Cuprins:

Argument

Introducere........................................................................................................................pag. 3CAPITOLUL I

1.PREZENTAREA GENERAL A ZONEI................................................................pag.51.1. Aezarea geografic...pag.51.2. Ci de acces.......pag.5

CAPITOLUL II

2. PREZENTAREA POTENIALULUI TURISTIC AL ZONEI..pag.72.1. Resurse naturale .........................................................................................................pag.72.1.1. Relieful...........................................................pag.82.1.2. Elementele hidrografice ale MunilorApuseni......................pag.92.1.3. Clima.................................................pag.102.1.4. Vegetatia pag.112.1.5. Fauna.....................................pag.132.1.6. Rezervaii naturale........................................................................................pag. 142.2. Resurse antropice.........................................................................................................pag.152.2.1. Edificii religioase.................................pag.162.2.2. Edificii culturale............................................................................................pag.162.2.3. Art popular...........................................................pag.17CAPITOLUL III

3. PREZENTAREA BAZEI TEHNICO-MATERIALE A ZONEI.pag.193.1. Uniti de cazare.......................................................................................................................................................pag.193.2. Uniti de alimentaie.......................pag. 213.3. Baze de tratament...........pag.23CAPITOLUL IV

4. VALORIFICAREA POTENIALULUI TURISTIC AL ZONEI...........................pag.24CONCLUZII I PROPUNERI

BIBLIOGRAFIA

ANEXEArgument Proiectul meu se numete Analiza potenialului turistic n Munii Apuseni i v pune la dispoziie un coninut din 25 pagini unde v voi prezenta elementele naturale, antropice, zone turistice i principalele trasee turistice .Toate acestea v pot ajuta s vizitai cea mai frumoas zon din Carpaii Romniei ce v pune la dispoziie cele mai interesante forme carstice i alte forme de relief din munii Apuseni.Elementele naturale prezentate sunt relieful, clima, hidrografia, vegetaia i fauna acestor muni care ocup un loc aparte n inima Carpailor romneti.Elementele antropice de interes turistic din munii Apuseni sunt vestigiile arheologice, monumentele istorice i de art, muzeele i casele memoriale, satele turistice, resursele turistice legate de activitatea economic, elemente de arhitectur popular, portul popular, manifestri folclorice, monumentele de arhitectur religioas, precum i locuitorii acestei zone cunoscui sub numele de moi i crieni fiind renumii pentru ospitalitatea de care dau dovad pentru ca vizitatorii s se simt bine la ei acas.

Alte informatii care sunt prezentate n acest proiect sunt caracteristici despre anumite areale din Apuseni i despre principale trasee turistice care v pot ajuta s circulai i s vizitai ct mai usor aceti muni.

n finalul proiectului sunt prezentate forme de turism practicate n munii Apuseni i sunt date informaii despre viitorul turismului n munii Apuseni, mai ales acum cnd am intrat n Uniunea European i exist fonduri bneti pentru creterea turismului n Apuseni.Am ales s prezint aceast zon geografic important din Romnia, deoarece am vizitat-o acum trei ani i mi-a lasat o impresie bun despre frumuseile naturii, creaiile omului, evenimentele folclorice i organizarea turismului n aceast parte a Romniei i unde m-am simit ca acas.Arealul munilor Apuseni este o zon declarat n mare masur ca fiind defavorizat att din punct de vedere economic ct i social, lucru datorat n special trecerii de la o economie centralizat la cea de pia. Astfel s-a ajuns ca nivelul de trai al locuitorilor s scad alarmant n anii ce au trecut.

Ocupaiile de baz ale acestora sunt ca i pn acum, mineritul i prelucrarea lemnului i olritul.

Se cunosc anumite areale geografice precum cel de la Zlatna sau cele din zonele miniere; areale care au concentrat o mare putere de munc n comunism, dar care acum sunt nevoite s fac reduceri de personal masive, pentru a putea face fa necesitilor i problemelor ntmpinate. Dar acestea sunt i cele care care au posibilitatea de a atrage investiii, cum ar fi proiectul de la Roia Montana.

Cele mai mari centre urbane ale Apusenilor sunt Abrud ,Cmpeni, Zlatna , Brad, Vascu, Nucet i Huedin-orae cu peste 15-20 000 de locuitori ,n care este concentrat cea mai mare parte a populaiei.

Cadrul natural al Munilor Apuseni asigur nu numai suportul material i atmosfera de derulare a actului receptiv, ci contribuie efectiv ntr-un procent semnificativ la concretizarea lui.

