate activitile de management. Ciclul lui Deming (fig.1.2) reprezint succesiunea activitilor pentru mbuntire, subliniind importana nelegerii i evalurii corecte a consecinelor nainte de a aciona, i este format din urmtoarele elemente:

Planific (Plan) se analizeaz situaia dat, stabilindu-se ce se dorete n perspectiv. Se evalueaz n ce msur pot fi satisfcute cerinele, care sunt cele mai importante rezultate care trebuie obinute, dac datele disponibile sunt suficiente i ce informaii noi sunt necesare. Se stabilesc prioritile, elaborndu-se un plan de mbuntire, pe baza evalurrilor fcute.

Execut (Do) se aplic planul de mbuntire pentru a obine primele informaii privind efectele (rezultatele) posibile ale acestuia;

Verific (Check) se evalueaz rezultatele (efectele) aplicrii planului de mbuntire, identificndu-se punctele critice;

Acioneaz (Act) se studiaz rezultatele i dac nu au fost realizate mbuntirile preconizate se iau msuri pentru: efectuarea modificrilor necesare n proceduri, elaborarea de noi standarde sau modificarea celor existente, pentru a le pune de acord cu soluiile preconizate. Acestea pot fi, n continuare, mbuntite printr-un nou plan, relundu-se astfel ciclul.

n literatura de specialitate sunt definite cinci funcii principale ale managementului :

Funcia de previziune ansamblul proceselor de munc prin intermediul crora se determin principalele obiective ale firmei i componentele sale, precum i resursele i cele mai importante mijloace pentru realizarea lor.

Funcia de organizare ansamblul proceselor de management prin care se stabilesc i se delimiteaz procesele de munc fizic i intelectual i componentele lor (micri, timpi, operaii, lucrri, sarcini etc.), precum i gruparea acestora pe posturi, formaii de munc, compartimente i atribuirea lor personalului, corespunztor anumitor criterii manageriale, economice, tehnice i sociale, n vederea realizrii obiectivelor propuse.

Funcia de coordonare ansamblul proceselor de munc prin care se armonizeaz deciziile i aciunile personalului firmei i ale subsistemelor sale, n cadrul previziunilor i sistemului organizatoric stabilite anterior.

Funcia de antrenare - ansamblul proceselor de munc prin care se determin personalul firmei s contribuie la stabilirea i realizarea obiectivelor propuse, pe baza lurii n considerare a factorilor care o motiveaz.

Funcia de control evaluare ansamblul proceselor prin care performanele firmei, ale subsistemelor i componentelor sale sunt msurate i comparate cu obiectivele i standardele stabilite iniial, n vederea eliminrii deficienelor constatate i a integrrii abaterilor pozitive.

Funciile managementului nu evolueaz n mod independent. n practic, procesul de management trebuie abordat n ansamblul su, tratnd funciile managementului corespunztor caracterului lor complementar i multiplelor conexiuni dintre ele. n cadrul firmei, amploarea procesului de management variaz de la un nivel ierarhic la altul, mrindu-se pe msur ce se nainteaz pe ierarhia sistemului de management, concomitent cu diminuarea proceselor de execuie.

Procesul de management variaz totodat i n timp, att n ansamblu, ct i la nivelul funciilor competente. Intensitatea procesului, apreciat prin intermediul volumului de timp alocat, numrului i importanei deciziilor i aciunilor ntreprinse de conducere, evolueaz, de cele mai multe ori, ciclic, ondulatoriu, intensitile maxime corespunznd ncheierii i nceperii principalelor subdiviziuni temporare folosite n previzionarea activitilor firmei.

Cu toate c n literatura de specialitate exist nc o serie de diferene privind structura unui sistem de management al SSM este unanim acceptat faptul c auditul SSM reprezint un element esenial al sistemului de management al SSM. De asemenea, cele mai importante modele de sisteme de management al SSM au la baz ciclul lui Deming, care constituie modelul general al unui astfel de sistem.

n cadrul acestui model general, auditul SSM se regsete n etapa de verificare. Rolul principal al auditului SSM este de asigurare a legturii feed-back privind funcionarea sistemului de management al SSM, fiind o component a mecanismului de reglare al acestui sistem. Rezultatele auditului de securitate i sntate n munc sunt multiple i includ, de asemenea, mbuntirea demersurilor preventive, efecte pozitive asupra tuturor domeniilor de interes strategic ale ntreprinderii (productivitatea muncii, calitatea produselor, cheltuieli neproductive) etc. n acelai timp, auditul de securitate i sntate n munc are un rol important n construirea culturii de securitate, un concept subliniat de multe modele de sisteme de management, prin care se urmrete crearea unui climat n care securitatea i sntatea n munc s fie conceput ca un obiectiv comun al conducerii i al tuturor angajailor.

n cazul n care angajatorul are implementat un sistem de management al SSM, auditul sistemului de management ofer informaii privind corespondena acestui sistem cu cerinele referenialului dup care s-a fcut implementarea, realizndu-se astfel o evaluare direct a performanelor sistemului. Auditul de conformitate cu prevederile legislaiei n domeniul SSM ofer, n acest caz, pe lng evaluarea gradului de respectare a prevederilor legislaiei i o apreciere calitativ, o evaluare indirect, a eficienei elementelor sistemului de management.

n cazul n care angajatorul nu are implementat un sistem de management al SSM, auditul de conformitate cu prevederile legislaiei n domeniul SSM, pe lng rolul su de baz, poate servi i ca instrument de analiz preliminar a angajatorului n vederea implementrii sistemului de management al SSM.

Auditul de securitate i sntate n munc, prin cele dou componente ale sale, este prezent n toate fazele i nivelurile de dezvoltare ale managementului securitii i sntii n munc (fig.1.3) i are rolul de a rspunde la dou ntrebri de baz de care trebuie s fie preocupat angajatorul:

Care este situaia actual din punct de vedere al securitii i sntii n munc?Ce trebuie fcut pentru a mbunti aceast situaie?1.4. Sistemul de management al securitii i sntii n munc, parte component a sistemului de management general al firmeiTendinele actuale manifestate n domeniul economic att la nivel european ct i internaional, arat n mod clar, pe de o parte, necesitatea stabilirii de ctre fiecare organizaie (agent economic) a unor obiective concrete privind securitatea i sntatea n munc, iar pe de alt parte, necesitatea plasrii acestor obiective pe aceeai treapt de importan cu obiectivele privind productivitatea, calitatea produselor sau protecia mediului nconjurtor.

De asemenea, este deja recunoscut faptul c ntre aceste segmente ale managementului general al firmei exist o relaie direct, succesele/deficienele nregistrate n cadrul unui segment avnd efecte favorabile, respectiv nefavorabile, i asupra celorlalte segmente.

Necesitatea abordrii sistematice a acestor segmente ale managementului general al firmei a impus conceperea i realizarea unor modele pe baza crora s se fac implementarea, meninerea i verificarea sistemelor de management pentru fiecare dintre aceste segmente.

Astfel de modele au aprut pentru prima dat n domeniul calitii i al proteciei mediului, conceptul fiind extins ulterior i pentru securitatea i sntatea n munc. Relaiile directe existente ntre aceste componente la nivelul managementului general al unei firme au impus stabilirea unor corelaii i la nivelul modelelor aferente, n special n cazul sistemelor de management al SSM, calitii i mediului Sistemul de management al SSM este definit ca fiind un ansamblu de elemente cu caracter decizional, organizatoric, informaional, motivaional etc. din cadrul firmei, prin intermediul cruia se exercit ansamblul proceselor i al relaiilor de management al SSM n vederea obinerii nivelului dorit de securitate i sntate n munc sau un set de elemente interrelaionate i care interacioneaz pentru stabilirea politicii i obiectivelor SSM i pentru atingerea acestor obiective.

