Atestat - Prezentare generala a S.C. Pamora S.R.L.
description
Transcript of Atestat - Prezentare generala a S.C. Pamora S.R.L.
CAPITOLUL I.
PREZENTAREA GENERALĂ A
S.C.”PAMORA” S.R.L.
Date informative privind societatea
comercială
Societatea comercială “PAMORA” S.R.L. ,în baza cererii de înmatriculare,
a fost înregistrată la Registrul Comerţului Oradea sub numărul J 05/210/2001.
S.C. “PAMORA” S.R.L. a luat fiinţă ca urmare a actului de voinţă încheiat
între Popescu Maria si Anton Marius.
Societatea s-a infiinţat pe baza Legii 31/1990 a societaţilor comerciale care
reglementează cinci forme legale pentru persoanele juridice care desfasoară
acte/fapte de comerţ.
Sediul societăţii comerciale “PAMORA” S.R.L. este în România ,
municipiul Oradea, str. Teiului nr. 26 , iar durata de funcţionare a acesteia este
nelimitată cu începere de la data înmatriculării în Registrul Comerţului.
Capitalul social
Capitalul social al S.C. “PAMORA” S.R.L. este integral român şi se ridică
la valoarea de 260 000 000 lei.
Capitalul social este divizat în 2600 părţi sociale ,fiecare parte socială
având o valoare nominală de 100 000 lei.
Deţinerea de către cei doi asociaţi a capitalului social se realizează astfel:
~d-l Anton Marius deţine 1300 părţi sociale , reprezentând contravaloarea a
jumătate din capitalul social.
~d-na Popescu Maria deţine restul de 1300 părţi sociale , reprezentând
contravaloarea a jumătate din capitalul social.
Forma juridică a societăţii este societatea cu răspundere limitată, care are
următoarele caracteristici:
-capitalul social este divizat în părţi sociale , valoarea unei părţi sociale neputând
depăşi valoarea de 100 000 lei/parte socială;
-proprietarii societăţii se numesc asociaţi , iar numărul maxim de asociaţi
este de 50;
-capitalul social minim este de 2 000 000 lei;
-obligaţiile sociale sunt garantate cu patrimoniul societăţii , asociaţii răspunzând
numai cu cota lor socială;
-părţile sociale ale asociaţilor sunt , în principiu , netransmisibile altor persoane şi
nici reprezentate prin titluri negociabile aşa cum sunt acţiunile
Obiectul de activitate
Obiectul de activitate al societăţii comerciale “PAMORA” S.R.L. este
confecţionarea de fuste şi pantaloni pentru femei. Existenţa unui puternic sector de
cercetare şi proiectare a produselor finite a determinat dezvoltarea producţiei
societatea având în patrimoniul său o dotare tehnică de calitate de provenienţa
italiană.
Societatea comercială realizează venituri din export cca 65%, iar restul de
35% din vânzările interne. Singura ţară în care societatea comercială îşi exportă
produsele este ITALIA.
Structura organizatorică
Structura organizatorică la S.C. “PAMORA” S.R.L. este una ierarhic
funcţională.
Directorului general (managerului) îi sunt subordonaţi :
-directorul de marketing
-directorul de producţie
-directorul economic
-directorul de personal
Directorilor de compartimente le sunt subordonaţi şefii
subcompartimentelor lor , iar acestora le sunt subordonaţi muncitorii.
Relaţiile organizatorice sunt raporturile dintre compartimente , funcţii şi
posturi pentru asigurarea unui schimb permanent de informaţii.Relaţiile între cei
doi asociaţi si cei patru directori adjuncţi sunt relaţii de autoritate . Compartimentul
juridic şi cenzorii se află în relaţii de reprezentare faţă de celelalte
compartimente ale unitaţii.
Fiecare compartiment sobordonat unui director adjunct se află faţă de
acesta în relaţii de autoritate ierarhică , adică directorul are dreptul să dea ordine ,
dispoziţii , şi să fie informat în legătură cu modul în care se transpun în practică
dispoziţiile date , iar compartimentele faţă de ceilalaţi directori adjuncţi se află în
relaţii de autoritate funcţională , adică ceilalalţi directori adjuncţi au posibilitatea
de a da îndrumări, instrucţiuni în domeniul în care sunt specializaţi.
AdministratoriCenzori
Consilier juridic
Director economic
Director de
personal
Birou desfacere
Atelier productie
Director com
Directorde
productie
Control financiar
Birou marketing
Birou financiar contabil
Birou personal
Birou salarizare
Sectie prelucrari
CAPITOLUL II.
ORGANIZAREA DECONTĂRILOR FISCALE PRIVIND
IMPOZITUL PE PROFIT
2.1. Impozitul pe profit în România
Impozitul pe profit are un loc deosebit atît din prisma contribuţiei sale la
formarea bugetului public , cît şi prin influenţa sa asupra activităţilor economico-
financiare generatoare de profit şi asupra structurii de ansamblu a economiei
naţionale.Tocmai de aceea , instituirea acestui impozit în practica noastră fiscală s-a
realizat începând cu data de 1 ianuarie 1991. În acest scop , a fost edictată o lege
specială vizând reglementarea detaliată a impozitului pe profit , prin care au fost
excluse modalităţile anterioare de impunere diferenţiată a beneficiilor, şi anume
Legea nr. 12/1991. Astfel , începând cu 1 ianuarie 1991 pentru determinarea
impozitului pe profit s-a introdus sistemul bazat pe cote progresive compuse(pe
tranşe).Minimul neimpozabil era de 20 000 lei, iar cotele erau cuprinse între 25%
pentru profiturile ce depăşeau 20 000 şi pînă la 57% pentru profiturile de peste 955
000 lei.
Calitatea de subiect al acestui impozit a fost atribuită tuturor persoanelor
juridice care obţin profit prin activităţile desfăşurate pe teritoriul României . În acest
context , impozitul pe profit a fost conceput ca o prelevare obligatorie efectuată de
Statul român din veniturile nete realizate de : regiile autonome , societăţile
comerciale cu capital de stat , instituţiile financiare şi de credit.
Potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 70/1994 , adoptată după edictarea legii
organice specifice , subiecţilor impozitului pe profit li s-a atribuit denumirea
generică de contribuabili.
Legat de acest aspect , o altă noutate impusă prin Ordonanţa Guvernului nr.
70/1994 se referă la categorisirea contribuabililor în mici şi mari.
Astfel, în categoria contribuabililor mici sunt incluse doar persoanele juridice
române , care îndeplinesc simultan următoarele condiţii:
1. cifra de afaceri a unei perioade de 12 luni , care se încheie la data de
30 noiembrie a anului fiscal precedent , nu a depăşit suma de 10 mld lei;
2. la începutul anului fiscal , nu au mai mult de 299 salariaţi
permanenţi;
3. în toţi anii fiscali , de la infiinţarea lor , au fost mici contribuabili.