Toate acestea fac ca Munii Apuseni s aib un potenial turistic de o mare complexitate i de o valoare turistic deosebit.CAPITOLUL I1. PREZENTAREA GENERAL A ZONEI1.1. Aezarea geografic Munii Apuseni sunt localizai n partea central vestic a Romniei, fiind nvecinai la est cu podiul Transilvaniei, la sud cu Mureul, la nord cu podiul Somean i Dealurile de vest, iar la vest Campia i Dealurile de vest .

Sunt mrginii la nord i sud de paralela 46* si 47* i prin centrul lor trece meridianul de 23*.

Munii Apuseni constituie o mare atracie turistic a rii, drept pentru care au fost clasificai ca fcnd parte din grupa munilor de o foarte mare complexitate turistic, alturi de mult mai mediatizaii si frai, muni din Carpaii Orientali i Meridionali.1.2. Ci de acces Pentru a ajunge n Munii Apuseni respectiv localitatea Abrud vom parcurge 519 km n 7 ore plecnd din Tecuci i lsnd n urm localitile Mreti, Adjud, Bacu, Piatra Neam, Bicaz, Gheorgheni, Joseni, Praid, Sovata,Trnveni, Blaj, Teiu, Zlatna, Abrud.Datorit poziiei sale n cadrul rii, grupa munilor Apuseni este strbtut de o reea bine dezvoltat de ci de acces att pe osele, ct i pe ci ferate.

Perimetrul zonei este marcat de ctre drumurile i cile ferate ce trec prin Oradea, Alesd, Huedin, Cluj-Napoca, Turda, Alba - Iulia, Sebe, Simeria, Deva, Lipova, Pauli, Arad, Ineu i Tinca.n cadrul munilor se desfoar o perdeade rute cu puncte de intersecie n urmtoarele localiti :Lunca,Vrfurile, Brad, Cmpeni.

Din partea de nord se poate ajunge pe drumul secundar de la Huedin la Beli,mai n amonte existnd numai drumuri forestiere .O alt variant ar fi calea ferat pn la Cetile,iar de aici se poate urma acelai traseu rutier.

Se poate ajunge n munii Apuseni din Cluj-Napoca,urmndu-se drumurile E 60 sau E 81,pn n Turda,iar de aici fie pe DN 75 la Cmpeni,cu posibilitatea de a se ajunge pn n Abrud i chiar mai departe ,fie pe calea ferat , urmnd acelai traseu,numai pn n Abrud.

Partea de sud-est are legatura cu municipiul Alba-Iulia urmndu-se traseul DN 74 prin localitile Zlatna,Abrud i Cmpeni.

Vestul Apusenilor este accesibil datorit infrastructurii reprezentate de ctre drumul 79 A de la Ineu la Brsa spre Halmagiu i Brad sau de ctre drumul E 79 care trece prin Oradea ,Beiu,Halmagiu i Brad,n paralelul cruia se poate cltori i pe calea ferat ntre localitile Beiu i Nucet.CAPITOLUL II

2. PREZENTAREA POTENIALULUI TURISTIC AL ZONEIPotenialul natural reprezint prin peisaje spectaculoase configuraia variat a reliefului ,condiiile climatice favorabile (frecvena redus a fenomenelor negative ,absena temperaturilor excesive),valoarea terapeutic i abundena unor factori naturali ,(ape minerale i termominerale,nmoluri curative,topoclimat i microclimat ,fauna i flora ,etc.)

2.1. Resurse naturale Resursele naturale turistice sunt cele care de-a lungul anilor s-au pstrat ntr-o form sau alta neatinse de activitile umane. Prin specificul, coninutul i valoarea lor, resursele turistice naturale reprezint, pe de o parte, atracii turistice, pretabile pentru vizitare, iar pe de alt parte ele pot fi valorificate direct n activitatea de turism ca materie prim.

Munii Apuseni ofer resurse turistice naturale prin componentele sale legate de: relief, clim, ruri, lacuri, ape subterane, vegetaie, faun, natur ocrotit.

Teritoriul acestor muni dispune de un fond bogat i foarte variat de resurse naturale, componente ale peisajului su geografic cu importante atribute definite de numr i densitate relativ mare i de valene estetice, tiinifice, recreative i educative superioare. Aceste valene au fcut ca zestrea natural a teritoriului s reprezinte principalele elemente de atragere a sa i de reinere a turitilor. Principalul element atractiv l constituie relieful,valoarea sa turistic fiind amplificat de particularitile celorlali factori geografici cum ar fi clima, hidrografia, vegetaia i fauna.

