Prietenii Contabilitatii

Prietenii Contabilităţii

Publicaţie electronică de contabilitate si fiscalitate

pentru un buget redus

Nr. 19 / 11 Septembrie 2013

Marca Prietenii Contabilitatii este marca supusa inregistrarii la OSIM

Cabinet consultant fiscal Benta Adrian, Office: Str. Aleea Posada, nr. 8, bl. 31, sc. 2, et. 1, ap. 19, cod postal

051414, Sector 5, Bucuresti Tel/fax 021.776.90.18 Mobil 0765.216.760

Revistă saptămânală transmisă electronic în fiecare miercuri.

Bazele Contabilităţii

ISSN 2343 – 760X ISSN-L 2343 – 760X

Prietenii Contabilității – Bazele Contabilității

Cuprins

1. Noi modificări legislative din domeniul financiar

contabil, explicate de specialiști;

2. Monografii contabile, entry - level, 3 situații analizate de specialiști; Monografie contabilă prestări servicii informatice,

realizare soft personalizat, la comanda clientului. Cod CAEN pentru această activitate

Înregistrarea unor cheltuieli de deplasare în străinătate, cursul de schimb la justificarea avansului de trezorerie, operaţii de conversie valutară

Ordinea de repartizare a profiturilor nerepartizate din anii anteriori. Constituirea rezervei legale şi majorare de capital social pe seama beneficiilor din anii anteriori nerepartizate

3. Soluții de consultanță contabilă, 3 spețe analizate de specialiști; Ordinea de stingere a obligaţiilor Declararea şi plata impozitului pe profit prin plăţi

anticipate egale trimestriale Formularul CMR privind transportul rutier este un

document cu regim special? În ce condiţii poate fi emis de transportatori?

Un produs BentaConsult – toate drepturile rezervate Tel/fax 021.776.90.18 Mobil 0765.216.760


Cuprins

4. Soluții de consultanță și optimizare fiscală, 3 spețe analizate de redacție; Subvenţiile pentru angajarea şomerilor în vârstă de

peste 45 de ani sunt venituri impozabile pentru societate?

Care este tratamentul fiscal al cheltuielilor de protocol, în cazul unei societăţi plătitoare de impozit pe venitul microîntreprinderii?

Renunţarea la facturarea cu TVA la închirierea terenurilor

5. Subiecte de interes actual din activitatea financiar - contabilă, legislație comentată. Întocmirea situațiilor financiare anuale; Cuprinsul contractului de voluntariat Care este salariul minim pentru fracţiune de normă?

Opinii diferite între economişti şi jurişti

6. Adresa cabinetului / echipa redacțională.



Capitolul I - Noi modificări legislative

Săptămâna trecută au fost publicate următoarele acte normative (click pe denumirea actului normativ pentru a-l deschide):

OMFP nr. 1439/2013 publicat în Monitorul Oficial nr. 0564 din 04 septembrie 2013 - ordin privind prospectele de emisiune a certificatelor de trezorerie cu discont şi a obligaţiunilor de stat de tip benchmark aferente lunii septembrie 2013

OG nr. 26/2013 publicată în Monitorul Oficial nr. 0549 din 29 august 2013 - ordonanţă privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unităţile administrativ-teritoriale sunt acţionari unici ori majoritari sau deţin direct ori indirect o participaţie majoritară

OG nr. 29/2013 publicată în Monitorul Oficial nr. 0550 din 30 august 2013 - ordonanţă privind reglementarea unor măsuri bugetare

Ordin ANAF nr. 2211/2013 publicat în Monitorul Oficial nr. 0554 din 02 septembrie 2013 - ordin pentru aprobarea competenţei teritoriale de administrare


http://itva.ro/documents/OMFP1439per2013.pdf






http://itva.ro/documents/OG26per2013.pdf










http://itva.ro/documents/OpANAF2211per2013.pdf





Principalele modificări aduse de aceste acte normative sunt:

I. Se aprobă pentru luna septembrie 2013, prospectele de emisiune a certificatelor de trezorerie cu discont şi a obligaţiunilor de stat de tip benchmark, în valoare nominală totală de 3.870 milioane lei, din care 170 milioane lei alocate sesiunilor suplimentare de oferte necompetitive organizate exclusiv pentru instrumentele de tip benchmark.

II. Valoarea nominală individuală a unui certificat de trezorerie cu discont este de 10.000 lei, iar metoda de vânzare este licitaţia, adjudecarea făcându-se după metoda cu preţ multiplu.

Certificatele de trezorerie cu discont pot fi cumpărate de către dealerii primari, care vor depune oferte atât în cont propriu, cât şi în contul clienţilor persoane fizice şi juridice, iar ofertele de cumpărare sunt competitive şi necompetitive. Fiecare tranşă a ofertei de cumpărare competitive sau necompetitive va fi de minimum 10.000 lei.

III. Ofertele de cumpărare se transmit BNR, ce acţionează în calitate de administrator al pieţei primare şi secundare a titlurilor de stat şi al



sistemului de înregistrare/depozitare, în ziua licitaţiei, până la ora 12,00, iar rezultatul acesteia se va stabili în aceeaşi zi de către Comisia de licitaţie constituită în acest scop şi va fi dat publicităţii.

IV. Ordinul stabileşte redeschiderea emisiunilor de obligaţiuni de stat de tip benchmark cu scadenţă la 3, 5, 7 şi 10 ani, precum şi organizarea de sesiuni suplimentare de oferte necompetitive (SSON). Valorile nominale totale ale emisiunilor de obligaţiuni de stat de tip benchmark pot fi majorate prin redeschideri ulterioare ale acestora, iar valoarea nominală individuală a unei obligaţiuni de stat de tip benchmark este de 10.000 lei. Pentru aceste obligaţiuni de stat de tip benchmark, dobânda (cuponul) se plăteşte la datele specificate în prospectele de emisiune aferente.