Contribuabilii ce nu indeplinesc cel puţin una din condiţiile menţionate , sunt
consideraţi contribuabili mari , făcînd însă excepţie:
- Banca Natională a României;
- Asocierile care nu dau naştere unei persoane juridice;
- Persoanele juridice fără scop lucrativ.
Excepţie de la calitatea de subiect al impozitului pe profit fac :
- Trezoreria statului;
- Instituţiile publice;
- Organizaţiile de nevăzători şi de invalizi;
- Asociaţiile de binefacere;
- Asociaţiile persoanelor handicapate.
Tot în regim de scutire de impozit pe profit se află şi două categorii de
venituri:
-venitul net realizat din producerea şi valorificarea obiectelor şi
produselor necesare activităţii de cult , obţinut de unităţile care aparţin cultelor
religioase;
-profitul obţinut ca urmare a aplicării unei invenţii , în primii
cinci ani de la aplicare , perioada fiind calculată de la data valabilităţii brevetului de
invenţie conform Legii nr.64/1991 şi Legii nr. 22/1995.
În legea organică a instituirii sale , impozitul pe profit a fost conceput ca unul
de tip progresiv , compus dintr-o sumă crescătoare (Sf) şi o sumă calculată prin
aplicarea asupra diferenţei dintre profitul impozabil(Pr i) şi nivelul minim al tranşei
materiei impozabile , aferent sumei fixe anterioare (N min), a unor cote de impozit
crescătoare. Pentru efectuarea acestui tip de impozit au fost prevăzute 68 de tranşe.
Numărul mare de tranşe şi progresivitatea deosebită au făcut obiectul unor
critici întemeiate , astfel că , guvernul a impus , prin Hotărîrea Guvernului nr. 804/30
noiembrie 1991 , o nouă modalitate de dimensionare a impozitului pe profit calculat
. Astfel s-a instituit un profit de tip proporţional , calculat cu o cota de 30% în
cazul profiturilor impozabile de pînă la 1 000 mii lei şi un impozit progresiv
compus , în cazul obţinerii de profituri impozabile în suma de peste 1 000 000 lei .
Pentru acest caz , aplicarea cotei de 30% asupra profitului impozabil de 1 000 000
lei şi cea rezultată prin aplicarea cotei de 45% asupra părţii din profitul impozabil de
peste 1 000 000 lei.
În cazul ambelor modalităţi , impozitul pe profit s-a calculat şi s-a vărsat la
bugetul lunar-pînă la 25 ale fiecărei luni viitoare , pentru perioada expirată în cursul
anului şi , respectiv, pînă la 31 ianuarie , pentru întregul exerciţiu financiar al anului
expirat.
Cea de a treia modalitate de impunere a profitului a fost cea impusa de
Ordonanţa Guvernamentală nr. 70/1994 privind impozitul pe profit valabilă pînă în
30 iulie 2002 , care a avut în vedere un impozit de tip proporţional pentru toate
categoriile de contribuabili prin aplicarea asupra profitului impozabil a cotei de
impozit aferente.
Cotele de impozit pe profit au fost diferenţiate în funcţie de natura activităţii
astfel:
a) cota normală de 38% aplicabilă în cazurile obişnuite , diferite
de următoarele;
b) cota redusă de 25% aplicabilă în cazul contribuabililor ale
căror venituri din activităţi agricole deţin o pondere de cel puţin 80% din totalul veniturilor;
c) cota majorată de 80% aplicabilă în cazul BNR;
În afara acestor cote , s-au instituit şi 2 cote adiţionale:
a) prima este de 22% şi s-a aplicat la contribuabilii la care
veniturile obţinute din jocurile de noroc şi din activitatea barurilor şi cluburilor de noapte depăşesc
50% din totalul veniturilor;
b) a doua este de 6,2% şi are aplicare în cazul persoanelor
juridice străine al căror profit a fost obţinut printr-un sediu permanent în România . În acest caz nu
se mai calculează impozitul pe dividende.
Au fost acordate perioade de scutire de la plata impozitului pe profit
agenţilor economici nou înfiinţaţi ;astfel s-a acordat o perioadă de scutire de 6 luni
pentru agenţii economici cu profil comercial , având capital social integral românesc.
Baza legală privind impozitul pe profit:
- Legea nr. 414 privind impozitul pe profit , din 26 iunie 2002 , publicată în
Monitorul Oficial al României nr. 456/27.06.2002 , care a intrat în vigoare la 1 iulie 2002.
- Hotărîrea Guvernului nr. 859 din 16 august 2002 pentru aprobarea
Instrucţiunilor privind metodologia de calcul a impozitului pe profit.
PLĂTITORII impozitului pe profit sunt:
1) persoanele juridice române , pentru profitul impozabil
obţinut din orice sursă , atît în România , cât şi din străinătate;
2) persoanele juridice care desfăşoară activităţi printr-un
sediu permanent în România , pentru profitul impozabil aferent acelui sediu
permanent;
3) persoanele juridice sau fizice nerezidente care
desfăşoară activităţi în România ca beneficiari ori parteneri împreună cu o persoană
juridică română într-o asociere sau o altă entitate care nu dă naştere la o persoană
juridică , pentru profitul realizat în România .
4) persoanele juridice române şi persoanele fizice rezidente
, pentru veniturile realizate atât în România , cât şi în străinătate din asocieri care nu
dau naştere unei persoane juridice.
Sunt EXCEPTATE de la plata impozitului pe profit :
a) trezoreria statului;
instituţiile publice pentru fondurile publice constituite;
organizaţiile de nevăzători , de invalizi şi de handicapaţi;
fundaţiile române;
e) cultele religioase;
instituţiile de învăţământ;
instituţiile de învăţământ particular acreditate şi cele autorizate;
h) asociaţiile de proprietari.
Care este anul fiscal al impozitului pe profit?
Anul fiscal este în general , anul calendaristic.
În cazul înfiinţării unui contribuabil , în cursul anului fiscal , perioada
impozabilă începe:
a) la data înregistrării contribuabilului la Registrul Comerţului , dacă are această
obligaţie;
b) la data înregistrării contribuabilului în Registrul de evidenţă a judecătoriilor , dacă
are acesta obligaţie;
c) la data intrării în vigoare a contractelor de asociere , în cazul asocierilor care nu
dau naştere unei persoane juridice.
În cazul desfiinţării unui contribuabil , în cursul unui an fiscal ,
perioada impozabilă începe:
a) la data înregistrării în Registrul Comerţului a cererii de fuziune sau diviziune, în
cazul diviziunilor sau fuziunilor care au ca efect juridic încetarea existenţei persoanelor
juridice supuse acestor operaţiuni;
b) la data radierii din registrul în care a fost înregistrată înfiinţarea contribuabilului;
c) la data încetării contractului de asociere , în cazul asocierilor care nu dau naştere
unei persoane juridice.
