REVISTA CELOR CE SUNT ŞI SE SIMT TINERI ÎN LICEUL LAURIAN

Terminăm şi noi liceul Dacă revista noastră ar fi fost comparată cu un elev, acum ar fi trebuit să o pregătim de terminarea liceului. De ce? Foarte simplu: am intrat în anul patru de apariŃie. PuŃini poate îşi mai aduc aminte de începuturi şi mai puŃini sunt cei care au întreaga colecŃie a revistelor A.T.L. Color şi pe carton lucios, atunci când am avut bani mai mulŃi, din sponsorizări, alb negru şi pe hârtie de ziar, atunci când finanŃele ne-au cam lipsit, revista a apărut trimestrial timp de trei ani: parcă nu ne vine nici nouă să credem. Deja ne gândeam să inaugurăm o nouă rubrică: “Din A.T.L.-ul de altă dată” dar, deocamdată, am renunŃat. Suntem destul de mulŃumiŃi cu revista aşa cum e ea, criticată sau lăudată apreciată sau trecută cu vederea. Vă invităm să o citiŃi în continuare şi, ca de obicei, să ne transmiteŃi impresiile voastre pe care, fiŃi siguri că le vom lua în considerare întrucât nu dorim să abdicăm de la principiul de bază iniŃial: Revista A.T.L. trebuie să fie o revistă a elevilor şi profesorilor din liceul nostru care au curajul opiniei sau talentul creaŃiei. RedacŃia

Laurianul de lângă noi Odată cu încălzirea vremii au reînceput “săpăturile” la clădirea alăturată, denumită oficial “extinderea liceului”. De fapt, nu încălzirea vremii a fost elementul esenŃial ci faptul că Ministerul EducaŃiei NaŃionale a alocat suma de trei miliarde lei, din fondurile de investiŃii pe trimestrul unu al anului 1998, pentru continuarea lucrărilor începute, aşa cum bine ştiŃi, acum doi ani. Poate unii îşi mai aduc aminte cu nostalgie de fostele terenuri de baschet şi tenis, de plopii înalŃi ce mărgineau aleea, de vechea sală de sport, dar progresul presupune uneori şi renunŃări. Deja se poate bănui forma finală a viitorului “corp nou” un E, deci patru corpuri (trei paralele şi unul perpendicular orientat spre bulevard). Partea dinspre strada Nicolae Iorga a fost terminată prima: structura şi acoperişul sunt gata încă de anul trecut; au fost finalizate acum structura, pereŃii şi acoperişul corpului dinspre bulevard care va constitui şi viitoarea “faŃadă” a liceului. Latura din

mijloc, la care se lucrează acum, este amplasată în prelungirea actualului corp de clădire şi nu este destinată sălilor de clasă. La parter se poate vedea marea sală de sport iar la etaj va fi noul amfiteatru, cu trei sute de locuri, în care se vor Ńine, probabil, multe din concursurile viitoare. Au demarat, de asemenea, săpăturile pentru fundaŃia celui de-al treilea corp lateral şi pentru trecerea din corpul vechi în corpurile noi, trecere care se va putea realiza atât pe la parter cât şi pe la etajele 1 şi 2. Întrucât banii necesari se pare că au fost alocaŃi pentru acest an există şanse ca ele să fie terminate rapid. Ar mai rămâne finisările interioare şi exterioare apoi realizarea dotărilor prevăzute – printre altele două laboratoare noi de informatică cu reŃele de calculatoare - şi dacă totul ar merge conform planurilor anul viitor, odată cu începerea anului şcolar (la 15 septembrie sau cine mai ştie când) vom învăŃa numai dimineaŃa, în condiŃii noi. În 1885, când a fost terminată actuala clădire, clasele Laurianului de atunci au fost mutate din fosta casă închiriată - unde se află acum firma Panda, lângă biserica Sfântul Gheorghe - în ceea ce Nicolae Iorga numea “palatul”. Nu era chiar o exagerare, având în vedere faptul că în Ńară numărul liceelor noi era foarte mic şi că noua clădire domina întreaga zonă chiar dacă avea numai unul din cele două etaje pe care astăzi le cunoaşteŃi foarte bine. Vom prinde, o parte din noi, mutarea în clădirea nouă şi poate că odată cu aceasta ne vom debarasa şi de unele obiceuri vechi.

A.T.L.A.T.L.A.T.L.A.T.L.

BACALAUREAT ‘98

Pagina 4

Doar o secundă

Am plâns la mormântul tău speram că lacrimile îŃI vor îmbrăŃişa trupul înserarea mantie de catifea îndoliată mă îmbrăŃişează alinându-mă însă mie mi-e frig lama cuŃitului râde în Ńărână mâinile-mi cu ochi albaştri caută salvarea spre el orbecăind prin raze de lună o secundă doar una şi apoi tăcere.

Sub un ou de cristal

Trupul meu se descompune în mii de trupuri umbra din perete tremură speriată privind masacrul trupul meu zâmbeşte compunând un trup de cuvinte timpul cu secunde cariate face o vizită dentistului Univers în liniştea nopŃii sub un ou de cristal tocmai s-a stins o lumină.

Regăsire

Abia târziu bătând disperate din aripi îmi regăsesc trupul mort mă aştern în el fără remuşcări deschid ochii şi mă ridic cu degetul tremurând la mine în fereastră bate cu întreruperi cuvântul şi atunci mor cu adevărat

Testamentul ochilor

albaştri

UitaŃi-vă cum îmi curg din vene cuvintele pe podeaua mizeră mai repede mai repede luaŃi un vas şi le strângeŃi cu grijă fiecare cuvânt e o pagină despre mine iată testamentul pe care vi-l las

Îngerii plâng

Lacrimi de stele cad peste noi traşi de funii ochii din palme mi se deschid primind în dar lacrimi suflete fără echilibru între cer şi pământ nici îngerii nu mai ştiu pentru ce plâng.

Destine

La bâlciul acesta măscărici şi balerine de ocazie dansează hora destinelor ceasul a sosit măştile cad într-o vâltoare a morŃii demonii şi îngerii se înlănŃuie notele devin trepidante urletele umplu văzduhul îngeri şi demoni una devin topindu-se în ceaŃă oră târzie pe străzi doar vântul se mai plimbă alene la poarta unei biserici o bătrână oarbă cere un pic de milă destinului.

Cezara Elizescu

Timp de

speranŃă şi iluzie Zi de zi, noapte de noapte, sperăm într-o lume mai bună, într-o zi mai fericită, într-o noapte mai

calmă… SperanŃe… cu ele trăim, din ele ne hrănim, cu ele adormim, ne însoŃesc pretutindeni şi nu ne părăsesc. Iluzii doar atât…, visuri deşarte ce ne-au cuprins sufletul şi nu ne lasă în pace… Nimic nu se schimbă… timpul a stat… şi va sta mereu… mereu… Dar speranŃa nu ne părăseşte, acea bucurie, acea fericire din inimile noastre va rezista timpului… care a stat în loc şi nu vrea să ne dea încă o speranŃă… E zi, e noapte, e întuneric, e lumină, e durere, e fericire…

Renaştere Plesnesc mugurii- superbele lumânări ale inimii. DorinŃă Azurul de mai, Vară.Suflet părăsit... Să vină toamna. Înviere Mirosul nopŃii – Ajun de Înviere Pălesc zarzării. Spulberare BucăŃi de inimă Se desprind şi pleacă pe tărâmuri de vis Paşi Cocostârci păşesc singuratici pe câmpuri. O, Doamne... ViaŃă Destin Suflet de aur, Lacrimi de argint se pierd în nemurire.