V. Pentru licitaţiile de referinţă, metoda de vânzare este licitaţia, iar adjudecarea se va efectua după metoda cu preţ multiplu, iar obligaţiunile de stat de tip benchmark pot fi cumpărate de către dealerii primari, care vor transmite oferte atât în cont propriu, cât şi în contul clienţilor persoane fizice şi juridice. La licitaţia de referinţă, ofertele de cumpărare sunt competitive şi necompetitive, iar fiecare tranşă a ofertei de cumpărare competitive



sau necompetitive va fi de minimum 10.000 lei.

VI. Pentru SSON, metoda de vânzare este subscripţia, preţul de vânzare fiind preţul mediu de adjudecare stabilit în licitaţia de referinţă, iar obligaţiunile de stat de tip benchmark pot fi cumpărate exclusiv de dealerii primari, care vor transmite oferte în nume şi în cont propriu. Pentru SSON, ofertele de cumpărare sunt necompetitive, iar valoarea ofertei va fi de minimum 10.000 lei.

VII. Şi în acest caz, ofertele de cumpărare se transmit BNR, ce acţionează în calitate de administrator al pieţei primare şi secundare a titlurilor de stat şi al sistemului de înregistrare/depozitare, în ziua licitaţiei de referinţă până la ora 12,00, respectiv în ziua SSON până la ora 11,00, iar rezultatelese vor stabili în ziua desfăşurării, de către comisia de licitaţie constituită în acest scop şi vor fi date publicităţii.

VIII.OG nr. 26/2013 are ca obiectiv procedura de aprobare a bugetelor de venituri şi cheltuieli pentru operatori eonomici la care statul este acţionar unic sau deţine o participaţie majoritară. Ordonanţa se aplică pentru regiile autonome şi societăţile comerciale de drept public, inclusiv în



cazul în care instituţii şi autorităţi publice, centrale sau locale deţin direct ori indirect o participaţie majoră la acestea.

IX. Au competenţă în aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli la aceşti operatori economici, următoarele autorităţi:

a) Guvernul, pentru regiile autonome şi societăţile comerciale la care statul este acţionar unic sau deţine o participaţie majoritară;

b) consiliul local, judeţean, pentru regii autonome şi societăţi comerciale la care unităţile administrativ teritoriale sunt acţionari unici sau deţin o participaţie majoritară;

c) prin ordin comun al ordonatorului principal de credite, al Ministrului Finanţelor Publice şi al Ministrului Muncii, pentru operatorii economici la care instituţiile publice CENTRALE sunt acţionari unici sau deţin o participaţie majoritară;

d) prin hotărârea consiliului local, judeţean, pentru operatorii economici la care instituţii publice LOCALE sunt acţionari unici sau deţin o participaţie majoritară.

Dacă există o altă lege specială pentru aprobarea bugetului, această ordonanţă nu se aplică.



X. Bugetul de venituri şi cheltuieli trebuie aprobat în termen de 20 de zile de la intrarea în vigoare a legii anuale a bugetului de stat. Dacă operatorii economici sunt tranzacţionaţi pe o piaţă reglementată ( Bursa, OPCM etc), termenul este de 45 de zile de la intrarea în vigoare a legii anuale a bugetului de stat.

XI. Ordonanţa introduce câteva criterii cu privire la fundamentarea veniturilor şi efectuarea cheltuielilor, dintre care amintim: respectarea politicii Guvernului şi a strategiilor

unităţilor administrativ teritoriale pentru îmbunătăţirea performanţelor economice;

respectarea obiectivelor de politică salarială, stabilită prin legea bugetului anual;

stabilirea unor criterii de performanţă, reducerea plăţilor şi creanţelor restante, reducerea pierderilor, creşterea profitului;

se va ţine cont de programul de investiţii, pornind de la prezumţia că finanţările sunt în limitele surselor posibile.

XII. Ordonanţa introduce câteva corelaţii procentuale, astfel:

a) dacă în ultimii 2 ani, nivelul de realizare al veniturilor a fost mai mic de 90% din nivelul



bugetat, pentru exerciţiul următor, veniturile vor fi estimate la cel mult nivelul realizat în anul anterior;

b) creşterea câştigului salarial mediu brut lunar nu poate depăşii 60% din indicele creşterii productivităţii muncii calculate în unităţi valorice sau fizice.

XIII. La execuţia bugetelor de venituri şi cheltuieli, se vor ţine cont de următoarele reguli: cheltuielile de natură salarială şi numărul de

personal de la finele exerciţiului nu poate fi depăşit;

în cazul în care veniturile nu se realizează conform bugetului prognozat, sau se realizează depăşiri ale veniturilor, atunci şi cheltuielile vor fi efectuate proporţional cu nivelul de realizare al veniturilor;

nivelul plăţilor restante nu poate fi majorat ca urmare a nerealizării veniturilor.

Ordonanţa introduce şi situaţii în care se pot majora bugetele.

XIV.OG nr. 29/2013 modifică sau introduce derogări de la mai multe acte normative în vigoare, introducând modificări punctuale cu privire la



finanţarea şi cheltuirea unor sume bugetare, dintre care amintim:

a) în anul 2014, instituţiile publice, centrale şi locale nu acordă tichete de masă pentru personalul din cadrul acestora. Nici tichete cadou sau tichete de vacanţă nu vor fi acordate de instituţiile publice, centrale sau locale.

b) Ministerul Apărării Naţionale a încasat din eliberarea unor frecvenţe radio suma de 9,4 milioane euro, suma ce se utilizează pentru achiziţia de avioane multirol. Este autorizat Ministerul Apărării Naţionale să contracteze prin finanţare în leasing, un avion, o aeronavă destinată unor zboruri speciale.

c) ajutorul sub forma venitului lunar de completare se acordă persoanelor disponibilizate, când se va respecta OUG nr. 36/2013, persoane ce sunt reclasificate în sectorul administraţiei publice;

d) se extinde până la 31 decembrie 2014, interdicţia avută de autorităţile şi instituţiile publice de a achiziţiona sau a prelua în leasing sau a închiria autoturisme, mobilier şi aparatură birotică;

e) decontarea abonamentelor de transport pentru elevii ce se deplasează în altă localitate



se va efectua la nivelul sumelor efective, dar nu mai mult de 26 lei/lună/abonament pentru distanţa de 3 km. Când distanţele depăşesc 3 km, dar până la 50 km, cheltuielile decontate se suplimentează cu suma de 2 lei pentru fiecare km pentru fiecare abonament lunar, dar nu mai mult decât valoarea abonamentului.

