ITTrends - feb. 2011

B U S I N E S S I N T H E D I G I T A L A G E

Nr. 2 - Februarie 2011 www.ittrends.ro

Andrei PetrescuAndrei Petrescu„Bull Tera 100 cel mai performant sistem din Europa la ora actuală”.sistem din Europa la ora actuală”.

Pag. 12-13

DOSAR

Schimbare de opþiuni

Pag. 16

INTERV IUR I

Pag. 9P

George Lazãr, George Lazãr, director departamentul director departamentul de tehnologia informaþiei, de tehnologia informaþiei, ATEbankATEbank

Bogdan Mihalcea, Bogdan Mihalcea, director D-Link Româniadirector D-Link România Pag. 7

Almerindo Graziano,Almerindo Graziano, CEO SilensecCEO Silensec Pag. 5

Regional General Manager Bull South East EuropeRegional General Manager Bull South East Europe

http://www.zcom.ro

www.ittrends.ro

1Nr. 2 - Februarie 2011

E D I T O R I A L

Speranţa moare ultimaD

inu Malacopol, CEO-ul de la Digital Cable Sys-tems şi unul din cei mai vechi actori de pe piaţa de telecomunicaţii din România, declara recent unei agenţii de ştiri că a doua parte a acestui an

va aduce primele semne ale revenirii din criza economică pentru piaţa de telecomunicaţii, după ce primul semestru va marca stabilizarea mediului economic şi adaptarea la toate măsurile implementate în 2010.

„Principalii factori care pot influenţa în mod pozitiv evoluţia pieţei sunt reprezentaţi de reluarea investiţiilor străine, a cererii de bunuri şi servicii, a angajărilor, pentru redresarea sectoarelor economice cele mai afectate. Aceste lucruri vor conduce cu siguranţă la nevoia mai mare de co-municare şi la un apetit mai mare pentru divertisment, prin urmare vor influenţa pozitiv sectorul telecomunicaţiilor”, a mai spus Malacopol.

În ceea ce priveşte evoluţia celor mai cerute servicii/oferte, şeful DCS se aşteaptă ca Internetul să-şi continue dezvoltarea, pentru că România este încă departe de satu-rarea pieţei. De asemenea, o evoluţie pozitivă ar urma să aibă şi serviciile de televiziune digitală.

„Piaţa de telecomunicaţii este una relativ robustă şi a fost în acest sens mai puţin afectată decât alte domenii de framântările economice din ultimii doi ani. O reluare a creşterii se va întâmpla, probabil, cândva în al doilea se-mestru al anului şi asta pentru că în prima parte a anu-lui vom avea nevoie de stabilizarea mediului economic şi ajustarea la toate măsurile implementate şi acţiunile din 2010. Bineînţeles, mai sunt şi alte condiţii necesare pentru ca acest lucru să se întâmple, condiţii care ţin de aplicarea măsurilor economice, evoluţia cursului de schimb şi chiar, de ce nu, latenţa anotimpului friguros”, a adăugat CEO-ul DCS.

Potrivit lui Malacopol, strategia câştigătoare a ultimilor ani pe piaţa de telecomunicaţii a fost cea a consolidărilor şi parteneriatelor, pentru că, prin scăderea costurilor fixe pe client şi oferirea a cât mai multe servicii, operatorii de telecom au putut concura eficient. Prin urmare, CEO-ul DCS se aşteaptă ca această tendinţă să continue şi în intervalul 2011-2012, cu magnitudini diferenţiate.

„Nu exclud nici situaţia unor surprize de proporţii în ceea ce priveşte consolidările dar mă aştept ca majoritatea integrărilor să se încadreze într-un spectru mediu”, a de-clarat Malacopol.

Desigur premize pentru o atitudine optimistă există, cel puţin în domeniul telecom şi cu precădere în sectorul Internetului de mare viteză. Aşa cum apare şi pe site-ul www.ittrends.ro, un studiu recent publicat de corporaţia Akamai arată că, dispunând de o viteză medie a conexi-unilor la internet de 7 Mbps în trimestrul al treilea al anu-lui trecut, în urcare cu 12% faţă de aceeaşi perioadă a lui 2009, România este depăşită din punct de vedere al vitezei de acces la Internet doar de Coreea de Sud (14 Mbps), Hong Kong (9,2 Mbps) şi Japonia (8,5 Mbps).

Acelaşi studiu arată că oraşul Constanţa, cu o viteză me-die de 8,8 Mbps, este cel mai rapid oraş european pe inter-net, detronând localitatea suedeză Umea, unde numărul de conexiuni a coborât sub 50.000 în trimestrul al treilea al anului trecut, părăsind parametrii de relevanţă. Constanţa ocupă însă doar poziţia a 48-a în lume. Nu foarte departe de Constanţa vin Timişoara (locul 70, 7,7 Mbps) şi Iaşi (locul 72, 7,5 Mbps).

Dincolo de astfel de date pozitive însă, rămâne un imens dacă. Ca motor principal al dezvoltării întregii pieţe IT&C din România şi, prin extensie, ca generator de dezvoltare pe întreaga piaţă locală, telecomunicaţiile dispun de capa-citatea de a genera una din cele mai înalte rate de valoare adăugată din economie.

La începutul anului 2011 însă, chiar şi ele depind de un complex imens de factori, în cadrul căruia cei macroecono-mici interni şi cei care ţin de dorinţa de aventură a inves-titorilor joacă, din nefericire, un rol prea mare. Este vorba de un complex pe cât de mare pe atât de sensibil, un mediu unde orice strănut neavenit poate induce o gripă letală. Un mediu în care, de pildă, continuarea practicii guvernamen-tale de a modifica în orice moment regulile fiscale ale jocu-lui are darul de a ucide orice speranţă legată de îndeplini-rea unor dorinţe. �

[email protected]

Bogdan Marchidanu

http://www.eset.ro

www.ittrends.ro

2 Nr. 2 - Februarie 2011P E S C U R T

Conceptul este acela de Instant-On Enter-prise, care presupune organizaţii în care toată lumea este conectată. Această idee are la bază medii IT flexibile, automatizate şi securizate, capabile să răspundă uşor cererilor tot mai des schimbate.

Deşi implementarea instrumentelor din categoria cloud a presupus întotdeauna im plementare rapidă a serviciilor noi, redu-cerea personalului IT şi un model de plată pe bază de abonament, alte lucruri de care organizaţiile mari au nevoie au fost destul de neglijate. Este vorba de securitate, dis-ponibilitate şi uşurinţa în integrare.

Soluţiile HP Hybrid Delivery oferă be-neficiile unui cloud computing de nivel enterprise, întrunind necesităţile specifi ce acestui mediu, dar şi pe cele ale zonei gu-vernamentale. „Cloud computing-ul devi-ne mainstream, iar HP este în frunte”, a

spus said Ann Livermore, executive vice president, HP Enterprise Business. „HP are experienţă în mediul enterprise, un portofoliu mare şi o organizaţie globală de furnizare de servicii cu care putem să ne ajutăm clienţii să facă această trans-formare.”

Astfel, organizaţiile mari, care au nevoie de opţiuni precum private clouds, pot apela la HP. HP Enterprise Cloud Services-Com-pute oferă posibilitatea creării unor „nori privaţi” pentru companii în centrele sale de date. Având politici specifice de servicii, performană, securitate şi confidenţialitate, acest concept vă pune la dispoziţie com-puting rapid, securizat şi scalabil.

HP CloudSystem este un instrument complet şi integrat care vă ajută să con-struiţi, să administraţi şi să consumaţi ser vicii în medii cloud private, publice

sau hibrid. Acesta combină puterea de la HP Converged Infrastructure cu soft de la Cloud Service Automation pentru a oferi securitate unificată, conducere şi respec-tarea standardelor pentru aplicaţii, dar şi infrastructură fizică şi virtuală.

Cloud Descovery Workshop permite com-paniilor şi guvernelor să dezvolte strategii inteligente şi să găsească drumul cel mai bun spre a profita din plin de puterea cloud computing-ului. Aceste „ateliere” au mo-dule multiple care abordează o mulţime de subiecte, inclusiv implicaţii asupra mode-lelor de business, securitate sau identifi-carea serviciilor potrivite pentru cloud.

Financial Services sunt disponibile pen-tru companiile din domeniul financiar, care îşi construiesc aşa-numiţii private clouds şi care vor să respecte standardele din do-meniu. Combinaţia cloud computing – ser-vicii IT specializate pentru finanţe permite instituţiilor să îşi maximizeze profiturile, rămânând, în acelaşi timp, în pas cu cele mai noi tehnologii. � (C.F.)

Noi instrumente de cloud de la HP

Compania americană a lansat o nouă suită de produse şi servicii care permit organizaţiilor să folosească puterea cloud computing-ului respectând, în acelaşi timp, standardele de securitate, performanţă şi disponibilitate.

Tableta, cu numele EvoTab TB1, are un ecran touch de 7” (aceeaşi dimensi-une cu Galaxy Tab), însă benefici-ază de o greutate de numai 360

grame la o grosime de numai 11 mm, ceea ce o transformă în cea mai uşoară şi mai plată tableta de pe piaţă. Evotab dispune de conectivitate internet broadband prin Wi-Fi-ul integrat sau 3G prin conectarea unui mo-dem 3G extern. Bateria este Li-Ion de 4500 mAh, ceea ce îi conferă o autonomie de până la 14 ore de operare.

Tableta este dotată cu procesor ARM 11 la 800 Mhz, accelerometru, card reader micro SD, USB host port, miniUSB, speaker şi ieşire audio stereo. O altă noutate a acestui dispozitiv este echiparea cu un trackball ce conferă uşurinţă şi precizie în navigare. Memoria internă de 4GB poate fi extinsă până la 36 GB cu card de memo-rie micro SD. Evotab este capabilă să redea filme HD, să citească ebook-uri şi să ruleze aplicaţii precum Skype, MSN, Youtube HD download, In-

ternet browsing, Facebook, e-mail şi, bineînţeles, o multitudine de jocuri şi aplicatii disponible în An-droid Marketplace.

Evolio a dezvoltat pentru această tabletă un serviciu de ştiri în colaborare cu Livenews.ro şi Presaonline.com. Ştirile sunt transmise în timp real şi pot fi citite şi în mod offline. De asemenea, utilizatorii Evotab beneficiază gratuit de revista presei naţionale şi locale.

„Tableta lansată oficial astăzi se remarcă printr-un excelent raport autonomie/greutate. Deşi este mai uşoară decât produsele similare ale competitorilor, are cea mai mare autonomie a bateriei. Iar prin preţul foarte accesibil ne adresăm unui segment de piaţă încă neocu-pat. Evolio ţinteşte o cotă de piaţă de 15% din segmentul tabletelor din Romania, esti-mat pentru 2011 la 50.000 de unităţi,” a de-clarat Liviu Nistoran, preşedintele Evolio.

Preţul de vânzare al Evotab va fi de 750 RON cu TVA inclus. Data lansării în reţele

de retail este 15 februarie. � (C.F.)

EvoTab, disponibilă de la jumãtatea lunii februarien

ă

aD,dioste ă şi 4GB mo-filmeicaţiid, In-

ternet browsinmultitudine ddroid Marketp

Evolio a dserviciu de şPresaonline.real şi pot fiutilizatorii presei naţio

„Tabletaprintr-un Deşi este ale compea baterieadresămpat. Evodin segmat peclarat L

PreţRON cu

de retail e

Evolio lansează tableta multimedia ultraportabilă cu sistem de operare Android.

www.ittrends.ro


http://www.ral.ro

www.ittrends.ro


Yellow Hat, prima asociaţie profesională de securita te IT din România, a a nun-ţat pe 26 ianuarie lan sarea

serviciilor integrate de secu ritate oferite de companiile mem bre ale asociaţiei.

În contextul în care sistemele informaţionale actuale sunt ex-puse la un număr tot mai mare de ameninţări de securitate, iar extin-derea conceptului de „cloud com-puting” şi deschide rea sistemelor informatice ale organizaţiilor către Internet contribuie la apariţia unor noi riscuri de securitate pentru organizaţii, asociaţia Yellow Hat îşi propune să permită implemen-tarea conceptului „one-stop-shop” în domeniul securităţii IT, membrii asociaţiei acoperind toate cerinţele de securitate informaţională ale unei organizaţii.

„Puterea acestei asociaţii constă în membrii săi. Pentru clienţi există un avantaj important prin existenţa unui „singur punct de

vânzări”. Fiecare membru aduce cunoştinţe specifice, şi nu există nicio problemă de securitate IT la care Yellow Hat să nu poată oferi servicii”, a precizat Răzvan Ba-

lint, Preşedintele Yellow Hat, în cadrul conferinţei organizată la Institutul Bancar Român, cu oca-zia lansării serviciilor Yellow Hat.

Yellow Hat este formată din companii IT independente, care dispun de o expertiză importantă în diverse domenii ale securităţii IT. Printre membrii Yellow Hat

se numără companii cu o mare experienţă în domeniu, precum Romsym Data, Sym Turk (Turcia), KTB InfoNet, IT Smart Systems, Certlab, Secure Network (Italia).

Asociaţia oferă servicii de certificare, servicii de audit de securitate, servicii de con sul-tanţă în securitatea IT şi so-luţii software de securitate in-formatică. De asemenea, exis tă posibilitatea de a realiza teste de penetrare pentru sistemele informatice complexe.

„Sistemele de Internet Ban king şi mobile banking contribuie la creşterea riscurilor de securitate din cadrul instituţiilor financiar – bancare, fiind necesară im ple-mentarea unor instrumente spe-cifice de audit şi securitate a sis-temelor informatice”, a mai spus Răzvan Balint. � (E.L.)

Yellow Hat: „one-stop-shop” în domeniul securităţii IT

http://www.infoarena.hr

www.ittrends.ro


I N T E R V I U

IT TRENDS: Ce presupune un standard pentru Business Continuity?

Almerindo Graziano: Întreg procesul de management al Business Continuity este legat de înţelegerea organizaţiei, ce suntem noi ca organizaţie, ce oferim, care sunt produsele şi serviciile cheie. De asemenea, trebuie să înţelegem exact care sunt activităţile şi re-sursele de care avem nevoie pentru a livra acele servicii. Trebuie să vedem ce activităţi vor avea cel mai catastrofal impact asupra business-ului în cel mai scurt timp, dacă aceste resurse şi procese se opresc.