Dascălu Maria Iuliana

BACALAUREAT ‘98

Pagina 4

Nimic nu putem face… Soarta ne oferă speranŃe şi şanse de reuşită… dar la prea puŃini… PuŃini au posibilitatea de a fi fericiŃi cu adevărat… MulŃi suferă, suferă, pentru acea speranŃă, suferă şi se sting din viaŃă pentru acea speranŃă… Dar totul e alb şi totul e negru… Lumea se împarte în două culori… alb şi negru. Nu există altceva decât speranŃa… şi timpul care, pentru unii a stat… şi au rămas la fel… Săraci, trişti, bătuŃi de soartă… Doar puŃini îşi continuă viaŃa care este poate monotonă sau poate chiar fericită… puŃini reuşesc să facă timpul să se mişte… puŃini…

O stea, o

speranŃă…un suflet O stea a căzut… a căzut din cer… cineva a murit. A murit şi a murit şi steaua odată cu el. Au murit, au murit mii de stele… şi odată cu ele, mii de suflete… Dar alŃii s-au născut… şi odată cu ei noi stele au apărut pe cer… O stea… o speranŃă… un suflet… ce mor… ce învie… şi iar mor… Stea… mereu pe cer… niciodată pe cer… SperanŃă… cu tine până când e prea târziu… şi moare… Suflet… vesel, trist, viu… până când dispare … şi, se alătură altor suflete…, altor stele… Vis… e doar un vis… e doar o parodie… e doar o decădere… ViaŃă… ViaŃa… bogaŃii nu ştiu să o trăiască…

Săracii… nu au posibilităŃi…

Doi ochi negri Doi ochi. Te urmăresc pretutindeni. Doi ochi negri. Negri ca umbrele nopŃii. Te urmăresc şi nu-Ńi dau pace. Mereu. Sunt lângă tine. Mereu. Mister… Un întuneric ce nu se mai termină. O negură ce s-a aşezat peste un suflet. Mister… şi noapte. Disperare. Umbră. Suflet… suflet pustiu, pierdut. Doar doi ochi negri îl mai călăuzesc. Doar doi ochi negri îl mai ajută. Doar doi ochi… ce îl aşteaptă şi îi îndrumă paşii spre nemurire. Un suflet şi doi ochi negri străbat negura timpului… Străbat adâncurile nopŃii… străbat drumul lung şi dureros al morŃii… pentru a ieşi la lumină… pentru a-şi crea un drum… un drum al vieŃii lor… Un suflet ce odinioară era fericit… Doi ochi negri ce i-au adus sufletului durerea… şi lacrimile… Un suflet ce odată trăia, un suflet ce avea speranŃă… Dar doi ochi negri, l-au distrus şi totuşi încă îl mai călăuzesc,… încă îi mai sunt alături… Doi ochi negri şi un suflet sunt un mister… nedescifrat al morŃii… un mister… Doi ochi negri şi un suflet vor exista mereu chiar după ce vor fi pierdut orice rază de lumină… Vor fi mereu aici… acolo… pretutindeni. Doar doi ochi negri şi un suflet… Luiza După cum se ştie s-au făcut unele schimbări în ceea ce priveşte desfăşurarea bacalaureatului începând cu acest an. În principal, noutatea constă în faptul că subiectele probelor scrise şi baremurile de notare a lucrărilor vor fi naŃionale. Supravegherea în timpul probelor scrise se realizează de persoane din afara liceului respectiv. PreşedinŃii comisiilor vor fi universitari de prestigiu. Examinatorii vor fi, în orice caz, din afara liceului respectiv. În cea mai mare măsură posibilă ei vor fi din afara localităŃii. Nota finală la proba orală se trece, în catalog şi în fişa candidatului, imediat, sub semnătura celor doi profesori examinatori. ContestaŃiile se examinează de către o comisie pe judeŃ desemnată pe minister.

PACHET DE M~SURI PENTRU SPRIJINIREA ELEVILOR CARE V OR SUS[INE BAC. 1998

1. Programele de bacalaureat vor fi transmise pe parcursul trim. al II-lea tuturor elevilor de către profesorii care predau disciplinele de bacalaureat.

2. Se vor prezenta elevilor subiectele de la probele scrise şi orale din ultimii 2-3 ani, precum şi variantele de subiecte unice pentru oral elaborate în acest an de Ministerul EducaŃiei NaŃionale.

3. Se vor stabili consultaŃii după un grafic întocmit de conducerea şcolii pentru clasa a XII-a.

4. Profesorii care predau disciplinele pentru bacalaureat vor rezerva la sfâşitul orelor o anumită perioadă de timp pentru a aborda subiecte de examen.

REGULAMENTUL PRIVIND ORGANIZAREA ŞI DESF~ŞURAREA BACALAUREATULUI APROBAT PRIN ORDINUL MINISTRULUI NR . 5198/1997 ŞI

COMPLETAT PRIN ORDINUL MINISTRULUI NR 3003/5.01.199 8-02-25 STABILIREA SUBIECTELOR PENTRU PROBELE DE EXAMEN

Biletele pentru probele orale se elaborează, pentru fiecare obiect de studiu de către

profesorii din comisie desemnaŃi ca examinatori şi cuprind câte 2-3 subiecte din programele analitice pentru bacalaureat. Biletele de examen vor avea grade de complexitate care să permită tratarea lor în maximum 20 de minute.

BACALAUREAT ‘98

Pagina 4

DESF~ŞURAREA PROBELOR,

CORECTAREA ŞI NOTAREA

Punctajul acordat

fiecărui subiect se va transmite candidaŃilor o dată cu subiectul, iar baremul de corectare va fi afişat la avizierul unităŃii de învăŃământ imediat după încheierea probei scrise.

Corectarea şi notarea lucrărilor scrise se efectuează de cei doi profesori examinatori, în mod obligatoriu, în încăperi separate, iar schimbarea lucrărilor se face în prezenŃa vicepreşedintelui sau preşedintelui comisiei.

Corectarea şi notarea, pe baza baremului se înregistrează în borderouri separate. Preşedintele comisiei confruntă notele din borderouri şi, în cazul în care constată că între notele acordate unei lucrări există o diferenŃă mai mare de un punct, o repartizează pentru recorectare şi renotare unui alt profesor de specialitate. Preşedintele comisiei calculează nota finală a fiecărei lucrări ca medie aritmetică, fără rotunjire, cu două zecimale, din notele acordate.

Nota finală la examenul oral se trece în catalog şi în fişa personală a fiecărui candidat.

DEPUNEREA ŞI REZOLVAREA

CONTESTA[IILOR ContestaŃiile depuse şi înregistrate se rezolvă în două etape diferite:

* la comisia de bacalaureat din liceu; * la comisia judeŃeană de bacalaureat;

În prima etapă se primesc cererile pentru contestaŃii şi se

repartizează examinatorilor din comisie pentru a revedea lucrările. Comisiile judeŃene recorectează lucrările şi acordă note lucrărilor contestate, conform baremelor şi

metodologiei aplicate de comisiile de bacalaureat din liceu pentru probele scrise. Rezultatele la contestaŃii se comunică celor în drept prin afişare la avizierul liceului în termen de

cel mult trei zile de la depunerea contestaŃiilor.

