TEMA PROIECTULUI

ORGANIZAREA CONTABILITATII

OPERATIUNILOR BANESTI

Indrumator Absolvent,

CUPRINS

ARGUMENT.........................................................................................................3

CAPITOLUL I

PREZENTAREA GENERALĂ A S.C. MACOFIL S.A. TARGU JIU

1.1. Caracterizarea unităţii din punct de vedere organizatoric………………5

1.2. Evoluţia principalilor indicatori economico-financiari la

S.C. Macofil S.A. Târgu Jiu…………………………………………..…8

CAPITOLUL II. ANALIZA CONTABILITATII OPERATIILOR BANESTI

2.1. Notiuni teoretice referitoare la contabilitatea operatilor banesti…………..11

2.2. Contabilitatea decontarilor cu numerar si fara numerar…………………..13

2.3 Contabilitatea avansurilor de trezorerie.........................................................16

CAPITOLUL III MONOGRAFIE CONTABILA REFERITOARE LA

OPERATIUNI BANESTI S.C. MACOFIL S.A. TARGU JIU…17

BIBLIOGRAFIE...............................................................................................21

ANEXE..............................................................................................................22

2

ARGUMENT

Contabilitatea a apărut pe o anumită treaptă de dezvoltare a socetăţii

omenesti, din nevoia de a cunoaste volumul de muncă vie si materializată cheltuită si

rezultatele producţiei si schimbului. Ea a izvorât din cerinţele activităţii practice si s-a

perfecţionat continuu ca o consecinţă firească a dezvoltării relaţiilor economice de

producţie si de schimb.

Prima definiţie dată contabilităţii apartine italianului Luca Paciolo, fiind formulată în

lucrarea sa “Summa de Arittmetica, Geometria, Propotioni et Proportionalita’’ care a

apărut în Veneţia în anul 1494. El analizează contabilitatea ca un ansamblu de principii

si reguli privind înregistrarea în partidă dublă a averii ce aparţine unui negustor, precum

si la toate ce aparţin acestuia, în ordinea în care au loc.

În concepţia sa, partida dublă este definită prin prisma ecuaţiei de schimb dintre avere si

capital.

Fiecare miscare sau tranzacţie intervenită în masa averi implicid a capitalului este

reprezentată ca un raport dintre primire si dare , respective între debitor , cel care

primeste valoarea si creditor , cel care o avansează .

Contabilitatea este astăzi o stiinţă economică specializată în gestiunea valorilor

separate patrimonial inclusă în familia stiinţelor sociale. De aceea, împreună cu alte

stiinţe de aceeasi vocaţie, sunt tratate ca o grupă distinctă de stiinţele economice

generale.

Obiectul contabilităţii constă în evidenţa , calculul ; analiza si controlul raporturilor de

schimb dintre alocarea si finanţarea , destinaţia si provenienţa , utilizarea si reproducţia

valorilor economice separate patrimonial , cu dezvăluirea situaţiei nete si financeare a

patrimoniului , precum si a rezultatelor obţinute.

În present actul normativ de bază care reglementează modul de organizare si de

conducere a evidenţei contabile este Legea Contabilităţii nr.82/1991. acest act normativ

conţine reglementări unitare cu privire la organizarea sistemului contabil din România

atât pentrun agenţii economici cât si pentru celelalte entităţi, inclusive pentru instituţiile

publice.

3

Operatiile banesti se pot efectua prin casierie (in numerar) sau prin

conturile de la banci (prin virament) sau tranzactii cu hartii de valoare. Agentul economic

are obligatia sa isi deschida un cont la banca ,pe numele sau,din care se efectueaza operatii

de incasari sau plati.Operatiile in numerar au o pondera redusa si sunt restrictionate de

normele legislative in ceea ce priveste volumul valoric al lor.La sfarsitul zilei,sumele care

depasesc plafonul de casa trebuiesc depuse la banca.

Operatiile banesti se consemneaza in urmatoarele documente: Chitanta

fiscala, Monetar, Dispozitie de plata/incasarea catre casierie, Registru de casa, Ordin

de plata, Cec de numerar, Extras de cont, Bilet la ordin, Cambie.

4

CAPITOLUL 1

PREZENTAREA GENERALĂ A S.C. MACOFIL S.A.

TÂRGU JIU

1.2 . CARACTERIZAREA UNITĂŢII

DIN PUNCT DE VEDERE ORGANIZATORIC

Societatea s-a înfiinţat în anul 1991 prin preluarea patrimoniului întreprinderii de materiale de

construcţii Târgu-Jiu. Aceasta la rândul său s-a constituit în anul 1980 pe structura a două secţii de

producţie:

~ secţia prefabricate din beton;

~ secţia produse ceramice.