BS25999-2 este cel mai bun standard pen-tru Business Continuity şi cel mai larg ac-ceptat la nivel mondial. A apărut în noiem-brie 2007, iar interesul pe care l-a câştigat în doar trei ani comparativ cu ISO 27001 este incredibil. Poate fi folosit pentru evaluare şi certificare, conţinând specificaţiile necesare pentru realizarea unui sistem de manage-ment al Business Continuity, în contextul gestionării tuturor riscurilor de business ale unei organizaţii.

Evaluarea riscurilor urmând cerinţele stan-dardului BS25999-2 asigură companiile că îşi vor concentra resursele acolo unde sunt probleme, că tehnologia pe care au cheltuit banii chiar funcţionează, că vor obţine un profit mai bun şi că vor minimiza impactul incidentelor dacă acestea chiar se întâmplă. În plus, certificarea în sine oferă un avantaj competitiv. Multe dintre companiile pe care le cunosc participă la licitaţii, iar una dintre cerinţele pentru a participa la licitaţii este să fii certificat în anumite standarde; Business Continuity este unul dintre ele.

ITT: Care este este rolul Silensec în această direcţie?

A.G.: Ajutăm organizaţiile să implemen-teze acest standard. Dacă alegi să implemen-

tezi BS25999-2 sau oricare dintre celelalte documente orientative pe care le-am prezen-tat astăzi, poţi să înveţi singur, dar poţi să faci şi greşeli. Noi am făcut aceste lucruri în numeroase rânduri, de aceea putem evita greşelile, şi putem ajuta, astfel, o organizaţie să asigure conformitatea cu standardul fără să facă greşeli şi să aibă o implementare mai rapidă.

ITT: Ce tip de companii ar trebui să im-plementeze un standard de Business Con-tinuity?

A.G.: Orice companie trebuie să imple-men teze Business Continuity. Nivelul imple-mentării va depinde de tipul companiei, dar orice organizaţie, de la o mică companie de ser-vicii cu cinci consultanţi, până la organizaţiile publice, cu mii de angajaţi, trebuie să aibă Business Continuity. Efortul implicat se va schimba în funcţie de organizaţie.

ITT: Cât de costisitor este pentru o com-panie să implementeze un astfel de stan-dard?

A.G.: Şi acest aspect depinde de mărimea organizaţiei. Poate porni de la câteva mii de euro, până la sume mult mai mari, în funcţie de dimensiunea companiei. Depinde foarte mult şi de ceea ce doreşti să obţii.

ITT: Din experienţa de până acum, consideraţi că piaţa românească este pre-gătită pentru „conformitate”?

A.G.: Cu siguranţă. Văd foarte multe com-panii care se certifică şi implementează stan-darde internaţionale, precum ISO 27001 şi BS25999. Este pregătită în special pentru că în România există multe companii care do-resc să lucreze cu clienţi internaţionali, iar o modalitate cheie de a atrage investitori sau companii străine este să demonstreze că sunt conforme cu standarde internaţionale, pe care toate lumea le înţelege şi le recunoaşte.

ITT: Care sunt planurile pe care le aveţi în acest an în România?

A.G.: Ca şi companie, dorim să ne facem mai cunoscuţi pe piaţa românească şi să furnizăm în continuare serviciile pe care le-am oferit în 2010, precum implementări ISO 27001, teste de penetrare şi programe de training.

ITT: În ce constau programele de training pe care le furnizaţi?

A.G.: Oferim două tipuri de cursuri. Pe de o parte, sunt cursurile tehnice, axate pe teste de penetrare, activităţi de hacking etic, detec-tarea intruziunilor şi investigaţii de computer forensics. Pe de altă parte, avem cursurile de management, care se bazează pe ISO 27001, Business Continuity, evaluarea riscurilor, iar audienţa vizată este diferită.

ITT: Vizaţi în mod special un anume seg-ment de piaţă?

A.G.: Avem două segmente pe care lucrăm. Unul este sectorul guvernamental, celălalt este mediul privat. Ambele au necesităţi diferite şi fiecare necesită atenţie specifică. Pentru noi, mediul privat reprezintă o ţinţă mai apropiată. Lucrul cu sectorul public implică un proces mai lung, dar pe care suntem interesaţi, de asemenea, să îl urmăm.

ITT: Care ar fi concluzia prezentării dum-neavoastră de astăzi?

A.G.: Mesajul meu este ca, înainte de a face orice investiţie, să te înţelegi ca business şi să evaluezi riscurile de a nu livra ceea ce eşti setat să livrezi. �

Un singur standard, mai puţine riscuride Elena Andreea Liţă

Compania Silensec, un nume mai puţin cunoscut pe piaţa românească, a fost fondată de Dr. Almerindo Graziano în 1998, având ca obiect de activitate furnizarea de servicii de training şi consultanţă în securitatea informaţiilor şi IT. Din 2010, Silensec activează şi în România. Prezent la conferinţa Storage&Business Continuity, organizată de Agora Group pe 27 ianuarie

la Bucureşti, Almerindo Graziano a avut amabilitatea să ne răspundă la câteva întrebări, pornind de la subiectul prezentării sale: utilitatea implementării unui sistem de managament al Business Continuity, bazat pe standardul BS25999.

Almerindo Graziano, CEO Silensec

www.ittrends.ro


CALENDARCONFERIN}E AGORA

GET IN CONTACT WITH YOUR FUTURE BUSINESS PARTNERS! 2011 � 27 Ianuarie – Storage & Business Continuity � 10 Februarie – Online Video Solutions � 24 Februarie – Solutions for Central Public

Administration � 10 Martie – Virtualization � 24 Martie – Unified Communications � 7 Aprilie – IT Security Solutions � 19 Aprilie – Cloud Computing, SaaS, IaaS � 12 Mai – Business Productivity Solutions � 26 Mai – Data Centers and IT Infrastructure

Management � 9 Iunie – eHealth 2011 � 30 Iunie – Open Source/ Free Software

Solu]ii pentru dezvoltarea IMM-urilor

� 2 februarie – Bac`u� 3 februarie – Ia[i� 2 martie – Sibiu� 3 martie – Bra[ov� 4 mai – Timi[oara� 5 mai – Arad� 1 iunie – Cluj� 2 iunie – Oradea� 22 iunie – Constan]a� 23 iunie – Gala]i

Modernizarea [i Eficientizarea Administra]iei Publice Locale din Rom=nia

� 17 februarie – Transilvania - Cluj-Napoca� 31 martie – Muntenia [i Dobrogea -

Ploie[ti� 14 aprilie – Banat [i Oltenia - Timi[oara� 19 mai – Moldova - Bac`u

C O N F E R I N Ț E L E D E

TEHNOLOGIEC O N F

TETEHNOLOGIILE CARE MODELEAZĂ AFACERILE

HP România a organizat pe 26 ianuarie, la Grand Cafe Galleron din Bucureşti, o discuţie cu presa de specialitate, pe marginea ultimelor noutăţi din zona de servere, segment de piaţă unde HP s-a menţinut pe prima poziţie în primele trei tri-mestre din 2010, atât în România, cât şi la nivel global.

„Potrivit datelor IDC pentru trimestrul trei din 2010, ca venituri, cota de piaţă a HP la nivel mondial pe segmentul serverelor a fost de 33,4%, HP fiind pentru al treilea trimestru consecutiv numărul 1 pe această piaţă. În mod similar, în ceea ce priveşte sistemele de tip blade, ca rezultat al investiţiilor şi al avantajului competitiv, HP a avut o cotă de piaţă de 68,8% pe plan mondial”, a spus Mihai Guran, ESSN Manager HP România. „În România, am fost numărul 1 în primele două trimestre din 2010, cu creşteri semnificative, trendul de pe plan mondial păstrându-se şi în România. De asemenea, şi în trimestrul trei am fost numărul 1 pe piaţa de servere business criti-cal - RISC şi EPIC, cu 71% cotă de piaţă, cu 119% creştere faţă de trimestrul anterior şi 134% faţă

de 2009. Pe segmentul serverelor standard, HP ocupă, de asemenea, prima poziţie şi pe trimes-trul trei 2010, cu 47,8% cotă de piaţă, 56,8% creştere faţă de trimestrul doi şi 97% faţă de 2009. Pe segmentul blade-urilor, în România, în

trimestrul trei 2010 s-au livrat 276 de sisteme blade, iar cota de piaţă a HP fost de 69,3%, foarte asemănătoare cu cea pe plan mondial”.

„Iniţiativele cheie pentru anul financiar 2011 presupun menţinerea trendul ascendent şi con-solidarea poziţiei actuale de lider în zona de infrastructuri critice. În acelaşi timp, pe lângă

creşterea cotei de piaţă în zona serverelor x86, dorim să ne consolidăm poziţia în zona de high end a acestui segment, prin lansarea de noi echi-pamente în cursul acestui an”, a afirmat Alexan-dru Ion, BCS Category Manager HP România.

Strategia HP se va baza şi în 2011 pe con-ceptele de Infrastructură Con vergentă şi Blade Everywhere.

„Decizia strategică a HP, luată cu aproximativ trei ani în urmă, a fost următoarea: convergenţa tuturor platformelor noastre într-o singură infra-structură, centrată pe blade. Începând cu acest an, această decizie strategică şi investiţiile făcute între timp au început să dea roade. Toate cate-goriile de servere HP, plus soluţiile de stocare şi conectivitate, se mută în jurul şasiurilor de blade. Pentru clienţi, acest lucru înseamnă că, dacă au achiziţionat un şasiu, pot avea în el sistemul de stocare, servere diferite şi networking, pot să virtualizeze totul sau pot să facă un cloud sub ceea ce se numeşte Blade System Matrix, soluţia noastră out-of-the-box pentru un cloud intern”, a mai spus Mihai Guran. � (E.L.)

Infrastructuri convergente, centrate pe blade

Mihai Guran

http://www.agora.ro

www.ittrends.ro


I N T E R V I U

Unele firme de IT şi-au anunţat intenţia de a deveni un one-stop-shop pentru clienţi. Cum contracarează D-Link astfel de ameninţări?

Evident că orice intrare pe segmen-tul de networking a unui jucător care nu era tradiţional consacrat acestui domeniu reprezintă o ameninţare pentru că ne atacă, cel puţin tangenţial, cote de piaţă. Ca şi alţii, şi noi trebuie să ne repoziţionăm, în sensul că ne extindem portofoliul şi cucerim noi zone. Cu toate astea, după cum observăm foarte clar, tendinţele sunt de integrare a mai multor tehnologii, cu atât mai mult cu cât reţeaua, Internetul, a devenit baza care conectează din ce în ce mai multe echipa-mente. A apărut necesitatea de a oferi clienţilor un avantaj competitiv în sensul controlării de către ei a tot mai multor dis-pozitive în mod unitar, prin accesul la o singură reţea. Este la fel de evident că pen-tru furnizorii menţionaţi anterior, partea de networking nu reprezintă inima afacerii. Este mai degrabă vorba de adăugarea unui segment pentru a creşte valoarea adăugată a ofertei către beneficiari. Din acest punct de vedere, noi şi alţi jucători tradiţionali de pe acest segment dispunem de o experienţă acumulată, de patente, de know-how care sunt mai greu de folosit de către aceşti nou-veniţi pe piaţă.

Cum acţionează D-Link la modul pro-activ pentru a-şi păstra şi întări poziţia de pe piaţă?

În primul rând continuăm să oferim performanţă sporită pe segmentele tra-diţionale şi în al doilea rând încercăm să cucerim noi segmente. De exemplu, partea de supraveghere IP şi de storage reprezintă două direcţii noi, până acum neabordate. Noi estimăm că aceste două direcţii ne vor aduce cel puţin o dublare a potenţialului de afaceri.

Cum puteţi să-i ajutaţi pe operatori să dezvolte Internetul de mare viteză?

Aici totul depinde de cererea finală. Ori-cum, am observat în ultima vreme o di-minuare a entuziasmului pentru dezvoltare din partea operatorilor, probabil din cauză că amortizarea investiţiilor în dezvoltarea de reţele se face destul de lent, iar cererea de pe piaţă nu se găseşte într-un moment tocmai fericit. Noi putem veni cu echipa-mente ieftine şi foarte performante. În acelaşi timp, noi putem să arătăm necesi-tatea pentru reţele performante, inclusiv în partea de sector public. Dacă totul se va face prin Internet, inclusiv plata taxelor şi a facturilor, lumea va avea nevoie de acces, iar asta va însemna creştere semnificativă de cerere, chiar dacă această cerere se va îndrepta mai ales către furnizorii cu oferta cea mai ieftină de echipamente.

Reţeaua dumneavoastră de parteneri a ajuns la limita de dezvoltare?

Nici pe departe. Suntem în continuare preocupaţi de dezvoltarea ei. În ultimii doi a existat un „cutremur” pe piaţa locală de IT, în sensul în care mulţi dintre jucătorii mici şi medii au dispărut sau au intrat în probleme financiare. Acest fenomen a avut şi o latură benefică pentru noi, deoarece a repoziţionat preferinţele integratorilor către alţi vendori, cum este şi D-Link. Ne aşteptăm ca de-abia de acum o se-rie de parteneri cu greutate în segmentul de dezvoltare a reţelelor să devină foarte interesaţi de colaborarea cu noi. Astfel de parteneri au devenit mult mai sensibili la partea de preţ şi, în acelaşi timp, au de-venit mai conştienţi de necesitatea de a-şi diversifica portofoliul lor de parteneri, pentru a-şi reduce costurile şi riscurile de operare.

Are România capacitatea de a deveni o piaţă importantă?

Da. Este deja o piaţă importantă. Din punct de vedere D-Link, România a depăşit deja pieţe cu vechime mai mare, cum ar fi Cehia sau Ungaria. Ne apropiem cu paşi repezi de Polonia. Evident, suntem încă departe de o piaţă precum Germania, dar în acelaşi timp facem cifre mai bune decât, de pildă, Austria sau Elveţia.

Ce înseamnă pentru D-Link recentul MoU încheiat între România şi China?

Eu sper ca astfel de înţelegeri să aibă o finalizare, în sensul în care să avem mai multe firme chinezeşti care să vină pe piaţa românească. Există clar dorinţa firmelor chinezeşti de a cuceri piaţa europeană. Este nevoie de o aprofundare a proble-melor legate de tehnologia chinezească la nivel european, în sensul reducerii dra-matice a timpilor de rezolvare a proble-melor. De aceea, bănuiesc, de pildă, că un centru R&D la nivel local ar fi bun, dar nu-mai dacă ar fi folosit de mai multe firme simultan.