XV. Ordinul ANAF nr. 2211/2013 aprobă competenţele teritoriale de administrare a contribuabililor, cu excepţia contribuabililor mici şi mijlocii, astfel contribuabilii pot consulta acest ordin pentru a afla cine are competenta teritoriala asupra lor.



Capitolul II – Monografii contabile

I. Monografie contabilă prestări servicii informatice, realizare soft personalizat, la comanda clientului. Cod CAEN pentru această activitate.

Societatea comercială ELECTRONUL BUCUCLAŞ SRL, persoană juridică română, neînregistrată în scopuri de TVA a fost înfiinţată în luna august 2013. Societatea are calitatea de microîntreprindere. Obiectul de activitate al societăţii în reprezintă codul CAEN 6201 Activităţi de realizare a soft-ului la comandă (software orientat client). În luna septembrie 2013, societatea contractează primele servicii la un client, servicii prestate de asociatul unic, ce are şi calitate de salariat. Serviciile constau în realizarea unui soft de gestiune a mărfurilor în limbajul de programare SQL, ce editează automat Note de intrare recepţie, Bonuri de consum, Fişe de magazie şi Situaţia stocurilor la orice moment. Pentru realizarea acestui soft, societatea înregistrează cheltuielile descrise mai jos. Ce monografie contabilă este aplicabilă? Codul CAEN 6201 Activităţi de realizare a soft-ului la comandă (software orientat client), reflectă activitatea societăţilor cu specific de prestări servicii în domeniul informatic.

Un produs BentaConsult – toate drepturile rezervate

Tel/fax 021.776.90.18 Mobil 0765.216.760


Pentru elaborarea unei monografii contabile, considerăm ca etapa principală porneşte de la determinarea costului de producţie pentru softul realizat. Pentru societate, realizarea programului soft are caracter de prestare de servicii.

Pentru realizarea unui soft sunt înregistrate următoarele şapte tipuri de cheltuieli: 1. cheltuieli cu salariile în sumă de 1200 lei, asigurări sociale 350 lei: 641 „Cheltuieli cu salariile personalului” = 421

„Personal salarii datorate” cu suma de 1200 lei 6451 „Cheltuieli cu asigurări sociale” = 431

„Asigurări sociale” cu suma de 350 lei 2. cheltuieli cu energia electrică 100 lei: 605 „Cheltuieli cu energia şi apa” = 401

„Furnizori” cu suma de 100 lei 3. amortizarea laptop-ului utilizat în programare cu suma de 150 lei: 6811 „Cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor”

= 2813 „Amortizarea echipamentelor” cu suma de 150 lei

4. amortizarea unei licenţe a programului soft utilizat la realizarea prestărilor de servicii în sumă de 50 lei: 6811 „Cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor” =

280 „Amortizarea imobilizărilor necorporale”



cu suma de 50 lei

5. cheltuieli de transport cu deplasarea la client cu suma de 100 lei: 624 „Cheltuieli cu transportul” = 401

„Furnizori” cu suma de 100 lei 6. servicii de internet aferente acestui proiect cu suma de 150 lei: 626 „Cheltuieli cu telecomunicaţii” = 401

„Furnizori” cu suma de 150 lei 7. amendă contravenţională pentru lipsa unei licenţe în sumă de 500 lei: 6581 „Cheltuieli cu amenzi şi penalităţi” = 446

„Alte impozite şi taxe – analitic amendă” cu suma de 500 lei.

Se necesită determinarea costului de producţie, analizând cheltuielile care fac parte din acesta. Cheltuielile aferente acestei prestări de servicii sunt cele cu manoperă şi costurile directe şi o cotă de cheltuieli indirecte, raţional legată de prestarea de servicii, conform pct. 52 din OMFP nr. 3055/2009 privind contabilitatea şi conform prevederilor din OMFP nr. 1826/2003 privind contabilitatea de gestiune şi calculaţia costurilor.

În exemplul nostru, cheltuiala cu amenda nu este o componentă a costului de producţie, astfel că



valoarea de realizare a soft -ului este de 2100 lei.

Înregistrarea contabilă a costului de producţie cu softul se efectuează prin articolul contabil: 332 „Servicii în curs de execuţie” = 712

„Venituri aferente costurilor cu serviciile în curs de execuţie” cu suma de 2100 lei.

Notă: contul 712 „Venituri aferente costurilor cu serviciile în curs de execuţie” nu este un cont impozabil din punctul de vedere al microîntreprinderii. Acesta are scopul de a echilibra cheltuielile în cadrul unei perioade fiscale (luna sau trimestrul), când realizarea softului durează mai multe luni. Neutilizarea acestui cont conduce numai la înregistrarea cheltuielilor, fără să fie puse în evidenţă serviciile în curs de efectuare.

Facturarea serviciilor către un client cu suma de 2700 lei se înregistrează prin articolul contabil: 4111 „Clienţi” = 704 „Venituri din servicii

prestate” cu suma de 2700 lei.

Scăderea din gestiune se efectuează prin articolul contabil: 712 „Venituri aferente costurilor cu serviciile în

curs de execuţie” = 332 „Servicii în curs de



execuţie” cu suma de 2100 lei.

De reţinut: la scăderea din gestiune, contul 712 „Venituri aferente costurilor cu serviciile în curs de execuţie” se comportă similar unui cont de cheltuieli.

Înregistrarea impozitului pe venitul microîntreprinderii: 698 „Cheltuieli cu impozitul pe venit” = 4418

„Impozit pe venitul microîntreprinderii” cu suma de 2700 lei x 3% = 81 lei.

Notă: impozitul pe venitul microîntreprinderii se declară în declaraţia la bugetul de stat 100, până de data de 25 a lunii următoare trimestrului, dată până la care se efectuează şi plata impozitului.