Cotele de impunere a impozitului pe profit:
1) cota generală de 25%;
2) cota de 80% aplicată BNR;
3) cota de 5% pentru contribuabilii care desfăşoară activităţi pe bază de licenţă în
zonele libere , pentru profitul impozabil ce corespunde acestor venituri , pînă la 31 decembrie
2004;
4) contribuabilii care au încasat printr-un cont bancar din România venituri în valută
din exportul de bunuri , plătesc o cotă de 25% pentru partea din profitul impozabil ce
corespunde ponderii acestor venituri în volumul total al veniturilor;
5) pentru contribuabilii care desfăşoară activităţi de natura barurilor de noapte ,
cluburilor de noapte , a discotecilor şi a cazinourilor , impozitul pe profit datorat aferent
acestor activitati , nu poate fi mai mic de 5% din veniturile realizate din aceste activităţi . În
situaţia în care impozitul pe profit este mai mic de 5% din veniturile acestor activităţi ,
contribuabilul este obligat la plata unui impozit de 5% aplicat asupra acestor venituri realizate .
Calcularea impozitului pe profit:
- profitul impozabil se calculează ca diferenţă între veniturile realizate din
orice sursă şi cheltuielile efectuate pentru realizarea acestora , dintr-un an fiscal ,
din care se scad veniturile neimpozabile şi se adaugă cheltuielile nedeductibile.
VENITURILE NEIMPOZABILE sunt:
Pr I = VT – CT – Vneimp + Ch neded
• dividendele primite de către o persoană juridică română de la o altă persoană
juridică română ;
• veniturile realizate din anularea datoriilor care au fost considerate cheltuieli
nedeductibile ;
• alte venituri neimpozabile , prevăzute expres în legi speciale.
La calcularea profitului impozabil , cheltuielile sunt deductibile numai dacă sunt
aferente veniturilor impozabile.
CHELTUIELILE DEDUCTIBILE sunt:
• cheltuielile efectuate pentru realizarea bunurilor livrate şi bunurilor mobile
vândute cu plata în rate (sunt deductibile la aceleaşi termene scadente prevăzute în
contractele încheiate între părţi , proporţional cu valoarea ratei înregistrate în valoarea totală a
livrării );
• cheltuielile cu chiria plătită de utilizator , în cazul contractelor de leasing
operaţional , şi amortizare + dobândă în cazul contractului de leasing financiar;
• cheltuieli pentru popularizarea numelui persoanei juridice , a unui produs / serviciu
prin utilizarea mijloacelor de informare în masă , precum şi costurile asociate producerii
materialelor necesare pentru difuzarea mesajelor publicitare , atunci când acestea au avut la bază
un contract scris;
• cheltuieli pentru transportul şi cazarea salariaţilor , ocazionate de delegarea /
detaşarea în ţară sau în străinatate , în limitele prevăzute de lege ;
• cheltuieli reprezentând tichetele de masă acordate angajaţilor cu contract de
muncă .
• constituirea de rezerve legale în limita a 5% din profitul contabil , până acesta va
atinge a 5-a parte din capitalul social subscris şi vărsat;
• cheltuieli de sponsorizare , efectuate potrivit legii, în limita a 5% aplicată asupra
diferenţei dintre totalul veniturilor şi totalul cheltuielilor , inclusiv accizele , mai puţin cheltuiala
cu impozitul pe profit ;
• perisabilităţile , în limitele aprobate prin hotărâre a Guvernului.
CHELTUIELILE NEDEDUCTIBILE sunt:
• cheltuieli cu impozitul pe profit datorat ;
• amenzile, confiscările , majorările de întârziere şi penalităţile de întârziere datorate ;
• suma cheltuielilor cu indemnizaţia de deplasare acordată salariaţilor , pentru
deplasări în ţară şi în străinătate , care depăşeşte de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru
instituţiie publice;
• cheltuieli privind stocurile şi imobilizările corporale constatate lipsă din gestiune ori
degradate , neimputabile , pentru care nu au fost încheiate contracte de asigurare , precum şi TVA
aferentă acestor cheltuieli;
• cheltuieli cu TVA aferentă bunurilor acordate salariaţilor sub formă de avantaje în
natură;
• cheltuieli înregistrate în contabilitate care nu au la bază un document justificativ ,
potrivit Legii contabilităţii nr. 82/1991 ,republicată;
• cheltuieli privind contribuţiile plătite la fondurile speciale peste limitele stabilite sau
care nu sunt reglementate de actele normative , inclusiv contribuţiile la fondurile de pensii , altele
decît cele obligatorii;
• cheltuieli cu primele de asigurare plătite de angajator în numele angajatului. Sunt
exceptate cheltuielile cu primele de asigurare pentru accidente de muncă , boli profesionale şi risc
profesional ;
• cheltuieli de protocol care depăşesc limita de 2% aplicată asupra diferenţei rezultate
dintre totalul veniturilor şi al cheltuielilor , inclusiv accizele , mai puţin cheltuielile cu impozitul pe
profit şi cheltuielile de protocol înregistrate în cursul anului;
• cheltuielile cu primele de asigurare care nu privesc activele corporale şi necorporale
ale contribuabilului , cu excepţia celor care constituie garanţie bancară.
Plata impozitului pe profit se efectuează trimestrial , până la data de 25
inclusiv a primei luni din trimestrul următor.
Pentru trimestrul IV , contribuabilii au obligaţia să plătească în contul
impozitului pe profit , pînă la data de 25 ianuarie inclusiv a anului următor , o
sumă egală cu impozitul calculat şi evidenţiat pe trimestru III , urmând ca
regularizarea pe baza datelor din bilanţul contabil să se efectueze pînă la termenul
prevăzut pentru depunerea situaţiilor financiare.
Contribuabilii au obligaţia să depună trimestrial “Declaraţia privind
obligaţiile de plată la Bugetul de Stat “ cu impozitul pe profit datorat cumulat
la sfîrşitul perioadei de raportare . Această declaraţie se depune în 2 exemplare ,
din care 1 exemplar pentru Administraţia Financiară şi 1 exemplar pentru
societatea comercială .
Anual , odată cu depunerea situaţiilor financiare anuale , fiecare societate
comercială plătitoare de impozit pe profit va depune la Administraţia Financiară
“Declaraţia privind impozitul pe profit “ , în 2 exemplare , care este o
declaraţie finală privind impozitul pe profit . Declaraţia de impunere se semnează
de către administrator sau de orice altă persoană autorizată sa îl reprezinte pe
acesta .