Ce a însemnat 2010 pentru D-Link şi ce aşteptaţi de la acest an?

Anul trecut a fost bun pentru noi. A în-semnat o creştere de 40% a cifrei de afaceri şi cucerirea unei importante cote de piaţă, fie şi prin prisma vidului lăsat în piaţă de dispariţia sau intrarea în probleme finan-ciare a altor vendori. Anul acesta, dezvol-tarea se va axa pe ceea ce a însemnat busi-ness tradiţional, plus cele două segmente noi menţionate la început. Vom continua să adresăm gama completă de clienţi, de la SOHO la large enterprise, dar anul acesta vom pune accentul pe SMB şi large enter-prise. Vorbim de o maturizare din punct de vedere al dezvoltării pe plan local. Iar asta va însemna şi semnarea unor parteneriate noi, sperăm în prima jumătate a anului. �

Linii noi de businessde Bogdan Marchidanu

Conform lui Bogdan Mihalcea, directorul D-Link România, anul 2011 va însemna pentru furnizorul de echipamente de networking lansarea a două noi linii de business pe lângă linia tradiţională de furnizare echipamente de reţea. Este vorba de zona de supraveghere IP şi de cea de storage în reţea.

Bogdan Mihalcea, director D-Link România

mente. A apărclienţilor un avcontrolării de căpozitive în mosingură reţea. Etru furnizorii mnetworking nuEste mai degrabsegment pentrua ofertei către b

www.ittrends.ro

8 Nr. 2 - Februarie 2011S E C U R I T A T E

Ciber-terorismul or ciber-răz bo -iul, nu prin cauzalitate (unde sunt defectele software), cât prin efecte (pene de curent, explo zii nucleare) - căci aceasta este a me ninţarea propusă - sunt gre fate în textul discursului. Efec tul este ameninţător, tero-ri zant, iar rezultatul nu poate fi decât unul: nevoia de securitate. În negocierea dintre accesul liber şi nevoia de securitate, aceasta din urmă pare a câştigat.

Necesitatea securizării nu este orientată asupra ciberspaţiului, ci asupra societăţii. Ameninţă-rile vor exploata vulnerabilităţi existente în ciberspaţiu (sau în funcţionalităţi pe care ciberspaţiul le facilitează), pentru că induc un risc la adresa vieţii sau va lorilor societale. Criticalitatea obiec tului (viaţa sau valorile fun damentale) amplifică gravita tea ameninţării, fiind impuse, parcă de la sine, cele mai drastice măsuri pentru înlăturarea ameninţărilor. Un răspuns pe măsura ameninţării nu poate fi născut decât de bra-ţul de fier al societăţii: insti tu-ţiile militare, singurele capabi-le să răspundă decisiv unor ameninţări radicale asupra vie-ţii sau a valorilor fundamenta-le. În lupta, sau războiul, ce se prefigurează între agentul ame-ninţării difuze, imprecise, dar cri tice, şi forţa armată sunt ac-ceptate orice sacrificii.

Securitatea, dacă este privită prin optica măsurilor compen-satorii, este o negociere, o re-nunţare la ceva - de regulă, acel ceva este funcţionalitate, uti lizabilitate sau libertatea în

general. Libertatea de a inter-acţiona cu obiectele fără impie-tate. Când ameninţări le sunt de finite necorespunzător, facto-rul agresor „poate fi oriunde”,

astfel măsurile compensatorii sau contramăsurile se adresează „tuturor”. Toţi trebuie să ac-cepte o anumită interfaţă în in teracţiunea cu obiectul, in-ter faţa care opreşte definitiv, în-ce tineşte sau reduce gradul de interacţiune, flexibilitatea, con-fortul, uşurinţa sau alte forme de exprimare a libertăţii. Securitatea este, din această perspectivă, „inamicul” libertăţii. Fiind zona în care există în permanenţă ceva de negociat, ceva de renunţat şi la care se renunţă în multe ca-zuri cu uşurinţă. Odată negoci-ate, renunţate, cedate, acceptând interfaţa cu obiectul, întoarcerea la status-quo este de cele mai multe ori şi mai costisitoare, dacă nu chiar imposibilă.

Ceea ce conduce la alegeri greşite, la negocieri facile şi în definitiv la o renunţare entu-ziastă sunt bias-urile, compo-nentele psihologice ce ne-au

ajutat să ne adaptăm unor medii ostile pentru perioade scurte, să alegem rapid o cale care să ne asigure supravieţuirea.

Sunt câteva aspecte care, de regulă, funcţionează prost în ca-zul negocierilor pentru securitate: severitatea riscului, probabilita-tea riscului, valoarea costurilor, eficacitatea contramăsurilor în reducerea riscului, cât de exact pot fi comparate riscurile cu cos-turile negociate. Dacă riscul per-ceput este mai sever decât este în realitate, parte a costurilor plătite sunt inutile. Dacă percepţia riscu-lui este mai redusă decât este în realitate, cheltuielile vor fi prea mici, astfel eficacitatea măsurilor este posibil să fie insuficientă. În situaţia în care costul măsurilor

este apreciat greşit, creşte proba-bilitatea ca măsura să nu fie disponibilă la timp.

Percepţia riscurilor este im-proprie în funcţie de percepţia obiectului sau a contextului, fiind exagerate riscurile spectaculoase şi subestimate riscurile comune. De asemenea, sunt exagerate riscurile personificate în detri-mentul celor anonime (în care agresorul „nu are o faţă”, nu are „atribute” tangibile sau vizibile), sunt exagerate riscurile despre care există o agendă publică în detrimentul celor care nu-şi găsesc loc în agenda publică, riscurile venite din activităţi in-tenţionate sau induse de către agenţi umani sunt exagerate în detrimentul celor naturale, este exagerată percepţia riscurilor de-spre o anumită topică unde su-biectul nu este foarte pregătit, în detrimentul riscurilor pe care le înţelege, sunt exagerate riscurile care moralmente sunt ofensive în detrimentul riscurilor amorale sau morale.

Concluziile ce se desprind trec de la eşecul unei profesii: este nevoie de intervenţia statu-lui pentru a securiza un sistem şi nu de profesionişti în piaţa de servicii pregătiţi pentru a o face; până la incapacitatea de a identifica o problemă: nu ciber conflictele sunt ameninţări, ci lipsa de înţelegere a difuziunii informaţiei prin interconectare (conectarea infrastructurii critice la reţelele publice de informaţii este ameninţarea efectivă şi nu ceea ce deja reţelele publice cu-nosc în termeni de riscuri). �

Articolul „Analiză a dis-cursului despre ciber-război şi ciber-putere” poate fi citit

integral pe IT TRENDS.ro.

O analiză a discursului despre ciber conflictede Sorin Boieriu

Argumentaţia folosită în construirea realităţii ciber conflictelor pare căzută sub viciul securitizării. Discursul de securitizare are ca primă necesitate identificarea unui obiect de valoare, asupra căruia planează o ameninţare vitală. Pentru ca discursul să fie credibil, ameninţarea trebuie să fie de o severitate extremă.

Sorin Boieriu

Articolul „Analiză a dis-

www.ittrends.ro


I N T E R V I U

Ce înseamnă pentru dumneavoastră activitatea în cadrul CIO Council?

Am participat de-a lungul anilor, ca mem-bru CIO Council, la conferinţe, la seminarii, la întâniri, la unele în calitate de invitat, la altele în calitate de speaker. Am urmărit cu mare interes subiectele discutate la aceste întâlniri, axate în principal pe noi teh-nologii, securitate, tendinţe în IT, şi am avut foarte mult de câştigat, atât eu cât şi ceilalţi membri, prin faptul că feedback-ul pe care l-am obţinut unii de la ceilalţi a fost unul în formă brută. Acolo am putut discuta deschis despre problemele cu care ne lovim în anu-mite proiecte şi despre motivele pentru care facem o alegere sau alta. În plus, am putut căpăta informaţii valoroase legate de modul de a nu repeta unele greşeli sau de modul de a utiliza anumite „scurtături” esenţiale pentru implementarea unor proiecte.

Ce experienţă aţi transmis grupului? Aveţi un exemplu în acest sens?

Un eveniment de care sunt destul de legat a fost un seminar pe teme de securi-tate, Cyberthreats. În 2010 am ţinut chiar o prezentare, zic eu interesantă, legată de nişte viruşi scrişi cu „dedicaţie”. Este vorba de viruşi scrişi pentru centralele nucleare din Iran, cu o structură mult mai complicată decât ceea ce înseamnă în mod normal viruşii informatici. În cadrul altor evenimente, mi-am susţinut ideile legate de subiectul prezentat.

Cum aţi dori să se extindă activitatea CIO Council, astfel încât, în calitate de CIO al unei corporaţii financiare, să maximizaţi beneficiile?

Cred că în cazul meu networkingul înseamnă unul din cele mai importante beneficii. Îmi doresc să transmit atât cole-gilor din CIO Council, cât şi altora care pot să beneficieze de pe urma experienţei acu-mulate de mine, o parte din cunoştinţele dobândite.

În calitate de CIO, aţi simţit nevoia unor seminarii care nu au legătura cu IT?

Cu siguranţă. Dezvoltarea unui profe-sionist IT, cu atât mai mult a unui direc-tor IT, înseamnă pregătire continuă. În permanenţă apar tehnologii şi modele de dezvoltare personală şi organizaţională noi, care trebuie învăţate. De pildă, leader-ship-ul este un aspect foarte important în IT. Resursa cea mai importantă în IT o reprezintă oamenii, nu serverele, nu aplicaţiile software. De aceea, a învăţa cum să motivezi oamenii şi a-i ajuta pe ei să se dezvolte mai departe înseamnă a te dez-volta personal. Pe de altă parte, pregătirea unui director IT înseamnă şi o pregătire de business, indiferent de domeniul de activitate, că acesta este bancar, comerţ, producţie, servicii sau transporturi. Cred că şi în această direcţie multe din seminariile care au loc în consiliu au fost benefice şi vor fi benefice în continuare.

Dacă mâine aţi pleca din domeniul fi-nanciar, v-aţi putea duce oriunde, tot ca director IT?

Da şi nu. Domeniul financiar este mult mai dinamic. Competiţia este extrem de mare, şi nu numai din punct de vedere al business-ului financiar în sine. Schimbările sunt mult mai mari şi cerinţele mult mai mari decât în alte domenii. Mie, personal, mi-ar fi extrem de greu să plec în alt do-meniu, pentru că mi-ar lipsi dinamismul şi provocările din acest domeniu.

Ce credeţi că lipseşte domeniului fi-nanciar-bancar ca acest domeniu să devină vârful din punct de vedere IT în România?

Am să dau un exemplu. Există, de pildă, normative care impun băncilor adopta-rea de soluţii pentru recuperare în caz de dezastre. Cu toate astea, în norma-tive nu se precizează care ar fi timpul de recupe rare, şi atunci rămâne la latitudinea

fiecărei bănci să stabilească proprii indica-tori de eficienţă.

V-ar ajuta crearea unei baze de bune practici în cadrul CIO Council?

Aceste bune practici există. Există şi discuţii informale pe care le putem uti-liza, dar în cadru limitat. În măsura în care aceste informaţii sunt transmisibile şi pot fi utilizate, le utilizăm.

Ce v-aţi dori pentru viitor de la CIO Council?

O vizibilitate mai bună în exteriorul gru-pului şi promovarea ideii de profesionali-zare a pieţei IT din România. Fără îndoială că piaţa locală nu mai este cea de acum 10 ani, din multe puncte de vedere. De exem-plu, s-a depăşit faza de producţie de lohn în software. Faptul că s-au deschis centre de cercetare-dezvoltare aici este un lucru foarte bun. Înseamnă că avem un cuvânt de spus în această direcţie. Iar CIO Council ar putea contribui la dezvoltarea aces-tui fenomen în continuare. De asemenea, mi-aş dori să găsim calea de a contribui la ceea ce se numeşte limpezirea fişelor de post. Constatam la un moment dat în cadrul consiliului că în esenţă nomenclato-rul de profesii IT din Statele Unite cuprin-dea 96 de profesii, în vreme ce în România existau doar şase profesii. De atunci s-au mai schimbat lucrurile, dar nu suficient de mult. O standardizare a acestor poziţii ar fi un lucru extrem de important pentru în-treaga piaţă. �

Pentru o fişă a postului mai clarăde Bogdan Marchidanu

George Lazăr este directorul departamentului de tehnologia informaţiei din cadrul ATEbank şi, în acelaşi timp, membru vechi al CIO Council. Domnia sa a discutat cu IT Trends despre modul în care viaţa de CIO în domeniul financiar este îmbogăţită prin experienţele acumu-late în cadrul unui grup de elită în IT.

George Lazăr, director departamentul de tehnologia informaţiei, ATEbank

www.ittrends.ro

10 Nr. 2 - Februarie 2011S T U D I U

Ca răspuns la ultimul deceniu de atacuri informatice asupra siste-melor PC, furnizorii de platforme şi aplicaţii pentru PC au mărit gra dul de securitate a produ se -lor şi au adoptat o aborda re mai agresivă în remedierea vul ne-rabilităţilor. Ca rezultat, in frac-torilor le este tot mai greu să exploateze platforme care până atunci fuseseră surse sigu re de venit pentru ei - în special platfor-ma Windows - şi încep să caute alte surse de bani. La fel de impor-tant în acest trend este adoptarea pe scară largă a dispozitivelor şi a aplicaţiilor mobile, care reprezintă ţinte serioase pentru aceştia.

„Ca şi ursul, infractorii ci ber-netici s-au tot hrănit cu „dru meţul cel mai lent” numit Windows în ultimul deceniu. Dar securitatea crescută din noile sisteme Win-dows şi aplicaţiile instalate au de terminat aceşti „urşi” să se uită în altă parte pentru a-şi satisface foamea. Sistemele de operare mo bile şi cele emergente au fost dru meţi pe care ursul i-a ignorat până acum, dar care devin tot mai apetisanţi”, spune Patrick Peter-son, fellow Cisco.