II. Înregistrarea unor cheltuieli de deplasare în străinătate, cursul de schimb la justificarea avansului de trezorerie, operaţii de conversie valutară.

Salariatul Geogel Georgescu este trimis în delegaţie în Anglia, în vederea verificării unor utilaje pe care societatea la care este angajat doreşte să le achiziţioneze. Societatea deţine în casierie euro şi acordă salariatului ca avans spre decontare suma de 500 euro. Deoarece moneda de schimb din Anglia este lira sterlină, salariatul efectuează schimbul a 500 euro în 400 lire sterline, iar la întoarcerea din delegaţie, decontează cheltuieli în sumă de 300 lire sub formă de diurnă şi cheltuieli de delegare, iar 100 lire se vor schimba în euro şi se depun în casierie în euro. Care este monografia contabilă aplicabilă acestor tranzacţii? Toate operaţiile de schimb valutar cu privire la acordarea avansului în euro şi ulterior schimbul în altă valută trebuie să se efectueze la cursul casei de schimb ( al băncii comerciale) la care s-au efectuat tranzacţiile, conform art. 173 alin. (2) din OMFP nr. 3055/2009 privind contabilitatea.

Societatea deţine în casierie suma de 500 euro la



cursul de 1 euro = 4,5 lei, ce a fost convertită în suma de 400 lire.

Monografie contabilă: Acordare avans în euro: 542 “Avansuri de trezorerie – analitic euro” =

5314 “Casa în valută” cu suma de 500 euro x 4,5 lei/euro = 2250 lei

Schimb valutar din euro în lire: 542 “Avansuri de trezorerie – analitic lire” =

581 “Viramente interne” cu suma de 400 lire x 5,625 lei/lira = 2250 lei

581 “Viramente interne” = 542 “Avansuri de trezorerie – analitic euro” cu suma de 2250 lei.

Foarte important: aceste schimburi valutare nu generează diferenţe de curs valutar, fiind contabilizate la cursul comercial al casei de schimb (băncii) la care s-au efectuat tranzacţiile, conform pct. 173 alin. (2) din OMFP nr. 3055/2009.

Înregistrările contabile propuse nu sunt evidenţiate în mod expres în monografiile propuse de OMFP nr. 3055/2009 privind contabilitatea, însă actul normativ precizează că funcţionarea conturilor nu este limitativă la cele transpuse de prezentul ordin.



Din punctul de vedere al decontării cheltuielilor efectuate pe parcursul delegaţiei externe, în acest caz, cursul de schimb este reglementat, respectiv societatea poate să utilizeze fie cursul de la data fiecărei tranzacţii, fie cursul valabil la data depunerii decontului, conform pct. 176 alin. (2) din OMFP nr. 3055/2009.

În exemplul nostru salariatul justifică 300 lire cheltuiţi sub formă de diurnă şi cheltuieli de delegare, iar 100 lire se va schimba în euro şi se depune în casierie în euro.

Înregistrări contabile, presupunând cursul de la data depunerii decontului de cheltuieli ca fiind de 5,3 lei/liră: 625 “Cheltuieli cu deplasări” = 542 “Avansuri

de trezorerie – analitic lire” cu suma de 300 lire x 5,3 lei/lira = 1590 lei

665 “Cheltuieli cu diferenţe de schimb valutar” = 542 “Avansuri de trezorerie – analitic lire” cu suma de 300 lire x (5,625 – 5,3) = 98 lei

581 “Viramente interne” = 542 “Avansuri de trezorerie – analitic lire” cu suma de 100 lire x 5,625 lei = 562 lei

5314 “Casa în valută euro” = 581 “Viramente



interne” cu suma de 125 euro x 4,6 lei/euro = 575 lei

581 “Viramente interne” = 765 “Venituri din diferenţe de curs valutar” cu suma de 13 lei.

Notă: pentru cheltuiala cu diurna personală, nu se necesită documente justificative, iar aceasta trebuie să fie consemnată pe verso-ul ordinului de delegare, semnat şi ştampilat de persoana la care s-a efectuat deplasarea.

De reţinut: nivelul categoriei de diurnă externă este reglementată prin HG nr. 1860/2006. Acest act normativ stabileşte nivelul diurnei zilnice pentru salariaţii din instituţiile publice. Angajatorii de drept privat pot acorda şi alte sume ale diurnei zilnice. Diurna se consideră cheltuială cu deplasarea dacă aceasta nu depăşeşte de 2,5 ori nivelul pentru instituţii publice.

Foarte important: valoarea diurnei de depăşeşte de 2,5 ori nivelul pentru instituţii publice reprezintă venit de natură salarială la nivelul persoanei fizice şi este supusă impozitului pe venitul din salarii şi asigurărilor sociale obligatorii.



III. Ordinea de repartizare a profiturilor nerepartizate din anii anteriori. Constituirea rezervei legale şi majorare de capital social pe seama beneficiilor din anii anteriori nerepartizate.

Societatea comercială CONTABILITATE DUPĂ URECHE SRL, este o persoană juridică română, cu un capital social subscris şi vărsat de 200 lei. Societatea a fost înfiinţată în anul 2009, realizând profituri în fiecare an de activitate, profituri nerepartizate, regăsite în creditul contului 117 „Rezultatul reportat”. Profiturile nerepartizate sunt: pentru anul 2009 suma de 12000 lei, pentru anul 2010 suma de 3500 lei, pentru anul 2011 suma de 50000 lei, pentru anul 2012 suma de 150000 lei. Societatea nu a constituit rezerva legală şi doreşte majorarea capitalului social la suma de 100000 lei. Care sunt înregistrările contabile privind majorarea capitalului sociale şi ce tratament contabil trebuie aplicat pentru rezerva legală? Din perspectiva unei monografii contabile, se recomandă constituirea în primul rând şi cât mai curând a rezervei legale. Rezerva legală se constituie din profitul brut al societăţii până ce aceasta atinge 20% din capitalul social. In exemplul nostru, aceasta are valoarea de 40 lei.


Tel/fax 021.776.90.18 Mobil 0765.216.760


Înregistrare contabilă privind constituirea rezervei legale: 117 “Rezultatul reportat” = 1061 “Rezerva

legală” cu suma de 40 lei.