Recuperarea pierderii
pierderea anuală , stabilită prin declaraţia de impozit pe profit , se
recuperează din profiturile impozabile obţinute în următorii 5 ani consecutiv ;
recuperarea pierderilor se va efectua în ordinea înregistrării acestora , la
fiecare termen de plată a impozitului pe profit .
Sancţiuni
Pentru neplata la termen a impozitului pe profit se datorează
majorări (0,07% pentru fiecare zi de întârziere) şi penalităţi de întârziere
( 0,5% din suma datorată pentru fiecare lună întârziată ) , potrivit
reglementărilor în vigoare.
Constatarea , controlul , urmărirea , încasarea şi executarea silită a
impozitelor reglementate de prezenta lege , precum şi a penalităţilor , a
majorărilor de întârziere şi a penalităţilor de întârziere se efectuează de către
organele fiscale ale Ministerului Finanţelor Publice.
Un inspector fiscal sau un alt angajator al unei unităţi fiscale , autorizat
în acest sens , are dreptul de a intra în incinta de afaceri a contribuabilului
sau în alte incinte deschise publicului , conform Ordonanţei Guvernului nr.
70/1997 privind controlul fiscal , aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.
64/1999 , cu modificări ulterioare , în scopul determinării obligaţiilor fiscale ale
acestuia . Accesul este permis numai în cursul orelor normale de serviciu , iar în
afara acestora , numai cu autorizaţie scrisă a conducerii unităţii fiscale , justificată de
necesitatea controlului .
2.2. Conturi utilizate pentru evidenţa impozitului pe profit
În contabilitatea agentului economic obligat să conducă contabilitatea în
partidă dublă , relaţiile de decontare cu bugetul centralizat al statului , bugetele
locale şi bugetele speciale sunt reflectate cu ajutorul conturilor din grupa 44
“Bugetul statului , fonduri speciale şi conturi asimilate” , a cărei structură este
reglementată de Planul general de conturi aprobat prin OMFP nr. 306/2002. Grupa
44 “ Bugetul statului , fonduri speciale şi conturi asimilate “ cuprinde conturile de
datorii (conturi de pasiv ) şi creanţe faţă de bugetul centralizat al statului , bugetele
locale şi fondurile speciale (conturi de activ).
Dat fiind faptul că impozitul pe profit se calculează cumulat de la începutul
anului fiscal , se va înregistra în contabilitate trimestrial doar diferenţa dintre
impozitul pe profit calculat la sfîrşitul perioadei de raportare şi impozitul pe profit
datorat la sfârşitul perioadei precedente de raportare . În funcţie de fluctuaţia bazei
de calcul , respectiv a profitului impozabil de la o lună la alta , această diferenţă
poate lua valori:
a) pozitive , reprezentând o datorie din impozitul pe profit pentru luna de referinţă;
b) negative , reprezentând o creanţă din impozitul pe profit pentru luna de referinţă .
Indiferent că rezultă datorii sau creanţe trimestriale din impozit pe profit ,
acestea se înregistrează în contabilitate cu ajutorul următoarelor conturi:
1) Pe de o parte , ca şi cheltuială cu impzitul pe profit , cu ajutorul contului 691
“Cheltuieli cu impozitul pe profit “ , al cărui conţinut economic este:
2)
CONTUL 691 “Cheltuieli cu impozitul pe profit”
Conţinut economic : ţine evidenţa cheltuielilor cu impozitul pe profit.Funcţia contabilă : cont de activ.Se debitează , la sfîrşitul lunii , cînd se închid conturile de cheltuieli prin debitul contului 121 “Profit şi pierderi” .Nu prezintă sold .
2)Pe de altă parte , ca relaţie de decontare fiscală , cu
ajutorul contului 441 “ Impozit pe profit/venit” :
2.3. Documente utilizate pentru evidenţa impozitului pe profit
Cadrul legal în vigoare impune agenţilor economici următoarele
raportări fiscale trimestriale şi anuale privind impozitul pe profit :
CONTUL 441 “Impozitul pe profit/venit”Conţinut economic : ţine evidenţa decontărilor cu bugetul statului/bugetele locale privind impozitul pe profit/venit.Funţia contabilă : cont bifuncţional.Se creditează cu sumele datorate de unitate către bugetul statului/bugetele locale , reprezentînd impozitul pe profit/venit (691, 698).Se debitează cu sumele virate bugetului statului/bugetelor locale reprezentînd impozitul pe profit/venit (512).Soldul poate fi:Creditor = sumele datorate de unitateDebitor = sumele vărsate în plus.
1. “Declaraţie privind obligaţiile de plată la bugetul de
stat”, cod 14-13-01.01 , anexa nr. 1 la OMF nr.
1313/1999-TRIMESTRIAL ;
2. “Declaraţie privind impozitul pe profit “ , cod 134-13-
01.04 , anexa nr. 4a la OMF nr. 1313/1999- ANUAL.
Declaraţia privind obligaţiile de plată la bugetul de stat se completează şi se
depune de plătitorii de impozite şi taxe cărora , potrivit legislaţiei în vigoare , le
revin obligaţiile de plată la bugetul de stat cuprinse în această declaraţie .
Declaraţia se completează şi se depune la organul fiscal în a cărui rază
teritorială se află sediul plătitorului sau la care acesta este luat în evidenţa
fiscală , dupa caz , astfel :
LUNAR , până la data de 25 a lunii următoare la care se referă , pentru
obligaţiile de plată reprezentând:
Impozitul pe profit datorat de Banca Naţională a României;
Accizele;
Impozitele reţinute prin stopaj la sursă ;
Cota aplicată asupra fondului de salarii realizat lunar ;
Contribuţia pentru turism ;
Taxa pentru jocurile de noroc.
TRIMESTRIAL , până la data de 25 a primei luni din trimestrul următor ,
pentru obligaţiile de plată reprezentând :
Impozitul pe profit ;
Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor .
Declaraţia privind obligaţiile de
plată la bugetul de stat
Declaraţia se completează înscriindu-se cu majuscule , citeţ şi corect , toate
datele prevăzute în formular , utilizându-se pix cu mină de culoare neagră . Dacă
este posibil , declaraţia va fi completată la maşina de scris sau introdusă în
calculator şi reprodusă la imprimantă . În căsuţele care rămân necompletate nu se
va înscrie nici un semn grafic care să semnifice lipsa datelor ( - , x , / etc ) , spaţiul
rămânând gol .
Formularul se completează în 2 exemplare :
o Originalul (culoare verde) se depune la organul fiscal în a cărui rază
teritorială îşi are sediul plătitorul sau unde acesta este luat în evidenţa fiscală
, după caz ;
o Copia (culoare neagra) se păstrează la plătitor .
În cazul în care plătitorul corectează declaraţia depusă iniţial , declaraţia
rectificată se întocmeşte pe acelaşi model de formular , înscriindu-se “X” în spaţiul
special prevăzut în acest scop .