REFORMA Toată ziua auzim vorbindu-se despre reformă. Cei care ar trebui să simtă cel mai bine reforma din învăŃământ ar trebui să fie elevii. Iată cum o “simt” ei prin răspunsurile date la următoarele cinci întrebări: 1. SimŃiŃi vreo schimbare în învăŃământul ultimilor doi ani? Dacă da, care? 2. Ce credeŃi că ar trebui să facă în primul rând Ministerul EducaŃiei NaŃionale? 3. Dacă aŃi fi director, care ar fi prima măsură pe care aŃi lua-o? 4. E mai bună noua structură cu semestre în loc de trimestre? 5. Dacă evaluarea se va face numai la sfârşitul semestrelor care credeŃi că ar fi

primele două efecte sesizabile? La prima întrebare 60 la sută din cei chestionaŃi au răspuns că nu simt nici un fel de

schimbare, 40 la sută au răspuns “da” în principal referindu-se la schimbările de la BAC şi admiterea la facultăŃi.

La a doua întrebare majoritatea consideră vitală o structurare mai bună a materiei de studiu: “Să se gândească la toate posibilităŃile – să nu ia decizii pripite, doar pentru a se alinia la standardele occidentale”, “să nu mai facă schimbări superficiale şi să încerce să construiască de jos, cărămidă cu cărămidă, tot ce scârŃâie”, “exprimarea clară a principiilor reformei”, “să ofere şansa elevilor să-şi aleagă singuri materiile pe care vor să le studieze”, “să refacă programa şcolară pentru a nu ne mai crede nişte idioŃi incapabili doar pe baza suprasolicitării nemotivate”.

Răspunsuri extrem de variate şi uneori chiar ilare s-au dat la întrebarea următoare. MulŃi au răspuns că ar aplica corect regulamentul, alŃii că ar sărbători evenimentul cu băutură. În ceea ce priveşte amenajarea unor locuri pentru fumat din nou părerile sunt împărŃite. Unii sunt pro şi alŃii contra. Un alt răspuns des întâlnit este legat de repunerea în funcŃiune a postului de radio şi dotarea fiecărei clase cu câte un ceas de perete, ambele măsuri având scopul de a scoate profesorii din clase în pauze. Iată câteva din cele mai originale măsuri pe care le-ar lua elevii, dacă ar fi directori: “ceasul să meargă”, “un bar la poarta liceului şi o piscină în curtea lui”, “aş înzestra liceul cu material auxiliar pentru sport”, “aş strânge fondul şcolii şi m-aş duce în Hawai”, “aş concedia un profesor de fizică”. Ideea introducerii semestrelor este discutabilă: 52 la sută preferă categoric trimestrele şi 44 la sută sunt de acord cu noua idee, ceilalŃi fiind indecişi. Odată introduse semestrele efectele sesizabile par a fi oboseala elevilor ce va determina şi o scădere vizibilă a notelor. În schimb, se consideră că notarea va fi mult mai obiectivă, dar că nu va fi posibilă aprofundarea materiei. Iată răspunsuri: “stressul şi nebunia”, “am înnebuni şi profesorii răzbunători nu-şi vor mai putea face datoria”, “dezorientarea totală a elevilor”, “repetenŃia şi abandonul şcolar”, “profesorii se vor oftica pentru că nu vor mai avea cataloage”.

STRUCTURA ANULUI ŞCOLAR 1998 – 1999 Ministerul EducaŃiei NaŃionale, luând în seamă nevoia unei raŃionalizări a programului de pregătire al elevilor şi având în vedere pregătirea preaderării şi

aderării României la Uniunea Europeană, propune o nouă structură pentru anul şcolar 1998-1999. Astfel, anul şcolar va cuprinde două semestre, după cum urmează: Semestrul I: 14 septembrie – 30 octombrie 1998 = învăŃământ, 31 octombrie – 8 noiembrie 1998 = vacanŃă, 9 noiembrie – 18 decembrie 1998 = învăŃământ, 19 decembrie – 3 ianuarie 1999 = vacanŃă, 4 ianuarie – 22 ianuarie 1999 = perioadă de evaluare semestrială finală, 23 ianuarie – 31 ianuarie 1999 = vacanŃă. Semestrul II: 1 februarie – 28 mai 1999 = învăŃământ, 29 mai – 6 iunie 1999 = vacanŃă, 7 iunie – 25 iunie 1999 = periodă de evaluare semestrială finală. 26 iunie – 12 septembrie = vacanŃă de vară.

MISS PREUNIVERSITARIA

Pagina 6

În cursul semestrului se mai acordă două săptămâni de vacanŃă de Paşte (care se

stabilesc de către direcŃiunile liceelor şi şcolilor, în funcŃie de structura confesională).

MISS PREUNIVERSITARIA-COMENTARII ŞI P~RERI

Alt bal, aceeaşi atmosferă.

Intrare anevoioasă în Casa Sindicatelor. (Unele) persoane- în stare bahicăe se plimbă de colo-colo, necontenit.

Spectacolul începe cu prezentarea… juriului şi a sponsorilor. Apoi apar concurentele… speriate. Publicul” îşi intră în mână”. Începe o evaluare rapidă a celor de pe scenă. PreŃul creştea văzând cu ochii, astfel încât la sfârşitul primei “ runde” erau suficienŃI bani pe jos pentru a putea cumpăra cel puŃin una dintre concurente şi a mai primi şi rest.

“ Personajele principale” ale serii au fost cei de la formaŃia Ad-hoc pe care i-am văzut apărând de mai multe ori pe scenă, decât concurentele.

La probele de perspicacitate şi cultură generală, fetele au fost într-adevăr la înălŃime… în plop.

A urmat o trupă de dans modern- care a dansat foarte… modern; adică fiecare cu schemele şi cu direcŃiile proprii. Apoi a urmat un“ Dans al lebedelor” autohton, în care “ balerinele” şi-au etalat “graŃioasele picioruşe de lebădoi”. Spectacolul se termină cu prezentarea câştigătoarelor. În discotecă, atmosfera este foarte fierbinte. Tipi ”tari” care vor să impresioneze (unele) reprezentante ale sexului ”slab” încep să bată pe b(i)eŃii elevi din Laurian. Muzică bună… datorată alcoolului. După câteva ”sute” băute fiecare auzea muzica preferată.

Carla

Pentru că e trimestrul al II-

lea şi pentru că trebuie să mai existe şi puŃină distracŃie după prea multă învăŃătură, s-a organizat Miss Preuniversitaria 1998.

Concurente au fost destule, 8 la număr, însă după părerea multora nu prea aveai de unde să alegi,

deoarece, în afară de cele trei fete care au urcat pe podium, restul au lăsat mult de dorit. Aş putea chiar aminti aici părerea lui Alex Delescu, care a afirmat că ”v-au tras clapa”.

Cine nu a fost la bal, nu a pierdut mare lucru (câteva lecŃii); dimpotrivă a economisit cel puŃin 7000 de lei şi a câştigat câteva ore de plimbare, pe o vreme superbă.

O bună parte dintre spectatori era colorată şi de mult trecută de 18 ani. Ceea ce a fost chiar “drăguŃ” a fost că ei aveau locurile cele mai bune spre deosebire de noi, elevii.