Foarte important: neconstituirea rezervei legale este considerată infracţiune de art. 272 pct. 4 coroborat cu art. 183 din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale. Desigur, trebuie să se ţină cont şi de gradul de vinovăţie şi de pericolul social al faptei ce nu prea există, însă obligaţia legală trebuie îndeplinită.

Din punctul de vedere al profiturilor nerepartizate, este la latitudinea Adunării Generale în ce ordine va repartiza aceste sume ca sursă de majorare a capitalului social.

Reţinem aspectul că profiturile nerepartizate se pot utiliza pentru majorarea capitalului social, conform art. 210 din Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale.

Prevederile de la art. 249 din OMFP nr. 3055/ 2009 privind contabilitatea stabilesc că, din punct de vedere reglementar, este în competenţa Adunării Generale să stabilească modul de distribuire a beneficiilor sau ordinea în care se acoperă pierderile


Tel/fax 021.776.90.18 Mobil 0765.216.760


contabile.

Cu ocazia Adunărilor Generale ale Asociaţilor/ Acţionarilor, se vor consemna beneficiile exerciţiilor ce sunt utilizate pentru majorarea capitalului social.

Notă: deşi nu este o prevedere legală expresă, pentru înlesnirea evidenţei contabile se recomandă utilizarea beneficiilor cronologic, în ordinea înregistrării acestora, începând cu beneficiile anului 2009 şi până la zi.

Înregistrări contabile cu ocazia semnării actelor adiţionale cu privire la majorarea de capital social: 117 „Rezultatul reportat – analitic an 2009” =

1011 „Capital social subscris şi nevărsat” cu suma de 12000 lei

117 „Rezultatul reportat – analitic an 2010” = 1011 „Capital social subscris şi nevărsat” cu suma de 3500 lei

117 „Rezultatul reportat – analitic an 2011” = 1011 „Capital social subscris şi nevărsat” cu suma de 50000 lei

117 „Rezultatul reportat – analitic an 2012” = 1011 „Capital social subscris şi nevărsat” cu suma de 34500 lei.



La data aprobării majorării capitalului social de către Registru Comerţului se va efectua înregistrarea: 1011 „Capital social subscris şi nevărsat” =

1012 „Capital social subscris şi vărsat” cu suma de 100000 lei.

Foarte important: după această majorare de capital social se va impune şi majorarea rezervei legale din beneficiile următoare, până ce aceasta va atinge 20% din capitalul social subscris si varsat.

Notă: în cazul majorării capitalului social pe seama profiturilor nerepartizate, nu se va considera distribuire de dividend, când se păstrează ponderile la capitalul social existente anterior majorării, conform art. 7 alin. (1) pct. 12 din Codul fiscal.



Capitolul III – Soluţii de consultanţă contabilă

I. Ordinea de stingere a obligaţiilor.

Societatea noastră are un furnizor la care există obligaţii şi facturi neachitate, atât din anul 2011, cât şi din anii 2012 şi 2013. Societatea efectuează plăţi prin transfer bancar, fără să menţioneze în mod expres ce facturi achită. Cu toate acestea, unele facturi noi nu le considerăm ca fiind datorate la plată din probleme calitative cu mărfurile. Furnizorul a alocat plăţile pe facturi în ordine cronologică, stingând şi facturile pe care noi nu le recunoaştem. Este corectă această procedură de alocare a plăţilor? Lăsând la o parte disputa comercială dacă factura este datorată sau nu la plată, atât dvs cât şi furnizorul puteţi adopta o procedură privind modul de stingere al facturilor.

În esenţă, la data prezentului material, modul de alocare a plăţilor este stabilit de art. 1506 – 1509 din Codul civil, adoptat prin Legea nr. 287/2009.

Potrivit acestui temei normativ, părţile au dreptul să îşi stabilească modul în care efectuează stingerea obligaţiilor, iar prevederile din Codul civil intervin numai când părţile nu stabilesc o procedură.



Astfel, dacă nici una dintre părţi nu stabileşte cum se vor stinge obligaţiile, iar debitorul în situaţia de faţă nu a indicat ce facturi se vor achita, atunci se va respecta următoarea ordine:

a) plata se atribuie cu prioritate asupra datoriilor ajunse la scadenţă;

b) se vor considera stinse, în primul rând, datoriile negarantate sau cele pentru care creditorul are cele mai puţine garanţii;

c) imputaţia se va face mai întâi asupra datoriilor mai oneroase pentru debitor;

d) dacă toate datoriile sunt deopotrivă scadente, precum şi, în egală măsură, garantate şi oneroase (împovărătoare, cu penalităţile cele mai mari), se vor stinge datoriile mai vechi.

Observăm aşadar că dacă toate obligaţiile generează aceleaşi penalităţi de întârziere şi au acelaşi regim al garanţiilor, iar părţile nu au stabilit ordinea de achitare a sumelor, în acest caz alocarea plăţii către facturi se va face asupra facturilor cele mai vechi.



II. Declararea şi plata impozitului pe profit prin plăţi anticipate egale trimestriale.

O societate comercială, plătitoare de impozit pe profit, a înregistrat în anul 2012 o cheltuială cu impozitul pe profit în sumă de 100000 lei, sumă ce a fost achitată integral. La calculul impozitului anual, aferent întregului an 2012, rezultă un impozit datorat de 80000 lei. Calculul corect al impozitului pe profit a fost finalizat prin declaraţia anuală de impozit pe profit 101. Societatea a optat în anul 2013 pentru plăţi anticipate egale în contul impozitului pe profit, depunând declaraţia 012. Pentru primul trimestrul al anului 2013, societatea are de plată suma de 30000 lei. Poate fi compensat impozitul pe profit aferent anului 2012 achitat în plus cu impozitul pe profit de plată al trimestrului I din 2013? La calculul impozitului pe profit din anul precedent, trebuia stornată suma de 20000 lei, reprezentând diferenţa dintre impozitul pe profit constituit pe parcursul anului (100000 lei) şi impozitul anual (80000 lei), determinat prin declaraţia anuală de impozit pe profit 101.