În domeniul restructurării şi modernizării tehnologiei din cauza resurselor reduse pentru

investiţii s-a acţionat în special pentru îmbunătăţirea calităţii produselor ceramice şi în special a

ţiglelor. În acest sens a fost introdusă tehnologia de obţinere a ţiglelor prin presare ( cu utilaj din

import ) înlocuind tehnologia de realizare a ţiglelor prin extrudare care prezintă inconveniente în

special în domeniul calităţii.

În scopul creşterii producţiei de ţiglă, calităţii produselor şi productivităţii muncii, s-a impus

înlocuirea aproape în întregime a liniei de fabricaţie ţigle, prin adoptarea de utilaje şi instalaţii

tehnologice care au permis automatizarea procesului de manipulare a produselor crude şi uscate,

operaţie importantă în fluxul tehnologic.

Scopul societăţii este producerea şi comercializarea de materiale de construcţii; promovarea şi

punerea în aplicaţie a instalaţiilor de interes naţional în domeniul tehnologiei şi fabricaţiei de beton

armat şi precomprimat, stâlpi pentru linii electrice aeriene, blocuri ceramice din argilă, ţigle, agregate

minerale de carieră şi balastieră, alte minerale nemetalice, etc., domenii conexe şi realizarea de profit.

Obiectul de activitate al societătii cuprinde fabricarea cărămizilor, ţiglelor şi altor produse

pentru construcţii din argilă si beton.

Referitor la activitatea principală a societăţii, trebuie menţionat faptul că nevoile

oamenilor de a avea o locuinţă, concretizate în creşterea cererii pentru materiale de

5

construcţii, au impus o adaptare permanentă a gamei productive la pretenţiile acestora

motivate de mecanismele economice de piaţa.

C1 - Cărămizile şi blocurile ceramice răspund cerinţelor

exprimate pe piaţa materialelor de construcţii, sunt ideale pentru confortul şi căldura

oricărui consumator care le utilizează.

Blocurile ceramice pentru zidărie se folosesc la realizarea pereţilor exteriori si

interior, portanti sau de umplutură, pentru clădiri private,publice sau industriale. Se pot

realiza: case uni sau multifamiliale, blocuri de locuinţe, clădiri cu destinaţie de birouri,

scoli, spitale, diverse obiective sociale sau industriale. Caracteristicile tehnice, fizico-

mecanice superioare, capacitatea de izolare termică si acustica asigură realizarea unor

zidării de înaltă calitate pentru locuinţa ideală.

C2 - Sisteme de învelitori . Învelitoarea este elementul

de construcţie prevăzut la partea superioara a acoperişului, cu rol de izolare a

cladirii contra agenţilor atmosferici. Învelitoarea de ţigla ceramica este una din cele

mai vechi tipuri de învelitoare cunoscuta. Ea nu trebuie numai să raspundă exigenţei

de etanşeitate, dar trebuie să satisfacă şi o serie de exigenţe referitoare la

durabilitate, rezistenţă şi foc, aspect estetic, etc.

Pentru obţinerea produselor, unitatea are organizată activitatea în cinsprezece secţii (productive

şi deservire): ceramică, panouri-prefabricate, tuburi, Exploatare Cocoreni, atelier mecanic, auto +

utilaj, Exploatare Runcu, Exploatare Barbăteşti, Exploatare Cărbuneşti, cantină, deservire generală,

căi ferate uzinale + depozite, laborator, construcţii şi produse decorative.

Datorită acestei structuri a societăţii pe secţii, contabilitatea S.C. MACOFIL S.A. este reflectată

pe fiecare secţie în parte. Pentru buna desfăşurare a activităţii de producţie, societatea este organizată

pe sectoare de producţie, sectoare de transport auto, birouri şi compartimente funcţionale: financiar,

contabilitate, mecano-energetic, oficiu de calcul, aprovizionare, salarizare.

Organizarea contabilităţii se face în compartimente distincte şi trebuie să asigure:

- înregistrarea cronologică şi sistematică, prelucrarea şi păstrarea informaţiilor cu privire la

situaţiile patrimoniale şi rezultatele obţinute atât pentru necesităţile proprii cât şi în relaţiile acestora

cu clienţii, furnizorii, organele fiscale, etc.

- controlul operaţiunilor patrimoniale efectuate, a procedurilor de prelucrare utilizate, precum şi

exactitatea datelor furnizate.

S.C. MACOFIL S.A. are conturi deschise la Banca Comercială Română S.A., Sucursala

6

judeţeană Gorj, Banca Română pentru Dezvoltare-Sucursala Gorj, Banc Post S.A. Tg-Jiu, Sucursala

Gorj

Anual unitatea este verificată din punct de vedere al activităţii financiar-contabil, calcul salarii,

control financiar de gestiune, etc. Fiind o persoană juridică română care intră în litigii cu alte

persoane juridice, S.C. MACOFIL S.A. dispune de un consilier juridic care reprezintă unitatea în

litigiile cu personalul unităţii şi cu alte persoane fizice, juridice, litigii soluţionate de Judecătoria Tg-

Jiu.