La prima apariŃie pe scenă a concurentelor, spectatorii s-au comportat acceptabil ( mă mir şi eu cum de s-a întâmplat acest lucru!). După aceea însă…

Deşi Alex a încercat să mai îndulcească publicul, se pare că mare lucru nu a reuşit. Se pare că nici el nu a avut o zi prea bună. Numărul “lebăduŃelor” a fost gustat de spectatori, însă a fost prea puŃin divertisment pentru un astfel de show.

Pe băieŃii de la “Ad-hoc” am avut timp să-i admirăm mai mult decât pe concurente. Cred că şi-au epuizat tot repertoriul. BineînŃeles că nu a lipsit şi o mică defecŃiune tehnică, altfel nici nu se putea.

Într-una din “pauze” cineva a încercat chiar să ne cânte două melodii cam prea vechi, dar nu a fost ascultat, căci elevii (şi nu numai ei) au simŃit nevoia să mai tragă dintr-o Ńigară (pentru a se mai calma?).

Cât despre concursul propriu-zis, nici el nu a fost prea reuşit. Ca să nu Ńină prea mult fetele pe scenă s-au cumulat două probe: cea de cultură generală şi cea de perspicacitate. Trebuie să apreciem că organizatorii s-au străduit să le uşureze proba concurentelor însă nu prea au avut succes.

Pe mulŃi i-am auzit spunând că, într-adevăr cine a urcat pe podium, a urcat pe merit deşi poate nu

aceasta ar fi trebuit să fie ordinea. Asupra acestui lucru nu mă pronunŃ. Dar poate că înainte de a ne înscrie la “Miss”, ar trebui să ne uităm cu ochi obiectivi în oglindă

pentru a-i ajuta pe unii prea dornici să-şi economisească banii! Cătălina

Toată lumea a aşteptat să se mai întâmple ceva interesant în Liceul“ A.T.Laurian”. Ei, bine! Ceva s-a întâmplat. Dacă a fost sau nu interesant, cam greu de zis. Cert este că a fost mai ”populat” decât în alŃi ani. Scena a fost plină cu monede, aruncate de generoşii spectatori, în mare parte din afara liceului. Concurentele au fost mai mult sau mai puŃin frumoase, mai mult sau mai puŃin inteligente şi nu în ultimul rând mai mult sau mai puŃin îmbrăcate, cu gust sau fără. Dar ce mai conteză? A fost un concurs de miss, în care fiecare trebuia să arate publicului tot ce are mai bun. Dar, de unde? Dacă nu aveau ce să arate. Picioare? Au fost! Dar, sincer, le-am fi preferat pe cele ale scaunelor. Perspicacitate? N-a mai fost de un secol încoace, cum a putut juriul (alcătuit şi el din profesori unul şi unul) să le ceară tocmai lor aşa ceva? Doamne, ce crimă! Sala a fost îngrozitor de friguroasă, însă, asta nu a împiedicat în nici un fel publicul să fie grozav de încăzit. Spectacolul a fost o călătorie în trecut, dar nu prea reuşită. ApariŃii urmate de dispariŃii; ambele instantanee. O formaŃie de dans modern în care sincronizarea era prezentă, dar lipsea cu desăvârşire. FormaŃia “Ad-hoc” a Liceului A.T.laurian, care a cântat doar pentru ea (scuza: s-a stricat staŃia când nu trebuia) şi în plus care a permis trecerea frontierelor sale unei intruse care nu prea avea treabă cu muzica sau poate din egoism îşi păstra vocea pentru cercul ei de fani. Care fani? DrăguŃ a fost, dar ce păcat că a trecut aşa repede.

Delia

MISS PREUNIVERSITARIA-COMENTARII ŞI P~RERI

Alt bal, aceeaşi atmosferă. Intrare anevoioasă în Casa Sindicatelor. (Unele) persoane- în stare bahicăe se plimbă de colo-colo, necontenit.

Spectacolul începe cu prezentarea… juriului şi a sponsorilor. Apoi apar concurentele… speriate. Publicul” îşi intră în mână”. Începe o evaluare rapidă a celor de pe scenă. PreŃul creştea văzând cu ochii, astfel încât la

sfârşitul primei “ runde” erau suficienŃI bani pe jos pentru a putea cumpăra cel puŃin una dintre concurente şi a mai primi şi rest.

“ Personajele principale” ale serii au fost cei de la formaŃia Ad-hoc pe care i- am văzut apărând de mai multe ori pe scenă, decât concurentele.

La probele de perspicacitate şi cultură generală, fetele au fost într-adevăr la înălŃime… în plop.

A urmat o trupă de dans modern- care a dansat foarte… modern; adică fiecare cu schemele şi cu direcŃiile proprii. Apoi a urmat un“ Dans al lebedelor” autohton, în care “ balerinele” şi-au etalat “graŃioasele picioruşe de lebădoi”. Spectacolul se termină cu prezentarea câştigătoarelor. În discotecă, atmosfera este foarte fierbinte. Tipi ”tari” care vor să impresioneze (unele) reprezentante ale sexului ”slab” încep să bată pe b(i)eŃii elevi din Laurian. Muzică bună… datorată alcoolului. După câteva ”sute” băute fiecare auzea muzica preferată.

IMAGINEA CELUILALT

Pagina 8

Carla

Pentru că e trimestrul al II-

lea şi pentru că trebuie să mai existe şi puŃină distracŃie după prea multă învăŃătură, s-a organizat Miss Preuniversitaria 1998.

Concurente au fost destule, 8 la număr, însă după părerea multora nu prea aveai de unde să alegi, deoarece, în afară de cele trei fete care au urcat pe podium, restul au lăsat mult de dorit. Aş putea chiar aminti aici părerea lui Alex Delescu, care a afirmat că ”v-au tras clapa”.

Cine nu a fost la bal, nu a pierdut mare lucru (câteva lecŃii); dimpotrivă a economisit cel puŃin 7000 de lei şi a câştigat câteva ore de plimbare, pe o vreme superbă.

O bună parte dintre spectatori era colorată şi de mult trecută de 18 ani. Ceea ce a fost chiar “drăguŃ” a fost că ei aveau locurile cele mai bune spre deosebire de noi, elevii.

La prima apariŃie pe scenă a concurentelor, spectatorii s-au comportat acceptabil ( mă mir şi eu cum de s-a întâmplat acest lucru!). După aceea însă…

Deşi Alex a încercat să mai îndulcească publicul, se pare că mare lucru nu a reuşit. Se pare că nici el nu a avut o zi prea bună. Numărul “lebăduŃelor” a fost gustat de spectatori, însă a fost prea puŃin divertisment pentru un astfel de show.

Pe băieŃii de la “Ad-hoc” am avut timp să-i admirăm mai mult decât pe concurente. Cred că şi-au epuizat tot repertoriul. BineînŃeles că nu a lipsit şi o mică defecŃiune tehnică, altfel nici nu se putea.

Într-una din “pauze” cineva a încercat chiar să ne cânte două melodii cam prea vechi, dar nu a fost ascultat, căci elevii (şi nu numai ei) au simŃit nevoia să mai tragă dintr-o Ńigară (pentru a se mai calma?).

Cât despre concursul propriu-zis, nici el nu a fost prea reuşit. Ca să nu Ńină prea mult fetele pe scenă s-au cumulat două probe: cea de cultură generală şi cea de perspicacitate. Trebuie să apreciem că organizatorii s-au străduit să le uşureze proba concurentelor însă nu prea au avut succes.