Rândurile prevăzute pentru declararea impozitelor / taxelor se completează cu
sumele reprezentând obligaţii constituite în perioada de raportare (lună , trimestru)
la care se referă declaraţia şi în conformitate cu instrucţiunile prevăzute de lege .
Impozitul pe profit este prevăzut în declaraţie la primul capitol (paragraf) , la
rândurile 1 şi 2 :
- rândul 1 –Datorat cumulat la sfârşitul perioadei precedente :
Se completează de plătitorii de impozit pe profit cu suma
reprezentând impozitul pe profit datorat cumulat de la
începutul anului la sfârşitul perioadei precedente celei de
raportare ;
Pentru primul trimestru al anului fiscal , plătitorii de
impozit pe profit înscriu cifra zero .
- rândul 2 – Datorat cumulat la sfârşitul perioadei de raportare :
Se completează de plătitorii de impozit pe profit cu suma
reprezentând impozitul pe profit datorat cumulat de la
începutul anului fiscal până la sfîrşitul trimestrului de
raportare inclusiv .
Declaraţia se semnează de către administratorul societăţii comerciale sau de
altă persoană autorizată în acest sens şi se ştampilează .
Declaraţia se arhivează la dosarul fiscal al plătitorului de impozite si taxe .
Declaraţia se completează şi se depune anual , după definitivarea impozitului
pe profit pe baza datelor din bilanţul contabil anual , până la data de 15 aprilie a
anului curent , pentru anul expirat , respectiv până la data depunerii situaţiilor
financiare anuale .
Declaraţia privind impozitul pe profit se completează în 2 exemplare de
către toţi plătitorii de impozite şi taxe .Originalul circulă la organul fiscal teritorial
(Administraţia Financiară ) , iar copia rămâne la plătitorul de impozite si taxe .
Declaraţia se semnează de către administratorul societăţii comerciale sau de
altă persoană autorizată în acest sens şi se ştampilează . Declaraţia se arhivează la
dosarul fiscal al plătitorului de impozite şi taxe .
Declaraţia privind impozitul pe
profit
Registrul de evidenţă fiscală
Pentru determinarea profitului impozabil , contribuabilii sunt obligaţi să
întocmească un registru de evidenţă fiscală , într-un singur exemplar, compus din
100 de file , care trebuie numerotat , şnuruit , parafat şi înregistrat la organul
fiscal teritorial (Administraţia Financiară).
Completarea se face în ordine cronologică , fără ştersături , iar informaţiile
înregistrate trebuie să corespundă cu operaţiunile fiscale şi cu datele prezentate în
declaraţiile de impunere .
Registrul de evidenţă fiscală se completează în toate situaţiile în care
informaţiile cuprinse în declaraţia fiscală sunt obţinute în urma unor prelucrări ale
informaţiilor furnizate de contabilitate .
Modul de completare a registrului de evidenţă fiscală este la latitudinea
fiecărui contribuabil , în funcţie de specificul activităţii şi de necesităţile proprii ale
acesteia. Exemple : calculul dobânzilor şi a diferenţelor de curs deductibile fiscal ,
amortizarea fiscală , reduceri şi scutiri de impozit pe profit , evidenţa fiscală a
vânzărilor cu plata în rate şi alte asemenea operaţiuni , potrivit legii .
FLUXURI DE ÎNREGISTRĂRI CONTABILE PRIVIND
IMPOZITUL PE PROFIT
3.1. Fluxuri de înregistrări contabile generale privind impozitul pe
profit
Înregistrarea în contabilitate a impozitului pe profit datorat de către o
societate comercială nu comportă dificultăţi , efectuîndu-se următoarele formule
contabile :
1. înregistrarea impozitului pe profit datorat pe trimestrul I (ianuarie ,
februarie ,martie ) de către o societate comercială , cu suma rezultată de
plată , conform Registrului de evidenţă fiscală şi Declaraţiei privind
obligaţiile de plată la bugetul de stat :
2. închiderea contului 691 “ Cheltuieli cu impozitul pe profit “ la 31.03.N ,
conform Notei contabile :
3. plata impozitului pe profit prin contul bancar , conform Ordinului de
plată şi Extrasului de cont.Impozitul pe profit se va vira în contul
Administraţiei Financiare deschis la Trezoreria Oradea, până în data de 25
aprilie N.
691 = 441 “Cheltuieli cu impozitul pe profit” “Impozitul pe profit”
121 = 691 “Profit si pierdere” “Cheltuieli cu impozitul pe profit”
441 = 5121 “Impozit pe profit” “Conturi la banci in lei “
4. în trimestrul II ( aprilie , mai , iunie ) , conform calcului cumulat al
impozitului pe profit rezultă că societatea comercială datorează un impozit
pe profit mai mare decît cel înregistrat pînă la 31.03.N.
Societatea comercială va înregistra în contabilitate un impozit pe profit egal
cu diferenţa dintre impozitul calculat la 30.06.N. şi cel înregistrat la 31.03.N.
5. închiderea contului 691 “Cheltuieli cu impozitul pe profit “ la 30.06.N. ,
conform Notei contabile :
6. plata impozitului pe profit prin contul bancar , conform Ordinului de
plată şi Extrasului de cont . Impozitul pe profit se va vira în contul
Administraţiei Financiare deschis la Trezoreria Oradea , până în 25 iulie N .
7. în situaţia în care la 30.06.N , rezultă din calcul un impozit pe profit datorat
cumulat pentru anul N mai mic decât cel înregistrat la 31.03.N , în
contabilitate se va face o formulă contabilă de stornare care să aducă
valoarea impozitului pe profit datorat la nivelul calculat în 30.06.N.
691 = 441 “Cheltuieli cu impozitul pe profit” “Impozitul pe profit”
121 = 691 “Profit si pierdere” “Cheltuieli cu impozitul pe profit”
441 = 691 “Impozit pe profit” “Cheltuieli cu impozitul pe profit”
Se va înregistra o formulă contabilă în roşu sau în chenar cu suma diferenţei
dintre impozitul pe profit înregistrat la 31.03.N. şi impozitul pe profit datorat
cumulat la 30.06.N.