Organizarea contabilităţii se face prin biroul financiar, biroul contabilitate şi oficiul de calcul.

Ambele birouri dispun de calculatoare care asigură executarea pe calculator a următoarelor

operaţiuni:

- evidenţa construcţiilor, instalaţiilor tehnice, mijloacelor de transport, mobilier, aparatură birotică,;

evidenţa materialelor; evidenţa furnizorilor; evidenţa clienţilor;

- evidenţa notelor contabile, întocmirea balanţei de verificare.

Societatea comercială MACOFIL S.A. dispune în prezent de toate utilităţile necesare

funcţionării la parametrii optimi : reţele de alimentare cu energie electrică;

combustibil; reţele de apă şi canalizare.

Societatea are în dotare de asemenea atelier mecano-energetic care desfăşoară activităţi în

domeniul pieselor de schimb pentru nevoile unităţii, construcţii mecanice pentru unitate şi terţi, filtre

metalice.

Activitatea societăţii este structurată de aşa manieră încât permite atingerea obiectivelor

întreprinderii, iar controlul efectuat de manageri asigură corelarea corespunzătoare în cadrul societăţii

între componentele unităţii şi diferite categorii de personal, precum şi între acestea şi sistemul de

mijloace şi instalaţii existente necesare prestaţiilor de servicii. În acest scop, managementul trebuie să

asigure şi gestionarea tuturor fondurilor societăţii.

Preocupările conducerii societăţii se îndreaptă pentru ocuparea spaţiilor de producţie neutilizate

create ca urmare a reducerii unor cereri de produse precum şi retehnologizarea secţiilor de producţie

cu tehnologii noi, care să asigure produse ce vin în întâmpinarea cererii clienţilor şi care sunt

performante din punct de vedere calitativ. În vederea realizării acestor obiective societatea apelează la

credite bancare de diverse tipuri.

7

1.2. EVOLUŢIA PRINCIPALILOR INDICATORI

ECONOMICO-FINANCIARI LA S.C. MACOFIL S.A. TG-JIU

Activitatea întreprinderii este condiţionată de sistemul de indicatori cât şi de capacitatea

informaţională pe care aceştia o oferă.

Indicatorii potenţialului tehnico-economic prin intermediul cărora se scoate în evidenţă structura

şi ponderea imobilizărilor şi activelor circulante, numărul, structura, calificarea potenţialului uman,

capacitatea de producţie, etc., se prezintă în tabelul numărul 1 astfel:

Tabelul nr.1 - Indicatorii potenţialului tehnico-economic

INDICATORII U/M REZULTATE 31/12/2009 31/12/2010

Rate de structură ale activului şi pasivului1. Rate de structură ale activului bilanţier

~ Rata imobilizărilor % 32,31 27,19~ Rata stocurilor % 17,89 13,52~ Rata creanţelor % 48,99 59,98~ Rata disponibilităţilor % 0,81 0,31~ Rata activelor circulante totale % 67,69 72,81

2. Rate de structură ale pasivului bilanţier

~ Rata stabilirii financiare % 43,83 37,76~ Rata autonomiei globale % 43,83 37,76~ Rata independenţei financiare % 100 100~ Rata de îndatorare globală % 56,17 62,23

În ceea ce priveşte “Rate de structură ale activului” putem aprecia că:

- gradul de investire al capitalului în cadrul S.C. MACOFIL S.A. TÂRGU-JIU este destul de ridicat

32,31% în 2009 faţă de 27,19% în 2010. Această situaţie este explicabilă ţinând cont de datorarea

tehnică corespunzătoare specificului activităţii de construcţii;

8

- faţă de activul angajat, stocurile reţin o pondere redusă, deşi în cursul fiecărui an s-au achiziţionat

şi consumat în procesul de producţie un volum important de materii prime şi materiale;

- creşterea creanţelor faţă de anul 2009 se explică prin creşterea producţiei rezultate şi implicit a

cifrei de afaceri, dar şi a încasărilor la timp a acestora datorită blocajului financiar generalizat pe

economie;

- disponibilităţile deţinute de S.C. MACOFIL S.A. în conturi bancare şi casierii sunt relativ mici

reprezentând numai 0,81% in 2009, respectiv 0,31% în 2010 din activ;

- ponderea activelor circulante depăşeşte activul imobilizat cu 35,38% in 2009, respectiv 45,62% în

2010.

Creşterea activului circulant s-a realizat pe seama creditelor-clienţi şi implicit a creşterii

volumului de activitate în ambele exerciţii financiare.