Spam-ul. 2010 este primul an din istoria Internetul când spam-ul şi-a redus volumul. În ciuda acestor veşti bune, în 2010 s-a înregistrat o creştere a volumului de spam în economiile dezvoltate, unde conexiunile broadband sunt foarte răspândite, printre care Franţa, Germania şi Marea Brita-nie. În Marea Britanie, de exem-plu, volumul spam-ului a crescut cu aproape 99 de procente în 2010 faţă de 2009. Vestea bună

este că Brazilia, China şi Turcia - toate înregistrând valori mari în topul naţiunilor afectate de spam - au semnalat volume semnifica-tive reduse în 2010. În special în Turcia, volumul de spam a scăzut cu 87 de procente. Această di-minuare este datorată în parte

acţiunilor de anihilare a unor bot net-i ca Waledac şi Pushdo/Cutwail, atribuite cer ce tătorului Thorsten Holz, şi re stricţionării de către ISP-uri a malware-ului de e-mail din re ţelele broadband. În plus, autorităţile privesc pro-blema spam-ului cu mai multă seriozitate şi încearcă să contra-careze acest tip de infractori.

Transferuri ilicite de bani: Deoarece economia infractorilor cibernetici se extinde, iar aceştia au acces la surse de bani tot mai mari, există o nevoie crescândă

de persoane care să spele aceşti bani. Operaţiunile de spălare de bani devin tot mai elaborate şi internaţionalizate, iar experţii în securitate Cisco anticipează că acesta va fi un obiectiv major al in vestiţiilor în stoparea infrac ţio-nalităţii cibernetice în anul 2011.

Exploatarea încrederii. Ma-joritatea atacurilor informatice nu exploatează doar tehnologia, ci şi încrederea utilizatorilor. Ra-portul anual de securitate al Cisco prezintă şapte „slăbiciuni fatale” pe care infractorii cibernetici le ex ploatează prin tehnici de ingi-nerie socială - fie sub forma email-urilor, a interacţiunii pe re-ţelele sociale sau prin apeluri tele-fonice. Acestea sunt sex appeal-ul, lăcomia, vanitatea, încrederea, lenea, compasiunea şi urgenţele.Pentru a urmări nivelul gene-

ral de resurse compromise la ni-vel mondial şi, în timp, pentru a oferi o imagine mai bună a ratei de succes a infracţionalităţii la compromiterea companiilor şi a utilizatorilor individuali, Cisco a conceput instrumentul Global Ad-versary Resource Market Share (ARMS) Race Index. Conform datelor colectate (pentru un in-dicator cu puncte de la 1 la 10), nivelul resurselor controlate la nivel mondial la sfârşitul anului 2010 a scăzut cu o ju mătate de punct de la cota de referinţă de 7,2 puncte raportată pentru de-cembrie 2009.

Tinţe pentru 2011Matricea Cisco CROI, care şi-a făcut debutul în raportul a nual de securitate al anului 2009, analizează tipurile de in fracţiuni cibernetice către care îşi vor ca-naliza atenţia in fractorii ciberne-tici în 2011, preconizate de că tre experţi în securitate Cisco.

Bazându-se pe performanţele din 2010, matricea prevede că troienii de furturi de date, cum ar fi Zeus, şi transferurile ilici-te de bani vor creşte în anul 2011. Infractorii au adaptat deja troianul Zeus ca malware pen-tru platforme mobile, sub forma SymbOS/Zitmo.Altr („Zitmo” este acronimul lui „Zeus pentru platforme mobile”). Pe de altă parte, infracţiunile din reţelele de socializare nu vor reprezen ta o arie semnificativă în care infrac-torii cibernetici să îşi in vestească resurse, în ciuda pla sării aceste-ia în categoria „Po tenţiale” în ra-portul pe anul trecut. Acest lucru nu înseamnă că escrocheriile din reţelele sociale sunt în declin; ele sunt doar o mică parte a unui plan mai mare - exploatarea Web cu troieni, ca de exemplu Zeus. � (E.L.)

Infractorii informatici devin „mobili”

Infractorii cibernetici au început să îşi mute atenţia de la PC-urile bazate Windows către alte sisteme de operare şi platforme mobile, inclusiv smartphone-uri şi tablete, potrivit Raportului Anual Cisco de Securitate pentru 2010, publicat în luna ianuarie 2011. În acelaşi timp, Raportul Cisco evidenţiază faptul că 2010 este primul an din istoria Internetului în care volumul de spam a scăzut, că infractorii cibernetici investesc masiv în găsirea altor căi pen-

tru înşelătorii, în timp ce utilizatorii continuă să cadă pradă nenumăratelor forme de exploatare a încrederii.

www.ittrends.ro


O P I N I I

Voi cât timp pierdeţi zilnic trăncănind în Social Media?

E bine ca angajaţii să aibă acces în timpul programului la Social Media (SM)? Iată unul dintre subiectele de discuţii de pe unul din grupurile la care sunt înscris pe LinkedIn. Mi-a plăcut această dezbatere care durează de mai bine de

o lună, dovadă că oamenii încă mai au argumente pro şi contra de adus... „De ce nu? Angajaţii pot sta la palavre la o ţigară, la fântână sau la cafetieră. De ce nu ar pierde tot atâta timp pe Facebook?” este opinia celui ce a postat această discuţie. De ce nu? În ce birou lucrurile nu stau aşa?

Politica multor organizaţii limitează din start accesul la o serie de site-uri publice, nu doar la reţelele sociale. Conturile de Hot-mail şi Messenger sunt primele blocate de filtrele de firewall în reţelele corporate. Peste 54% dintre directorii IT americani sunt adepţii acestei politici. Principalul argument? Angajaţii pierd prea mult din timpul de lucru stând de vorbă cu prietenii… Sunt multe organizaţii care limitează utilizarea calculatoarelor în alte scopuri decât cele de business, asigurând angajaţilor de rând simple ter-minale, fără posibilităţi de salvare sau de copiere pe alte medii din afara reţelei. Alţii dezactivează unităţile de DVD. E politica lor. Trebuie să îi înţelegem.

Pe de altă parte nu e normal ca un administrator IT care anihilează din start jocurile din Windows să nu aplice aceleaşi politici restrictive la mediile online. Adică nu laşi angajatul să

joace Solitaire pe PC-ul personal, dar îi dai liber la Internet, unde poate juca Poker cu prietenii în reţea… E absurd. Domnilor, fiţi consecvenţi! Restricţiile nu fac decât să genereze pierderi cola-terale, angajaţii fiind întotdeauna dispuşi să fenteze sistemele de constrângeri. Chiar dacă nu avem acces de pe PC-ul de com-panie, cine ne poate azi împiedica să conversăm online de pe alte device-uri, precum propriile telefoane mobile? Poate doar cos-turile de acces la Internet...

Revenind la socializarea online, traficul intens de care se bucură marile site-uri face ca mulţi dintre angajatori să devină mai relaxaţi. Un studiu Trend Micro realizat pe 1600 de utilizatori online din SUA, Marea Britanie, Germania şi Japonia arată că în ultimii 2 ani rata de accesare a mediilor sociale de la birou a cres-cut de la 19% la 24%. Cu o medie de creştere de 10%, se pare că nemţii sunt cei mai puţin vorbăreţi pe Twitter şi Facebook...

Pe de altă parte, o mare companie de software care are printre proprii angajaţi cîteva mii de bloggeri şi a cărei politică de dezvol-tare se bazează pe interacţiunea continuă cu comunitatea dezvol-tatorilor nu are cum şi de ce să impună restricţii.

Angajaţii care au libertatea de a accesa site-urile sociale în timpul programului aduc beneficii companiilor lor. Folosirea co-nexiunilor online cu colegii şi partenerii poate îmbunătăţi fluxul

de comunicare şi accelerează procesele decizionale. Iată de ce ac-cesul liber la SM a devenit o politică coerentă pentru multe din companiile din domeniile cu dezvoltare extrem de dinamică, cum ar fi IT-ul sau industria de consum. Multe corporaţii şi-au creat mai întîi bloguri şi apoi pagini proprii pe cele mai populare reţele sociale, oferind acces la multiple resurse de informaţii.

Pe de altă parte, dacă tot laşi acces liber la SM e important să analizezi şi eficienţa efectivă a acestei libertăţi. Adică, socializăm sau ne jucăm? Într-o încercare de ierarhizare a domeniilor care pot obţine maxime beneficii din SM am identificat ca principali câştigători organizaţiile de marketing, media şi PR, echipele de vânzări, grupele de cercetare, firmele de recrutare şi evident dez-voltatorii de software şi furnizorii de servicii online. Aplicaţiile şi instrumentele puse la dispoziţia utilizatorilor de SM creează o plajă nelimitată de oportunităţi. Un agent de vânzări din Olanda povestea în cadrul discuţiilor de grup cum folosesşte aplicaţia TRIPIT pentru a spiona deplasările concurenţei, pentru a vedea care sunt clienţii pe care îi vizitează şi în ce zone se concentrează campaniile acestora.

Legat de eficienţa activităţilor sociale, aşa cum comentam într-un articol recent, ne plângem că primim zeci de spam-uri pe e-mail, dar suntem dispuşi să citim mii de postări puse de prie-tenii online de ocazie. Personal rejectez cererile de conectare de la necunoscuţi şi acces doar două site-uri sociale. Contul de LinkedIN este pe adresa de business şi folosesc facilităţile acestui site pentru comunicarea cu colegii din alte ţări, cu partenerii sau clienţii. Gru-purile de discuţii sunt mult mai utile pentru informare decât nişte banale newslettere, pentru că includ opinii şi experienţe de best practices personale. E bine să ştii şi părţile slabe ale unei platforme sau eşecurile unor proiecte... Al doilea cont este bineînţeles cel de Facebook, la care folosesc o adresă personală şi care e dedicat prietenilor. Programul super-încărcat nici nu îmi permite să ac-cesez contul personal decât seara, de cele mai multe ori mult după terminarea orelor normale de program...

Revenind la tema discuţiei: E bine sau nu să nu restricţionezi accesul angajaţilor la reţelele sociale? Până la urmă totul se re-duce la o problemă de încredere din partea angajatorului. Un bun manager poate lesne estima cât timp pierd angajaţii în Social Media în alte scopuri decât cele de business şi poate aplica politici individuale flexibile de eficientizare. �

[email protected]

Radu Crahmaliuc

Există un spectru larg de domenii în care accesul controlat al angajaţilor la reţelele sociale poate fi benefic pentru dezvoltarea afacerilor.

«

www.ittrends.ro

12 Nr. 2 - Februarie 2011C L U B

IT Trends: Ce înseamnă această evoluţie pentru Bull?

Andrei Petrescu: Bull a evoluat în ultimii ani din mai multe puncte de vedere, pe mai multe direcţii. Transformările au venit după ce un bun context a fost creat şi mă refer la privatiza-rea grupului, la concentrarea asupra anumitor activităţi, pentru că anterior Bull era generalist, la concentrarea geografică a activităţii, în sen-sul axării mai puternice pe partea europeană a operaţiunilor. După ce aceste lucruri au fost făcute, s-a acordat atenţie altor zone care au fost dezvoltate. Una dintre acestea este cea pe care noi o numim Extreme Computing, în ter-meni generici numită HPC, High Performance Computing. O altă zonă este cea de securitate şi o alta este cea de cloud computing.

ITT: Cloud computing este încă un concept nu foarte clar definit. Ce intenţii are Bull în această zonă?

A.P.: Înainte de a răspunde, trebuie să menţionez faptul că de ani buni de zile, din producător de echipamente, Bull a devenit con-structor de sisteme informatice integrate şi a acordat foarte mare atenţie părţii de servicii. În momentul de faţă, Bull are o activitate împărţită aproape jumătate-jumătate între construcţia de infrastructuri şi servicii.

ITT: Spre ce veţi merge mai mult, spre oferta de echipamente standardizate sau spre oferta de echipamente croite după nevoile clientului?

A.P.: Fie că este vorba de realizarea de in-frastructuri, fie că este vorba de realizarea de sisteme integrate, putem furniza echipa-mente Bull sau echipamente venite de la alţi producători în aşa fel încât să satisfacem cât mai bine necesităţile clienţilor. Nu suntem legaţi strict de echipamentele sau de soluţiile noastre.

În acelaşi timp, Bull trece actualmente printr-o reorganizare şi are, de la începutul acestui an,

patru linii de business distincte. O linie de busi-ness este denumită Innovative Solutions şi se referă la cercetare, dezvoltare şi echipamente produse pentru alte companii în regim OEM. O a doua linie de business se numeşte Computing Solutions şi se ocupă de furnizarea de echipa-mente şi de soluţii pe partea de infrastructură informatică, iar aici accent deosebit este pus pe Extreme Computing, pe servere de tip RISC şi pe soluţii de stocare. În catalogul nostru de soluţii pentru stocare avem atât produse Bull cât şi produse ale altor parteneri, lideri la nivel mondial. A treia linie de business se ocupă de servicii şi de integrare de sisteme. Dacă ar fi să menţionez ce facem în România din acest punct de vedere, vorbim aici despre soluţii complexe şi complete, end-to-end, pentru clienţi care au un business specific. Un exemplu ar fi siste-mele pentru administraţiile vămilor. Bull este prezent în toate ţările din Uniunea Europeană. În România furnizăm, spre exemplu, sistemele care ţin legătura cu Uniunea Europeană în ceea ce priveşte raportările, tarifele vamale, cotele vamale, tranziturile vamale. Un alt exem plu este în domeniul muncă şi social, unde, în

România, am construit sistemul de adminis-trare a prestaţiilor sociale. Vorbim aici de un număr mare de prestaţii sociale, de un număr mare de beneficiari, de un sistem informatic complex. În fine, a patra linie de business este o entitate care se ocupă de securitate.

ITT: Dedicarea unei întregi linii de afa-ceri problematicii securităţii este o mutare in-teresantă. Cu ce se ocupă mai exact această linie de business?

A.P.: Pentru Bull, partea de securitate a de-venit extrem de importantă. Mărturie în acest sens stă politica de achiziţii a grupului din ul-timii câţiva ani. Au fost achiziţionate mai multe companii din diverse ţări care se ocupă de se-curitate, iar aici nu ne referim doar la securitate pe parte pur informatică. Un exemplu în acest sens este achiziţia Amesys, o companie foarte cunoscută pe piaţa securităţii, care tratează ceea ce înseamnă semnale, adică intercepţie de semnale, transformare, transcriere de semnale. Prin Amesys, Bull este un furnizor important pe piaţa de Homeland Security şi lucrează mult cu Ministerele Apărării, Ministerele de Interne, Serviciile Speciale din multe ţări.