3.2. Studiu de caz privind contabilitatea impozitului pe profit la
SC “PAMORA” SRL
Situaţia iniţială a conturilor la 1 decembrie 2003
Contul Titlul contului Solduri
Debitoare Creditoare
1012 Capital social vărsat - 260 001061 Rezerve legale - 4050,071063 Rezerve statutare - 30 25117 Rezultat reportat 20 75,0 07 -212 Construcţii 136 52,55 -371 Mărfuri 94 42,55 -378 Diferenţe de preţ la mărfuri - 20 65,05401 Furnizori - 26 75,044111 Clienţi 34 25,059 -441 Impozit pe profit - 31 42,1314421 Personal-remuneraţii datorate - 25 40,0255121 Conturi la bănci în lei 249 45,025 -5191 Credite pe termen scurt - 99 52,555198 Dobânzi afer creditelor p. t. scurt - 14 32,845311 Casa în lei 11 42,5154 -
TOTAL 548 82,7064 548 82,7064
1) Se achiziţionează materii prime constând în stofă şi in , în sumă de 25 000 000
lei , TVA 19% :
691 = 441 “Cheltuieli cu impozitul pe profit “ “Impozitul pe profit”
% = 401 2975
25 00 301 „Furnizori”
„Materii prime”
4 75 4426
„TVA deductibilă”
Cf : facturii nr. 4/4.12.2003
2) Plata facturii furnizorului prin virament :
Cf : OP nr. 7/4.12.2003
3) Se dau în consum materii prime în sumă de 2000 lei :
Cf : Bon de consum nr. 5/6.12.2003
4) Se înregistrează cheltuieli cu salariile muncitorilor în sumă de 1000 lei :
Cf: Stat de plată al salariilor nr. 12/8.12.2003
5) Se înregistrează CAS 22% datorat pentru personalul angajat :
Cf : Stat de plată al salariilor nr. 12/8.12.2003
29 75 401 = 5121 2975 “Furnizori” “Conturi la bănci în lei”
2000 601 = 301 2000
“Cheltuieli cu materiile prime” “Materii prime”
1000 641 = 421 1000 “Cheltuieli cu salariile” “Personal-salarii datorate”
300 6451 = 4311 300 “Cheltuieli cu asigurările sociale” “CUAS”
6) Se înregistrează aprovizionarea cu materiale consumabile în data de
10.12.2003, TVA 19% , astfel :
- combustibili 300 lei ;
- materiale auxiliare 500 lei ;
- piese de schimb 150 lei ;
Aceste materiale consumabile vor fi achitate ulterior prin virament bancar în data
de 12.12.2003.
Cf : Factura nr. 1/10.12.2003
Cf : OP Nr. 5/12.12.2003
7) Se dau în consum următoarele materiale consumabile pentru procesul de
producţie :
- materiale auxiliare 300
- combustibili 150
- piese de schimb 100
1130,5 401 = 5121 1130,5 „Furnizori” „Conturi la bănci în lei”
300 6021 = 3021 300
„Cheltuieli cu mat. Auxiliare” „Materiale auxiliare”
150 6022 = 3022 150
„Cheltuieli cu combustibilii” „Combustibili”
100 6024 = 3024 100
„Cheltuieli cu piese de schimb” „Piese de schimb”
% = 401 1130,5 500 3021 “Furnizori” “Materiale auxiliare”300 3022 “Combustibili”
150 3024 “Piese de schimb”180,5 4426 “TVA deductibilă”
Cf : Bon de consum nr.15/14.12.2003
8) Se înregistrează obligaţia de plată a consumului de energie electrică în sumă
de
450 lei , TVA 19% :
Cf : Factura nr. 7/14.12.2003
Cf: Factura nr. 7/14.12.2003
9) Se achită prin casierie contravaloarea facturii de energie electrică :
Cf : Chitanţa nr.7/14.12.2003
% = 401 5 35,5
450 605 „Furnizori”
„Cheltuieli cu energia şi apa”
85,5 4426
„TVA deductibilă”
5 35,5 401 = 5311 5 35,5
„Furnizori” „Casa în lei”
10) Se înregistrează factura telefonică în sumă de 120 lei , TVA 19% :
Cf : Factura nr.14/16.12.2003
11) Se achită factura telefonică în numerar :
Cf : Bon fiscal nr.14/16.12.2003
12) Se obţin produse finite (constând în 200 buc pantaloni stofă a 40 lei/buc ,
destinat vânzării ) la cost total de 8000 lei , (evidenţa se ţine la cost efectiv de
producţie):
Cf: BPTR nr. 6/17.12.2003
Cf : BPTR nr.6/17.12.2003
13) Se vând , în data de 20.12. , 100 pantaloni la preţ de vânzare de 945 000
lei/buc , TVA 19% :
-Vânzări fără TVA : 100 buc*945 000 lei/buc = 94 500 000 lei
- TVA : 94 500 000*19% = 17 955 000
% = 401 142,8
120 626 „Furnizori”
„Cheltuieli cu taxe de telecomunicaţii”
22,8 4426
„TVA deductibilă”
8000 345 = 711 8000
„Produse finite” „Venituri din producţia stocată”
142,8 401 = 5311 142,8
„Furnizori” „Casa în lei”
112 45,5 4111 = %
„Clienţi” 701 9450
„Venituri din vz prod finite”
4427 17 95,5
„TVA colectată”
Cf : Factura nr.17/20.12.2003
14) Se încasează creanţa de la clienţi astfel : 1000 lei numerar şi restul prin
virament bancar :
Cf : Chitanţa nr. 17/20.12.2003
OP nr. 21/20.12.2003
15) Se descarcă gestiunea de produse finite la cost de producţie :
- preţ de vânzare = 94,5 lei/buc ;
- cost de producţie = 40 lei/buc ;
- produse finite ieşite din gestiune = 100 buc * 40 lei/buc =
4000 lei .