Referitor la “Rate de structură ale pasivului” putem aprecia că:

- stabilirea financiară este un indicator important ce evidenţiază ponderea pe care o deţine capitalul

permanent în totalul pasiv şi reflectă gradul de acoperire a elementelor patrimoniale cu capitalul stabil

pe o perioadă mai îndelungată de timp. Cu alte cuvinte cea mai mare parte a surselor de acoperire se

realizează pe seama capitalului permanent (capital propriu) necesitând datorii pe termen lung

(capitalul împrumutat);

- gradul de independenţă financiară este acoperit 100% din capitalul propriu în ambele exerciţii

financiare.

- se constată că în ambele exerciţii financiare activele acoperă integral datoriile angajate de S.C.

MACOFIL S.A. TG-JIU acestea reprezentând 56,71% în 2009, respectiv 62,23% în 2010 din total

activ, rezultând o situaţie netă de 8,551 milioane lei, respectiv 15.700 milioane lei care reprezintă de

fapt valoarea capitalului permanent.

Pe lângă indicatorii prezentaţi se pot determina mai mulţi indicatori cu informaţii directe asupra

stării de fapt a patrimoniului gestionat de S.C. MACOFIL S.A. TÂRGU-JIU conform tabelului

numărul 2.

Tabelul nr.2 - Indicatorii direcţi ai stării patrimoniului

INDICATORII U/M REZULTATE31/12/2005 31/12/2006

1. Rate de finanţare a activelor fixe:~ Rata de finanţare cu fondul de rulment % 132,62 138,89~ Rata de finanţare a necesarului de fond de rulment

% 135,82 138,89

~ Rata de finanţare a stocurilor % - -

9

2. Rate de finanţare a activelor circulante~ Rata de finanţare cu fond de rulment % 17,01 14,52~ Rata de finanţare a necesarului de fond de rulment

% 66,10 78,46

~ Rata de finanţare a stocurilor % 64,75 78,18 3. Rata lichidităţii

~ Rata lichidităţii generale % 120,49 116,99~ Rata lichidităţii imediate % 1,43 0,49~ Rata lichidităţii relative % 88,65 160,07

4. Rata solvabilităţii ~ Rata solvabilităţii generale % 178,03 160,67

~ Rata solvabilităţii potenţiale % 78,03 80,67~ Rata solvabilităţii relative % 43,83 37,76

Din tabelul prezentat se constată că finanţarea activelor fixe se realizează din surse proprii de

finanţare. Diferenţa dintre fondul de rulment global şi necesarul de fond de rulment reprezintă

trezoreria netă dată de disponibilităţile băneşti efective deţinute.

Cum fondul de rulment este mai mic decât necesarul de fond de rulment echilibrul financiar se

realizează ca o resursă de trezorerie netă negativă în ambele exerciţii financiare ceea ce semnifică

faptul că S.C. MACOFIL S.A. TG-JIU este dependentă de creditele de trezorerie contractate din

necesitatea acoperirii nevoilor de finanţare pe termen scurt, în condiţiile încasării cu întârziere a

creanţelor.

În final putem determina cash-flow-ul la finele exerciţiului. Creşterea trezoreriei nete pe

perioada exerciţiului financiar 2010 reprezintă cash-flow-ul perioadei, care pentru S.C. MACOFIL

S.A. TG-JIU reprezintă un cash-flaw negativ determinat ca diferenţă între trezoreria negativă la finele

exerciţiului 2010 de 167 milioane lei şi trezoreria netă negativă la finele exerciţiului 2009 de 115

milioane lei, nivelul acestuia fiind de 51 milioane lei, valoare ce reflectă faptul că echilibrul financiar

al sucursalei se realizează prin credite de trezorerie contractate.

Disponibilităţile efective ale sucursalei existente în conturi au scăzut la sfârşitul anului 2010

datorită neîncasării producţiei reflectată in contul de creanţe, încasarea acestora realizându-se într-un

ritm mai lent datorită blocajului financiar în care sunt angajaţi toţi agenţii economici.

Faţă de 2009, toţi indicatorii de echilibru înregistrează creşteri ca urmare a creşterii valorii elementelor patri

10

CAPITOLUL 2

ANALIZA CONTABILITATII OPERATIILOR BANESTI

2.1. NOTIUNI TEORETICE REFERITOARE LA CONTABILITATEA

OPERATILOR BANESTI

Organizarea contabilitatii elementelor de numerar trebuie sa indeplineasca mai

multe obiective astfel : realizarea unei coordonari riguroase a tuturor operatiilor privind,

pe de o parte, activele circulante banesti, iar pe de alta parte operatiile de plati astfel incat

sa existe create premisele necesare pentru realizarea in permanenta a decontarii datoriilor

la termenele prevazute; asigurarea unei evidente corecte si operative a tuturor operatiilor

cu numerar care sa respecte prevederile legale si sa permita efectuarea controlului in ceea

ce priveste incasarile si platile unitatii de patrimoniu; contractarea si utilizarea creditelor

bancare pe baza unei analize detaliate si numai in masura in care acestea sunt necesare

pentru reglarea lichiditatilor si mentinerea capacitatii de plata, precum si pentru alte

destinatii bine definite si eficiente din punct de vedere economic; respectarea legislatiei

financiar - bancare si fiscale.