2.1.1. Relieful Relieful munilor Apuseni se nscrie drept cel mai variat potenial turistic, prezentnd interes prin valoarea sa peisagistic, ct i prin posibilitile sale de acces, de desfurare a activitilor turistice i de amenajare pentru turism.Munii Apuseni i impun frumuseea cadrului natural luat n ansamblu, remarcabil pentru frumuseea peisajelor sale.

Sub acest aspect cea mai interesant este zona carstic a munilor Bihor care reprezint cea mai spectaculoas, interesant i original zon carstic din ara noastr, similar sau superioar unor zone carstice din Europa . Ea ntrunete cele mai reprezentative formaiuni carstice de suprafa: doline,vi carstice izbucuri, ponoare, etc.i de adancime (peteri,avene) unele dintre ele comparabile cu alte formaiuni similare din alte pri ale lumii reprezentnd de altfel, obiectivele turistice majore ale munilor Apuseni evideniindu-se:

Chei pitoreti i impresionante precum sunt cele de pe Valea Garda Seac (cheile Garda Seac , Tuzului, Cerbului, Sohodolului, Grdioara), de la Coiba mic, valea Ordncua, valea Arieului mare (cheile Mndruului), Albacului sau de la Zugi pe valea Stearp.

Peteri de mrimi diferite cu formaiuni spectaculoase sau de ordin tiinific printre care peterile Ghearul Scrioara,Vrtop, de pe valea Garda Seac, Coiba mare, Coliba Ghiului, Petera cu Apa de la Fata Blcenii Sura, izbucul Sura Apei, Petera lui Ionele, Petera Urilor.

Izbucuri pe valea Garda Seac :izbucul Tuzului,Gura Apei ,coliba Ghiobului.

Cascade i praguri pitoreti pe valea Grdioara i Arieul mic (cascada Vrciog)

Ponoare,doline,lapiezuri apar n depresiunea nchisa , ocoale,n mprejurimile ctunelor Gheari i Ocoale ,i pe platoul carstic Scrioara.

Relieful carstic reprezint aspecte pitoreti n perimetrul Muntele Mare, unde pot fi admirate defileul de pe cursul inferior al Arieului, cheile Posagii, Pociovalitei, Runcului, Ocolielului, Sagagelei, renumitele izbucuri Feredeu i Bujori de pe valea Posaga, cascadele sipote i izbucul de pe valea Arieului i masivul calcaros Scrioara-Biloaia, cel mai interesant sector al acestor muni.

Munii Trascu sunt prezeni n teritoriu cu formaiunile calcaroase din versantul sudic al masivului Bedeleu,peterile Huda lui Papara i Zmeilor, cheile Morilor, Ponorului, Bulzului i cascadele de pe valea Poienii.

Pitorescul cadrului al zonei este sporit i de peisajele create de celelalte formaiuni geologice aflate n alctuirea munilor ce strjuiesc valea Arieului, reinnd atenia n mod deosebit clile vulcanice ce domin formele n general montane ale ramurii estice(munii Auriferi) a munilor Metaliferi printre care Poienua, Detunatele,Vlcioiu i Gemenele. n morfologia de detaliu chiar i unele roci sedimentare din alctuirea acestor muni au generat forme ce se impun n peisaj :stnci abrupte, vrfuri ascuite, mici creste, cum ar fi Margaia de langa Lupa, Negrileasa, culmea Mogoului din munii Trascu.

Frumuseile peisagistice constituie o mare bogie n Apuseni, acestea gsindu-se n marea majoritate a zonelor de vi sau de culmi montane:munii Bihor n zona Vrtop, comuna Arieeni, Muntele Mare, munii Trascu. De la platoul muntelui Gina se zresc n deprtare esurile Aradului, extremitile vestice ale munilor Apuseni, pdurile de molid i de brad de la Dragu, culmea Bihorului nvecinat(1848m) fermectoarea vale a Criului Alb cu satele ei, forma piramidal a Mgurei, vrful Strmba i Detunata cu coloanele ei de bazalt fiind declarat monument al naturii.2.1.2. Elementele hidrografice ale Munilor Apuseni Elementele hidrografice se constituie ca resurse naturale de importan turistic ridicat, impunndu-se prin elementele estetice pe care le introduce n peisaj prin aspectele tiinifice complexe ce le prezint sau prin posibilitile oferite pentru practicarea de activiti de recreere i de agrement nautic. Fluviul Arie Astfel, att Arieul, ct i afluenii si prezint vi pitoreti marcate cu sectoare de chei sau defilee spectaculoase ntrerupte de bazine sau lunci. n lungul acestor vi este o importan reea de drumuri feroviare i poteci care asigur accesul n muni, n toate direciile, alctuind principala reea de trasee turistice.