Evoluţie spre diversificarede Bogdan Marchidanu

Andrei Petrescu, Regional General Manager Bull South East Europe

Andrei Petrescu, Regional General Ma-nager Bull South East Europe, con-duce de ani buni destinele Bull în România. Grupul Bull, liderul european

al furnizorilor de echipamente şi soluţii, şi-a anunţat intenţiile de a se concentra şi pe alte zone de activitate în afara celor devenite deja tradiţionale.

www.ittrends.ro


C L U B

ITT: Asta înseamnă deplasare şi către soluţii de supraveghere şi control. Sunt astfel de solu-ţii dezvoltate de Bull, sau doar de către par-teneri?

A.P.: Integrăm şi soluţii care nu sunt ale noastre, însă există un portofoliu larg de soluţii care sunt proprietatea grupului Bull.

ITT: Asta înseamnă, de pildă, că aţi putea ajuta un domeniu în suferinţă în România cum este cel al transporturilor feroviare...

A.P.: Da, există numeroase soluţii aici. Aţi se-sizat foarte bine faptul că sectorul transporturilor este un sector căruia această linie de business de securitate i se adresează în mod prioritar. Vor-bim aici nu numai de transporturile pe căi ferate, ci de transporturi în general, indiferent de calea rutieră, ferată, maritimă sau aeriană.

ITT: Asta înseamnă o mare oportunitate pentru Bull România, având în vedere situaţia precară a infrastructurii de transporturi din această ţară...

A.P.: Da, exact. Până acum ne-am ocupat mai mult de securitate informatică. Una din companiile grupului, Evidian, are, de altfel, o paletă largă de soluţii pentru securitatea siste-melor informatice, recunoscute şi apreciate de analişti ca fiind unele din cele mai bune de pe piaţă. Situaţia se schimbă acum, în sensul oferirii de soluţii end-to-end, care includ, de pildă, partea de criptare-decriptare, acces fizic, antifraudă, etc.

ITT: Ce înseamnă Extreme Computing pentru viitorul procesării de date de mare performanţă?

A.P.: Aici sunt câteva lucruri care trebuie menţionate. În momentul de faţă Bull este sin-gurul furnizor european de sisteme de acest tip. Cel mai performant sistem din Europa la ora actuală este un sistem Bull, iar pe locul patru mondial este tot un sistem Bull. Organizaţii de importanţă strategică pentru Uniunea Euro-peană şi pentru ţările mari din Uniune folosesc, pentru aplicaţii strategice, sisteme Bull. Rele-vant este şi faptul că astăzi simulările pentru procese din cele mai intensive din punct de vedere al puterii de calcul, cum ar fi simulările de reacţii nucleare, se fac cu sisteme Bull. Tot Bull furnizează sistemul principal al Comisiei de Energie Atomică din Franţa (CEA). În luna mai a anului trecut, a fost dat în funcţiune sistemul Tera 100, primul sistem european ce a depăşit bariera de 1 petaFLOPs, acesta fiind urmaşul sistemului Tera 10, fostul campion european al puterii de calcul. Bull a primit în ultima vreme premii prestigioase pentru Extreme Computing.

ITT: Ce speraţi să se întâmple în România din acest punct de vedere?

A.P.: Tot ce pot să vă spun este că grupul este pregătit să furnizeze şi în România soluţii la nivel mondial. Deocamdată, aşteptăm în mod activ, ajutând piaţa să devină mai matură, să putem demara proiecte importante, de o talie semnificativă.

ITT: Deci încă există nevoia de conştientizare a pieţei din punct de vedere al importanţei unor asemenea proiecte...

A.P.: Da, eu cred că în momentul de faţă există două lucruri care încă nu au ajuns la nivelul la care ar trebui să ajungă. Pe de o parte, vorbim de înţelegerea utilităţii unor astfel de sisteme, pentru că astăzi trăim într-o societate care la nivel mondial se bazează extrem de mult pe disponibilitatea cunoştinţelor. Asta înseamnă maşini suficient de performante care să pro-ceseze, să transporte şi să pună informaţiile la dispoziţia celor care au nevoie de ele. Cine nu are acces la informaţie este dezavantajat în competiţia mondială. Pe de altă parte, în România vorbim încă de problema asigurării părţii financiare. Investiţiile în astfel de sisteme sunt semnificative, însa beneficiile aduse de aceste sisteme sunt extrem de mari. Ele ne pot ajuta chiar să sărim peste nişte etape cu care acum ne chinuim mult ca societate. Poate că şi în viitor se va găsi loc pentru agricultură, lohn sau exploatarea materiilor prime, dar cu siguranţă cei care câştiga mai mult sunt cei care adresează segmentul de activităţi cu mare valoare adăugată.

ITT: Cum adresaţi domeniul energetic, mai ales având în vedere faptul că se preconizează faptul că România va deveni un jucător impor-tant pe piaţa energiilor alternative?

A.P.: Sectorul energetic este categoric de in-teres pentru noi, pentru că este un consuma-tor mare de putere de calcul. Soluţiile noastre Extreme Computing sunt folosite, de pildă, în companii petroliere. În măsura în care România va ajunge să fie un actor important în acest do-meniu, indiferent de tipul de energie produsă, suntem pregătiţi să oferim soluţii dedicate. Până acum, în România, nu am avut o impli-care activă în sectorul energetic.

ITT: Revenind la cloud computing, ce în-seamnă acest fenomen pentru Bull?

A.P.: În momentul de faţă, grupul are o înţelegere bună a acestui fenomen şi a tendinţelor. Realizări există deja, dar, în opinia mea, nu s-a ajuns încă la un stadiu care să dea satisfacţie deplină, nici beneficiarilor, nici furnizorilor din industrie. Noi înţelegem că este foarte important să fim implicaţi în acest fenomen. Şi cel mai important pentru noi este să acompaniem clienţii noştri care doresc să

meargă în direcţia cloud computing. Facem asta asigurând departamentelor IT ale organizaţiilor cu care lucrăm evaluări, analize şi recomandări privind o gamă întreagă de aspecte ale siste-melor informatice. Aici considerăm că este foarte importantă partea de putere de calcul dar şi cea de stocare şi de arhivare a datelor.

ITT: Reprezintă cloud computing o cale pen-tru Bull de a fi prezent şi pe piaţa companiilor de dimensiuni mai mici?

A.P.: Probabil că în viitor la asta se va ajunge. Cloud computing va permite unor organizaţii mai mici să aibă acces la sisteme performante, pentru anumite operaţiuni şi pe durate limitate de timp. Interesul grupului nostru merge în am-bele direcţii acoperite de cloud computing: către organizaţii mari, care vor sa fie actori în rea-lizarea unui sistem de cloud computing, dar şi către furnizarea de servicii din partea grupului către utilizatori diverşi, de dimensiuni diferite. Grupul Bull are deja centre de date şi sisteme cu grad ridicat de performanţă care sunt puse şi la dispoziţia organizaţiilor de dimensiuni mai mici.

ITT: Are Bull intenţia de a deveni un one-stop-shop pentru beneficiari?

A.P.: Evident că grupul Bull urmăreşte cu mare atenţie ce se întâmplă pe piaţă. Avem nişte strategii bine puse la punct, care sunt reevaluate permanent şi sistematic la nivelul conducerii grupului. În momentul de faţă, nu avem ambiţii atât de mari (ca alţi actori ai lumii informatice) în sensul că nu ne propunem să răspundem solicitărilor oricăror beneficiari de pe piaţă. Însa pentru organizaţii mari, cum ar fi sectorul public, operatori de telecomunicaţii, bănci şi operatori din utilităţi, propunem sisteme end-to-end, de la infrastructură, la consultanţă, training de personal şi tot ce are legătură cu informatica.

ITT: Ce a însemnat 2010 şi ce aşteptări aveţi de la 2011?

A.P.: Anul trecut a fost un an greu în România, mai ales pentru că în sectorul pu blic bugetele destinate informatizării au fost re-duse, iar operatorii mari din sectoarele anterior menţionate au anulat sau amânat unele pro-iecte din dorinţa de a vedea mai întâi evoluţiile economiei. Cu toate astea, perspectivele sunt bune. În 2011 sperăm că se va înţelege mai bine că dezvoltarea unui sistem informatic nu este pur şi simplu o cheltuială, ci o investiţie care aduce beneficii majore, traduse în eficienţă sporită, reducere de costuri şi creştere de veni-turi. Eu unul sunt partizanul ferm al redu cerii unor cheltuieli doar în condiţiile analizării atente a impactului produs. �

www.ittrends.ro

14 Nr. 2 - Februarie 2011D O S A R

Biblioteca de programeMCSI, prin Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Informatică (ICI), a lansat Biblioteca Naţională de Programe (BNP).

Scopul acestui sistem este de a facilita accesul administraţiei publice şi al me-diului de afaceri la programe informatice de calitate şi certificate în condiţii de preţ corespunzătoare. Sistemul a fost dezvol-tat prin eforturile de cercetare-dezvoltare ale ICI.

Obiectivele BNP sunt următoarele:

� Creşterea gradului de informare şi documentare asupra produselor informa-tice disponibile;� Creşterea gradului de interoperabilitate

a sistemelor informatice din administraţia publică prin utilizarea produselor software deja existente pe piaţa TIC;� Promovarea produselor software, cu

predilecţie a celor româneşti;� Facilitarea stabilirii de relaţii comer-

ciale şi parteneriate în scopul dezvoltării şi utilizării de produse informatice;� Stimularea competiţiei pe piaţa TIC

în vederea selectării celor mai avantajoase platforme hardware-software, ca raport eficienţă/cost;

� Certificarea produselor software dis-ponibile pentru administraţia publică dar şi pentrul mediul de afaceri.

Printre serviiciile furnizate de BNP se număra înregistrarea de produse soft-ware, informarea periodică asupra pro-duselor noi înregistrate în baza de date, asistenţa tehnică de căutare în bibliotecă, intermedierea între furnizori şi potenţialii utiliza tori, livrarea documentaţiei despre produsele program, furnizarea de pro-duse-program, certificarea funcţionalităţii produselor-program înregistrate în sistem.

În momentul de faţă, în BNP sunt in-cluse doar programele informatice ale In-stitutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Informatică (ICI).

Până la data de 31.03.2011, programele informatice pot fi înregistrate gratuit.

„Biblioteca Națională de Programe pune ordine în ceea ce înseamnă dezvoltarea softului în România, deoarece la noi se produce același soft în mai multe întreprin-deri sau instituții ale statului. Totodată, va permite impunerea conceptului de Open Source pe piață. Spre această entitate se poate orienta și industria, dar principala menire a Bibliotecii Naționale de Programe este orientarea spre administrația publică,

locală și centrală”, a declarat Ministrul Comunicațiilor și Societății Informaționale.

FinanţăriMCSI a lansat, în data de 20 decembrie, a apelul de proiecte dedicat IMM-urilor și ONG-urilor. Apelul este lansat pentru operaţiunea Operaţiunea 3.1.1 – „Spriji-nirea accesului la Internet şi la serviciile conexe”, din cadrul Domeniului Major de Intervenţie 1 – „Susţinerea utilizării tehno-logiei informaţieişi comunicaţiilor”, Axa III – „Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor pentru sectoarele privat şi public”.

Scopul principal al acestei operaţiuni constă în conectarea IMM-urilor și ONG-urilor la internet prin conexiuni broad-band, upgradarea conexiunilor existente şi achiziţionarea echipamentelor conexe.

Bugetul total alocat acestui apel de proiecte este de 63.750.000 lei. Valoarea maximă a finanţării nerambursabile acor-date este de 100.000 lei, iar cea minimă de 10.000 lei. Rata de cofinanţare este de 90% pentru IMM-uri şi microîntreprinderi şi de 95% pentru ONG-uri.

Înregistrarea propunerii de proiect se va realiza online, în mod continuu, începând cu 20 decembrie 2010, ora 9:00 şi se va încheia în data de 29 iulie 2011, ora 14:30. Înregistrarea online se va realiza la adresa de internet: www.fonduri.mcsi.ro. În termen de maxim cinci zile lucrătoare de la înregis-trarea online, solicitanţii trebuie să depună dosarul complet la sediul MCSI cu respec-tarea tuturor detaliilor cuprinse în Ghidul solicitantului pentru această operaţiune.

Cererile înscrise electronic până la data de 31 ianuarie 2011 vor prezenta bilanţul anual pe 2009, iar cele înregistrate în-cepând cu data de 1 februarie 2011 vor prezenta obligatoriu bilanţul anului 2010.

Ghidul solicitantului este publicat în varianta finală, la adresa www.fonduri.mcsi.ro, secţiunea Ghidurile Solicitantului -> Apeluri deschise. Acesta detaliază cri-teriile specifice care trebuie îndeplinite de potenţialii beneficiari şi proiectele acestora, regulile de finanţare, circuitul proiectului,

IT la început de ande Cristian Faur

Un cadru legal stufos şi schimbător, precum şi condiţii tot mai precare de a face business în ţara noastră. Cam acestea sunt, de cele mai multe ori, problemele reprezentanţilor mediului de afaceri. Dar uităm că de aceleaşi condiţii se lovesc şi reprezentanţii administraţiei centrale şi locale, primii care au de implementat noile reguli şi de făcut

faţă nemulţumirii agenţilor economici. Există şi vesti bune? Dacă ne uităm la IT, da. Cel puţin, reprezentanţii MCSI ne anunţă câteva lucruri care ar putea să ne facă viaţa mai uşoară tuturor în acest an.

S-a publicat spre consultare Ghidul Solicitantului pentru operaţiunea 3.3.2 „Sprijin pentru dezvoltarea sistemelor de comerţ electronic şi a altor soluţii on-line pentru afaceri. Solicitanții eligibili care pot accesa finanţările acor-date din fonduri structurale pentru operaţiunea 3.3.2 sunt IMM-urile definite conform Legii nr. 346/20004 și înfiinţate în temeiul Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale – cu modificările şi completările ulterioare.Valoarea maximă a finanțarii acordate prin operațiunea 3.3.2. este de 1.640.000 de lei, cea minimă fiind de 35.000 de lei.Ghidul solicitantului este postat spre consultare pe site-ul Organismului Intermediar pentru Promovarea Societăţii Informaţionale (OIPSI), http://fonduri.mcsi.ro, la secţiunea Consultare publică (http://www.fonduri.mcsi.ro/?q=node/169). Observaţiile şi sugestiile pot fi trimise până la data de 7 februarie 2011, ora 17.00, la adresa de email: [email protected].