Trezoreria unei intreprinderi constituie punctul sau forte deoarece de maniera in

care vor fi dirijate fluxurile banesti si financiare de care dispune aceasta va depinde, in

final, situatia patrimoniala si rezultatul exercitiului. Conceptul de trezorerie se refera la

ansamblul mijloacelor de finantare sub forma lichiditatilor si creditelor bancare pe termen

scurt de care dispune o unitate patrimoniala, la un moment dat, pentru a putea face fata

platilor sale ajunse la scadenta.

Conform Regulamentului de aplicare a Legii Contabilitatii nr.82 din 1991,

contabilitatea trezoreriei asigura evidenta existentei si miscarii titlurilor de plasament, a

disponibilitatilor in conturi la banci si in casa, a creditelor bancare pe termen scurt si a

altor valori de trezorerie. Titlurile de plasament sunt achizitionate de catre unitatea

patrimoniala in vederea obtinerii unui castig pe termen scurt, de regula sub un an.

Ele sunt denumite si investitii temporare fiind constituite din : actiuni proprii

11

rascumparate, actiuni emise de terti si achizitionate de intreprindere, obligatiuni proprii

rascumparate, obligatiuni apartinand tertilor si cumparate si alte titluri de plasament.

Plasamentele financiare se efectueaza in scopul folosirii , cu caracter temporar, a

disponibilitatilor banesti in operatiuni speculative la bursa de valori prin cumpararea si

revanzarea de actiuni si obligatiuni,ceea ce are drept scop obtinerea unor venituri

suplimentare din diferentele de curs ale acestora.

O alta categorie a structurilor de trezorerie o constituie efectele comerciale

primite anterior si depuse spre incasare sau scontare la banci, denumite si valori de incasat.

Acestea fac referinta la diferite titluri de credit ( cec, cambie, bilet la ordin, trata, etc.)

emise de catre clienti , care, in contul datoriilor pe care le au, le predau furnizorilor in

vederea decontarii lor, la termenele stabilite, prin intermediul unitatilor bancare.

Disponibilitatile banesti existente in conturi la banci, in lei si in devize, asigura efectuarea

operatiunilor fara numerar.

Operatiile banesti se pot efectua prin casierie(in numerar) sau prin

conturile de la banci (prin virament) sau tranzactii cu hartii de valoare. Agentul economic

are obligatia sa isi deschida un cont la banca ,pe numele sau,din care se efectueaza operatii

de incasari sau plati.Operatiile in numerar au o pondera redusa si sunt restrictionate de

normele legislative in ceea ce priveste volumul valoric al lor.La sfarsitul zilei,sumele care

depasesc plafonul de casa trebuiesc depuse la banca.

Operatiile banesti se consemneaza in urmatoarele documente: Chitanta

fiscala, Monetar, Dispozitie de plata/incasarea catre casierie, Registru de casa, Ordin

de plata, Cec de numerar, Extras de cont, Bilet la ordin, Cambie.

Conturi specifice

531 Casa

5311 Casa in lei(A)

5314 Casa in valuta(A)

512 Conturi curente la banci

5121 Conturi la banca in lei (A)

5124 Conturi la banci in valuta(A)

518 Dobanzi

5186 Dobanzi de platit(P)

5187 Dobanzi de incasat(A)

12

581 Viramente interne(A/P)

542 Avnsuri de trezorerie(A)

2.2. CONTABILITATEA DECONTARILOR CU NUMERAR SI FARA

NUMERAR

2.2.1. CONTABILITATEA DECONTARILOR CU NUMERAR

Reprezinta operatiuni de incasari si plati prin casiria societatii comerciale,cu

ajutorul contului 5311 ''Casa in lei"-activ.Ele se inregistreaza pe baza Registrului de

casa,care cuprinde:sold la inceputul zilei,incasari in timpul zilei,plati in timpul zilei si sold

la sfarsitul zilei,determinat prin formula:

Sold final=Sold + Incasari - Plati

La registrul de casa se anexeaza toate chitantele de casa,statele de plata a salariilor

si alte documente primare,ce atesta incasarea/plata fiecarei sume.

Exemplu:

Societatea comerciala are la inceputul zilei un disponibil de 1.000 lei.