Cf : Fişa de magazie
16) Se regularizează conturile de TVA :
% = 411 112 45,5
1000 5311 „Clienţi”
„Casa în lei”
102 45,5 5121
4000 711 = 345 4000
„Venituri din producţia stocată” „Produse finite”
Cf : Decont de TVA
17) Se încasează drepturile de creanţă asupra unui client rezultate din vânzarea de
mărfuri în sumă de 3425,059 lei , existente la începutul lunii , prin virament :
Cf : OP nr.32/22.12.2003Extras de cont
18) În data de 23.12 , în urma unui control al Oficiului pentru Protecţia
Consumatorului , unitatea primeşte o amendă de 200 lei pentru lipsa certificatelor
de omologare , sumă achitată în numerar :
Cf : Proces verbal de constatareChitanţa nr.8/23.12.2003
19) Se închid conturile de venituri :
17 95,5 4427 = %
„TVA colectată” 4426 7 63,8
„TVA deductibilă”
4423 10 31,7
„TVA de plată”
34 25,059 5121 = 411 34 25,059
„Conturi la bănci în lei” „Clienţi”
200 6581 = 5311 200
„Despăgubiri, amenzi şi penalităţi” „Casa în lei”
% = 121 13450
4000 711 „Profit şi pierdere”
„Venituri din prod.stocată”
9450 701
„Venituri din vz. prod finite”
Cf: NC nr.53/24.12.2003
20) Se închid conturile de cheltuieli :
Cf: NC nr.65/24.12.2003
21) Se înregistrează impozitul pe profit datorat la sfârşitul anului 2003 :
- Total venituri 13450 lei ;
- Total cheltuieli 4620 lei ;
Profit brut=Total venit-Total cheltuieli=13450 – 4620=8830
- Profit brut 8830 lei ;
- Cheltuieli deductibile -
- Cheltuieli nedeductibile 200 lei ;
Impozit pe profit= Pi X 25%=9030X 25% = 2257,5
- Profit net = Profit brut – Impozit pe profit
= 8830 – 2257,5 = 6572,5 lei
2257,5 691 = 441 2257,5
„Cheltuieli cu impozitul pe profit” „Impozit pe profit”
4620 121 = % „Profit şi pierdere” 601 2000
„Cheltuieli cu mat prime”
605 450
„Cheltuieli cu energia şi apa”
6021 300
„Cheltuieli cu materialele auxiliare”
6022 150
„Cheltuieli cu combustibilul”
6024 100
„Cheltuieli cu piesele de schimb”
626 120
„Cheltuieli cu taxe de telecomunicaţii”
641 1000
„Cheltuieli cu salariile”
6451 3 000 000
„Cheltuieli cu asigurările sociale”
6581 2 000 000
„Cheltuieli cu amenzi şi penalităţi”
Cf : Declaraţia de impunere
22) Se închide contul 691 :
Cf : NC nr. 14/26.12.2003
23) Se repartizează profitul net la sfârşitul anului pe destinaţiile stabilite de
AGA astfel :
- acoperirea pierderii din anii precedenţi……………..20 75,007 lei ;
- distribuirea de dividende……………………………44 97,593 lei;
Cf : Hotărârea AGA
24) Se înregistrează impozitul pe dividende de 5% aferent dividendelor brute de
distribuit asociaţilor , conform declaraţiei privind obligaţiile de plată la Bugetul de
stat. Acest impozit va trebui virat odată cu plata dividendelor sau cel târziu până la
31.12 a anului următor .
2282,5 121 = 691 2282,5
„Profit şi pierdere” „Cheltuieli cu impozitul pe profit”
6572,5 129 = %
„Repartizarea profitului” 107 2075,007
„Rezultat reportat”
457 4497,593
„Dividende de plată”
Cf : Declaraţia privind obligaţiile de plată la bugetul de stat
CAPITOLUL III.
ANALIZA SWOT SI EVALUAREA PERFORMANTELOR FIRMEI
S.C. „PAMORA” S.R.L. are următoarele puncte tari :
dispune de o tehnologie avansată de provenienţă italiană ;
îşi onorează obligaţiile faţă de furnizori la termen ;
asigură transportul produselor atât la intern , cât şi la extern , deoarece
dispune de un parc auto propriu ;
promptitudinea de a livra marfa la timp ;
asigură diversificarea produselor şi calitatea corespunzătoare standardelor
mondiale , având în vedere calitatea materiei prime , designul , realizarea
impecabilă a produselor ;
224,8796 457 = 446 224,8796
„Dividende de plată” „Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate”
• datorită calităţii excepţionale a produselor , acestea dispun de un areal
geografic larg ;
Oportunităţi
o creşterea rapidă a pieţei,
o creşterea cererii de construcţii,
o sporirea caştigurilor încasate,
o cererea de noi construcţii pe pieţele existente sau pe pieţe noi,
o existenţa cererii pe noi pieţe a construcţiilor executate de societate,
o posibilităţi de încheiere a unor alianţe, acorduri etc. avantajoase,
o modernizarea tehnologiei folosite.
Ameninţări
presiunea crescândă a concurenţei,
emanciparea consumatorilor,
fluctuaţiile monedei naţionale faţă de moneda EURO sau DOLAR,
intrarea unor noi competitori pe piaţă,
schimbări demografice nefavorabile,
schimbări ale nevoilor, gusturilor sau preferinţelor clienţilor,
creştere mai lentă, stagnare sau chiar recesiune a pieţei,
presiunea crescândă a concurenţei,
vulnerabilitate la fluctuaţiile mediului de afaceri
Un impediment în dezvoltarea producţiei îl constituie monocalificarea sau
noncalificarea personalului din sectorul productiv , dar această problemă stă în
atenţia conducerii încercându-se organizarea de cursuri pentru policalificarea în
domeniul producţiei de fuste şi pantaloni .
Pentru fiecare agent economic propunerea vizează reducerea cheltuielilor
şi mărirea veniturilor , având ca efect influenţa pozitivă asupra rezultatului final al
exerciţiului . Cu toate că impozitul pe profit va creşte şi el ca urmare a sporirii
rezultatului total al exerciţiului , rentabilitatea firmei va fi superioară.
Reducerea cheltuielilor şi mărirea veniturilor se poate efectua prin
următoarele modalităţi :
micşorarea costului mărfurilor se poate face prin cumpărarea materiilor
prime de la producătorii care practică cele mai mici preţuri , sau de la agenţii
economci cât mai apropiaţi de punctul de desfacere a mărfurilor ;
cumpărarea de materii prime în cantităţi mai reduse pentru reducerea
cheltuielilor de depozitare şi manipulare ;
practicarea unor preţuri avantajoase pentru creşterea cifrei de afaceri ;
realizarea unui raport optim între venituri şi cheltuieli, care să maximizeze
rentabilitatea firmei.
.
1Analiza rentabilitatii veniturilor totale ale intreprinderiiNr.crt. Indicatori 2002 20031. Venitul total 1.321.210.662 1.624.970.3692. Cheltuieli totale 1.161.490.955 1.431.555.7293. Venitul tatol
recalculat - 1.497.668.543
4. Cheltuieli totale recalculate
- 1.330.442.127
5. Profitul brut al exercitiului
159.719.707 193.414.640
6. Rata rentabilitatii veniturilor(%)
13,75 13,51
Se constata scaderea ratei rentabilitatii veniturilor totale in perioada analizata cu 0,24%.La aceasta scadere au participat urmatorii factori:
• Structura veniturilor,desi in crestere , a determinat o scadere a ponderii acelor venituri in rata rentabilitatii veniturilor.
• In ceea ce privetse analiza influentei preturilor si a influentei costurilor acesti doi indicatori au influenta seminificativa asupra ratei rentabilitatii veniturilor:
Intensitatea influentei costurilor este mai mica decat cea a influentei preturilor(-12,75>12,68).
Acest lucru denota o eficienta economica,intructa acest lucru se face simtit in evolutia ratei rentabilitatii veniturilor
Analiza structurii contului de profit şi pierdere a întreprinderii:
Nr.crt. Indicatori 2002 2003 Indice1. 1. Venituri din
exploatare
1.311.544.551 1.566.249.219 1,194
2. Chelt. expl., din
care:
1.125.794.758 1.356.938.192 1,205
2.1. Ch.CA 1.092.020.915 1.316.230.046 1,212.1.1. Ch.mat. 658.649.221 767.949.648 1,165
2.1.2. Ch.pers. 240.243.028 234.943.085
0,98
2.1.3. Ch.prest.terti 117.955.593 174.355.313
1,48
2.1.4. Ch.amortiz. 111.715.563 134.671.337
1,205
2.1.5. Ch.imp,taxe,vars
.