Sprijin pentru comerţ on-line

www.ittrends.ro


D O S A R

Noul FSVR este diferit de orice alt analizor de spec-tru de pe piaţă şi este primul instrument care per-mite vizualizarea şi evaluarea spectrului fie într-un mod convenţional sau în timp real. În modul timp real, nu există decalaje de timp pe durata achiziţiei semnalului folosindu-se moduri speciale de afişaj.

În plus, FSVR oferă numeroase funcţii pentru ana-liza semnalelor cu modulaţie digitală sau analo-gică. Rezultatul este un singur instrument potrivit pentru orice măsurătoare.

Se pot analiza spectrele staţionare şi semnalele modulate folosindu-se atât funcţiile specifice analizei de semnal cât şi a analizei spectrului de frecvenţe; se pot evalua evenimente scurte, spora-dice şi comportamentul dinamic al surselor sem-nalului folosind metode de analiză în timp real. Aceasta elimină necesitatea unor soluţii speciale costisitoare.

R&S®FSVR Real-Time Spectrum AnalyzerDiscover the unseen

www.rohde-schwarz.com

modalitatea de selecţie a proiectelor, proce-sul de contractare şi implementare, precum şi drepturile şi obligaţiile beneficiarilor.

Clarificări pot fi solicitate reprezentanţilor Organismului Intermediar pentru Promo-varea Societăţii Informaţionale din cadrul Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii In-formaţionale la adresa de e-mail [email protected], la numărul de fax 021-311.39.19 sau la numerele de telefon 021-021.311.41.55, 021-311.41.12, interior 1015.

Plata impozitelor online, o chestiune de timpAcelaşi minister a finalizat implementarea pe serverele proprii a Sistemului naţional electronic de plată online a taxelor şi im-pozitelor (SNEP), acesta fiind complet funcţional şi pregătit pentru înregistrarea institutiilor publice.

Este pentru prima dată când România are un Sistem naţional electronic de plată online a taxelor şi impozitelor (SNEP) sistem care poate fi accesat la adresa de in ternet: www.ghiseul.ro, acesta fiind 100% operaţional începând cu luna ia-

nua rie 2011. Sistemul ajută fundamen-tal cetăţenii români. Respectiv, cetăţenii aflaţi în altă zonă sau în altă ţară decât localitatea de domiciliu, vor putea să-şi plătească taxele şi impozitele aferente prin cardul bancar, folosind sistemul naţional electronic de plată.

În cadrul Centrului Naţional de Mana-gement pentru Societatea Informaţionlă (CNMSI), instituţie subordonată MCSI, s-a constituit, prin ordin de minstru, un de-partament, care se va ocupa de migrarea, respectiv înrolarea instituţiilor publice în sistem.

Instituţiile publice care desfăşoară ac-tivităţi de încasare a taxelor şi impozitelor au obligaţia să se înregistreze în SNEP con-form calendarului din HG nr. 1235 privind aprobarea realizării Sistemului naţional electronic de plată online a taxelor şi im-pozitelor, respectând următoarele etape:� Etapa 1: Înregistrarea Municipi-

ilor Reşedinţă de Judeţ şi a Municipiilor/Oraşelor cu populaţie mai mare de 150.000 locuitori în termen de 7 luni de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri.

� Etapa 2: Înregistrarea Municipiilor şi Oraşelor cu populaţie de până la 150.000 locuitori în termen de 5 luni de la finaliza-rea primei etape, dar nu mai târziu de un an de la data intrării în vigoare a prezentei Hotărâri.� Etapa 3: Înregistrarea comunelor şi

a instituţiilor publice nevizate de primele două etape, în termen de 6 luni de la încheierea celei de a două etape, dar nu mai târziu de 18 luni de la data intrării în vigoare a prezentei Hotărâri.

În cazul în care o instituţie publică îşi exprimă intenţia de a se înregistra mai re-pede în sistem, există posibilitatea ca, de comun acord cu MCSI, procedurile de în-registrare să fie accelerate.

În prezent, la nivel naţional, instituţiile publice care utilizează sau au testat deja sistemul, sunt pregătite pentru migrarea pe platforma naţională de plăţi, celelal-te fiind în etapa de finalizare a bazelor de date pentru înrolarea în SNEP. Cu alte cuvinte, administraţia centrală a deschis dansul plăţilor online, urmează să vedem cât de repede se vor alătura cele locale. �

http://www.rohde-schwarz.com

www.ittrends.ro

16 Nr. 2 - Februarie 2011V I D E O O N L I N E S O L U T I O N S

Piaţă locală relativ modestăFără date de cercetare de piaţă concrete, piaţa soluţiilor de videoconferinţă în România era estimată la circa cinci mi-lioane de dolari în 2009, ca, ulterior, să scadă la circa trei milioane de dolari în 2010. În ciuda valorii relativ mici, piaţa este văzută de mulţi specialişti ca având un potenţial mare de creştere.

Scăderea s-a datorat în prin-cipal micşorării numărului de pro iecte de implementare a unor astfel de soluţii la compa-nii, pe fondul scăderii generale a activităţii economice şi a re-ducerii sau stagnării bugetelor dedicate soluţiilor IT.

Conform mai multor analişti de piaţă, situaţia este pe cale să se schimbe în sens pozitiv în cursul acestui an, în prin-cipal datorită conştientizării im pactului pe care soluţiile de video conferinţă online le au asupra reducerilor de cheltuieli în cadrul unei firme. Situaţia este valabilă şi în sectorul pu-blic, deşi aici constrângerile legate de bugete continuă să pară mult mai mari decât în ca-zul sectorului privat.

Din punct de vedere tehnic, oferta de soluţii prezentă pe piaţa românească este deja di-versificată. De exemplu, nu cu mult timp în urmă, Net-Com anunţa disponibilitatea pen-tru clienţii din România a unei tehnologii de transmi sie video de la Polycom, care în-jumătăţeşte necesarul lărgi mii

de bandă pentru soluţii de video conferinţă. Tehnologia este bazată pe standardul de com presie H264 High Profile care reduce lăţimea de bandă necesară cu până la 50%, atât pentru soluţiile HD (high defi-nition), cât şi SD (standard de-finition). Acest lucru permite scăderi semnificative de costuri pentru client, dar şi o mai largă dezvoltare a soluţiilor video, care acum pot fi integrate chiar şi pe conexiuni la internet cu viteză redusă.

Un alt exemplu tehnologic este oferit de Vidyo, un vendor cu o soluţie bazată pe software ce foloseşte cu succes avan-tajele tehnicii de compresie H.264-SVC, atât pe sisteme de-dicate cât şi pe calculatoare per-sonale, laptop-uri, netbook-uri şi în curând pe tablete şi smart-phone-uri, prin reţele stan dard de Internet, 3G sau 4G.

Dincolo de toate aceste as-pecte tehnologice, avantajele incontestabile aduse de astfel de soluţii sunt cele care le vor propulsa tot mai mult în viitorul imediat. Printre aceste avantaje se numără costurile mai mici, realizate prin reducerea cheltu-ielilor legate de transport, caza-re, masă, diurnă, eficientizarea relaţiilor interpersonale, acce-lerarea procesului decizional şi atitudinea responsabilă faţă de mediul înconjurător.

Analiştii au calculat, de pil-dă, că o „întâlnire” virtuală poate reduce costurile medii ale călătoriilor de afaceri cu

75% şi, în plus, elimină şi neplăcerile create de navetă. În plus, date prezentate de IDC arată că populaţia globală de angajaţi mobili a evoluat de la 650 de milioane în 2004 la peste 850 de milioane în 2010. O cifră care nu face decât să evidenţieze potenţialul pieţei globale de telecomunicaţii pe segmentul de videoconferinţe.

De potenţialul acestei pieţe, inclusiv la nivelul României, au fost atraşi şi operatorii de comunicaţii, care caută acum să includă servicii de tele şi videoconferinţă în oferta lor. Romtelecom, de pildă, estima anul trecut că prin implementa-rea serviciului de tele sau video conferinţă, conform evaluărilor interne ale operatorului, se pot diminua cu cel puţin 35% costurile clienţilor generate de deplasările angajaţilor.

Tendinţele la nivel globalCompania de analiză şi stu-dii de piaţă Gartner estima că piaţa globală de soluţii de teleprezenţă s-a ridicat la 1,5 miliarde de dolari în 2010. Potrivit aceleiaşi surse, anul trecut, prin adoptarea soluţiilor de video şi teleconferinţă, la nivel mondial s-au economisit 3,5 miliarde de dolari doar din biletele de avion pe care com-paniile nu le-au mai cumpărat.

Astfel de cifre constituie re-zultate palpabile deja ale adop-tării unor astfel de soluţii. Mai puţin aşteptate sunt însă implicaţiile pe termen lung ale

adoptării la dimensiuni largi a unor astfel de soluţii sau ale recurgerii la servicii de acest gen oferite de terţi.

Aşa cum arată un studiu publicat la începutul acestui an de către site-ul eMarketer.com, în mod tradiţional, oamenii de afaceri şi cei cu responsabilităţi în cadrul diverselor organizaţii nu au timp pentru distracţii sau jocuri video online. Criza economică mondială i-a făcut, însă, să capete tot mai mult timp pentru transmisii video online, mai ales că acestea le îndeplinesc la ora actuală multe deziderate legate de economiile de costuri.

În unele cazuri, ei au ajuns chiar să prefere imaginile vi-deo însoţite de sunet texte-lor tradiţionale în căutarea de produse şi servicii care să le satisfacă necesităţile. De pildă, marea majoritate a celor întrebaţi la sfârşitul anului trecut de către compania de cercetare de piaţă Forbes a declarat că urmăreşte actualmente mai multe trans-misii video decât în 2009.

Aproape 60% dintre res pon-denţi au spus că preferă deja să urmărească imaginile video înainte de a citi textul de pe aceeaşi pagină sau din cadrul aceleiaşi transmisii, iar 22% au declarat că în general le place să urmărească imagini mai mult decât să citească text pentru scopuri de afaceri. Trei sferturi dintre cei intervievaţi au spus că urmăresc transmisii video legate de afacerea lor pe site-uri dedicate, cel puţin o dată pe săptămână, şi mai bine de jumătate dintre ei procedează la fel cu imagini transmise pe YouTube.

Schimbare de opţiunide Bogdan Marchidanu

Videoconferinţele online încep să devină o tehnologie redutabilă, cu avantaje incontestabile, mai ales din punct de vedere al economiilor de costuri. Însă impactul acestei tehnologii începe să depăşească, la nivel mondial, această situaţie şi să devină o armă redutabilă de marketing şi vânzări.

www.ittrends.ro


V I D E O O N L I N E S O L U T I O N S

Astfel de rezultate demon-strează faptul că transmisiile video online au devenit deja extrem de profitabile pentru

comercianţi. Persoanele inter-vievate au declarat că au trecut la o serie întreagă de acţiuni concrete după ce au urmărit

transmisiile video, cu circa două treimi dintre ei vizitând site-uri ale vendorilor de pro-duse şi servicii, şi mai bine de

jumătate căutând informaţii suplimentare.

Cercetarea celor de la Forbes arată clar că generaţia celor aflaţi în poziţii de conducere şi care au vârste de peste 50 de ani demonstrează o „lipsă de apetit” mai mare pentru tehnologii de transmisie video online şi, mai ales, pentru de-cizii de acţiune luate în urma vizionării unor astfel de trans-misii.

Rezultatul era oarecum de aşteptat. Cel mai important aspect însă este acela că rata înaltă de adopţie a unor ast-fel de tehnologii în rândul conducătorilor mai tineri face din transmisiile video online un domeniu de acţiune ex-trem de important, atât pen-tru furnizorii de astfel de teh-nologii, cât şi pentru vendorii de bunuri şi servicii de cele mai diverse categorii. �

Frecvenţa cu care se urmăresc transmisii video cu conţinut legat de afacerea sau profesia proprie (%)

Site Frecvenţa

Zilnic Săptămânal sau mai des Lunar Niciodată

Dedicat 26 49 20 5

YouTube 18 34 27 20

Sursa: eMarketer.com

Comportamentul după vizionarea unei transmisii video cu conţinut legat de afacerea proprie, după vârsta respondentului (procente)

Comportament Vârsta (ani)

Sub 40 40-49 Peste 50 Total

Vizitare site vendor 65 64 66 65

Căutare info suplimentar 53 53 53 53

Achiziţie 51 43 26 42

Contactare vendor 45 42 22 39

Sursa: eMarketer.com

http://www.tedxtimisoara.com

www.ittrends.ro

18 Nr. 2 - Februarie 2011

IP70 este o cameră video IP prin intermediul căreia Compro Technology vizează segmentul high end al sistemelor de supraveghere video destinate mediului small business. Analiza exterioară a echipamentului dezvăluie o calitate superioară a materialului plastic folosit pentru construcţia carcasei şi o

îmbinare foarte bună a componentelor. Sistemul metalic de susţinere permite fixarea camerei într-un număr foarte mare de poziţii, suplinind oarecum lipsa unei mişcări PTZ (pan, tilt, zoom) motorizate, opţiune prezentă la ca merele din gama imediat superioară de preţ. Opţiunea de zoom digital a fost introdusă odată cu versiunea 1.51 de firmware. Frontal sunt poziţionate LED-urile IR,

un LED care indică starea dispozitivului (poate fi dezactivat din software-ul de admi-nistrare) şi un sistem de comunicare audio inte-grat (microfon şi speaker). Microfonul şi speaker-ul integrat permit detectarea sunetelor generate în încăperea monitorizată şi transmiterea mesajelor de avertizare spre aceasta. Pe spatele camerei găsim priza de alimentare, portul de reţea, o intrare şi o ieşire audio de 3,5 mm ce permite conectarea unui sistem audio extern, butonul de reset, un port USB şi un bloc I/O. Pentru stocarea locală a datelor poate fi folosit slot-ul microSD prezent pe laterala stângă a camerei, portul USB fiind destinat sporirii nivelului de conectivitate prin ataşarea unui modul wireless 802.11n comercializat separat. Blocul I/O cu 2 intrări şi o ieşire face posibilă integrarea camerei în sistemele complexe de securitate.