Pentru realizarea unui sistem de management al SSM eficient este necesar parcurgerea mai multor etape. n cadrul unei prime etape, premergtoare, angajatorul ar trebui s decid demararea aciunilor pentru implementarea sistemului i s asigure participarea la cursuri de formare n acest domeniu, a personalului cu atribuii specifice de SSM. De asemenea, ar trebui luat n considerare participarea managerilor la acest gen de cursuri, avnd n vedere faptul c acetia vor avea de jucat un rol deosebit de important n asigurarea funcionrii eficiente a viitorului sistem de management al SSM.

O alt direcie de aciune ar trebui s fie o ct mai bun documentare n acest domeniu, prin parcurgerea unor publicaii de specialitate. Nu ar trebui neglijat nici rolul consultanei pe care o pot oferi instituiile abilitate.

Urmnd ciclul lui Deming, procesul de implementare a sistemului ncepe cu etapa de planificare, n care angajatorul trebuie s defineasc politica sa n domeniul SSM, s contureze cadrul general pentru identificarea pericolelor, evaluarea riscurilor i punerea n practic a msurilor de control necesare .

Etapa de implementare propriu-zis a sistemului implic efectuarea urmtoarelor aciuni:

stabilirea rolurilor i responsabilitilor;

stabilirea procedurilor de comunicare a informaiilor privind SSM ctre angajai i alte pri interesate;

documentarea proceselor i dezvoltarea unui sistem de control al documentelor i al datelor;

aplicarea unui sistem de control operaional; stabilirea planurilor i procedurilor pentru situaii de urgen.

Etapa de verificare are ca scop principal mbuntirea continu a sistemului i se realizeaz n principal prin:

msurarea i monitorizarea performanei n domeniul SSM;

auditarea sistemului de management al SSM i a conformitii cu legislaia n domeniul SSM;

evaluarea riscurilor;

n etapa de acionare efectiv n vederea mbuntirii, se realizeaz analiza managementului securitii i sntii n munc, avnd ca baz rezultatele etapei de verificare. Concluziile acestei analize trebuie s conduc la identificarea unor aciuni de mbuntire care s vizeze ntregul sistem.

2. STADIUL ACTUAL AL AUDITULUI SECURITII I SNTII N MUNC N ROMNIA

Cadrul legal

Modificrile eseniale survenite pe plan internaional n structura elementelor sistemului de munc i a relaiilor dintre acestea a impus necesitatea definirii i introducerii unor noi concepte, care s permit abordarea global a problemelor privind securitatea i sntatea n munc (SSM). n acest context se ncadreaz i definirea sistemelor de management al securitii i sntii n munc, noiune devenit deja familiar angajatorilor din multe ri dezvoltate i intrat de curnd i n legislaia romneasc.

Strategia de dezvoltare economic a Romniei i de integrare n Uniunea European prevede ca obiectiv prioritar adoptarea aquis-ului comunitar n domeniul SSM din perspectiva asigurrii cerinelor minime de securitate i sntate n munc. Pe acest fond, legislatia in vigoare a adus o serie de modificri substaniale n ceea ce privete sarcinile i responsabilitile angajatorilor i angajailor n domeniul SSM. Cu titlu de noutate absolut, au fost introduse noiunile de sistem de management al securitii i sntii n munc i de audit al securitii i sntii n munc.

Legea securitatii si sanatatii in munca nr.319/2006 prevede c, in vederea asigurarii condiiilor de securitate si sanatate in munca i pentru prevenirea accidentelor de munc i a bolilor profesionale, angajatorii au obligaia s intocmeasca un plan de prevenire si protectie compus din msuri tehnice, sanitare, organizatorice si de alta natura,bazat pe evaluarea riscurilor, pe care sa il aplice corespunzator conditiilor de munca specifice unitii (art.13, lit.b).

Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr.319/2006 detaliaz aceast prevedere i stabilesc o serie de obligaii care revin angajatorului n domeniul SSM cu privire la evaluarea riscurilor pentru securitate si sanatate, masurile de prevenire si protectie atat la nivel de unitate, cat si la nivel de loc de munca si tipuri de posturi de lucru, masurile de prim ajutor, de prevenire si stingere a incendiilor si evacuare a lucratorilor (art.71).

Obligativitatea implementrii sistemului de management al securitii i sntii n munc de ctre toi angajatorii care au n structur serviciu de prevenire si protecie este stabilit n art.1 alin.(2), legea in vigoare stabilind principii generale referitoare la prevenirea riscurilor profesionale, protectia sanatatii si securitatea lucratorilor, eliminarea factorilor de risc si accidentare, informarea, consultarea, participarea echilibrata potrivit legii, instruirea lucratorilor si a reprezentantilor lor, precum si directiile generale pentru implementarea acestor principii.

n mod implicit, se poate efectua auditarea sistemului de management al SSM, avnd n vedere faptul c auditul este o component esenial i indispensabil a sistemului de management al SSM. Pe de alt parte, angajatorul asigura auditarea de SSM si cu ajutorul instituiilor abilitate.

Eficiena auditului SSM depinde n mare msur de componena i de competena echipei de auditori. La fel cum se ntmpl n domeniul auditrii calitii i mediului, i n domeniul auditrii securitii i sntii n munc auditorul trebuie s aib un bagaj solid de cunotine specifice domeniului, dobndite printr-o form de pregtire organizat de instituiile abilitate, completate apoi prin experien practic i actualizate periodic. Pornind de la aceast idee, auditorul de securitate i sntate n munc este inclus n categoriile de personal cu atribuii specifice n domeniul securitii i sntii n munc, alturi de specialistul n securitatea n munc, evaluatorul de riscuri de accidentare i mbolnvire profesional n sistemul de munc i de medicul de medicina muncii. Formarea acestor categorii de specialiti se realizeaz n cadrul cursurilor de formare postliceale sau postuniversitare oganizate de institutiile abilitate.

3. STRUCTURA METODEI DE AUDIT AL MANAGEMENTULUI SECURITII SI

SANATATII IN MUNCA LA NIVELUL AGENTULUI ECONOMIC3.1. SCOPUL METODEI

Metoda permite:

identificarea punctelor forte cat si a celor slabe ale activitii;

stabilirea unui sistem de referina in ceea ce privete performantele in domeniul SSM.;

evidenierea domeniilor in care este necesar sa se aduc mbuntiri. Auditul managementului SSM, constituie o aciune obligatorie in promovarea strategiilor, planurilor si procedurilor prin care se pot asigura, in cadrul ntreprinderii si la fiecare loc de munca, niveluri corespunztoare de SSM. Auditul vizeaz 5 obiective de baza:

implicarea conducerii;

strategia, planurile si procedurile privind SSM

consultarea salariailor;

identificarea, evaluarea si prevenirea riscurilor;

instruirea, perfecionarea si formarea personalului si propaganda in domeniul

SSM3.2 STRUCTURA FISELOR Cele cinci fise de evaluare au urmtorul coninut: Fisa A - "Implicarea conducerii'. Fisa se refera la obligaiile pe care le are top managementul in virtutea prevederilor existente in Legea proteciei muncii nr.319/2006 si in Normele Metodolgice de Aplicare a prevederilor legii securitatii si sanatatii in munca (HG1425/2006)

Conducerea agenilor economici trebuie sa se implice in aciunile privind asigurarea unor locuri de munca cu nivel cat mai ridicat de securitate si sntate in munca. Conducerea trebuie sa fie contienta de problemele de securitate si sntate ale ntreprinderii, sa aiba convingerea ca se pot atinge niveluri corespunztoare in acest domeniu si sa aloce resursele financiare si materiale corespunztoare.