Pe mulŃi i-am auzit spunând că, într-adevăr cine a urcat pe podium, a urcat pe merit deşi poate nu aceasta ar fi trebuit să fie

ordinea. Asupra acestui lucru nu mă pronunŃ. Dar poate că înainte de a ne înscrie la “Miss”, ar trebui să ne uităm cu ochi obiectivi în oglindă

pentru a-i ajuta pe unii prea dornici să-şi economisească banii! Cătălina

Toată lumea a aşteptat să se mai întâmple ceva interesant în Liceul“ A.T.Laurian”. Ei, bine! Ceva s-a întâmplat. Dacă a fost sau nu interesant, cam greu de zis. Cert este că a fost mai ”populat” decât în alŃi ani. Scena a fost plină cu monede, aruncate de generoşii spectatori, în mare parte din afara liceului. Concurentele au fost mai mult sau mai puŃin frumoase, mai mult sau mai puŃin inteligente şi nu în ultimul rând mai mult sau mai puŃin îmbrăcate, cu gust sau fără. Dar ce mai conteză? A fost un concurs de miss, în care fiecare trebuia să arate publicului tot ce are mai bun. Dar, de unde? Dacă nu aveau ce să arate. Picioare? Au fost! Dar, sincer, le-am fi preferat pe cele ale scaunelor. Perspicacitate? N-a mai fost de un secol încoace, cum a putut juriul (alcătuit şi el din profesori unul şi unul) să le ceară tocmai lor aşa ceva? Doamne, ce crimă! Sala a fost îngrozitor de friguroasă, însă, asta nu a împiedicat în nici un fel publicul să fie grozav de încăzit. Spectacolul a fost o călătorie în trecut, dar nu prea reuşită. ApariŃii urmate de dispariŃii; ambele instantanee. O formaŃie de dans modern în care sincronizarea era prezentă, dar lipsea cu desăvârşire. FormaŃia “Ad-hoc” a Liceului A.T.laurian, care a cântat doar pentru ea (scuza: s-a stricat staŃia când nu trebuia) şi în plus care a permis trecerea frontierelor sale unei intruse care nu prea avea treabă cu muzica sau poate din egoism îşi păstra vocea pentru cercul ei de fani. Care fani? DrăguŃ a fost, dar ce păcat că a trecut aşa repede.

Delia Dezamăgirea publicului nu ne-a lăsat indiferenŃi şi de aceea am efectuat un sondaj (eşantionul a

fost de 72 elevi): 1 AŃi fost la MISS? 43 la sută nu au fost. Deci au învăŃat ceva din experienŃele anterioare. Au existat totuşi 57 la sută care s-au încăpăŃânat să mai încerce o dată. 2. V-au plăcut: a)concurentele; b)spectacolul;c)discoteca? La această întrebare procentele sunt destul de diferite: 2 la sută au fost foarte încântaŃi de spectacol; 4 la sută nu au nimic de reproşat, le-a plăcut totul; 14 la sută au preferat discoteca; la 55 la sută le-au plăcut concurentele, iar 25 la sută au considerat acest Miss Preuniversitaria un dezastru. 3. Ce părere aveŃi despre comportamentul celor din sală? Toate răspunsurile au transmis acelaşi mesaj, dar exprimat în feluri diferite. Publicul s-a comportat groaznic, aceasta este părerea tuturor. CitiŃi: “needucat, dar a corespuns cu valoarea spectacolului”, “au aruncat cu monede pentru că nu le-a plăcut spectacolul - comportament de mahala”, “inuman, dar în mare parte meritat de spectacolul deosebit de reuşit”, “animale, aere, bogăŃie - în monede de 100 lei”, “a fost deplorabil; foarte multe persoane s-au purtat ca nişte fiinŃe lipsite de raŃiune”, “primele două rânduri au fost pline de Ńigani şi şmecheri deci…”, “conform meritelor celor de pe scenă - 3400 lei”, “proastă: aşa spectacol, aşa spectatori”. 4. Decizia finală a juriului vi s-a părut bună? Doar 26 la sută nu au fost de acord cu juriul, restul de 74 la sută au fost mulŃumiŃi: “da (eram prea ameŃit ca să mai observ concurentele dar, am încredere în nea Nellu)”, “da, deoarece au fost cele care au răspuns la proba de cultură generală”. 5. Ce alegeŃi din variantele următoare: a) Miss Preuniversitaria la Casa Sindicatelor – cu fauna de rigoare, b) Miss Preuniversitaria în aulă cu invitaŃii nominale, c) RenunŃarea participării liceului nostru la concursul de M.P.? Răspunsurile au fost: a) 60 la sută, dar fără faună, b) 38 la sută, poate la teatru, c) 2 la sută. 6. ScrieŃi câteva rânduri despre Miss Iată câteva impresii: “A fost bine organizat; ar fi fost mai bine dacă s-ar fi instaurat ordinea în sală”, “fetele au fost foarte curajoase pentru că au participat şi să le fie ruşine celor care au aruncat cu bani, pixuri şi alte chestii în ele”, “jaf; spectacolul nu a fost reuşit; trebuie refăcut!”, “băutură scumpă, coadă interminabilă, Ńigări scumpe, gagici hâde”, “cel mai prost, asta nu înseamnă că nu s-au străduit, s-a văzut ceva, dar prea puŃin”, “elegantă, inteligentă, dar nu are faŃă de o veritabilă miss”, “concurentele s-au făcut de

ruşine cu cultura lor generală; organizarea a fost proastă”, “este genul de femeie mamut, care nu are nici o tangenŃă cu frumuseŃea, toate astea din cauza unui juriu care nu are nimic în comun cu tinereŃea şi estetica”.

IMAGINEA CELUILALT

Pagina 8

Interviu cu Miss

Preuniversitaria 1998

1. Dimensiuni ÎnălŃimea:1,69 m, greutatea: 53 kg.

2 Zodia: Taur. 3 Crezi că a arăta bine este cel

mai important lucru? Este un lucru important, dar nu major. Oricine îşi doreşte să arate bine, dar e preferabil ca frumuseŃea să se combine şi cu alte calităŃi

4 Te simŃI admirată de reprezentanŃii sexului opus? Da, sau cel puŃin aşa îmi place să cred.

5 Ai observat vreo schimbare de când ai câştigat titlul de Miss? BineînŃeles. Atât din partea băieŃilor, cât şi din

partea fetelor. Fiecare vrea să mă vadă aşa cum sunt eu, cea de zi cu zi, comparativ cu cea de pe scenă.

6 Cum crezi că ar fi trebuit să arate clasamentul? Nu pot să fac un alt clasament deoarece nu aş putea fi obiectivă.

7 Cum te-ai simŃit pe scenă? Cam încordată, datorită atmosferei stresante din sală. 8 Ce fel de elevă eşti? Nu pot afirma nimic în această privinŃă, dar dacă ar fi să mă iau după

părerea colegei mele, puŃin cam “tocilară”. 9 Dar ca adolescentă? Încerc să profit cât mai mult de aceste clipe unice ale adolescenŃei. 10 Ce te-a determinat să participi la acest concurs? Pur şi simplu pentru faptul că am vrut să

am o amintire plăcută din anii de liceu. În acelaşI timp m-au influenŃat mult şi prietenii, cu ajutorul cărora am reuşit să trec peste unele comlexe.