Rularea wizard-ului de configurare de pe CD-ul oferit în pachet decurge cursiv şi intuitiv, ghidând utilizatorul spre instalarea software-ului de moni-torizare ComproView. În timpul configurării iniţiale se poate opta şi pentru crearea unui cont pentru versiunea gratuită a serviciului de monitorizare oferit de către www.seedonk.com. Acest aspect este important datorită versiunilor software dedicate terminalelor mobile pe care rulează sisteme de operare iOS sau Android. În timpul testelor am utilizat aplicaţia Seedonk destinată termi-nalelor Apple fără a întâmpina vreo problemă. ComproView poate monitoriza până la 32 de camere video şi dispune de un set foarte complex de opţiuni ce pot fi transmise camerei. Cu ajutorul său am verificat diverse situaţii de alarmă, răspunsul fiind prompt şi precis, însă din nefericire poate fi rulat nu-mai pe computere care rulează sisteme de operare Microsoft. Camera poate fi accesată şi prin intermediul unui browser web însă pentru a o putea controla trebuie folosit Internet Explorer. Suportul pentru alte browser-e este limitat la vizionarea stream-ului transmis, fără a putea înregistra secvenţe video sau instantanee, şi este condiţionat de instalarea VLC Player.

Numărul mare de funcţionalităţi oferite transformă Compro IP70 într-un echipament greu de egalat în zona de preţ din care face parte şi îl recomandă ca o componentă esenţială în sistemele de securitate proiectate pentru acasă sau pentru business-urile de mici dimensiuni. �

Compro IP70

Folosind serviciul www.clickatell.com, Compro IP70 poate trimite avertizări prin SMS în cazul declanşării unui eveniment.

SMS

de Eugen Silişte

Sistemele de supraveghere video au ajuns atât de comune încât pot fi cumpărate din mai toate magazinele de tip cash and carry. Spun sisteme pentru că nu sunt simple camere de supraveghere ci pachete complete care conţin inclusiv echipamente DVR. Problemele pe care un utilizator tentat să facă o astfel de achiziţie le va întâmpina au la origine

cauze foarte variate. Pornind de la suportul software şi trecând printr-o alegere nefericită a componentelor folosite, orice este posibil. Acest tip de probleme devin extrem de sensibile în momentul în care este pus în discuţie nivelul de securitate al afacerii sau al propriei case. Un segment foarte important este cel al micilor business-uri unde mentenanţa unui sistem de securitate poate ocupa foarte mult timp şi poate deveni un generator de costuri.

V I D E O O N L I N E S O L U T I O N S

www.ittrends.ro


E V E N I M E N T

BTL Design, organizator de eve-nimente B2B, împreună cu gru-pul de presă Agora au reînceput seria de evenimente „Soluţii pen tru dezvoltarea IMM-urilor”, prin conferinţele organizate pe 2 şi 3 februarie la Bacău şi Iaşi. Evenimentele s-au bucurat de pre -zenţa invitaţilor speciali Roxa na Mironescu – Viceprimar, Muni ci-piul Bacău, Ionel Palar – De putat, Parlamentul României, Gheorghiţă Patrichi – Director, Oficiul Regis-trului Comerţului Bacău, Corneliu Pricope – Director, Agenţia de Dez-voltare Locală Bacău, Constan-

tin Adăscăliţei – Vicepreşedinte, Consiliul Judeţean Iaşi, Nicuşor Păduraru - Deputat, Parlamentul României, plus peste 200 de re-prezentanţi ai IMM-urilor locale.

În deschiderea evenimente-lor, Maricela Liţcanu, Director Su cur sala BRD Bacău şi Diaco-nu Gheorghe, Director Comercial Su cur sala BRD Iaşi au prezentat so luţiile oferite IMM-urilor pentru dez voltare, precum serviciul „Ban -ca la distanţă”, semnătura elec -tro nică, soluţii de finanţare, pro -gramul de finanţare a proiec te lor cu fonduri europene post-adera-

re, creditele din surse externe şi sursele guvernamentale.

În continuare, Romică Adam, Director Sucursala CEC Bank Bacău şi Georgeta Şeuleanu, Di-rector Sucursala CEC Bank Iaşi, au vorbit despre produsele de creditare CEC Bank pentru IMM-uri: linii de credit, credit pentru investiţii, credit pentru finanţarea stocurilor, credite APIA, credite RABLA Agricol, credite pe baza certificatelor de depozit, facilităţi de restructurare a creditelor în derulare şi soluţii pentru acce-sarea fondurilor europene.

Gabriel Mihai, Head of Corpo-rate UniCredit Leasing Corpo-ration IFN SA şi Horaţiu Bîr-leanu, Head of Marketing and Remarketing UniCredit Leasing Corporation IFN SA au susţinut cauza leasing-ului ca soluţie de finanţare a investiţiilor. Astfel, UniCredit Leasing oferă soluţii pentru finanţarea mijloacelor de producţie, finanţare adaptată pen-tru domenii specifice sau pe cash-flow-ul proiectului.

În cea de-a doua parte a eve-nimentului, dedicată soluţiilor de eficientizare şi securizare, Ele-

na Bărbieru, Consilier superior, DGFP Bacău, respectiv Mititelu Violeta, Consilier superior – DGFP Iaşi şi Naum Doina, Şef birou asistenţă contribuabili, au evidenţiat „Noutăţile fiscale apli-cabile începând cu anul 2011”: Completarea declaraţiei unice – Formular 112, Obţinerea certifi-catului digital pentru semnătura electronică, Impozitul pe profit – Formular 101, Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor şi Taxa pe Valoare Adăugată.

Viorel Ruget, Manager de Proiect Bacău pentru crearea şi dezvoltarea Incubatoarelor de Afaceri - Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, a pre-zentat Programului de creare a Incubatoarelor de Afaceri în România.

Mihai Jumuga, Consultant Class IT, a oferit sfaturi pentru eficien-tizarea IT-ului în companii: ali-nierea nevoilor IT la strategia com-paniei, promovarea potenţialului social media în promovarea online a companiei, încurajarea folosirii în vânzări a instrumentelor de tip CRM, promovarea în interiorul companiei a rezultatelor obţinute, folosirea oricărei oportunităţi pen-tru a completa cunoştinţele, par-tici pând la conferinţe sau cursuri de specialitate.

Alina Vlad, ESSN Inside Sales, HP România, a vorbit despre soluţiile oferite de HP pentru IMM-uri iar, în încheiere, Vasile Avădanei, Consilier programe OTIMMC Bacău şi Emil Popa, Director OTIMMC Iaşi, au descris programele de finanţare naţionale şi europene promovate de către OTIMMC Bacău, respectiv Iaşi.

Radu Ion, Managing Director BTL Design a declarat: „Aceste două ediţii au arătat că antre-prenorii din zona Iaşii Bacău au înţeles importanţa strategiilor de dezvoltare pe termen mediu şi importanţa inovării în activi-tatea economică. De aceea, în cadrul conferinţei, împreună cu partenerul nostru Agora Group, am premiat cu un laptop de ultimă generaţie cea mai bună idee de dezvoltare aplicată, cu rezultate concrete într-o afacere”.

„Prezenţa foarte numeroasă a IMM-urilor la conferinţele organizate la Bacău şi la Iaşi, dezbaterile incitante precum şi hotărârea de care au dat dovadă managerii moldoveni dovedesc, după părerea mea, că ieşirea din criză nu poate fi departe şi că «primăvara relansării economice este aproape»”, a declarat Ro-mulus Maier, Managing Partner, Agora Group. �

IMM-urile, din nou în atenţie

Bacău

Iaşi

La primele două ediţii ale programului „Soluţii pentru dezvolta-rea IMM-urilor 2011” au participat peste 200 de antreprenori şi întreprinzători din Iaşi şi Bacău.

www.ittrends.ro

20 Nr. 2 - Februarie 2011O P I N I I

Oracle e mai bun decât Pascal-ul!

Evident, afirmația de mai sus nu-mi aparține. Ea este informația pe care acum vreo câțiva ani, întors dintr-o vizită de lucru în SUA, ne-a comunicat-o primul infor-matician al țării. Nu mi-aș fi adus aminte de acest lucru

dacă, recent, două scandaluri din IT-ul românesc nu ar fi vizat compania Oracle, primul dintre ele fiind legat de întreruperea funcționării sistemului SIUI de la Casa Națională de Asigurări de Sănătate, sistem inaugurat în decembrie 2010 în prezența Președintelui ţării, venit probabil ca să se asigure, încă o dată, că sistemul nu-i scris în Pascal.

Valoarea totală a sistemului informatic al CNAS se ridică azi la suma de 135-140 milioane euro și ar trebui să se întindă pe o perioadă de 15 ani. Proiectul de dezvoltare și implementare a început în anul 2002 și, până acum, au fost cheltuite aproxi-mativ 45-50 milioane de euro. La inaugurare îmi aduc aminte că oficialii înșirau beneficiile funcționării acestui sistem punând la loc de cinste eliminarea fraudei care, păsămite, ar veni din

raportările duble ale medicilor de familie, preşedintele CNAS precizând că înainte de implementarea sistemului în evidenţele medicilor de familie ar fi figurat 27 de milioane de asiguraţi.

Este știut faptul că în zona asigurărilor de sănătate, a medica-mentelor compensate, numărul banilor învârtiți în acest sistem este foarte mare și, dacă sistemul reușește să rămână în ceață, ăsta este un avantaj enorm pentru cei care știu să profite.

Cel mai simplu mod pentru a crea ceață într-un astfel de sistem este formarea iluziei că procedurile sunt extrem de complexe și cu sute de reguli (care se vor schimba cât mai des posibil) astfel încât nici „firma mamă“ să nu le mai poată da de capăt. Sistemul trebuie complicat într-un asemenea hal încât orice verificare manuală a unei perioade de o lună să dureze vreo şase luni, în aşa fel ca niciodată să nu se poată face arheologie prin datele strânse și astfel, nimeni să nu descopere vreodată urma banilor și pe pofticioșii care s-au înfruptat.

Poate că unii ar folosi acest prilej pentru a arunca (tradițional) pisica în curtea lui Oracle, așa cum am văzut că exista tendința în conferința de presă ce a urmat scandalului, iar alții ar putea jubila patriotic notând încă o „realizare“, românii carevasăzică fiind singurii care au reușit să pună în dificultate ditamai firma, desigur prin inteligența noastră națională.

Există însă câteva lucruri care nu-mi sunt foarte clare. În primul rând, proiectul de implementare a început în anul 2002

și asta înseamnă că și analiza a fost făcută cam tot atunci? Dar, în zona de IT nouă ani înseamnă foarte mult, o tehnologie se poate naște, crește și dispărea în acest timp. O simplă explorare pe Google Trends ne arată că „Amazon S3“ a apărut în 2006 și, de atunci, tot câștigă teren. Termenul de „cloud computing“ a apărut pe la mijlocul anului 2007, „Microsoft Azure“ a apărut pe la mijlocul anului 2008.

Dacă ar fi să discutăm despre sisteme de stocare a informațiilor (observați că evit formularea clasică de „sistem de gestiune a bazelor de date“), mari nume în IT au ales să folosească astăzi de exemplu „Cassandra“, apărut pe la mijlocul anului 2008. Numai în materie de limbaje de programare, în acest moment, pentru sistemul de chat de la Facebook este folosit „Erlang“. Să nu uităm că discutăm despre un sistem care a ajuns la 600 mi lioane de utilizatori.

Ca atare, opinie strict personală, a pune, în anul 2011, în funcțiune un sistem gândit în 2002, cu tehnologii care, la vremea respectivă, erau pe valul „Dot Com“-ului care și-a dat obștescul sfârșit, este, ca să fiu elegant, o strategie extrem de conserva-toare.

Cunoscându-i foarte bine pe bugetarii români, aș putea paria că, cei care au făcut specificațiile după care a fost scris SIUI, au excelat în a proiecta sistemul cât mai complicat posibil și asta nu numai din cerința de a justifica o factură cu multe zerouri, ci și dintr-o catastrofală și păguboasă credință că punerea pe hârtie a unui sistem extrem de complicat este o măsură a puterii de analiză atotcuprinzătoare, pluridisciplinară și multidimensională care, din păcate, este regăsită în orice proiect de anvergură ce implică bani de la buget. Sunt ferm convins că, dacă „analiștii“ sistemului ar fi puși să descrie workflow-ul deschiderii unei sticle de bere, ar scrie lejer 25 de pagini în 6 capitole, plus vreo două anexe pentru „take-over“ și „technical support“.

Dacă la aceste tendințe de megalomanie bugetară se supra-pune din întâmplare și obiceiul unor firme de IT de a accepta (ca să nu zic încuraja, că doar e pe banii clientului) fantasmagoriile beneficiarului pus pe rezolvat toate problemele omenirii într-un program UNIC (e o manie și asta cu unicitatea) atunci avem de-a face cu o situaţie pe care Jeffrey Franks, singurul turist de la FMI la care reclama cu frunza se pare că a prins, ar caracteriza-o ca pe un caz de „operația reușită, pacientul mort“. �

[email protected]

Constantin Teodorescu

Sunt ferm convins că, dacă „analiștii“ sistemului ar fi puși să descrie workflow-ul deschiderii unei sticle de bere, ar scrie lejer 25 de pagini în 6 capitole, plus vreo două anexe pentru „take-over“ și „technical support“.

«

www.ittrends.ro


http://www.aiolympics.ro

http://www.nemira.ro

www.ittrends.ro

22 Nr. 2 - Februarie 2011D O S A R

Am analizat şi implementat, în experienţa noastră cu peste 100 de companii, diverse soluţii ce pot fi uşor şi plăcut de utilizat de către utilizatori, constituindu-se într-o gamă de instrumente de lucru extrem de utile în activitatea de zi-cu-zi pentru reprezentanţii de vânzări. În acelaşi timp acestea devin instrumente de control la dispoziţia managementului companiei, în scopul maximizării resurselor de vânzare şi a acoperirii riscurilor.

Aceste soluţii de gestionare a relaţiei cu clienţii, practice şi simplu de utilizat, sunt focusate pe obţinerea de rezultate:

1) Maximizaţi performanţa departa-mentului de vânzări prin structurarea şi monitorizarea procesului de vânzare. Ast-

fel veţi identifica rapid cauzele reale ale performanţei nesatisfăcătoare şi anume: implicarea redusă, supra-efortul în direcţii neproductive sau anumiţi paşi din proce-sul de vânzare în care sunt pierdute opor-tunităţile. Prin implementarea unei soluţii de CRM veţi confirma punctele forte ale performerilor departamentului.