Pentru balneoturism funcioneaz ca bazine complexele lacustre de la Turda, Cojocna, Ocna-Dejului, Bia-Gherla. O atracie deosebit o constituie fenomenele hidrologice din zonele carstice. Dirijate n subteran prin sorburi i ponoare (Scrioara, Gheari i Ocoli), apele strbat distane mari n interiorul calcarelor i ies la suprafa prin guri de peter, izvoare carstice sau izbucuri puternice (Coteul Dobretilor, Tutul i Gura Apei).n peisajul teritoriului exist o serie de lacuri antropice unele amenajate la nceputul secolului al XX-lea pentru asigurarea apei necesare exploataiei miniere. Este vorba de cele 9 lacuri amenajate n perimetrul comunei Roia Montana cu o suprafa de 6,4 ha dintre care cel mai mare este Lacul Mare de 2,5 ha.2.1.3 . Clima Munilor ApuseniClima este un alt element de atracie turistic ce reprezint particularitile climatului deoarece favorizeaz desfurarea de activiti turistice pe parcursul ntregului an. Zona munilor Apuseni are un climat continental moderat cu particulariti determinate de poziia sa, fiind sub directa influen a maselor de aer umed i rcoros dinspre vest peste care se suprapun influene sudice i sud-vestice care aduc n tot timpul anului mase de aer cald de origine tropical. Apar i influene climatice nordice i nord-estice purttoare a unor mase de aer rece, de origine polar i arctic.

n acest cadru cea mai mare parte a Apusenilor ,are temperatura medie anual de 6* C . n funcie de regimul termic se constat:

Zile de iarn -temperatura maxim sub 0*C, n depresiuni, n ntervalul noiembrie martie (35 zile) i octombrie-aprilie (70 zile), n zona nalta a munilor Bihor;

Zile cu nghe se produc n intervalul septembrie-aprilie pe vile rurilor, uneori i n august-iulie, la mare altitudine.

Zile de var cu temperatura maxim de 25* C apar numai n bazinele inferioare ale rurilor n perioada martie-septembrie(80 zile). Numrul lor scade odat cu altitudinea, pn la o zi sau deloc (peste 1599m).Datorit influenei circulaiei vestice umezeala aerului are valori medii de 75-85%.Nebulozitatea cea mai accentuat (7 zecimi) se nregistreaz n munii Bihor i muntele Mare corespunzator umezelii de 85%. n zona nalt zonele cu cer acoperit sunt mai numeroase, n timp ce zilele cu cer senin se remarc mai ales spre estul teritoriului.

Precipitaiile sunt abundente n zona munilor Apuseni, variind de la 1400mm, n vest, pe culmile nalte ale Bihorului i muntele Mare pn la circa 1100 mm, la Arieeni -800 mm i Avram Iancu-650 mm i mai puin de 800 mm spre vest.

Maximul pluviometric se nregistreaz n lunile mai ,iunie i iulie,iar cele mai mari cantitti de precipitaii cad n februarie i martie.Ninsorile cad timp de 50-60 zile n muni i de 20-30 zile n depresiuni i vi.Stratul de zpad dueaz 150 zile pe an n zona Montana nalt i 30-50 zile n vale.n zona de munte stratul de zpad este stabil din luna decembrie pn n martie.

Regiunile cele mai favorabile pentru practicarea sporturilor de iarn sunt nltimile de peste 900 metri ,stratul de zpad atinge 30-40 cm.Vntul este adaptat liniilor mari ale reliefului,astfel n zona Montana predomin circulaia vestic,la Cmpeni ,direciile dominante sunt cele de sud-vest,vest i nord-est .

Particularitile climatului creeaz ambiana pentru activitatea de turism ,dar constituie n acelai timp i un important factor natural de cur (climatoterapie);se disting trei tipuri de bioclimat:excitant-solicitant de cmpie,sedativ indiferent de deal i podi,tonic-stimulent de munte.Unele din aceste trei tipuri se constituie n factori indispensabili practicrii turismului(zapada pentru practicarea sporturilor de iarn) reprezentnd n acelai timp i un important potenial turistic,interesnd activitatea turistic att n sezon ,ct i n eztrasezon.2.1.4. Vegetaia

n munii Apuseni apar toate etajele i subetajele de vegetaie.Vegetaia subalpin se ntlnete insular n Curcubata mare i muntele Mare, limita ei inferioar cobornd pn la 1560 m. Asociaiile de tufrisuri apar n alternana cu pajitile alpine.Tufriurile sunt formate din jneapn, ienupr pitic, arin de munte, smardar. Gramineele alctuiesc n special pajitile: prusca, iarba vntului, firua i mai multe dicotiledonate. Con de brad din munii Apuseni Etajul molidului este ntlnit n munii Bihorului i muntele Mare ,limita inferioara fiind cuprins ntre 1550 m i 1230 m.Pdurile de molid mbrac versanii abrupi ai acestor muni cobornd uneori spre vi.Elementul principal este molidul ,la care se adaug bradul,fagul i arinul alb.