* 3.000 lei de la clienti

* 2.000 lei de la debitori

Plati in timpul zilei:

* 2.000 lei avans chenzinal

* 3.000 lei catre furnizori

SiD 5311 = 1.000 lei

incasari:

5311= % 5.000

(+A) (-A) 411 3.000

(-A) 461 2.000

* Debit 5311 = cresterea numerarului din casierie

* Credit 411 = stingerea creantelor fata de clienti

* Credit 461 = stingerea creantelor fata de debitori diversi

plati:

% = 5311 4.000

(+A) 425 (-A) 1.000

13

(-P) 401 3.000

* Credit 5311=diminuarea numeralului din casiere

* Debit 425=inregistrarea creantei fata de salariati privind avansul chenzinnal

* Debit 401=stingerea datoriei fata de furnizori

Sold final= 1.000 + 5.000 - 4.000 = 2.000 lei (SfD 5311)

2.2.2. CONTABILITATEA DECONTARILOR FARA NUMERAR

Reprezinta operatiuni de incasari si plati prin contul bancar,cu ajutorul contului

5121 "Conturi la banci in lei"-bifunctional (activ).

Observatie: De regula contul 5121 are sold final debitor,intrucat disponibil initial

+ incasarile > platile efectuate.Exista si situatii in care,fiind nevoita sa efectueze plati fara

a avea disponibil suficient in ziua respectiva,societatea comerciala apeleaza la un credit

din partea bancii,pana la completarea disponibilului(de durata uneia/mai multor zile).In

aceasta perioada,contul 5121 are solr creditor.Iata de ce spunem ca acest cont este

bifunctional!

Incasarile si platile se inregistreaza pe baza Extrasului de cont emis de banca,ce

cuprinde: sold la inceputul zilei,plati in timpul zilei si sold la sfarsitul zilei determinat:

Sold final = Sold initial + Incasari - Plati

In extrasul de cont sumele se inregistreaza invers:incasarile pe credit si

platile pe debit(cand societatea incaseaza,banca plateste si invers).

La extrasul de cont se anexeaza toate ordinele de plata ce atesta incasarea/plata

fiecarei sume.

Exemplu:

Societatea comerciala are la inceputul zilei un disponibil de 2.000.000 lei.

Incasari in timpul zilei: 10.000 lei de la clienti

Plati in timpul zilei: 8.000 lei impozit pe profit

SiD 5121 = 2.000 lei

-incasari:

5121 = 411 10.000

(+A) (-A)

* Debit 5121 = cresterea disponibilului in cont

* Credit 411 = stingerea creantei fata de clienti

-platile:

411 = 5121 8.000

14

(-P) (-A)

* Debit 441 = stingerea datoriei fata de bugetul statului

* Credit 5121 = diminuarea disponibilului in cont

Sold final = 2.000 + 10.000 - 8.000 = 4.000 lei

*Contul 5311 Casa in lei tine evidenta operatiilor electuate in numerar. Este un cont de

activ.Se debiteaza cu incasari si se crediteaza cu plati.Soldul final debitor arata numeralul

existent in casierie la sfarsitul perioadei.

*Contul 5121 Conturi la banci in lei tine evidenta operatiilor de incasari si plati

efectuate prin contul curent bancar si poate indeplini alternativ,atat functia de activ si de

pasiv,in raport cu doua situatii.

a)Daca volumul incasarilor este mai mare decat al platilor si exista permanent

disponibilitati banesti in cont,atunci este cont de activ.Se debiteaza cu incasari si se

crediteaza cu plati.Soldul final debitor arata disponibilitatile banesti existente in cont la

sfarsitul perioadei.

b)Daca nu exista suficiente uncasari din care sa se efectueze plati iar banca este de

acord sa ofere credite de trezorerie care acopera diferenta negativa intr incasari si plati.In

acest caz contul 5121 Conturile la banci in lei este cont de pasiv.Se crediteaza cu creditele

acordate de banca,concretizate in plati din contul curent.Soldul final creditor arata credite

de trezorerie datorate bancii.Conturile curente la banci se dezvolta in analitic pentru

fiecare banca.

*Contul 5314 Casa in valuta(A) si 5124 Conturi la banci in valuta (A) tin evidenta

operatiilor banesti efectuate in valuta si functioneaza dupa regulile generale ale conturilor

de activ.Operatiile privind incasarile si platile in valuta se inregistreaza in contabilitate la

cursul zilei comunicat de BNR.

Dobanzile aferente disponibilitatilor din conturile curente se inregistreaza in conturile

: 5186 Dobanzi de platit (P) pentru dobanzile datorate creditelor de trezorerie si 5187

Dobanzi de incasat (A) pentru disponibilitatile banesti pastrate in contul curent.