Această diferenţă se înregistrează la sfârşitul



anului 2012 prin articolul contabil în roşu: 691 „Cheltuieli cu impozitul pe profit” = 4411

„Impozitul pe profit” cu suma de minus 20000 lei.

Impozitul de plată stabilit pentru trimestrul I al anului 2013 se înregistrează prin articolul contabil: 691 „Cheltuieli cu impozitul pe profit” = 4411

„Impozitul pe profit” cu suma de 30000 lei.

Plata diferenţei se înregistrează prin articolul contabil: 4411 „Impozitul pe profit” = 5121 „Conturi la

bănci în lei” cu suma de 10000 lei.

III. Formularul CMR privind transportul rutier este un document cu regim special? În ce condiţii poate fi emis de transportatori?

Societatea noastră deţine mai multe mijloace de transport de marfă, printre care şi câteva dubiţe. În ce condiţii putem să emitem CMR pentru mărfurile transportate cu acestea? În opinia noastră, utilizarea şi emiterea CMR trebuie înţeleasă într-un context mai larg, respectiv prin prisma Decretului nr. 451/1972 prin care România aderă la convenţia internaţională privind



transportul internaţional, semnată la Geneva. Astfel, CMR va fi înţeles ca un contract de transport internaţional.

Prin urmare, pot sa emită CMR societăţile ce au dreptul să efectueze transport internaţional şi sunt autorizate legal.

Chiar dacă nu este foarte clar exprimat în lege, au dreptul să emită CMR societăţile autorizate să efectueze transportul. La data prezentului material, obligaţia obţinerii unei autorizaţii de transport este prevăzută de OG nr. 27/2011 privind transportul, iar procedura efectivă de autorizare este prevăzută de Ordinul nr. 980/2011.

Notă: nu se supune obţinerii autorizării mijloacelor de transport marfă, dacă masa mijlocului de transport este până la 3,5 tone. Mijloacele de transport cu o masă mai mare de 3,5 tone pot fi folosite în activităţi de transport dacă sunt autorizate.

În mod implicit, emiterea CMR-ului poate fi efectuată de societăţile de transport ce deţin mijloace de transport licenţiate în transportul rutier.



Capitolul IV – Soluţii de consultanţă si optimizare fiscală

I. Subvenţiile pentru angajarea şomerilor în vârstă de peste 45 de ani sunt venituri impozabile pentru societate?

Societatea noastră a semnat o convenţie cu ANOFM, prin care beneficiază de o subvenţie în sumă de 500 lei/lună pentru angajarea unui şomer cu vârsta mai mare de 45 ani, având în vedere prevederile Legii nr. 76/2002 privind şomajul. Această sumă este supusă impozitului pe profit? Din punct de vedere contabil, reamintim că înregistrarea în contabilitate a subvenţiilor primite pentru angajarea unor şomeri cu vârsta de peste 45 de ani se realizează prin intermediul contului 7414 “Venituri din subvenţii pentru plata personalului”, conform planului de conturi adoptat prin OMFP nr. 3055/2009 privind contabilitatea.

Din punct de vedere fiscal, la determinarea impozitului pe proft, sunt luate în considerare veniturile din orice sursă realizate în cadrul exercţiului financiar, conform art. 19 din Codul fiscal.

Normele de aplicare pentru art. 19 din Codul fiscal, regăsite la pct. 12 din HG nr. 44/2004,



stabilesc că veniturile sau cheltuielile luate în calcul la determinarea impozitului pe profit sunt cele recunoscute conform reglementărilor contabile în vigoare.

La art. 21 din Codul fiscal este prevăzută metoda de determinare a bazei de calcul pentru impozitul pe profit, conform căreia din total venituri se vor elimina veniturile neimpozabile.

Veniturile neimpozabile sunt enumerate la art. 20 din Codul fiscal, iar veniturile din subvenţii pentru stimularea angajării forţei de muncă, conform Legii nr. 76/2002 privind şomajul, nu se regăsesc printre cele scutite de impozit.

În concluzie, veniturile din subvenţiile primite pentru angajarea şomerilor cu vârsta de peste 45 de ani, sunt supuse impozitului pe profit, deoarece nu există un temei normativ care le scutească în mod expres de impozit.



II. Care este tratamentul fiscal al cheltuielilor de protocol, în cazul unei societăţi plătitoare de impozit pe venitul microîntreprinderii?

Societatea noastră se încadrează în categoria microîntrepriderilor şi am dori să şrim care este tratamentul fiscal al TVA respectiv al cheltuililor în cazul unei facturi de protocol reprezentând o masă servită la un restaurant, precum şi în cazul achiziţiilor de alcool şi ţigări? Ca şi primă observaţie, considerăm că aceste cheltuieli se încadrează la categoria cheltuielilor de protocol în sensul că sunt cheltuieli de reprezentare ale societăţii în relaţiile cu terţii şi nu sunt decontarea unor cheltuieli proprii ale participanţilor la societate, administratori, asociaţi sau chiar salariaţi ai acesteia.

O a doua observaţie porneşte de la faptul că întrucât societatea este microîntreprindere, nu există implicaţii din punctul de vedere al deductibilităţii limitate, similar plătitorilor de impozit pe profit şi sumele nu sunt in sfera impozitului pe venitul microîntreprinderii.

Cu toate acestea, din punct de vedere fiscal, pentru bunurile acordate cadou sau mesele de



protocol servite, există implicaţii asupra TVA.

Dacă bunurile acordate cadou sunt produse din tutun sau băuturi alcoolice, TVA de la achiziţia acestora nu se poate deduce, conform art. 145 alin. (5) lit. b) din Codul fiscal.

Pentru celelalte categorii de bunuri acordate cadou, TVA de la achiziţie rămâne deductibil dacă valoarea individuală a cadoului nu depăşeşte 100 lei.

În cazul în care cadoul are o valoare mai mare de 100 lei, se va colecta TVA prin emiterea unei autofacturi, în ultima zi a perioadei fiscale avute de societate.