Subetajul molidului se afl n etajul pdurilor de foioase cu mai multe etaje.Pdurile de rinoase i de fag apar ntre 1200 i 900 m.Speciile caracteristice sunt fagul i bradul ,la care se adaug frasinul,tisa,molidul,carpenul,paltinul de munte,teiul i alunul.

Pdurile de fag ocup cea mai mare parte de pdure din bazinul Arieului.

Pajitile secundare foarte rspndite n munii Metaliferi ,Trascau i n depresiuni ocup azi locul fostelor pduri de fag defriate i aparin formaiei de paiusc cu diverse specii.Subetajul gorunului este dezvoltat la poalele muntelui Mare ,Trascu i n regiunile deluroase limita superioara fiind la 700 - 900 m.Speciile ntlnite n aceste pduri sunt stejar ,garnia,fag,carpen,frasin.

Vegetaia luncilor este deosebit fa de cea a etajelor de vegetaie strbtute de ruri ,factorul hotrtor putnd fi inundaiile periodice ,dar i apropierea apelor freatice.Speciile lemnoase caracteristice luncilor sunt:plopul,salcia,rchita ,aninul negru,iar din cele ierboase :rogoz,stnjenel de balta i se ntlnesc bazinele rurilor Arie,Arieul mic,Abrud,Posaga,Ocoli ,Iara. Vegetaia de mlatin cunoscut sub numele de molhas provenit din graiul moilor este prezent n Vrful Cpnii din Muntele Mare i este format din muchi,fanerogame,merior,roua cerului.

Potenialul natural generat de vegetaie complecteaz gama atraciilor proprii altor compartimente naturale din cadrul peisajelor geografice .

2.1.5. Fauna

Din punct de vedere turistic fauna prezint importan mai mult prin valoarea sa cinegetic.Fauna de mare interes vntoresc se concentreaz n unitile montane :urs,mistre,coco de munte,cerb,etc.,dar i n pdurile de deal i cmpie :cpriorul.

n pdurile de foioase psrile au reprezentani tipici: ierunca, piigoiul, mierla, buha.

n fgete triesc: oarecele gulerat, viezurele, ursul brun, lupul, jderul, cerbul, mistreul, iepurele i veveria.

Cprioara este mai des ntlnit n pdurile de stejar dect n fget,iar psrile sunt numeroase aici: sturzul de vsc,potrnichea,ciocrlia de pdure,graurul,ghionoaia sur.

Atracie deosebit n bazinul Arieului o constituie fauna piscicol care cuprinde mai multe specii de peti,cu o zonalitate bine evidentia:

zona pstrvului ocup o buna parte din bazinul Arieului i principalii si aflueni Arieul mic ,Bistra,Lupa, (urc pn la 1400 -1500 m i cobornd pn la 600 m)

zona lipanului i moioagei se gsete pe cursul superior al Arieului;predominante sunt specii ca lipanul i mreana de munte sau moioaga.

zona scobarului ocup o bun parte din cursul inferior i mijlociu al Arieului,iar speciile dominante sunt scobarul i cleanul

zona cleanului suprapus cursului inferior al Arieului i este dominat de specia cleanului

2.1.6. Rezervaii naturale

Pentru a se pstra nealterate frumuseea lor ,o parte din monumentele naturii sunt ocrotite de lege spre a putea fitransmise n ct mai buna stare generaiilor care vor urma,chiar n condiiile puternicelor influene pe care le exercit omul.

Ocrotite i declarate monumente ale naturii sunt plante ca :floarea de col ntlnite pe stncile calcaroase din munii Bihor,muntele Gina ,muntele Mare i munii Trascu;strugurele ursului de la Scriele-Blioara;pinul de pe stnca din albia Arieului de la Slciua; fagul mparatului de la Baia de Arie;frasinul de la Aiton avnd vrsta de cca 300 ani si circumferina de 7 m.

n cadrul faunei sunt declarate monumente ale naturii acvilele ,corbii,psrile insectivore.

n munii Apuseni se individualizeaz o serie de rezervaii naturale de mare interes cu regim special de vizitare ,dar cu mare atractivitate pentru turiti.

a)Rezervaii geologice

Dealul cu melci se afl n vestul comunei Vidra ,reprezentnd un celebru recif senovian prin ntinderea apreciabil, variaia speciilor de animale i marea diversitate a organismelor.Forma dominant o reprezint melcul Acteonella cu speciile Gigantea i Lamavka cenura ,cca 100 000 mii de exemplare acumulate ntr-un spaiu restrns n cretacicul superior.