Implicarea conducerii se demonstreaz prin disponibilitatea sa de a ntreprinde aciuni in vederea mbuntirii s.s.m., elaborarea unei strategii in acest domeniu si asigurarea implementrii acestei strategii prin intermediul unor planuri si proceduri.

Fisa B - " Strategie, planuri, proceduri "

Strategia securitii si sanatatii in munca este elementul central al implementrii unui management eficient in domeniu.

Este necesar sa se stabileasc obiectivele ntreprinderii in domeniul SSM. si sa se asigure cadrul punerii in aplicare a acestor obiective, sa fie definite clar responsabilitile la toate nivelurile ierarhice.

Strategia in domeniul SSM trebuie sa fie transpusa in planuri si proceduri specifice, care la rndul lor vor fi considerate ca facand parte integranta din sarcinile procesului de producie si vor fi tratate ca atare de catre toti angajaii.

Daca este corect integrata in procesul de producie, strategia in domeniul SSM nu va mari costurile si va fi un proces firesc, ca si managementul calitii totale , si va juca un rol important in asigurarea unui proces economic ascendent si continuu al ntreprinderii.

Strategia in domeniul SSM numai prin simpla sa evidenta nu va preveni accidentele de munca si bolile profesionale, ci trebuie create perspectivele implementrii sale la fiecare loc de munca prin elaborarea planurilor si prevederilor specifice.

Strategia in domeniul SSM mpreuna cu planurile si procedurile specifice trebuie astfel concepute incat sa fie realizabile si flexibile. De asemenea trebuie periodic reanalizate si mbuntite.

Fisa C - "Consultarea salariailor"Consultarea salariailor este o componenta eseniala a managementului participativ, forma recomandata pentru constituirea managementului SSM

Comitetul de securitate si sntate in munca este principalul element de structura prin care se realizeaz cooperarea dintre conducere si salariai si consultarea angajailor pe probleme specifice.

Pentru o eficienta sporita, dialogul dintre conducere si angajai nu trebuie sa se desfoare intr-un singur sens, sub forma informaiilor oferite de conducere sau a comunicrii hotrrilor adoptate de catre aceasta. Trebuie sa existe si posibilitatea transmiterii de la salariai catre top management a propunerilor de soluii, a sesizrilor privind diverse probleme, etc. Comunicarea in ambele sensuri permite ca deciziile luate de conducere in domeniul SSM sa se bazeze pe situaia reala existenta la toate locurile de munca.

Fisa D - "Identificarea, evaluarea si prevenirea riscurilor".

Pentru reducerea numrului de accidente si imbolnaviri profesionale este necesar sa se aplice in mod judicios etapele managementului riscurilor, si anume:

identificarea pericolelor de la locurile de munca;

evaluarea riscurilor pe baza gravitaii si a probabilitii consecinelor aciunilor factorilor de risc asupra organismului uman;

ierarhizarea riscurilor si stabilirea prioritilor de prevenire;

prevenirea riscurilor, tinandu-se seama de ordinea ierarhica a masurilor preventive: masuri de protecie intrinseca, masuri de protecie colectiva si, in ultimul rnd masuri de protecie individuala;

Fisa E - "Instruirea, perfecionarea, formarea personalului si propaganda in domeniul SSM

Instruirea si perfecionarea in domeniul SSM reprezint elemente eseniale in implementarea eficienta a strategiei, a planurilor si a procedurilor la toate nivelurile ierarhice si la toate locurile de munca si trebuie sa constituie o componenta a pregtirii profesionale. Ele trebuie sa fie integrate in managementul general al intreprinderii si sa fie tratate ca o componenta secundara izolata.

Tot personalul intreprinderii este obligat sa urmeze forme de instruire sau perfecionare in domeniul SSM - directorii, efii de sectii/ateliere, lucratorii, responsabilul cu probleme de SSM si membrii comitetelor de sntate si securitate in munca, de asemenea toate persoanele care isi desfoar temporar activitatea in cadrul intreprinderii.

Instruirea trebuie efectuata conform prevederilor normelor metodologice si a instructiunilor interne. Diferitele forme de perfecionare trebuie urmate in special de persoanele cu funcii de rspundere in domeniul SSM.3.3. MODUL DE UTILIZARE A FISELOR

Auditul de securitate se realizeaz completnd si cuantificnd rspunsurile la indicatorii din fiecare fise, obinute prin interogarea managerilor, prin constatri la fata locului si prin analiza documentelor corespunztoare.

Dupa cum s-a specificat, fiecare fisa conine un anumit numr de indicatori (intrebari) care se refera la modul in care sunt respectate diferitele prevederi ale legislaiei de protecie a muncii referitor la acest indicator.

Pentru fiecare indicator, auditorul poate acorda un numr de puncte intre 0 si 5 in funcie de situaia concreta. Criteriile folosite la acordarea punctajelor sunt prezentate in tabelul urmtor:

PUNCTAJEXPLICAIE

NECONFORMITATI0Nu exista nici o dovada ca este satisfcuta cerina prevzuta de indicator. Rspunsul nu sau da fara posibilitate de interpretare

1Dovezi total insuficinte privind satisfacerea cerinei prevzute de indicator

2Dovezi existente privind satisfacerea pariala a cerinei prevzute de indicator. Documentaii absente, soluii incomplete privind eliminarea neconformitatilor

!3Dovezi existente privind satisfacerea aproape completa a cerinei prevzuta de indicator. Documentaii existente, soluii aproape complete privind eliminarea neconformitatilor

SITUATIE F BUNA SAU BUNA4Dovezi existente privind o buna satisfacere a cerinei prevzute de indicator. Documentaii complete, soluii bune privind eliminarea neconformitatilor.

5Dovezi foarte bune privind o buna satisfacere a cerinei prevzute de indicator. Documentaii complete, soluii foarte bune privind eliminarea neconformitatilor. Rspunsul nu sau da fara posibilitatea de interpretare

Casuta care corespunde numrului de puncte acordate se marcheaz cu X.

Punctajul acordat se pondereaz in funcie de importanta fiecrui indicator din punct de vedere al gravitaii sau frecventei accidentelor de munca sau al imbolnavirilor profesionale care pot sa apar in cazul nerespectarii lor.

Coeficienii de ponderare prestabilii au valori care variaz intre 0,5 si 2,0 conform tabelului de mai jos:Gravitatea consecinelorValorile coeficientului de ponderare

Foarte important2,0

Important1,5

De importanta medie1,0

Mai puin important0,5

In ceea ce privete completarea fiecrei fise, daca exista indicatori care nu au relevanta, tinand seama de condiiile specifice de la locul de munca, rubricile in care se scrie numrul de puncte acordate, se vor completa cu expresia "nu este cazul".

Punctajul real pentru fiecare indicator se obine practic din nmulirea punctajului acordat cu coeficientul de ponderare. In final, pentru fiecare fisa se calculeaz:

punctajul obinut;

punctajul maxim posibil;

nivelul de securitate.