Foarte important: baza de calcul a TVA colectată este valoarea cadoului ce depăşeşte 100 lei, conform norme metodologice pentru art. 128 alin. (8) lit. f) din Codul fiscal.

Pornind de la această definiţie a cadoului, pentru TVA de la mesele acordate clienţilor observăm că acestea nu corespund în totalitate definiţiei de cadou şi ar trebui analizate prin prisma regulilor generale de deducere a TVA, respectiv această masă trebuie să fie în scopul realizării de activităţi economice taxabile sau pentru livrări



intracomunitare şi exporturi scutite de TVA cu drept de deducere, conform art. 145 din Codul fiscal.

Chiar dacă generic aceste mese de protocol sunt pentru dezvoltarea activităţii, sarcina probei este în atribuţia contribuabilului şi există o dificultate evidentă cu privire la justificarea scopului mesei acordate.

Practic, pentru justificarea TVA ar trebui să existe nişte elemente transparente, cum ar fi denumirea beneficiarului mesei, eventualele contracte, oferte, minute, acorduri semnate. În practică, TVA de la mesele de protocol nu se deduce fie pentru că nu poate fi justificat scopul achiziţiei, fie pentru că nu corespunde noţiunii de protocol.

Notă: se recomandă să nu se deducă TVA de la aceste mese.

De reţinut: dacă aceste cheltuieli sunt cheltuieli proprii ale participanţilor la societate, TVA nu se deduce pentru ca nu sunt achiziţii de bunuri şi servicii în scopul activităţii societăţii, iar sumele sunt asimilate din punct de vedere fiscal unor distribuiri de dividend şi supuse impozitului pe dividende, conform art. 7 alin. (1) pct. (12) din Codul fiscal.



III. Renunţarea la facturarea cu TVA la închirierea terenurilor.

Societatea noastră deţine un teren agricol pe care l-a închiriat unui terţ, optând pentru plata TVA la închiriere prin depunerea la ANAF a notificării privind colectarea TVA. Societatea doreşte să renunţe la facturarea cu TVA pentru această închiriere. Cum trebuie să procedeze? Conform prevederilor de la art. 141 alin. (2) lit. e) din Codul fiscal, sunt scutite de TVA fără drept de deducere arendarea, concesionarea, închirierea şi leasingul de bunuri imobile, acordarea unor drepturi reale asupra unui bun imobil, precum dreptul de uzufruct şi superficia, cu plată, pe o anumită perioadă.

Fac excepţie următoarele operaţiuni: a) operaţiunile de cazare care sunt efectuate în

cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcţie similară, inclusiv închirierea terenurilor amenajate pentru camping;

b) închirierea de spaţii sau locaţii pentru parcarea autovehiculelor;

c) închirierea utilajelor şi a maşinilor fixate definitiv în bunuri imobile;



d) închirierea seifurilor.

Orice persoană impozabilă poate opta pentru taxarea operaţiunilor prevăzute la art. 141 alin. (2) lit. e) şi f), în condiţiile stabilite prin norme.

Conform normelor metodoloice de la pct. 38 alin. (5) – (7) din HG nr. 44/2004, societatea care a optat pentru regimul de taxare poate aplica regimul de scutire de taxă prevăzut la art. 141 alin. (2) lit. e) din Codul fiscal.

Aceasta va notifica organele fiscale competente cu privire la anularea opţiunii, prin formularul prezentat în anexa nr. 2 la aceste norme metodologice.

Notă: aplicarea scutirii de taxa este permisă de la data înscrisă în notificare.

Redăm formularul prezentat în Anexa Nr. 2 la normele metodologice de aplicare a Codului fiscal:

NOTIFICARE privind anularea opţiunii de taxare a operaţiunilor prevăzute la art. 141 alin. (2) lit. e) din Codul fiscal

1. Denumirea solicitantului .................................................



2. Codul de înregistrare în scopuri de TVA, atribuit conform art. 153 din Codul fiscal ..................................................................................... 3.Adresa ...................................................................................................................................... 4. Data de la care se anulează opţiunea de taxare ....................................................................... 5. Bunurile imobile pentru care se anulează opţiunea de taxare (adresa completă, dacă opţiunea s-a referit la bunul imobil integral, sau dacă s-a referit la o parte din bunul imobil se va înscrie suprafaţa din bunul imobil. În cazul operaţiunilor de leasing cu bunuri imobile se va menţiona dacă opţiunea s-a referit la bunul imobil integral, sau dacă s-a referit la o parte din bunul imobil, pe lângă suprafaţă trebuie să se identifice cu exactitate partea din bunul imobil care face obiectul contractului). ........................................................... ........................................................... Confirm că datele declarate sunt complete şi corecte. Numele şi prenumele ......................., Funcţia........................ Semnătura şi ştampila



Capitolul V- Subiecte de interes actual din activitatea financiar contabilă

I. Cuprinsul contractului de voluntariat

Contractul de voluntariat este o convenţie (înţelegere, acord, contract) cu titlu gratuit, încheiată între o persoană fizică, denumită voluntar, şi o persoană juridică, denumită organizaţie gazdă, în temeiul căreia prima persoană se obligă faţă de a doua să presteze o activitate de interes public fără a obţine o contraprestaţie materială.

Faptul că se prestează o activitate, dar cu titlu gratuit, duce la deosebiri între contractul de voluntariat şi alte contracte (convenţie civilă, asociere, sponsorizare etc.).

Desigur, ca orice activitate reglementată, şi contractul de voluntariat conţine clauze stabilite de Legea nr. 195/2001 privind voluntariatul, cu modificări ulterioare.

În contractul de voluntariat trebuie să fie stipulate cel puţin următoarele drepturi ale voluntarului:

a. desfăşurarea activităţii în concordanţă cu capacitatea şi disponibilitatea sa;

b. asigurarea de către organizaţia gazdă a



desfăşurării activităţilor în condiţiile legale de protecţie a muncii (de fapt de sănătate şi securitate a muncii, însă formularea legii nu a fost actualizată.), în funcţie de natura şi de caracteristicile activităţii respective;

b. asigurarea de către organizaţia gazdă, în condiţiile prevăzute de lege, împotriva riscurilor de accident şi de boală sau a altor riscuri care decurg din natura activităţii; în lipsa asigurării, orice daune suferite de voluntar în decursul desfăşurării activităţii de voluntariat se suportă integral de organizaţia-gazdă, dacă acestea nu au fost determinate de culpa voluntarului.