10.525.953 14.304.480
1,36
2.1.6. Alte ch.de
exploat
13.938.711 34.387.493 2,47
3. Venituri
financiare
9.666.111 58.721.149 6,07
4 . Chelt financiare,
din care
35.696.196 74.617.537 2,09
4.1. Ch.dob.bancare 7.330.935 14.642.605 2,00
5. Venituri
excepţionale
- - -
6. chelt. excepţ.,
din care:
- - -
7. Venituri totale 1.321.210.662 1.624.970.369 1,228. Cheltuieli totale 1.161.490.955 1.431.555.729 1,239. CA 1.274.554.41
5
1.526.347.34
0
1,198
La nivelul de ansamblu al activitatii desfasurate,societaea prezinta ineficienta economica, deoarece conform corelatiei de echilibru, fiecare leu cheltuit atrage o pierdere financiara importanta.Mentinerea unei astfel de situatii va conduce societatea la pierderi financiare efective,desi in momentul acesta al analizei agentul economic are Pr (profit)la nivelul exercitiului financiar si la nivelul activitatii de exploatare.Constatand situatia in defavoarea intreprinderii consider utila aprofundarea analizei pe corelatii de echilibru specifice fiecarei categorii de activitate
Prin urmare,desi veniturile din exploatare predomina veniturile din vanzari sia ceste venituri din vanzari inregistreaza o dinamica superioara veniturilor din exploatare totale, ceea ce denota o eficacitate a activitatii firmei, constatam acea stare de ineficienta economica.Firma inregistreaza inca profit din exploatare,deci, masurile de redresare sau de eliminare a dificultatilor vor fi usor de implementat.
Fiecare leu cheltuit pantru aprovizionarea cu materii prime,combustibil,apa,energie atrage pierderi financiare importante.Prin urmare, politica manageriala vizand aprovizionarea cu astfel de elemente, respectiv alocarea in consum sunt deficitare.Pentru a stabili vulnerabilitatile efective identificam elementele importante.Se verifica elementele legate de politica de parovizionare respectiv modalitatile de alocare in consum a obiectelor muncii (MATERII PRIME, COMBUSTIBIL, ENERGIE ELECTRICA, APA).La capitolul politica de personal constatam eficienta si lipsa de vulnerabilitate .Personalul e remunerat in corespondenta cu productivitatea muncii.
Activitatea societatii se constata a fi eficienta in acest context al activitatii desfasurate in cadrul intreprinderii.
In urma acestui indicator observam eficienta economica a politicii de investitie.
Avand in vedere situatia de fata,reprezentata de corelatia de echilibru deducem o situatie nefavorabila economic.
Se constata o situatie de ineficienta economica din punct de vedere al evolutiei ratei de renatbilitate economicein anul 2002 fata de anul 2003.Factorii de influenta au o evolutie negativa sia cest lucru se rasfrange si asupra ratei de rentabilitate economica .
CONCLUZII ŞI PROPUNERI
Studiul de caz efectuat la S.C. „PAMORA” S.R.L. privind evidenţierea înregistrării impozitului pe profit a fost realizat pe luna decembrie 2003 , pornind de la o situatie iniţială la 1 decembrie 2003 , şi am ales solduri iniţiale la conturile esenţiale pe care le utilizează agentul economic.
Am evidenţiat o parte din operaţiunile firmei pe care le realizează într-o lună, calculând trimestrial impozitul pe profit datorat precum şi cel de plată. Cum studiul efectuat nu porneşte cu o situaţie iniţială la contul de profit şi pierdere , nu am avut informaţii referitoare la venituri şi cheltuieli , motiv pentru care calcularea impozitului pe profit s-a realizat doar pe luna decembrie a anului 2003.
1. Analiza financiară identifică starea de echilibru financiar static şi dinamic,
şi starea de profitabilitate a întreprinderii pentru a măsura creşterea valorii
capitalurilor acesteia şi pentru a planifica activităţile viitoare de exploatare,
investiţii şi financiare.
2. La nivelul fiecărui agent economic există un echilibru propriu, ca parte
integrantă în echilibrul financiar general. Pentru ca un agent economic să deţină un
echilibru financiar va trebui ca veniturile sale să egaleze cheltuielile efectuate.
3. Cercetarea încasărilor şi plăţilor constituie o etapă importantă a analizei
situaţiei financiare patrimoniale.
4. Echilibrul dintre resurse şi utilizări este alături de rentabilitate,
obiectivul cel mai important al finanţelor întreprinderii. Urmărind această
egalitate se are în vedere concomitent atât repartizarea optimă a resursele pe
elemente ale structurii de producţie cât şi pe surse de provenienţă în scopul
obţinerii celei mai eficiente alocări de resurse cu cel mai redus cost de procurare
şi utilizare a acestora, ambele exigenţe fiind în măsură să contribuie la obţinerea
de profit maxim pe perioade îndelungate de timp, cu toate incertitudinile şi
fluctuaţiile frecvente ce se manifestă în economia de piaţă.
În concluzie , S.C. „PAMORA” S.R.L. şi-a încheiat activitatea cu un profit net la sfârşitul anului 2003 repartizat integral pentru acoperirea pierderii din anii precedenţi , iar restul pentru distribuirea de dividende
BIBLIOGRAFIE
1. Epuran , M. , Băbăiţă, V. , - Bazele teoretice şi practice ale
contabilităţii ,
Editura Mirton , Timişoara , 2001 ;
2. Isai , Violeta , “Manual de contabilitate”, clasa a X-a , a XI –a , Editura All ,
Bucureşti , 2001 ;
3. Pop ,Valer, “ Bazele contabilităţii”, Curs anul I , Editura Treira , Oradea ,
2003;
4. Pop , Valer , - Contabilitatea financiară , Editura Treira , Oradea , 2003;
5. Pântea, P., - Contabilitatea financiară a agenţilor economici , Editura
Intelcredo, Deva , 2001 ;
6. Pântea , P., - Managementul contabilităţii româneşti , Editura Intelcredo ,
Deva , 2001 ;
7. Pop , Atanasiu , - Contabilitatea financiară românească , Editura Intelcredo
, Deva , 2002 ;
8. Moroşan , Ioan , - Contabilitatea generală , Editura Evcolt Consulting ,
Suceava , 2003 ;
9. Legea contabilităţii nr. 82/1991 , modificată , completată cu OG nr. 61/2001
şi republicată ;
10. Ministerul Finanţelor , - Reglementări contabile pentru agentii economici
, Editura Economică , 2003 ;