2) Îmbunătăţiţi randamentul sau cos turile asociate activităţii prin identifi-ca rea corectă şi la timp a tendinţelor de performanţă redusă. Astfel veţi obliga agen ţii de vânzare „să gândească” con-form standardelor de activitate. Veţi reuşi să integraţi rapid noi membri ai echipei şi veţi identifica în timp record performerii. Totodată, veţi reduce consi-derabil costurile asociate migrării de la un reprezentat la altul şi veţi elimina ne-implicarea şi slaba performanţă. Un alt

avantaj al implementării soluţiei noastre de CRM constă în previzionarea corectă a estimărilor de vânzări.

3) Creşteţi productivitatea fiecărui re prezentant de vânzări şi câştigaţi timp pen tru utilizatori prin integrarea soluţiei CRM cu sistemul de telefonie. Veţi pune la dispoziţia departamentului un sistem de organizare a activităţii care să îi ajute în ac-tivitatea de zi-cu-zi, pe care îl vor percepe ca pe o unealtă de lucru. Astfel veţi auto-matiza acţiunile repetitive în scopul evitării petrecerii de timp în activităţi ce nu aduc valoare reală sau pentru a standardiza pro-cesul. Încă un plus constă în posibilitatea de a oferi o imagine exactă permanentă a indicatorilor de performanţă.

4) Reduceţi riscul pierderii de opor tu-nităţi şi asiguraţi-vă că utilizatorii au la dispoziţie un sistem de avertizări, alarme şi liste to-do care să îi ajute în urmărirea corectă a procesului de vânzare.

5) Eliminaţi riscul pierderii de infor-maţii critice – prin introducerea în aplicaţie a datelor complete despre prospecţi, con-turi, oportunităţi şi activitate vă asiguraţi că în situaţia firească a încetării colaborării cu un reprezentant de vânzări de păstrarea informaţiilor esenţiale ale activităţii des-făşurate. În plus, puteţi securiza informaţia conţinută pentru a evita expunerea aces-teia în afara companiei.

Ce soluţie mi se potriveşte?Nu toate soluţiile sunt la fel şi în funcţie de momentul de dezvoltare în care se află compania dumneavoastră există o variantă optimă. Cele mai importante calităţi ale unei soluţii sunt:

1) Uşurinţa în utilizare, în situaţia în care soluţia nu va fi folosită de către utili-zatori beneficiile vor fi nule

2) Flexibilitatea, în special relativ la im-plementarea în jurul procesului dum nea-voastră de vânzare, nu în jurul aplicaţiei

3) Capabilităţile oferite să fie sufici-en te în prezent şi să ofere posibilitatea adăugării de facilităţi ulterioare, de exem-plu integrarea cu Social Media

4) Integrarea cu soluţiile actuale, în special ERP sau financiar/contabil şi producţie

Variantele de soluţii existente pot diferi foarte mult în facilităţi şi costuri de imple-mentare şi mentenanţă.

La nivel internaţional soluţiile care do mină piaţa provin de la SAP, Oracle şi Microsoft. Principalele beneficii pe care Microsoft Dy-namics CRM 4.0 vi le poate aduce sunt centralizarea informaţiilor, auto matizarea proceselor posibile, accesul autorizat al celor implicaţi în proces şi integrarea cu soluţiile Microsoft Office.

Principalele companii locale ce oferă soluţii CRM sunt destul de multe ca număr: Total Soft prin aplicaţia Charisma, ASF cu Anytime CRM, Wizrom sau Senior Soft-ware. Chiar şi cei de la Ciel au dezvoltat o aplicaţie CRM, în cadrul căreia fiecare departament al companiei are o secţiune dedicată care îi oferă uneltele specifice pentru desfăşurarea activităţii.

Cea mai importantă tendinţă în dome-niu este tranziţia de la investiţia iniţială în licenţe şi implementare la plata lunară ca soluţie disponibilă online.

Principalul promotor al acestui mod de lucru este Salesforce.com, alte soluţii re-levante fiind şi Zoho sau mai nou apărută EasyCRM+ pe care noi o folosim cu deose-bit succes.

Pentru a obţine mai multe informaţii despre soluţiile CRM, vă invit să mă con-tactaţi, având astfel posibilitatea de a vă povesti experienţa mea cu aceste soluţii de creştere a afacerilor, pe adresa [email protected]. �

Creşte-ţi vânzările!de Aspazia Marin Diu, Sales Manager Class IT Outsourcing

Aspazia Marin Diu, Sales Manager Class IT Outsourcing

Companiile care folosesc aplicaţii software pentru a-şi organiza procesul de vânzare de servicii sau produse şi a relaţiei cu clienţii, au reuşit conform studiilor să crească veni-turile cu valori între 7 şi 33%!

www.ittrends.ro


E V E N I M E N T

În viziunea Gartner, în zona de storage şi business continuity, putem vorbi de şase segmen te: partea de infrastructură prin ci-pală, cu funcţionalităţile de bază în organizarea datelor; replicarea datelor; software de backup şi restabilire după dezastre pentru susţinerea business continuity; software de stocare şi arhivare ierarhică; managementul re sur-selor de stocare şi managementul resurselor echipamentelor.

Lăsând tehnologia în seama celorlalţi speakeri, Călin Rangu, Membru Fondator CIO Council şi Managing Partner E-Sourcing KH&S, a prezentat în deschiderea conferinţei o serie de best practi-ces derivate din experienţele con-crete ale membrilor CIO Council.

„În domeniul storage-ului pu-tem vorbi despre nevoia de a

iden tifica foarte clar necesităţile înainte de alegerea tehnologiei, în general în zona de IT fiind foarte greu să schimbi tehnologiile sau furnizorii, şi din cauza aceasta trebuie evitate captivitatea şi sis temele proprietare, precum şi „bolile copilăriei” ale celor mai noi sisteme”, a spus Călin Rangu. „De asemenea, un aspect foarte important în achiziţionarea unei soluţii de storage sunt angajamen-tele detaliate, ce conţin preţurile şi condiţiile de mentenanţă hard-ware pe întreaga perioadă de viaţă a produsului; iar aici foarte importante sunt abilităţile de ne-gociere”.

„Organizaţia CIO Council poate sta la dispoziţie cu expertiză pe domenii de negociere, inclusiv mu tarea cheltuielilor din zona de CAPEX pe zona de OPEX, mai ales că, în zona de storage, con-ceptele de utility, pay per use şi cloud computing sunt de actua-litate şi, înainte de a cumpăra in-frastructură costisitoare, fiecare companie trebuie să se gândească dacă nu este mai potrivit să a chiziţioneze servicii”, a precizat Călin Rangu.

Alexandru Vîlcu, StorageWorks Division Category Mana ger HP România, a vorbit des pre teh-

nologii de stocare pentru medii virtualizate, avantajele pe care acestea le oferă şi modul în care ar trebui implementate, prezentând produsul de stocare HP - P4000, destinat mediilor de virtulizare mici şi medii, şi soluţia 3PAR Utility Storage.

„3PAR Utility Storage, vedeta produselor de stocare oferite de HP, este un produs foarte nou, pe care HP l-a adus în România în luna decembrie 2010, şi care răspunde cel mai bine viziunii de cloud computing, cloud storage, medii complet virtualizate şi utili-ty storage”, a afirmat Alexandru Vîlcu.

„În industrie, există la ora actuală o foarte mare presiune pe costuri, iar în zona de stocare o mare parte din costuri - aproxi-mativ 70% - provin din admi-

nistrare. În general, produsele pe care le oferă HP vin să răspundă acestei cerinţe de a reduce cât mai mult costurile de administrare, iar soluţia 3PAR este vârful de lance, fiind foarte uşor de folosit şi răspunzând foarte bine aces-tei cerinţe. Mai mult decât atât, toate aceste produse de stocare se integrează în conceptul despre care HP vorbeşte de un an deja, acela de Converged Infrastructure, acea modalitate de a gândi un mediu IT integrat, complet com-patibil, care vă permite să lucraţi într-un mod eficient şi foarte uşor cu infrastructura IT, care la rândul ei să suporte eficient cerinţele de agilitate ale business-ului”.

În contextul în care toţi marii producători promit reduceri sem-nificative ale costurilor, alegerea tehnologiilor de stocare potrivite

Stocare în contexul noilor tehnologii

În mediul competitiv actual, întreruperea serviciilor de business sau pierderea ac-cesului la date critice înseamnă mai mult decât pierderi de productivitate şi finan-

ciare. Întreruperea activităţii poate pune în pericol reputaţia şi chiar viabilitatea business-ului. Venind în sprijinul companiilor interesate să îşi asigure disponibilitatea datelor şi ser-viciilor, Agora Group a organizat pe 27 ianu-arie, la Hotelul Intercontinental din Bucureşti, Conferinţa de Tehnologie Agora cu tema Sto-rage & Business Continuity.

de Elena Andreea Liţă

Călin Rangu

Alexandru Vîlcu

Hans Lamprecht

www.ittrends.ro

24 Nr. 2 - Februarie 2011E V E N I M E N T

REDACÞIA:

Bogdan Marchidanu, Senior business editor [email protected]

Elena Andreea Liþã, Senior [email protected]

Cristian Faur, Business [email protected]

Nicolae Bucur, [email protected]

Marian Teodorescu, [email protected]

EDITORIALIŞTI:

Radu Crahmaliuc [email protected]

Constantin Teodorescu [email protected]

MANAGEMENT:

Romulus Maier, Managing [email protected]

Mihai Bucuroiu, Sales [email protected]

Andreea Maier, Marketing & PR [email protected]

ISSN: 2065 - 4766

NOTÃ COPYRIGHT:

Copyright © 2011 BYBLOS SRL. Toate drepturile rezervate. Materialul editorial original tipãrit în acest numãr aparþine companiei BYBLOS SRL. IT TRENDS este marcã înregistratã a BYBLOS SRL.

ADRESA:

Str. Constantin Rãdulescu Motru Nr. 13, Et. 8, Ap. 81, Sector 4, Bucureºti, 040361 Tel.: 021-3309282; Fax: 021-3309285 www.agora.ro; [email protected]

AROGA OGOGAGGO PUBLICAŢIE

poate deveni foarte dificilă. „Un aspect foarte important în pro-cesul de achiziţie este testarea”, a subliniat Hans Lamprecht, Ac-count Manager, NetApp. „NetApp livrează sisteme în România spe-cial pentru ca acestea să poată fi testate de clienţi”.

Deşi pe plan local nu este foarte cunoscută încă, compania NetApp ocupă potrivit IDC locul doi la ni-vel mondial în domeniul stocării, printre alte datorită faptului că, spune Hans Lamprecht, „Plat-forma NetApp este o platformă de stocare cu adevărat unificată. Unificată înseamnă cu rulează toate protocolurile, de la NAS, SAN, FibreChannel, iSCSI până la FibreChannel on Ethernet, de la sisteme mici, medii, mari, până la cele mai mari. Mai mult decât atât, produsele NetApp sunt foarte efi-ciente, permit un upgrade foarte simplu şi sunt compatibile cu alte sisteme de stocare de la EMC, IBM, HP”.

Călin Coşar, Director Comercial Bull, şi Puiu Leontescu, Techno-logy Consultant Team Leader EMC România, au prezentat cea mai recentă platformă de storage a EMC, lansată în ianuarie 2011. Seria VNX - Next Generation Uni-fied Storage - este optimizată pentru IT as a Service, private cloud şi virtualizare.

„În materie de storage, EMC este poate compania care in ves-teşte cel mai mult în R&D, întot-deauna aducem ultima tehnolo-

gie, indiferent că este vorba de software, îmbunătăţiri la nivelul infrastructurilor deja existente şi vândute de ceva timp, sau o retehnologizare hardware a plat-formelor. În acest caz, am pus împreună eficienţa şi lucrurile pe care le-am învăţat în dezvoltarea

a două platforme - platforma de midrange şi platforma NAS, pen-tru a crea un produs unificat, care vine în completarea portofoliului EMC”, a spus Puiu Leontescu.

„De asemenea, EMC are o paletă foarte largă de soluţii software, pe care le-am unificat din punct de vedere comercial în pachete. În

acest fel, clienţii noştri nu vor fi nevoiţi să aleagă între a face re-plicare sincronă sau asincronă, de exemplu. Le oferim un pachet de software, plătesc un preţ şi fo-losesc ceea ce doresc”.

Răzvan Nedelcu, DBA Expert Customer Support Trend Im-port-Export, a vorbit despre per-formanţă, scalabilitate şi redun-danţă pentru bazele de date Oracle, prin implementarea plat-formei Exadata. „În momentul în care bazele de date devin foarte mari, de ordinul terabyte-ilor, timpul petrecut cu configurarea, reglarea şi livrarea sistemului este din ce în ce mai mare, pier-zându-se foarte multe resurse în această direcţie. De aceea, Oracle a construit deja de doi ani acest concept de Database Machine, o aplicaţie hardware şi software pentru rularea bazelor de date”, a spus Răzvan Nedelcu. „Fiind un sistem dedicat rulării aplicaţiilor de baze de date, Oracle Exadata este livrat gata instalat, hardware şi software, clientul vine doar cu

nivelele de aplicaţii, simplificân-du-se astfel foarte mult procedura de implementare”.

„Aspectul cheie atunci când lucrăm cu concepte de Business Continuity şi Disaster Reco very constă în evaluarea şi înţelegerea riscurilor - cât de repede pot să repun în funcţiune servici-ile pe care le ofer, pentru a ga-ranta continuitatea acestora”. Afirmaţia îi aparţine lui Almerin-do Graziano, CEO Silensec, care a subliniat în finalul conferinţei necesitatea im plementării unui sistem de ma nagement al Busi-ness Continuity, bazat pe stan-dardul BS25999. „Urmând ce-rin ţele acestui standard vă veţi concentra resursele acolo unde

sunt probleme, vă veţi asigura că tehnologia pe care aţi cheltuit banii chiar funcţionează, veţi ob ţine un profit mai bun şi veţi mi nimiza impactul incidentelor dacă acestea chiar se întâmplă; în plus, certificarea în sine vă oferă un avantaj competitiv”, a concluzionat Graziano. �

Răzvan Nedelcu

Almerindo Graziano

Călin Coşar

Puiu Leontescu

http://www.byblos.ro

http://www.system-plus.ro

ITTrends - feb. 2011

Documents

Transcript of ITTrends - feb. 2011