Voluntarul poate renunţa la acest drept. Renunţarea trebuie să fie expresă şi se va exprima în scris.

d. eliberarea de către organizaţia gazdă, la terminarea perioadei de voluntariat, a unui certificat nominal care să recunoască prestarea activităţii de voluntar, precum şi experienţa şi aptitudinile dobândite;

e. în funcţie de înţelegerea dintre organizaţia gazdă şi voluntar, se poate stabili rambursarea de către organizaţia gazdă, în condiţiile convenite în contract, a cheltuielilor efectuate



pentru realizarea activităţii. Renunţarea de către voluntar la acest drept echivalează cu un act de liberalitate.

Sunt drepturi diferite faţă de cele ale salariatului şi, după cum observăm, nu există obligaţie de informare prealabilă în cazul contractului de voluntariat şi nici examen medical la angajare.

Până acum am discutat de drepturile voluntarului.

În privinţa obligaţiilor, diferenţa faţă de contractul de muncă e şi mai limpede, deoarece voluntarul trebuie: să se subordoneze conducerii persoanei

juridice cu care a încheiat contractul şi, în consecinţă, să îndeplinească sarcinile primite din partea organizaţiei gazdă;

să păstreze confidenţialitatea informaţiilor la care are acces în cadrul activităţii de voluntariat;

să participe la cursurile de instruire organizate, iniţiate sau propuse de organizaţia gazdă pentru o mai bună desfăşurare a activităţii voluntarului;

voluntarul este răspunzător pentru daunele



morale sau materiale aduse organizaţiei gazdă în cadrul activităţii de voluntariat din propria culpă.

să îndeplinească personal sarcinile rezultate din contract (cu alte cuvinte executarea obligaţiilor contractuale ce revin voluntarului nu se poate face prin reprezentare/ împuternicire/ mandat).

În fine, Legea voluntariatului obligă organizaţia să păstreze un registru de evidenţă a voluntarilor (diferit faţă de Registrul electronic al salariaţilor), o evidenţă simplificată - a duratei şi a tipului activităţii desfăşurate de aceştia.

Legea nu precizează în legătură cu forma acestuia, norme nu există, deci nu e vorba de un registru tipizat. În lipsa unei prevederi legale, registrul nu se înregistrează la vreun organ fiscal şi nici la ITM, ci rămâne la angajator (urmând să fie prezentat organului de control).

Tot legea mai prevede obligaţia de a încheia contractul în două exemplare, dintre care unul se păstrează în mod obligatoriu în evidenţa persoanei juridice.



II. Care este salariul minim pentru fracţiune de normă? Opinii diferite între economişti şi jurişti.

Pentru un program de 8ore/zi salariul minim garantat în plată este de 800 lei, începând cu 1 iulie 2013.

În cazul salariatului angajat cu o fracţiune de normă, legea garantează în plată un salariu minim egal cu nivelul salariului de bază minim brut pe ţară, dar corespunzător fracţiunii de normă.

Deci, pentru 5 ore/zi salariul minim e de 500 de lei. Pare logic. Dar nu pentru toţi.

M-a întrebat un contabil de ce 500 de lei, când el crede că ar trebui făcut altfel calculul.

Mai exact, a pornit de la actul normativ care arată că „Începând cu data de 1 iulie 2013, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată se stabileşte la 800 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 168,667 ore în medie pe lună în anul 2013, reprezentând 4,74 lei/oră”.

Zice contabilul aşa: într-o lună ce are 22 de zile lucrătoare, deci 22 zile *5 ore/zi = 110 ore/lună. 110*4,74 = 521,4 lei salariu de bază minim, nu 500!



Acum, dacă mergem aşa, pentru 8 ore/zi obţinem 22 zile * 8 ore * 4,74 = 834,24 lei, nu 800! Deci Hotărârea de Guvern s-ar contrazice singură.

Din această dilemă putem ieşi doar prin principiul prudenţei.

Ideea e că avem două feluri de salarii de bază: a. cel garantat în plată, trecut în contractul de

muncă, de 800 de lei, aferent la 168,667 ore; acest salariu este de referinţă pentru calculul salariului...

b. … plătit efectiv. Aici, din nou, discuţia se bifurcă: dacă salariatul e plătit cu salariu fix lunar,

indiferent de numărul de zile lucrătoare din lună, atunci i se plătesc 800 de lei în fiecare lună (respective 500 de lei pentru normă de 5 ore/zi etc.)

dacă salariatul e plătit la oră, la zi lucrătoare etc, salariul efectiv plătit poate să fie mai mare sau mai mic decât salariul de bază. Dacă salariatul a lucrat 20 de zile (cât a avut luna) este posibil să primească mai puţin de 800 de lei (sau de 500); luna viitoare primeşte mai mult, astfel încât, pe total an, media salariului este de 800 (sau



500, la 5 ore/zi).

Cheia stă în sistemul de salarizare şi în cele consemnate în contractul individual de muncă – adică variantele a) sau b) de mai sus.



Echipa redactională Prietenii Contabilității

Manager produs: Adrian Bența Manager Calitate: Mihaela Bența Manager Marketing: Arsene Emilia Manager IT: Radu Florin Consilier contabilitate: Bădoi Maria Consultant afaceri: Horațiu Sasu

Adresă:

CABINET CONSULTANT FISCAL ADRIAN BENȚA, Str. Aleea Posada, nr 8, Bl. 31, scara 2, ap. 19, Sector 5, Bucuresti, cod postal 051414.

Pentru alte informații vă stăm la dispoziție la

urmatoarele numere de telefon: 021 776 90 18 sau 0740 031 795


Prietenii Contabilitatii

Documents

Transcript of Prietenii Contabilitatii