11 Dacă Ńi s-ar oferi posibilitatea să înlături definitiv un defect pe care l-ai alege? Cred că egoismul.

12 Crezi în existenŃa bărbatului ideal? Cum arată el? În nici un caz. Cred că ar fi plictisitor. 13 Cu ce gânduri porneşti spre finală? Îmi doresc să mă sprijine nu doar prietenii ci întregul

liceu, pe care sper să nu îl dezamăgesc. 14 Care sunt, după părerea ta motivele pentru care ai câştigat concursul? Aceasta a fost opinia

juriului. 15 Cum crezi că ar fi trebuit să fie atmosfera din sală pentru a face concurentele să se simtă mai

bine? Aici sunt mai multe de spus. Puteau măcar să renunŃe la capacele de coca-cola. 16. Principiu de viaŃă: “ Mă îndoiesc, deci cuget, cuget, deci exist.”`

Laurianul văzut din afară

A terminat clasa a VIII-a la noi anul trecut şi sfătuită de părinŃi a dat admitere la alt liceu din oraş. Are deja şase luni de

când e în alt mediu şi de aceea ne-am gândit că ar putea să ne ofere o altfel de părere despre liceul nostru, despre un Laurian văzut din afară. Imaginea de care se bucură Laurianul în exterior este foarte

variată, dar, în general, tinde să se focalizeze pe viaŃa boemă (atât de atrăgătoare pentru adolescenŃii de azi). Însă, odată intraŃi, elevii au o surpriză (ne)plăcută: viaŃa este destul de serioasă şi în Laurian. După ce realizează acest lucru, elevii se grupează în diferite categorii: cei numiŃi tocilari, fraieri, care învaŃă (din diverse motive), merg pe la olimpiade, etc., alŃii, cei mai mulŃi, sunt cei care stau în banca lor şi îşi văd de treabă, neexcelând în nimic (poate în apatie). Această categorie este cea mai întâlnită în liceele din Botoşani, deci nu aparŃine exclusiv Laurianului. Cealaltă categorie - şmecheraşii – categoria cea mai gălăgioasă, mai populară, mai cunoscută, deci, cea care simbolizează Laurianul, este compusă din acei “revoltaŃi” pe lume sau pe orice altceva. Aceşti elevi “se gurguŃă” din anonimatul normalităŃii, pentru a intra în anonimatul grupuleŃelor vesele, în care la modă e să nu înveŃi, să fumezi, să bei şi să ai totdeauna ceva “funny” de spus. E frumoasă viaŃa în aceste bisericuŃe: distracŃie, distracŃie, …, tot ceea ce-şi poate dori un tânăr de liceu nu? Mai există şi unii care cam exagerează în direcŃia asta, ajungând practic să fie nişte “oi Ńe” fără un singur neuron personal (vreau să spun, un singur neuron care să reprezinte propriile lor opinii), elevi îndobitociŃi de filme sângeroase şi “porcoase”, având în craniu doar un vag sentiment de sictir faŃă de toŃi şi de toate (efecte de grup…). Poate pare o imagine exagerată, sumbră, dar, din păcate ea există aproape în toate liceele din Ńară. Categoria celor de mai sus nu este de fel cea mai numeroasă, dar, pentru că aşa cum am spus, fac multă gălăgie, ajunge să fie ceea ce vede lumea în Laurian. AŃi observat că toate cele de mai sus se potrivesc şi altor licee din Botoşani. Acum am ajuns la ceea ce individualizează Laurianul. Elevii cu siguranŃă nu. Părerea mea este că profesorii sunt cei care fac Laurianul deosebit. Există mai mult respect pentru elev şi un regim didactic care permite o mai mare libertate de expresie decât în alte licee din Botoşani. BinenŃeles că diferenŃa nu e prea mare, mai sunt foarte multe de făcut în direcŃia aceasta, dar măcar unii profesori au înŃeles că adevărata cale de a câştiga respectul elevului nu Ńine de catalog şi de arta a fi “dur” cu el, ci pur şi simplu de principiul “respectă şi vei fi respectat!” (în general).

Am auzit că se preconizează anumite schimbări în liceele româneşti şi că se preconizează elaborarea unui alt sistem de evaluare a elevului – fără catalog, doar cu două teste la sfârşit de semestru. Lipsa catalogului va fi un şoc puternic pentru profii care şi-au făcut din el principala “armă” sau legătură cu elevii. Totuşi, cred că în Laurian nu vor fi prea multe victime printre profesori, pentru că majoritatea îşi datorează autoritatea propriei personalităŃi. Da, dar printre elevi?.

Mădălina Vedere din Iaşi Văzut din afară Liceul “A.T.Laurian” este la fel ca şi din interior. Dacă ne gândim la sensul strict al verbului “a vedea” aş putea să vă spun, sincer, că de la Iaşi, de exemplu, Laurianul nu se prea vede. Privind şi analizând din alt punct de vedere el “se vede” chiar foarte bine. Laurianul a reuşit să-şi construiască, în jurul său, o imagine pronunŃată, care rezistă în timp şi spaŃiu. Nu contează dacă se vede sau nu. Cert este că spiritul său, este prezent în profesori, în elevi şi nu în ultimul rând în clădirea veche. Poate următoarea afirmaŃie vi se va părea puŃin deplasată, dar asta este: Laurianul este un liceu

IMAGINEA CELUILALT

Pagina 8

care are personalitate, spirit. Personalitate, care a influenŃat elevi, profesori, mentalităŃi. Este un liceu pe care nu-l poate schimba nimeni şi nimic. Probabil acesta este farmecul Laurianului. Poate din această cauză el nu a putut şi nici nu va putea fi comparat cu nici un alt liceu. Nonconformismul acesta, pe care-l afişează mai tot timpul îi dă o notă de superioritate, discordantă, ce-i drept, cu restul mediului. Liceul a creat în jurul său un mit, despre care multă lume vorbeşte mai tare sau mai încet, mai sigur sau mai nesigur, dar vorbeşte. Asta contează foarte mult. A reuşit să se facă cunoscut prin multe lucruri (cele mai multe bune, cred) s-

a impus necondiŃionat unde “a fost”. Nostalgia terminării acestui liceu rămâne şi revine peste mulŃi ani în sufletul tuturor. AbsolvenŃi fiind, nu rămânem decât cu nostalgia a tot ceea ce-a fost frumos timp de patru ani. Luciana

RELA[IILE INTERPERSONALE: LE-A[I UMANIZAT ?

RelaŃiile umane între

colegii de serviciu mai bine să se practice decât să se teoretizeze. Depinde de fiecare dintre noi să

facem din prezenŃa laolaltă a oamenilor un prilej de bucurie, nu un coşmar al existenŃei, pentru că omul este pentru om sursa celor mai autentice satisfacŃii, dar şi rezervorul inepuizabil al atâtor frustrări.

Vă propunem un test psihologic, adaptat după Sidney Lecker, cu ajutorul căruia vă puteŃi evalua capacitatea de a întreŃine relaŃii umane cu colegii şi colegele dumneavoastră. GândiŃi-vă la colegul sau colega de birou, la persoana cu care trebuie să colaboraŃi pentru realizarea obligaŃiilor de serviciu.