Punctajul obinut este suma produsului dintre punctajul acordat si coeficientul de ponderare pentru fiecare indicator, adic:

Punctajul obinut (punctaj acordat indicatorului X coeficientul de ponderare j).

Punctajul maxim posibil se obine prin insumarea produsului dintre 5 si coeficientul de ponderare pentru fiecare indicator, adic:

Punctajul maxim posibil = (5 X coeficient de ponderare j).

Nivelul de securitate NS se obine din raportul dintre "punctajul obinut " si "punctajul maxim posibil". De menionat ca la calculul celor doua punctaje nu se iau in considerare indicatorii care nu au relevanta, pentru care s-a scris "nu este cazul".

In funcie de rezultatul obinut, nivelul de securitate se incadreaza intr-una din cele sase clase:

91-100%Excelent-E

81 -90%Foarte bun - FB

71-80%Bun-B

61-70%Mediu-M

51-60%Mic-Mi

sub 50%nesatisfacator NPentru fiecare fisa de evaluare, nivelul de securitate Ns este un indicator global privind starea de securitate raportata la indicatorul analizat. Nivelul de securitate general se calculeaz ca medie aritmetica a nivelurilor de securitate din fiecare fisa si va fi prezentat in cadrul raportului de audit:

Pentru a aprofunda evalurile, s-a convenit ca indicatorii crora li s-au acordat 0, 1 sau 2 puncte sa fie considerai neconformitati in raport cu prevederile legale.

Pentru fiecare din indicatorii care se incadreaza in categoria "neconformitati" se intocmeste un raport de neconformitate, care are urmtoarele rubrici:

Cerina nesatisfacuta (cod indicator, actul normativ si articolul/articolele care nu sunt respectate);

Descrierea neconformitatii constatate;

Gradul de prioritate A, B, C, sau D privind aplicarea masurilor propuse;

Prerea reprezentantului domeniului auditat;

Aciuni corective propuse;

Termene de realizare

Aciuni corective ntreprinse si data realizrii.

Gradul de prioritate privind aplicarea masurilor propuse se clasifica astfel:Grad de prioritateCriterii

AFactorii de risc nu afecteaz integritatea fizica si psihica a salariatului;

Nu sunt depiri ale limitelor maxime admisibile prevzute de reglementrile in vigoare;

Consecine neglijabile (ITM < 3 zile)

Probabilitate extrem de rara (sub 1 la 10 ani)

Investiii foarte mari, schimbri tehnologice

BFactorii de risc afecteaz in mica msura integritatea fizica si psihica a salariatului;

Nu sunt depiri ale limitelor maxime admisibile prevzute de reglementrile in vigoare;

Consecine neglijabile sau mici (ITM 3-45 zile)

Probabilitate foarte de rara (1-2 la 10 ani)

Investiii mari

CFactorii de risc pot afecta integritatea fizica si psihica a salariatului;

Valorile msurate/determinate sunt apropiate de limitele maxime admisibile prevzute de reglementrile in vigoare;

Consecine mici;

Probabilitate rara (2-5 la 10 ani)

Investiii mari

DFactorii de risc pot afecta grav integritatea fizica si psihica a salariatului;

Valorile msurate/determinate depesc limitele maxime admisibile prevzute de reglementari/e in vigoare;

Consecine medii (ITM 45-180 zile), mari (invaliditate grad III), grave (invaliditate grad II), foarte grave (invaliditate grad I) sau maxime (deces);

Probabilitate puin frcventa (1-2 la 2 ani), frecventa (1/an-1/luna) sau foarte frecventa (>1/luna);

Investiii mici;

Aciuni corective cu caracter organizatoric

4. AUDITUL MANAGEMENTULUI SECURITII SI SANATATII LA NIVELUL SOCIETII E-PHARM SRL - BRAOV

Pentru aprecierea punctajelor din fisele de evaluare, s-au parcurs urmtoarele etape:a) S-au intervievat o serie de persoane cu atribuii manageriale, conform structurii organizationale puse la dispoziie, referitor la probleme legate de securitate si sntate in munca (contientizarea atribuiilor, masuri tehnice, organizatorice, etc): Inspector Protectia Muncii Medic Medicina Muncii Director Productie

Sef depozit

Director Calitate

Director Tehnic si Investitii

Director Resurse Umaneb) S-au solcitat o serie de documente cu relevanta in respectarea prevederilor legale referitor la sntate si securitate in munca.

1. Contractul colectiv de munca (reglementari SSM.)

2. Contractul individulal de munca (funcii de conducere; angajai) (reglementari SSM.)

3. Fisa postului (atribuii si rspunderi pe linie de s.s.m. in funcie de funciile exercitate)

4. Regulamentul de organizare si funcionare (reglementari SSM.)

5. Evaluarea riscurilor pentru toate locurile de munca

6. Planul de Securitate si Sanatate.7. Autorizaia funcionarii din punct de vedere al proteciei muncii

8. Lista meseriilor (locurilor de munca)

9. Meseriile care necesita autorizare

10. Componenta serviciului de securitate a muncii (compartiment de protecia muncii, serviciul medical de medicina muncii)

11. Atribuiile personalului din cadrul serviciului de securitate a muncii

12. Lista specialitilor in SSM. (formai, perfecionai prin cursuri)

13. Structuri medicale de medicina muncii

14. Fisa de expunere la riscuri profesionale

15. Fisa de aptitudine

16. Examen medical la angajre, periodic, etc

17. Persoana desemnata sa efectueze instructajul introductiv general (decizie, fisa postului, etc)

18. Procedura pentru efectuarea IIG

19. Tematica instructajului introductiv general si test de verificare

20. Persoanele desemnate sa efectueze instructajul la locul de munca si periodic

21. Proceduri pentru efectuarea instructajului la locul de munca si periodic

22. Tematici pe meserii (locuri de munca)

23. Instruciuni proprii de protecie a muncii

24. Teste pe meserii

25. Fisa individuala de protecia muncii (sondaj)

26. Tematica pentru instruirea vizitatorilor

27. Fisa de instructaj colectiv pentru vizitatori

28. Lista echipamentelor tehnice

29. Lista echipamentelor tehnice ISCIR

30. Crile tehnice ale ET

31. Declaraiile de conformitate pentru ET

32. Comisia de validare a ET

33. PV de punere in funciune a ET (validarea)

34. Instruciuni proprii pentru instalare, intretinere, reparaii, utilizare a echipamentelor tehnice, utiliti, etc

35. Planuri de revizii, reparaii, control-periodic

36. Comisia desemnata pentru identificarea locurilor de munca cu pericol deosebit

37. Lista locurilor de munca cu pericol deosebit

38. Masurile specifice stabilite pentru locurile de munca cu pericol deosebit

39. Lista substanelor utilizate (anexa 31)

40. Fisele tehnice de securitate pentru substanele utilizate

41. Lista agenilor biologici

42. Prevederi pentru grupuri de risc (femei gravide, luze, care alpteaz, tineri, etc)

43. Buletine determinare noxe; planificarea determinrilor

44. Masuri de protecie individuala (EIP, EIL)

45. Declaraii de conformitate, instruciuni de utilizare EIP, EIL

46. Denocivizarea EIP

47. Acordarea alimentaiei de protecie

48. Contracte cu contractori externi

49. Proceduri pentru comunicarea, cercetarea, declararea, inregistrarea si evidenta accidentelor de munca si a bolilor profesionale