15

2.3. CONTABILITATEA AVANSURILOR DE TREZORERIE

Reprezinta sume platite din casierie angajatilor care efectueaza deplasari in interesul

serviciului,pe baza Ordinului de deplasare si a Dipozitiei de plata din casierie.

La intoarcerea din deplasare,delegatul justifica suma pe baza unui Decont de

cheltuieli,prin bilete de tren,bonuri de cazare,diurna ,chitante etc.Suma nejustificata se

restituie la casierie cu Dispozitie de incasare.

Exemplu:

Se acorda unui delegat un avans de trezorerie de 1.000 lei dintr-un disponibil de 1.500

lei.

Utilizam contul 542 "Avansuri de trezorerie"-activ si contul 5311 "Casa in lei"-activ.

542 = 5311 1.000

(+A) (-A)

* Debit 542 = inregistrarea creantei fata de delegat

* Credit 5311 = diminuarea numerarului din casierie

Delegatul justifica avansul astfel:

- 952 lei transport si cazare (inclusiv TVA deductibila)

- TVA deductibila = 952 x 19,354 % (vezi clasa III) = 184,2lei

- cheltuieli cu deplasari = 952 – 184,2 = 767,8 lei

Utilizam contul 542 "Avansuri de trezorerie" - activ,contul 625 "Cheltuieli cu deplasari"

- activ si contul 4426 "TVA deductibila "-activ.

16

CAPITOLUL 3

MONOGRAFIE CONTABILA REFERITOARE LA

OPERATIUNI BANESTI

Agentul economic S.C. MACOFIL S.A. are la inceput ul lunii iulie, 2010,

urmatoarele solduri initiale:

SiC 1012 Capital subscris varsat 4.000

SiD 371 Marfuri 20.000

SiC 401 Furnizori 1.700

SiD 4111 Clienti 60.000

SiC 421 Personal – salarii datorate 14.000

SiC 4311 Contributia societatii la asigurari sociale 3.000

SiC 4312 Contributia personalului la asigurarile sociale 2.500

SiC 4313 Contributia angajatorului pentru asigurarile sociale de sanatate 1.200

SiC 4314 Contributia angajatilor pentru asigurarile sociale de sanatate 1.000

SiC 4371 Contributia unitatii la fondul de somaj 700

SiC 4372 Contributia personalului la fondul de somaj 400

SiC 4411 Impozitul de profit 1.000

SiC 4423 TVA de plata 1.500

SiC 444 Impozitul pe venituri de natura salariilor 2.000

SiD 5121 Conturi la banci in lei 5.000

SiC 5191 Credite bancare pe termen scurt 53.000

SiD 5311 Casa in lei 1.000

Operatia 1 07.01. Se înregistrează achiziţionarea a 20 t ciment la cost de achiziţie de

300 lei/t, TVA 24% , conform facturii nr. 10/07.01.2007 emise de S.C. MIRFO S.A.

(Anexa nr.1). Depozitul de materii prime întocmeşte nota de recepţie şi constatare de

diferenţe nr. 3/01.07. (Anexa nr.2)

17

% = 401 „Furnizori” 7 440

301„Materii prime” 6 000

4426 „TVA deductibilă” 1 440

Operatia 2. 7.VII. Se efectueaza plata furnizorului prin virament

401 Furnizori = 5121 Conturi la banci in lei 7 440

Operatia 3. 7.VII. Se efectueaza plati din casierie:

Avans de deplasare acordat agentului comercial Popescu Ion 2.000 lei in vederea

perfectarii unor contracte comerciale.

Plata salariilor pentru angajati in suma de 14.000 lei

Documente: Ordin de deplasare nr. 38/8.VII. Dispozitie de plata catre casoerie

nr. 40/8.VII.N. Registrul de casa nr. 193/8.VII.N Stat plata salarii.

Analiza contabila: 542 + A → D 2.000

421 - P → D 14.000

5311 - A → C 16.000

Formula contabila:

% = 5311 Casa in lei 16.000

542 Avansuri de trezorie 2.000

421 Personal-salarii datorate 14.000

Operatia 4. 8.VII. Diferenta de numerar care depaseste plafonul de casa se

depune la banca. Documente: Foaie de varsamant nr.852730/8.VII.N., Registrul de casa

nr. 193/8.VII.N, Extras de cont 152/08.VII.N.

a) ridicarea numerarului din casierie:

5311 – A → C 10.000 (15.000-5.000 = 10.000)

581 A/P → D 10.000

b) depunerea numerarului la banca

5121 + A → D 10.000

581 A/P → C 10.000

Formule contabile:

581 Viramente interne = 5311 Casa in lei 10.000

18

5121 Conturile la banci in lei = 581 Viramente interne 10.000

Operatia 5. 15.VII.N. Agentul economic incaseaza in contul de la banca un client

in suma de 60.000 lei. Documente Ordin de plata nr. 382/15. VII.N, Extras de cont

153/15.VII.N.