Detunata goal i detunata flocoas(24 ha) const n prezena faimoaselor coloane de bazalt,de form prismatic hexagonal. Aflate n munii Metaliferi ,aceste vrfuri deja modeste ca altitudine reprezint puncte de puternica atracie pentru iubitorii naturii.

Complexul carstic Scrioara(200 ha) - accesul n aceast peter se face printr-un aven care d ntr-un sistem de galerii etajate de 2 500 m lungime i o denivelare de 220 m.

b) Rezervaii botanice :

Rezervaia natural de la Scrioara-Blioara-zona ocrotit este situat n partea superioar n masivul muntelui Mare unde cresc smocurile de ierbi epoase ,nsoite de plante saxofile.n aceast subasociatie regional se remarc argintica ,precum i strugurii ursului sau dupa numele dat de localnici sarbazele.

Rezervaia Cptna-se afl pe culmile largi dintre Balomireasa si muntele Mare,unde se gasesc cele mai nalte tinoave din ar ,numite de moi molhasuri.Situat la 1600 m ,rezervaia este format din muchii Sphagnum i Holitrichum cu mai multe specii de Vaccinum i plcuri de pinus mugho,alge,n varietti de forme noi.

Rezervaia Negrileasa este formata din poienile de narcise care apar in masiv.

c)Rezervaiile forestiere-

Pdurea de larice de la Vildom este situat la poalele munilor Trascu la sud de Arie.Laricele apare n locurile luminate ,n plcuri sau arborete destrmate i se ntlnete n cadrul etajului fagului d)Rezervaii mixte:

Cheile Turzii(125 ha) reprezint o uria spintecatur n bara de calcare jurasice ,la jumatatea culmii Petretilor.Rul Hasdate coboara de la 460 m ,cat are la intrarea in cheiepana la 420 ,la iesire realizand astfel o panta medie de 13 m/km.

Flora din Cheile Turzii cuprinde raritati remarcabile ,nu numai pentru Romania ,ci si pentru Europa.,cum ar fi o plant specifica de usturoi care constituie faima cheii aceasta planta gasindu-se numai in Turkestan.

Zona muntilor Apuseni dispune de o mare varietate de factori naturali de cura care pot fi structurati dupa in importanta lor in turismul in turismul balnearin:

ape minerale si termominerale;

lacuri si namoluri terapeutice;

plante medicinale;

factori climatici(aeroterapie si cura de teren)

curele de aeroionizare;2.2. Resurse antropiceReprezentnd creaia uman ,resursele turistice antropice sunt rodul eforturilor tehnice ,culturale i economice ,ct i elementele spirituale i tradiionale ale oamenilor de pe vile ce strbat munii Apuseni manifestate de-a lungul timpului ntr-o mbinare armonioasa cu natura.n zona Apusenilor exist un imens tezaur de vestigii arheologice ,monumente istorice ,de arhitectur i de art ,precum un impresionant patrimoniu de care atest evoluia si continuitatea n munc i de viaa n aceti muni,dezvoltarea culturii i artei poporului romn.

ntre componentele resurselor antropice turistice ale zonei munilor Apuseni ,cele mai reprezentative sunt:

Vestigiile arheologice legate de geneza poporului romn i paternitatea sa pe aceste meleaguri:cetile dacice,ruine ale unor ceti milenare,s.a. istorice:

Cetatea Alba Iulia, Castelul de la Zlatna, Ruinele cetii Alburnus Maior2.2.1. Edificii religioaseMonumente istorice,de arhitectur i de arta cu valoare de unicat:bisericile i mnstirile cu fresce interioare;bisericile si cetile rneti fortificate;monumentele istorice din principalele orae-vechi capital sau orae medievale: Mnstirea Izbuc, Mnstirea Lupa , Catedrala Romano-Catolic2.2.2. Edificii culturale

Muzeele si casele memoriale cum ar fi muzeele judetene si orasenesti:

Muzeul Avram Iancu, Muzeul Casa lui Horea, Casa memorial "BlagaMarturiile civilizatiei si culturii populare :elemente de etnografie si folclor,arhitectura si tematica poulara traditionala ,creatia artistica :mestesuguri,artizanat,ceramica,port popular,folclor literar,muzical si etnografic.