50. Registre de evidenta a accidentelor si a bolilor profesionale

c) S-au analizat o serie de proceduri referitoare la instruirea personalului, igiena si echiparea personalului, autoinspectia, masuri de protecie a muncii, cat si planificarea si intretinerea, reviziile si reparaiile echipamentelor tehnice si a mijloacelor de protecie:

Instruirea personalului-

1INSTRUIREA PERSONALULUIEPHPS-17

2COMPART.AQPO-QG-001

3LABORATORPO-QC-011

4SECIA PENICILINEPO-PVII-009

5SECIA CEFALOSPORINEPO-PI-001

6SECIA SUPOZITOAREPO-PIV-00I

7SECIA UNGUENTEPO-PV-009

8SECIA MEDICINALE IPO-PI/10-007

9SECIA MEDICINALE IIPO-PI/10-015

10DEPOZITUL DE MATERII PRIMEPO-DMP-005

Accesul, echiparea si igena personalului

11In camerele de prelevarePO-AQ/MP-003

12IN DEPARTAMENTUL PRODUCIEPO-PG-012

13IN SECIA PENICILINEPO-PVIII-017

14CEFALOSPORINEPO-PI-007

15SUPOZITOAREPO-PIV-005

16UNGUENTEPO-PV-010

17MEDICINALE IPO-PI/10-00I; 002

18MEDICINALE IIPO-PII/10-001;002

Diverse

19AUTOINSPECTIAPO-QG-016

20ANUNAREA INCIDENTELORPO-QG-016

21PROGRAM DE RVIZII TEHNICE SI REPARAIIPO-T-004

22CONTROLUL SCHIMBRILOR TEHNICEPO-T-007

23MASURI TEHNICE DE PROTECIA MUNCII - ELECTRICEPO-T-044

24NTREINERE. REPARAII PLANIFICATE SI ACCIDENTALEEx.PO-T-068

d) S-au completat fisele de evaluare A-E conform modului de lucru prezentat in capitolul 3.2 s-a calculat nivelul de securitate pe fiecare indicator.nivelul de securitate general s-a intocmit raportul de audit si rapoartele de neconformitate

5. FISELE DE AUDIT COMPLETATE

FISA A

IMPLICAREA CONDUCERII

Societatea : S.C. E-PHARM SRL Auditor,

Data: 17.11.2009Ana Maria VLADNr. crt.

Indicatori

PunctajCoef. de ponderare

NesatisfacatorMediuF.bun

012345

A1Angajatorul cunoate si respecta principiile care stau la baza organizrii activitii de protecie a muncii conform prevederilor L319/2006 ?x2,0

A2Angajatorul aplica principiile generale de prevenire si implementarea masurilor de asigurare a SSM. a angajailor?x2,0

A3In ndeplinirea obligaiilor sale, angajatorul a organizat compartimentul de protecie a muncii si comitetul de securitate si sntate in munca?x2,0

A4La stabilirea structurii organizatorice a activitii de protecie a muncii, sunt respectate prevederile legale?x1,5

A5Personalul din cadrul serviciului de securitate a muncii cunoate atribuiile sale conform legii ?x2,0

A6Conductorul unitii a luat masurile corespunztoare ca, compartimentul de protecie a muncii sa dispun de spatiile si dotrile necesare bunei desfurri a activitii?x2,0

A7In exercitarea atribuiilor ce revin serviciilor medicale de ntreprindere, angajatorul a luat masurile corespunztoare pentru respectarea legale?x2,0

A8Angajarea si repartizarea personalului pe locuri de munca se face respectandu-se prevederile legale?X2,0

A9Controlul medical de adaptare si periodic se efectueaz conform prevederilor legale X1,5

A10Angajatorul a organizat popularizarea si prelucrarea la nivel de secii, ateliere si locuri de munca a documentelor care intra in structura noului sistem de reglementari in domeniul SSM?x2,0

A11In funcie de particularitile proceselor de munca, angajatorul a elaborat instruciuni proprii lucru?x2,0

A12Contracul colectiv de munca ce se incheie la nivelul unitii, cuprinde clauze referitoare la protecia muncii?x2,0

A13In contractele individuale de munca sunt stipulate prevederi privind protecia muncii conform?x2,0

A14In regulamentele privind organizarea si funcionarea unitii, sunt stabilite obligaii si rspunderi in domenniul proteciei muncii?X2,0

A15Unitatea este autorizata din punct de vedere al proteciei muncii?X2,0

A16Conducerea unitii a stabilit pentru salariai si pentru ceilali participani la procesul de munca atribuiile si rspunderea ce le revine in domeniul SSM corespunzatoare funciilor exercitate?x2,0

A17Conducerea unitii a luat masuri pentru asigurarea de materiale necesare informrii si educrii salariailor si participanilor la procesul de munca (afie, brouri, filme, etc.)?X1,5

A18Conducerea asigura pe cheltuiala unitii instruirea, testarea, si perfecionarea profesionala a persoanelor cu atribuii in domeniul proteciei muncii?x1.5

A19Conducerea unitii a luat masuri pentru autorizarea meseriilor si a profesiilor prevzute de legea 319/2006?X1,5

A20Conducerea unitii tine evidenta locurilor de munca cu condiii deosebite: vtmtoare, grele, periculoase, precum si a accidentelor de munca, bolilor profesionale, accidentelor tehnice si avariilor?X2,0

A21Conducerea unitii a instruit efii de secie, ateliere, conductorii locurilor de munca privind responsabilitile care le revin in asigurarea unor condiii de

SSM?X1,5

A22Reprezentanii conducerii au participat la instruiri organizate de ITM, privind responsabilitile care le revin in activitatea de SSM?X1,5

A23Responsabilul cu probleme de protecia muncii pe unitate are experiena, cunotinele, aptitudinile si calificarea in domeniul SSM.?X1,5

A24Conductorul unitii a stabilit precis (in scris) atribuiile responsabilului cu probleme de SSM pe unitate?X1.5

A25Responsabilul cu protecia muncii pe unitate are acces la directorul general?X1,5

A26Exista dovezi care sa ateste faptul ca concluziile reieite din statistica accidentelor de munca si a bolilor profesionale sunt utilizate le elaborarea planurilor pe unitate privind SSM?X1,5

A27Sefii de secie si ateliere au suficient timp la dispoziie si resurse pentru a-si putea indeplini sarcinile in domeniul

SSM.?X1,5

A28Conducerea unitii aloca suficiente resurse financiare pentru finanarea obiectivelor privind SSM.?X2,0

A29Conductorul unitii a stabilit in scris efilor de secii sau ateliere obligaiile ce le revin in activitatea de SSM.?X1,5

A30Rezultatele obinute in domeniul s.s.m. constituie indicatori pentru aprecierea activitii efilor de secii, ateliere sau conductorilor locurilor de munca?X1,0

A31Schemele de organizare si responsabilitile in domeniul SSM sunt fcute cunoscute in cadrul unitii pana la nivelul fiecrui salariat?x1,5

A32Conducerea ntreprinderii a iniiat o analiza corespunztoare pentru identificarea si prevenirea riscurilor la locurile de munca?X2,0

A33Obiectivele semnificative incluse in planurile privind SSM. sunt discutate in edinele de conducere?X1,5

Punctajul obinut: 209.5 Punctajul maxim posibil: 295Nivelul de securitate: 71.01%

Nivel de securitate NA=punctaj obtinut/punctaj maxim posibil x 100 = 71.01FISA B

STRATEGIE, PLANURI, PROCEDURI

Societatea: E-PHARM SRLAuditor

Data: 17.11.2009Ana Maria VLADNr. crt.