Analiza contabila : 4111 – A → C 60.000

5121 + A → D 60.000

Formula contabila :

5121 Conturi la banci in lei = 4111 Clienti 60.000

Operatia 6. 25.VII.N. Agentul economic efectueaza urmatoarele plati din contul

curent:

Furnizori..........................................................................1.700

Contributia unitatii la asigurarile sociale.........................3.000

Contributia personalului la asigurarile sociale................2.500

Contributia angajatorului pentru asigurarile sociale de

sanatate............................................................................1.200

Contributia angajatilor pentru asigurarile sociale de

sanatate.............................................................................1.000

Contributia unitatii la fondul de somaj............................. 700

Contributia personalului la fondul de somaj..................... 400

Impozitul pe profit............................................................1.000

TVA de plata.....................................................................1.500

Impozitul pe salarii............................................................2.000

Analiza contabila:

401 - P→D 1.700 4371 - P→D 700

19

4311 - P→D 3.000 4372 - P→D 400

4312 - P→D 2.500 4411 - P→D 1.000

4313 - P→D 1.200 4423 - P→D 1.500

4314 - P→D 1.000 444 - P→D 2.000

5121 - A→C 15.000

Formula contabila:

% = 5121 Conturi la banci in lei 15.000

401 Furnizori 1.700

4311 Contributia unitatii la asigurarile sociale 3.000

4312 Contributia personalului la asigurarile sociale 2.500

4313 Contributia angajatorului pentru asigurarile sociale de sanatate 1.200

4314 Contributia angajatilor pentru asigurarile sociale de sanatate 1.000

437 Contributia unitatii la fondul de somaj 700

4372 Contributia personalului la fondul de somaj 400

4411 Impozitul de profit 1.000

4423 TVA de plata 1.500

444 Impozitul pe venituri de natura salariilor 2.000

20

BIBLIOGRAFIE

1. Popan, Maria “ Contabilitatea evenimentelor si tranzactiilor” clasa a XI-a,

Editura Oscar Print, Bucuresti, 2006

2. Ristea, Mihai “ Contabilitatea financiara”Editura Universitara, Bucuresti,

2004

3. Ristea, Mihai; Dima, Mirela “ Contabilitatea societatilor comerciale”,

Editura

Universitara, Bucuresti, 2003

4. Staicu, Constantin “ Contabilitatea financiara” Editura Universitaria,

Craiova, 2006

21

ANEXA NR. 1

Furnizor : S.C.MIRFO S.A Cumparator: S.C. MACOFIL S.A.Nr. de inmatriculare in registrul Nr. de inmatriculare in registrulcomerţului/anul: J 18/26/1990 comerţului/anul: J 18/78/1991Codul fiscal: R 1475209 Codul fiscal : R3793374 Sediul : Tg-Jiu Sediul : Tg-JiuJudetul : Gorj Judetul : GorjContul : 294634678 Contul : 023778900Banca :BCR Tg-Jiu Banca : BRD Tg-Jiu FACTURA FISCALA

Nr crt

Denumirea produselor U.M. Cantitate

Preţul unitar (fără TVA)-lei-

Valoare-lei-

Valoare TVA-lei-

0 1 2 3 4 5 (3x4) 6

1. CIMENT kg 20 t 300 600 1 440

Semnatura si stampila furnizorului

Date privind expediţia

Numele delegatului Popescu Ion

B.I. seria GV nr. 654978 eliberat/ă

Tg-Jiu

Mijlocul de transport AUTO nr.

MTV

Expediţia s-a făcut în prezenţa noastră la

data de

TOTAL, 1 440

xSemnatura de primire

TOTAL de plată(col.5 + col.6)

7 440

22

Nr. facturii : 10Data (ziua, luna, anul): 07.07.2010

7.01.2011 ora 1000

Semnăturile

23

ANEXA NR. 2 UNITATEA: S.C. MACOFIL S.A.Data : 07.01.2007Furnizor : S.C.MIRFO S.AFactura fiscală: 10/07.01.2007

NOTA DE RECEPŢIE ŞI CONSTATAR DE DIFERENŢE

NR. DOCUMENT : 3/07.01.2007

Nr.

crt.

Denumirea

produsului

U.M. Recepţionat Calculaţie

Cantitate Preţ

unitar

(fără

TVA)

Valoare Valoare

TVA

Adaos

%

P.U./

buc.

( fără

TVA)

TVA/buc. Preţ

vânzare /

buc.

Inclusiv

TVA

Valoare (

fără

TVA)

Valoare

TVA

1. CIMENT t 20 300 6 000 1 440

TOTAL 7 440 TOTAL

COMISIA DE RECEPŢIE

Nume şi prenume Semnătura Nume şi prenume Semnătura Data

24

25