Satele turistice care prin specificul lor ,originalitatea si valoarea turistica ,cultural-istorica, prin ambianta placuta a cadrului natural si bogatia resurselor naturale pot sa se constituie ca un produs turistic inedit satisfacand o gama variata de motivatii in turismul intern si international.

Resursele turistice legate de activitatea economica care includ la randul lor lucrari ingineresti si arhitectonice cu o valoare turistica inedita cum sunt barajele si acumularile de apa de interes hidroenergetic,hidrocentralele si alte obiective economice. 2.2.3. Art popularElemente de arhitectura populara intalnite la bisericile si casele din lemn specifice Tarii Motilor,zonei Buciumului si a mocanimii din muntele Mare si la unele constructii tehnice (piue de apa sau mori) intalnite in mare numar pe vaile din muntii Metaliferi,muntele Mare.Toate casele de pe cursul superior si mijlociu al Ariesului se caracterizeaza prin monumentalitate datorita acoperisului lor tuguiat si mai inalt facut din sindrila si paie.

Portul popular ,deosebit de pitoresc ,purtat in mod frecvent ,in special in zona Ocolis -Salciua si in Lupsa sau in toata zona cu ocazia targurilor si sarbatorilor.

Elemente de arta populara caracterizate prin simplitate ,sobrietate si functionalitate specifice Tarii Motilor; este vorba in special de: obiectele executate din lemn (tulnice, fluiere, donite, ciubere), unelte cu decoratii ornamentale, sumane, tesaturi, pieptare ornate cu piele, unelte din metal cu ornamentatii. Manifestari folclorice dintre care prezinta interes datinile si obiceiurile traditionale ce se tin la date calendaristice fixe, anuale, saptamanale, sau cu diferite alte ocazii, mai cunoscute fiind cele de pe Muntele Gaina (iulie), Poiana Calineasa (14 iulie), Poiana Negrileasa si Salciua de Jos, Lupsa si Campeni;

Monumente si locuri legate de trecutul istoric al locuitorilor Tarii Motilor, foarte numeroase si importante fiind cele care amintesc de luptele duse de iobagi impotriva mpilrii sub conducerea lui Horea, Closca si Crisan, de eroica lupta a lui Avram Iancu mpotriva exploatarii austro-ungare sau cea a Ecaterinei Varga, supranumita si Doamna Muntilor;Monumente de arhitectura religioasa, remarcabile prin valoarea artistica si vechimea lor, prezente n majoritatea localitatilor din teritoriu. Amintim de asemenea muzeele etnografice si memoriale valoroase prin bogatia, valoarea si autenticitatea exponatelor.

Un element antropic deosebit de complex, specific zonei studiate, se refera la faptul ca meleagurile Muntilor Apuseni pastreaza urme de straveche locuire, prin numeroasele marturii arheologice. Astfel n pesterile de la Sohodol (Lucia Mare si Lucia Mica), de langa Salciua (Poarta Zurcilor din Masivul Bedeleu) si din CheiaTurzii au fost descoperite urme datand din paleolitic.

In aceeasi cheie se mai afla Pestera Calastur, situata la cea mai mare cota, Pestera Morarilor (660 m) si Pestera Binder (520 m) care au fost populate de catre omul primitiv in paleoliticul mijlociu.

CAPITOLUL III3. PREZENTAREA BAZEI TEHNICO-MATERIALE A ZONEI

Intre principalele aspecte, pe care le contin structurile de primire, sunt: reteaua unitatilor de cazare, reteaua unitatilor de alimentatie publica si baza tehnico-materiala de agrement. 3.1. Unitatile de cazare