Indicatori

PunctajCoef. de ponderare

NesatisfacatorMediuF.bun

012345

B1La nivelul conducerii unitii se cunoate coninutul si obiectivele Programului strategiei privind SSM pe o perioada de 3 ani?X2,0

B2Exista vreun document care sa ateste existenta unei strategii la nivelul unitii in domeniul SSM?X2,0

B3Documentul care cuprinde strategia unitii in domeniul SSM. cuprinde toate elementele principale cum sunt:

-o formulare clara a implicrii conducerii in asigurarea unui nivel corespunztor al s.s.m. pentru toti salariaii;

-obiectivele strategiei;

-identificarea responsabilitilor;

-mecanismele consultative;

-procesul de analiza;

-semnaturile din partea conducerii si a reprezentanilor salariailor.X2,0

B4S-au intreprins aciuni pentru ca salariaii sa cunoasc existenta si coninutul documentelor care atesta strategia in domeniul SSM?X2,0

B5Strategia, planurile si procedurile SSM. au fost elaborate ca urmare a consultrii tuturor categoriilor de salariai?X1,5

B6Strategia, planurile si procedurile privind SSM sunt reevaluate si reanalizate periodic prin consultarea cu reprezentanii salariailor?X1,5

B7Planurile si procedurile in domeniul SSM rezulta din informaiile culese prin monitorizarea problemelor la nivelul locurilor de munca, in vederea respectrii prevederilor legalesi prin prelucrarea statisticii accidentelor de munca si bolilor profesionale?X2,0

B8Sunt stabilite termene precise privind atingerea unor obiective coninute in strategia, planurile si procedurile in domeniul SSM.?X1,5

B9S-au elaborat si exista documente incluznd planuri care prevd evaluarea, ierarhizarea si prevenirea riscurilor existente la locurile de munca din cadrul unitii?X2,0

B10S-a ntreprins o planificare privind realizarea obiectivelor din planurile pentru evaluarea, ierarhizarea si prevenirea riscurilor, avnd prevzute clar si responsabilitile ?X1,5

B11Planurile elaborate in domeniul SSM. sunt discutate cu cei care sunt afectai de aplicarea lor?X1,5

B12efii de secii si ateliere rspund de punerea in aplicare a planurilor de SSM li s-a delegat autoritatea necesara pentru ndeplinirea acestor obiective?X1,5

B13Sunt disponibile suficiente resurse financiare pentru finanarea obiectivelor din planurile privind SSM?X2,0

Bl4Obiectivele semnificative incluse in planurile privind s.s.m. sunt analizate periodic in edinele consiliului de administraie?X2,0

B15Contractele ncheiate cu agenii economici care au lucrri pe teritoriul unitii conin prevederi privind asigurarea SSM.?X1,5

Punctajul obinut: 100Punctajul maxim posibil: 133 Nivelul de securitate: 75.47%

Nivel de securitate NB=punctaj obtinut/punctaj maxim posibil x 100 = 75.47%FISA C

CONSULTAREA SALARIAILOR

Societatea: E-PHARM SRL

AuditorData: 17.11.2009

Ana Maria VLADNr. crt.

Indicatori

PunctajCoef. de ponderare

NesatisfacatorMediuF.Bun

012345

C1Directorii din cadrul intreprinderii cunosc responsabilitile care le revin in ceea ce privete consultarea salariailor in domeniul SSM.?X1,5

c2Comitetul de SSM este constituite conform prevederilor legale?x2,0

c3Membrii CSSM isi indeplinesc atribuiile conform prevederilor regulamentului de organizare si funcionare ?x2,0

c4Hotrrile luate in cadrul CSSM sunt puse in practica de ctre efii de ateliere si de secii ?x2.0

c5Reprezentanii salariailor in cadrul CSSM beneficiaz de timpul necesar exercitrii atribuiilor specificate in lege?x1,5

c6Angajatorul prezint, cel puin o data pe an, un raport scris CSSM. cu privire la situaia SSMconform prevederilor legale?x1,5

c7Exista un mecanism care asigura un feed-back prompt si corect salariailor privind deciziile conducerii in probleme de SSMx1,0

C8Salariailor li s-a explicat rolul si atribuiile membrilor CSSM?x1,5

C9S-au distribuit anunuri sau alte documente informative care sa explice rolul si atribuiile CSSM?x1,5

C10Membrii CSSM sunt cunoscui salariailor ?x1,5

C11Cu ocazia instructajului introductiv general sau al instructajului la locul de munca, se poarta discuii cu privire la mecanismul existent privind consultarea salariailor?x1,5

C12Directorul general participa la unele din edinele CSSM? Exista documente care atesta aceasta participare?x1,0

Cl3Modificrile propuse a se efectua la locurile de munca si care ar putea afecta nivelul de SSM sunt comunicate salariailor? Acetia sunt consultai inainte de a se implementa aceste modificri?x2,0

C14Exista exemple care atesta ca procesul consultativ este viabil si eficient?x1,5

C15Procesele verbale ncheiate cu ocazia edinelor comitetelor de SSM. reflecta modul de soluionare a problemelor propuse? Sunt incluse termene si responsabiliti?x1,5

C16Hotrrile CSSM sunt afiate la loc vizibil spre a fi consultate de salariai?x1,5

C17Statistica la zi a accidentelor de munca si a bolilor profesionala este pusa la dispoziia CSSM pentru a se putea efectua analizele necesare si a se identifica tendinele constatate?x1,0

Punctajul obinut: 92.5 Punctajul maxim posibil: 140 Nivelul de securitate: 66.07%

Nivel de securitate NC=punctaj obtinut/punctaj maxim posibil x 100 = 66.07%FISA D

IDENTIFICAREA, EVALUAREA SI PREVENIREA RISCURILOR

Societatea : E-PHARM SRL

Auditor

Data: 17.11.2009

Ana Maria VLADNr. Crt.

Indicatori

PunctajCoef. de ponderare

NesatisfacatorMediuF.Bun

012345

D1Conducerea superioara din cadrul intreprinderii este contienta de responsabilitile care ii revin in domeniul managementului riscurilor?X2,0

D2Exemple concrete privind implicarea conducerii in vederea identificrii, evalurii si prevenirii riscurilor?X2,0

D3Sunt autorizate din punct de vedere al proteciei muncii toate seciile, atelierele din cadrul intreprinderii?X2,0

D4Se respecta procedura stabilita de L319/2006 privind modul de nregistrare si raportare a accidentelor de munca?x1,5

D5S-a stabilit o procedura general valabila la nivelul intreprinderii privind efectuarea inspeciilor de SSM la locurile de munca?x1,5

D6Procedura generala de efectuare a inspeciilor s.s.m. conine urmtoarele elemente de baza.-definirea responsabilitilor;

-stabilirea frecventei inspeciilor la fiecare loc de munca;

-stabilirea procedurilor de consultare cu CSSM,

-recomandarea unor aciuni corective adecvate locurilor de munca, cu termene de finalizare;

-prioritizarea aciunilor corective;

-asigurare a feed-back-ului pentru comitetele de s.s.m.x2,0

D7Exista un control privind modul de finalizare a aciunilor corective hotrte cu ocazia inspeciilor de s.s.m.?X1,5