ÎncercuiŃi una din cele trei variante asociate fiecărui enunŃ. Important este să vă raportaŃi la felul dumneavoastră de a fi, de a vă comporta, la realitatea aşa cum este ea. ParcurgeŃi testul în întregime. Numai astfel veŃi putea afla cât de mult aŃi reuşit să vă umanizaŃi relaŃiile interpersonale! Punctaj: 1.Deloc 2.PuŃin 3.Foarte mult

1.Îmi simpatizez colegul ( colega ), 2.Eu şi colegul ( colega ) ne contrazicem, 3.Ne înŃelegem reciproc, 4.Ne petrecem timpul liber împreună, 5.Avem aceleaşi gusturi, 6.Colaborăm bine împreună, 7.Vorbim mult între noi, 8.Colegul ( colega ) mă respectă, 9.Îmi respect colegul ( colega ), 10.Eu şi colegul ( colega ) evaluăm diferit lucrurile, 11.Când ne depăr Ńim îi simt lipsa, 12.Ne gândim să ne separăm birourile, 13.Avem interese comune, 14.Când unul dintre noi vorbeşte celălalt îl întrerupe, 15.Când apare vreo problemă o discutăm împreună,

Calcularea scorului Pentru enunŃurile 2, 3, 4, 5, 7, 11, 12 primiŃi numărul de puncte egal cu cifra pe care aŃi încercuit-o. Pentru enunŃurile 1, 6, 8, 9, 10, 13, 14, 15 primiŃi câte 3 puncte dacă aŃi încercuit cifra 1 şi câte un punct dacă aŃi încercuit cifra 3. Dacă aŃi încercuit cifra 2 rămâneŃi cu 2 puncte. FaceŃi suma punctelor obŃinute. Ea poate să varieze între 15 şi 45 de puncte.

Interpretarea r ăspunsurilor 15 - 25 puncte RelaŃiile cu colegul sau colega dumneavoastră sunt reci, dacă nu chiar ostile. De ce nu sunteŃi mai tolerant ? De ce nu încercaŃi să vedeŃi şi calităŃile colegului sau colegei. Cu siguranŃă că ele există. CăutaŃi să vă apropiaŃi cu mai multă înŃelegere de cei cu care trebuie să cooperaŃi. ÎncercaŃi simplu şi uman printr-un salut colegial, urmat de întrebarea firească: "Ce mai faci ?". VeŃi observa curând că relaŃiile de seviciu se vor umaniza. Dacă la momentul potrivit veŃi şti să faceŃi un compliment discret sau veŃi lăuda cu dreptă măsură calităŃile colegului ( colegei ), fiŃi siguri că prin reciprocitate veŃi beneficia de un tratament

asemănător. Astfel relaŃiile interpersonale se vor umaniza. 26 - 35 puncte AŃi reuşit să păstraŃi relaŃiile interpersonale bine. Dar binele este duşmanul mai binelui. Nu vă mulŃumiŃi cu atât. FiŃi şi mai sensibil la aşteptările colegului ( colegei ). Prelungirea bunele relaŃii de la serviciu în timpul liber conferă caracter uman relaŃiilor formale. Nu economisiŃi bunele sentimente faŃă de colegul ( colega ) dumneavoastră. ExprimaŃile deschis. Nu aveŃi ce pierde! 36 - 45 puncte RelaŃiile interpersonale sunt cu adevărat umane. Nu uitaŃi însă că ceea ce aŃi reuşit, umanizarea relaŃiilor cu colegii şi colegele dumneavoastră, se poate pierde uşor. Flacăra vie a relaŃiilor interpersonale păleşte şi se stinge în cele din urmă dacă oxigenul umanismului manifestat cotidian se rarefiază.

SPICE GIRLS "Mai bine gălăgioase şi stridente, decât liniştite şi neobservate"

Sălbatice, foarte sălbatice sunt ele, Spice Girls. Aşa

cum pot fi fetele dintr-o formaŃie de cinci! Sunt independente, şi nu permit amestecul nimănui în cariera şi viaŃa lor personală. Conform motto-ului: "Tânără, sălbatică, fericită", Spice Girls fac ceea ce le place şi îşi permit ceea ce vor!

BineînŃeles că nu le merge întotdeauna, dar chiar şi o încercarea le face plăcere. Aproape nici o formaŃie nu ia aşa uşor întregul business ca şi ele, dar tocmai aceasta le este reŃeta succesului.

MUZIC~

Pagina 10

Victoria Adams (21), Geri Malliwell (22), Melanie Brown (20), Melanie Chisolm (20) şi Emma Bunton (18) au devenit idolul altor fete care de mult nu mai acceptă să se poarte aşa cum se cum ar dori lumea. În mod sigur, în spatele comportamentului lor sălbatic, există şi o doză de calcul, deoarece ele preferă să fie zgomotoase şi să sară în ochi, decât să stea liniştite într-un colŃ,

fără să treacă observate! Fetele regretă însă unele ieşiri sau fapte comise. Victoria este de părere că fără Make-up arată oribil. Totuşi este mândră de urechile ei pe

care le consideră deosebit de frumoase. Porecla lui Melanie Chisolm era în trecut "Holland" - pentru că această Ńară este la fel de

plată ca şi sânii ei... îşi purta porecla cu resemnare! Lui Melanie Brown îi plac bărbaŃii reŃinuŃi, adică exact opusul ei! Emma care este numită "fetiŃa dulce cu ochi albaştri" sau "nevinovăŃia de la Ńară", poartă,

după spusele ei, lenjerie din piele. Ce să-i faci, aparenŃele înşeală! Expresia cu care, cea din urmă membră a grupului Geri, îşi arată farmecele seducând

bărbaŃii este: "Ia nişte fise, sună-Ńi părinŃii şi spune-le că în seara asta NU dormi acasă" Şi îi merge!

Cam asta despre "fetele codimentate" Spice Girls!Muşei Luiza

Spice up your life When you're feeling sad and low We will take you Where you gotta go Smiling dancing Everything is free All you need is positivity Chorus: Colours of the world Spice up your life Every boy and girl Spice up your life People of the world Spice up your life Slam it to the left If you're having a good time Shake it to the right If you know that you feel fine Chicas to the front Hi ci ya hold tight Yellow men it Timbucktoo Colour for both me and you Kung Foo fighting dancing queen Tribal space man And all that's in between Chorus: Flamenco Lambada But HipHop is harder We moon walk the foxtrot Then polka the salsa Shake shake shake haka Shake shake shake haka

SPICE GIRLS "Mai bine gălăgioase şi stridente, decât liniştite şi neobservate"

Sălbatice, foarte sălbatice sunt ele, Spice Girls. Aşa cum pot fi fetele dintr-o formaŃie de

cinci! Sunt independente, şi nu permit amestecul nimănui în cariera şi viaŃa lor personală. Conform motto-ului: "Tânără, sălbatică, fericită", Spice Girls fac ceea ce le place şi îşi permit ceea ce vor!

BineînŃeles că nu le merge întotdeauna, dar chiar şi o încercarea le face plăcere. Aproape nici o formaŃie nu ia aşa uşor întregul business ca şi ele, dar tocmai aceasta le este reŃeta succesului.

Victoria Adams (21), Geri Malliwell (22), Melanie Brown (20), Melanie Chisolm (20) şi Emma Bunton (18) au devenit idolul altor fete care de mult nu mai acceptă să se poarte aşa cum se cum ar dori lumea. În mod sigur, în spatele comportamentului lor sălbatic, există şi o doză de calcul, deoarece ele preferă să fie zgomotoase şi să sară în ochi, decât să stea liniştite într-un colŃ, fără să treacă observate! Fetele regretă însă unele ieşiri sau fapte comise.

Victoria este de părere că fără Make-up arată oribil. Totuşi este mândră de urechile ei pe care le consideră deosebit de frumoase.