D8S-a asigurat instruirea personalului care se ocupa cu inspeciile s.s.m. in legtura cu tehnicile si procedurile folosite ?x1,5

D9Au fost indicate si s-au alctuit documentele necesare privind riscurile existente la toate locurile de munca?x1,5

D10Riscurile existente la locurile de munca s-au identificat si s-au evaluat prin:

-analiza privind gravitatea si frecventa accidentelor de munca si a imbolnavirilor profesionale din cadrul ntreprinderii;

-analiza tendinelor in acest domeniu;

-analiza strategiei si a procedurilor,

-luarea in considerare a prevederilor legale;

-analiza informaiilor primite de la furnizorii de ET?x1,5

D11S-au aplicat masuri de prevenire pentru riscurile existente la locurile de munca?X2,0

D12Se pot da exemple de aplicare a planurilor privind identificarea, evaluarea si prevenirea riscurilor la locurile de munca?X2,0

D13Exista exemple care atesta faptul ca frecventa inspeciilor a fost stabilita in funcie de ierarhizarea riscurilor la locurile de munca?x1,5

D14Exista informaii cu privire la fiecare salariat referitoare la:

-nivel de pregtire;

-experiena in munca (vechime),

-nivelul de instruire;

-factorii de sntate care ii pot expune anumitor riscuri?X1,5

D15Exista stabilite anumite proceduri care prevd ca arunci cand, in urma unor modificri apar noi riscuri la locul de munca, se apeleaz la fisele salariailor respectivi in vederea lurii unor masuri viznd asigurarea s.s.m?X1,0

Dl6Echipamentele tehnice (ET) procurate de ntreprindere dupa septembrie 1996 sunt certificate din punct de vedere al s.s.m.?

In ce procent din totalul de ET?X2,0

D17Echipamentele individuale de protecie (EIP) procurate de ntreprindere sunt certificate si avizate din punct de vedere al s.s.m.? In ce procent din totalul EIP?X2,0

Punctajul obinut: 114.5Punctajul maxim posibil: 145 Nivelul de securitate: 78.96%

Nivel de securitate NC=punctaj obtinut/punctaj maxim posibil x 100 = 78.96%FISA E

INSTRUIREA, PERFECIONAREA, FORMAREA PERSONALULUI SI PROPAGANDA IN DOMENIUL SSM.

Societatea: E-PHARM SRL

Auditor,

Data : 17.11.2009

Ana Maria VLADNr.crt.IndicatoriPunctajCoef. de

ponderare

NesatisfacatorMediuF.Bun

012345

E1Instructajul de protecia muncii cuprinde cele 3 faze indicate in normele metodologice de aplicare ale L319/2006?X2,0

E2La efectuarea instructajului introductiv general se respecta prevederile normele metodologice de aplicare ale L319/2006? privind persoanele crora li se face instructajul ?x2,0

E3Problemele expuse in cadrul instructajului introductiv general sunt cele prevzute in normele metodologice de aplicare ale L319/2006?x1,5

E4Dupa terminarea instructajului introductiv general, personalul instruit este supus verificrii cunotinelor pe baza de teste, conform prevederilor legale?x1,5

E5Instructajul la locul de munca se face tuturor persoanelor prevzute in indicate in normele metodologice de aplicare ale L319/2006?X2,0

E6Instructajul la locul de munca respecta toate prevederile normele metodologice de aplicare ale L319/2006?x2,0

E7Instructajul periodic se efectueaz conform prevederilor normele metodologice de aplicare ale L319/2006?X2,0

E8Instructajul periodic se efectueaz suplimentar celui programat si in cazurile indicate in lege?X2,0

E9La instruirea personalului se folosesc mijloace, metode si tehnici de instruire specifice invatamantului intensiv, conform prevederilor legale?X1,5

E10Cabinetul de protecia muncii dispune de programe de instruire-testare pe meserii sau activiti, conform prevederilor legale?x1,5

E11Referitor la fisa de instructaj, se respecta prevederile legale? X2,0

E12Exista preocupri la nivelul conducerii intreprinderii privind formarea si perfecionarea specialitilor conform prevederilor legale?x2,0

E13La realizarea materialelor de instruire -propaganda realizate in cadrul intreprinderii, se respecta criteriile generale prevzute in lege?x1,5

El4Conducerea intreprinderii aloca resurse financiare suficiente pentru organizarea si dotarea cabinetelor de protecia muncii?x2,0

Punctajul obinut: 117.5Punctajul maxim posibil: 148 Nivelul de securitate: 79.30%

Nivel de securitate NE=punctaj obtinut/punctaj maxim posibil x 100 = 79.30%6. FISELE DE SINTEZA

FISA A

IMPLICAREA CONDUCERII

Societatea: E-PHARM SRL.Auditor

Data: 17.11.2009

Ana Maria VLADCod indicatorPunctajCoeficient de ponderare

NesatisfacatorMediuF.bun

012345

A1x2,0

A2x2,0

A3x2,0

A4x2,0

A5x1,5

A6x2,0

A7x2,0

A8x2,0

A9x2,0

A10X1,5

A11x2,0

A12x2,0

A13x2,0

A14x2,0

A15x2,0

A16x2,0

A17x2,0

A18x1,5

A19X1,5

A20X1,5

A21X2,0

A22X1,5

A23x1,5

A24x1,5

A25x1.5

A26X1,5

A27x1,5

A28X1,5

A29x2,0

A30x1,5

A31x1,0

A32x1,5

A33X2,0

A34X1,5

Punctajul obinut: 209.5Punctajul maxim posibil: 295

Nivelul de securitate: NA = 71.01%

FISA B

STRATEGIE, PLANURI, PROCEDURI

Societatea : E-PHARM SRL

AuditorData: 17.11.2009

Ana Maria VLADCod indicatorPunctajCoeficient de ponderare

NesatisfacatorMediuF.bun

012345

B1X2,0

B22,0

B3X2,0

B4X2,0

B5X1,5

B6X1,5

B7X2,0

B8X1,5

B9X2,0

B10X1,5

B11X1,5

B12X1,5

Bl3X2,0

B14X2,0

B15X1,5

Punctajul obinut: 100 Punctajul maxim posibil: 133 Nivelul de securitate: NA = 75.47%

FISA C

CONSULTAREA SALARIAILOR

Societatea: E-PHARM S.A.

Auditor

Data: 17.11.2009

Ana Maria VLADCod indicatorPunctajCoef. de ponderare

NesatisfacatorMediuF.Eun

012345

c1X1,5

c2x2,0

c3x2,0

c4x2,0

c5x2.0

C6x1.5

C7x1,5

c8x1,0

C9x1,5

C10x1,5

C11x1,5

C12x1,5

C13x1,0

C14x2,0

C15x1,5

C16x1,5

C17x1,5

Punctajul obinut: 92.5 Punctajul maxim posibil: 140 Nivelul de securitate: NA = 66,07%FISA D

IDENTIFICAREA, EVALUAREA SI PREVENIREA RISCURILOR

Societatea : E-PHARM SRL

Auditor

Data: 17.11.2009

Ana Maria VLADCod indicatorPunctajCoeficient de ponderare

NesatisfacatorMediuF.Bun

012345

D1X2,0

D2X2,0

D3X2,0

D4x1,5

D5x1,5

D6x2,0

D7X1,5

D8x1,5

D9x1,5

D10x1,5

D11X2,0

D12X2,0

D13x1,5

D14X1,5

D15X1,0

D16X2,0

D17X2,0

Punctajul obinut: 114.5 Punctajul maxim posibil: 145 Nivelul de securitate: ND =78.96%

FISA E

INSTRUIREA, PERFECIONAREA, FORMAREA PERSONALULUI SI PROPAGANDA IN DOMENIUL SSM.

Societatea : E-PHARM S.A.Auditor

Data : 17.11.2003 Ana Maria VLADCod indicatorPunctajCoeficient de ponderare

NesatisfacatorMediuF.Bun

012345

E1X2,0

E2x2,0

E3x1,5

E4x1,5

E5X2,0

E6x2,0

E7X2,0

E8X2,0

E9X1,5

E10x1,5

E11X2,0

E12x2,0

E13x2,0

E14x2,0

Punctajul obinut: 103

Punctajul maxim posibil: 148Nivelul de securitate: NE. = 79.39%

7. RAPORTUL DE AUDITS.C. E-PHARM SRLRAPORT DE AUDIT DE CONFORMITATEData: 17.11.2009

Pagina 1 din 1

Reglementari legale identificate:

Legea 319/2006 a proteciei muncii, republicataNormele metodologice de aplicare a legii 319/2006Auditori: Ana Maria VLAD

Obiective auditateNivel de securitate generalNr.raporturi de neconformitate

1. Implicarea conducerii71.01%4

2. Strategia, planurile si procedurile privind s.s.m.75.47%3

3. Consultarea salariailor66.07%0

4. Identificarea, evaluarea si prevenirea riscurilor78.96%0

5. Instruirea, perfecionarea si formarea personalului si propaganda in domeniul s.s.m79.39%0

Evaluare generala:NIVEL GENERAL DE SECURITATE BUN 74.18%

Anexe:

Fisele utilizate completate

Fisele de sinteza nivelul de securitate pentru fiecare indicator

Raporturile de neconformitate

Semnaturi auditori:

8. RAPORT DE ACIUNI CORECTIVE/PREVENTIVECod

indicatorDescrierea neconformitiiAciuni corective/preventiveResponsabilitiGrad de prioritateTermen de realizare

A.12, A13lipsa contractului de munca propriu negociat intre parti la elaborarea contractului colectiv de munca se va tine cont de prevederile codului muncii Director RUCTBD

A17in fisele de post sunt stabilite sumar atributiile si raspunderile conform functiilor detinute privind SSM

Revizuirea FP pentru personalul de conducere, de specialitate si de executie care au prin natura activitatii exercitate responsabilitati in domeniul SSM Director RUDQ1 2010

A23Conducerea unitatii nu a participat la instruirile organizate de ITM se va participa la intrunirile organizate de catre ITM Conducere societate

Lucrator desemnatCPermanent

B4Nu este stabilit un plan strategic in domeniul SSM pe o perioada mai lunga de 3 ani care sa fie adus la cunostinta angajatilor. Conducatorul unitatii un aduce la cunostinta angajatilor raportul anual privind starea SSM;raportul anual privind starea SSM va fi adus la cunostinta angajatilor; in functie de programul de dezvoltare al societatii se vor stabili planuri strategice pe temen scurt sau luna de imbunatatire a conditiilor de muncaLucrator desemnatCPermanent

B5, B6la nivel de societate nu exista cadrul organizatoric de consultare directa a angajatilor in probleme de SSMse vor stabili locurile / modul in care angajatii societatii pot face propuneri, sesizari, reclamatii privind SSMdirector RU Lucrator desemnatDQ1 2010

Nivelele de securitate stabilite pentru fiecare din obiectivele auditate au valori cuprinse ntre 65 % i 80 %, situndu-se la un nivel de securitate bun. Nivelul de securitate general de 74.18% - Bun .

Acest nivel de securitate determinat reflect un nivel de risc mic, respectiv o probabilitate redusa de producere a unor accidente de munc i/sau mbolnviri profesionale.

Conducerea societatii si lucratorul desemnat vor urmri realizarea aciunilor corective propuse i vor imbunatati permanent activitatea de securitate i sntate n munc

BIBLIOGRAFIE

[1] Nisipeanu Stelua, Sperana Ianculescu, tepa Raluca: Managementul mediului n conformitate cu seria ISO 14000, Ed. LIBRA, Bucureti 2002, ISBN 973-8327-22-9

[2] Nisipeanu Stelua, tepa Raluca: O nou abordare a sntii i securitii n munc: Sisteme de management., revista Obiectiv nr. 2/2001, pg. 32-33;

[3] Benjamin O. Alli Fundamental principles of occupational health and safety Geneva, International Labour Office, 2001;

[4] ILO-OSH: 2001 Principes directeurs concernant les systemes de gestion de la securite et de la sante au travail ILO-OSH: 2001 Guiding Principles on the OSH Management Systems;

[5] Nisipeanu Stelua: Managementul securitii i sntii n munc. Cerine i posibiliti de implementare" - lucrare finantat n cadrul Programului Orizont 2000

[6] *** British Standard 8800: 1996 - Guide to Occupational Health and Safety Management System

[7] *** Legea Securitatii si sanatatii in munca 319/2006

[8] *** Norme metodologice de aplicare a legii 319/2006 HG 1425/2006

[9] *** OHSAS 18001:1999 . Occupational Health and Safety management Systems Specification;

[10] *** OHSAS 18002:2000 Occupational Health and Safety Management Systems Guidelines for the implementation of OHSAS 18001.

[11] *** Audits de scurit Comit international de lAISS pour la prvention des risques professionnels dans lindustrie chimique, 1993.

[12] *** OHSAS 18001:1999 Occupational health and safety management systems Specification, Amendment 1:2002.

[13] *** OHSAS 18002:2000 - Occupational health and safety management systems Guidelines for the implementation of OHSAS 18001, Amendment 1:2002.

14] Nisipeanu Stelua, Stepa Raluca : Implementarea sistemului de Management al securitii i sntii n munc. - Ed. LIBRA, Bucureti 2003, ISBN 973-8327-54-7

[15] Darabont Doru : Auditarea de securitate si sanatate in munca, Ed.Virom, Constanta 2005

Auditul SSM

Auditul sistemului de management al SSM

Auditul de conformitate cu prevederile legislaiei n domeniul SSM...

... a locurilor de munc

... a ansamblului ntreprinderii

... a proceselor tehnologice

... a echipamentelor tehnice

... a produselor

auditul de pre-evaluare

auditul de certificare

auditul de supraveghere

Planific

Execut

Verific

Acioneaz

Fig.1.2 Elementele ciclului lui Deming

Fig.1.3. Locul i rolul auditului n cadrul sistemului de management al

securitii i sntii n munc

Audit de sistem

Audituri interne periodice de conformitate

Audituri interne periodice de sistem

NU

NU

NU

DA

Aciuni corective/preventive

Neconformiti

Audit de supraveghere

Aciuni corective/preventive

DA

Neconformiti

Audit de certificare

DA

Aciuni corective/preventive

Neconformiti

Nivel de securitate real

Nivel de securitate conform legislaiei

Audituri interne periodice de conformitate

Audit de pre-evaluare

DA

NU

NU

Audituri interne periodice de sistem

Certificare

Elaborare i implementare sistem de management al SSM

DA

Aciuni corective/preventive

Neconformiti

Audit de conformitate

911