Porecla lui Melanie Chisolm era în trecut "Holland" - pentru că această Ńară este la fel de plată ca şi sânii ei... îşi purta porecla cu resemnare!

Lui Melanie Brown îi plac bărbaŃii reŃinuŃi, adică exact opusul ei! Emma care este numită "fetiŃa dulce cu ochi albaştri" sau "nevinovăŃia de la Ńară", poartă,

după spusele ei, lenjerie din piele. Ce să-i faci, aparenŃele înşeală! Expresia cu care, cea din urmă membră a grupului Geri, îşi arată farmecele seducând

bărbaŃii este: "Ia nişte fise, sună-Ńi părinŃii şi spune-le că în seara asta NU dormi acasă" Şi îi merge!

Cam asta despre "fetele codimentate" Spice Girls!

MUZIC~

Pagina 10

z Spice up your life When you're feeling sad and low We will take you Where you gotta go Smiling dancing Everything is free All you need is positivity Chorus: Colours of the world Spice up your life Every boy and girl Spice up your life People of the world Spice up your life Slam it to the left If you're having a good time Shake it to the right If you know that you feel fine Chicas to the front Hi ci ya hold tight Yellow men it Timbucktoo Colour for both me and you Kung Foo fighting dancing queen Tribal space man And all that's in between Chorus: Flamenco Lambada But HipHop is harder We moon walk the foxtrot Then polka the salsa Shake shake shake haka Shake shake shake haka

VOLTAJ

După ani de zile în care nu s-a mai auzit nimic de Voltaj , grup de bază în scena rock autohtonă din anii ’80; în decembrie 1996, a avut loc prima lansare discografică - albumul “Pericol de moarte”.

Finalizarea acestui proiect a fost o adevărată încercare a nervilor celor cinci muzicieni. “Nu a fost vorba de nişte probleme” Ńine să precizeze chitaristul Gabi Constantin. Probleme au existat însă în privinŃa managementului, motiv pentru care grupul Voltaj a încetat colaborarea cu firma Cardinal ’93. “De fapt, problema este că nu am reuşit ceea ce ne-am propus, adică să delimităm partea muzicală de cea materială”, continuă Gabi. “Pericol de moarte” este, într-un fel, o compilaŃie în care alături de piese foarte mari pot fi regăsite şi vechi succese ce au marcat cariera grupului. Şi asta nu din cauză că nu ar fi existat suficient material nou: “Dimpotrivă, am avut chiar foarte multe piese şi a fost destul de greu să renunŃăm la unele dintre ele dar motivul principal l-a constituit faptul că acele piese mai vechi nu au fost niciodată editate oficial. Într-un fel, ne-am simŃit obligaŃi să le includem pe album, pentru fanii care ar fi dorit să le asculte”.

Poate vă întrebaŃi dacă merită într-adevăr dacă să ascultaŃi acest album. “Pentru cei tineri ar merita să-l asculte din curiozitate”, vine imediat recomandarea. “În primul rând noi nu suntem ŃinuŃi în loc de vreun tipar. Noi ne păstrăm stilul fără a căuta schimbarea ca să ne vindem; vrem să cântăm exact ce simŃim şi dacă publicului îi place asta, e foarte bine, dacă nu-i place, aşteptăm până când o să-i placă”.

“O să-i convingem” interveni Vali. “Efectiv, foarte mulŃi din cei care cântă au devenit sclavii publicului şi cântă chestii de astea dulcegi, de pleci de acolo leşinat. Noi ne-am ferit de asta şi cred că un tip care vrea să asculte ceva ce nu e neapărat comercial, va fi mulŃumit de ceea ce ascultă la formaŃia Voltaj”.

Claudia

Ar şiŃa nopŃii

Se lasă seara, oraşu-i adormit Şi străzile sunt pline De un abur de dorinŃă Care vrea să fie risipit Pierdut în noapte, destin necunoscut Peste tot ce te-nconjoară Se aşterne ca o umbră Apăsarea timpului pierdut Şi vrei să vezi Şi vrei să ai Zile banale şi nopŃi fără sfârşit Ca o mare fără valuri Ce visează să te-nece Te acoperă la infinit Şi pe trotuare în oraşul adormit Te aşteaptă să te prade BăieŃi grei, femei uşoare Ce vor totul sau nimic R: BăieŃi grei, femei uşoare Hai, hai numai bani să ai BăieŃi grei, femei uşoare Hai, hai, viaŃa să le-o dai BăieŃi grei, femei uşoare Negustori de senzaŃii Vând plăcere şi tentaŃii Pe trotuare

FINALURI

Pagina 10

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9.

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

A.T.L.-uri Orizontal

1.A.T.L.-ul de bază; 2.Apare din când în când pe la noi, mai ieftină ca o Ńigară dar mult mai incendiară; 3.Cer în FranŃa; Dan Trifan; 4.SoŃie de negru; Urs pe dos; 5.Huiduit; Stea de cinema; 6.Vestul Islandei; Imn; 7. Celălalt A.T.L.; 8.MulŃi îşi doresc să ajungă acolo după; Perioadă istorică; 9. OTAN 1,2; Unul agitat nu o are.

Vertical

1.Numele profesoarei coordonatoare la A.T.L. Cultural; România (auto); 2.Theodor se poate prescurta şi aşa; Ceva Otonel; 3.Îi datorăm lui patru din anii frumoşi ai adolescenŃei; 4. Prenume feminin; 5.Uniunea Ordinii Europene Actuale; Vin acrit; 6.Post de televiziune german; Unii zic că e de după uşă; 7.Cămaşă Ńărănească (pl.); Cel care trage nu sforile ci storurile; 8.Prenume feminin prezent şi prin A.T.L.; 9.Cafeaua poate fi şi aşa. +Dic Ńionar : cmena

FINALURI

Pagina 10

FLASH LA MISS:

Cuvânt de ordine – CANCER Missa – BUUN~…? Spectacolul – “NO COMMENT” Publicul – TABL~ DE ŞAH Sonorizarea – NAŞPA R~U La protocol – AD-HOC ÎN UNPLUGGED

Zvonuri – ADIO BALURI LA SINDICAT (din surse sigure) Monetarul – 5215 LEI (MONEDE DE 5, 10, 50, 100) + 25 DE COPEICI La discotecă - B~T~I CA-N BRONX A doua zi – MAHMUREAL~ MARE

Cod penal Pentru nefumători: � Fumul de Ńigară întotdeauna se îndreaptă către nefumător, indiferent de direcŃia vântului. � Plăcerea rezultată dintr-o Ńigară este direct proporŃională cu numărul nefumătorilor din vecinătate. � Un fumător este întotdeauna atras de zona FUMATULUI INTERZIS. � Durata vieŃii unei Ńigări este direct proporŃională cu intensitatea protestelor nefumătorilor. Pentru viitorii şoferi: Dacă toate maşinile vin spre tine, eşti pe banda greşită Legea relativităŃii (reformulată): Durata unui minut depinde de care parte a uşii de la baie te afli. Pentru profii de istorie: Ceea ce oamenii învaŃă din istorie este că oamenii nu învaŃă nimic din istorie.

Număr realizat cu sprijinul ziarului “Actualitatea”

COLECTIVUL DE REDAC[IE

Redactori : Claudia Tauciuc, Valentin Iacob, Luiza Muşei, Cătălina Tudosă, Aurelia Alexa Colaboratori : Delia Horoşincu, Steliana [opa Coordonator : prof. Ioan Onofrei