Baza de cazare a Muntilor Apuseni, desi oarecum proportional distribuita in zona nu se ridica nici ca numar de locuri si nici sub aspectul gradului de confort, la nivelul potentialului turistic.Din punct de vedere administrativ, unitatile de cazare sunt raspandite in sase judete: Alba, Arad, Bihor, Cluj, Hunedoara si Salaj.Printre cele mai pitoresti unitati de cazare ale Muntilor Apuseni se numara cabanele, exemple de marca fiind cele prezentate mai jos:- Cabana Baisoara (Munti Gilaului), cu o capacitate de 85 de locuri in camere cu 4-5 paturi si dormitoare comune cu priciuri. - Cabana Cheile Turzii (Muntii Gilaului) are 24 locuri, in acmere cu 2, 3 si 4 paturi si 20 de locuri in casute, in apropierea ei aflandu-se si terenuri de schi pentru incepatori. - Cabana Scarisoara (Muntii Bihorului) are o capaciatte de 57 de locuri, in camere cu 3-10 paturi si un dormitor cu priciuri. - Cabana Somesul Rece (Muntii Gilaului) in camere cu 2, 3, 4, 6, 12 paturi cumuleaza un numar de 71 locuri. - Cabana Stana de Vale (Muntii Vladeasa) are 104 locuri in camere cu 3-15 paturi. Si aici se gasesc in imprejurimi terenuri de schi pentru incepatori, dar si pentru avansati. - Cabana Vadu Crisului (Muntii Padurea Craiului) are o capacitate de 131 de locuri in camere cu 2-10 paturi si priciuri. - Cabana Vladeasa (Muntii Vladeasa) intruneste un numar de 33 locuri in camere cu 3-15 paturi. Nici de aici un lipsesc terenurile de schi. In anul 2009 situatia locurilor de cazare si a gradului de ocupare a acestora era urmatoarea:Numarul total al locurilor de cazare din zona Muntilor Apuseni este de 425, din care 288 in tabere scolare. In ceea ce priveste numarul total al turistilor care si-au petrecut vacantele aici, acesta este de 8537, dintre care 4577 in taberele scolare. Tot aici, numarul turistilor romani este de 8532, lasand ca turistii straini sa fie in numar de doar 51. Raportat la numarul innoptarilor din zona Muntilor Apuseni, situatia se prezinta astfel: 24110 numarul total de innoptari, dintre care 16917 in taberele scolare, iar luat in functie de provenienta turistilor, 23890 de innoptari au fost ale romanilor, restul de 220 ramanand ale strainilor. Din situatia de mai sus reies cateva aspecte interesante privind echiparea cu structuri de primire a zonei turistice a Apusenilor:- desi este o zona montana, predomina numarul locurilor de cazare in hoteluri (53, 64%), explicatia fiind legata de prezenta aici a unor statiuni balneoclimaterice renumite, precum Geoagiu Bai, Moneasa, Stana de Vale;- in cadrul hotelurilor- in cazul vilelor- motelurile, in privinta cabanelor,

se remarca ponderea mare a numarului de locuri de categoria o stea (76, 5%), ca si lipsa locurilor de categoria 3-5 stele, respectiv a conditiilor pentru desfasurarea unui turism de calitate superioara sau chiar de lux;desi ocupa locul al doilea ca pondere (16, 0%), dupa hoteluri, structura pe categorii de confort este destul de diversificata, desi, si in acest caz, predomina (62, 3%) cele de o stea, urmata de cele de doua stele (32, 5%);

desi reprezinta doar 10, 2% din totalul bazei de cazare, are proportii aproximativ egale de locuri de o stea (59, 0%) si de doua stele (41, 0%).

un paradox il constituie faptul ca circa 55% din totalul locurilor de cazare il reprezinta cele de 2-3 stele; (insa, unele dintre cabane ar putea intra usor in randul hotelurilor);

Pe ansamblu, se poate concluziona ca baza de cazare din Muntii Apuseni este necesar sa fie suplimentata; de asemenea, este necesara o mai buna repartitie in teritoriu a unitatilor, si in special a cabanelor. 3.2. Unitatile de alimentatie In 1996 unitatile de alimentatie publica insumau 9315 locuri, ceea ce reprezenta un raport de 4 locuri de cazare pe locuri la mese in alimentatie. Pe judete, repartitia numarului de locuri la mese in unitatile de alimentatie publica se prezenta astfel: judetul Alba - 351 locuri; judetul Arad - 756 locuri; judetul Bihor - 6156 locuri; judetul Cluj - 1194 locuri si judetul Hunedoara - 858 locuri. In structura, pe tipuri de unitati, predominau restaurantele (60, 5%), urmate de baruri (28, 2%), braserii (7, 3%) si alte tipuri de unitati de alimentatie publica. De remarcat lipsa unor unitati cu specific vanatoresc, pescaresc, traditional pastoresc precum si a unor unitati de elita (de lux), capabile sa preia o clientela formata din turisti straini cu anumite pretentii, sau grupuri organizate pentru excursii tematice. Pe localitati, cea mai mare concentrare a unitatilor si a locurilor la mese in 1996 se inregistra in statiunile Geoagiu Bai, Moneasa, si Stana de Vale.3.3. Baza tehnico-materiala de agrement

In conceptia actuala agrementul constituie o latura predominanta a activitatii turistice in general si in mod special in oferte turistice a caror specialitate este insasi forma de agrement (turism montan, turism de litoral, etc.). Gradul de atractie al unui produs turistic, cat si de punere in valoare a patrimoniului turistic este in stransa corelatie cu nivelul dotarilor si mijloacelor pentru agrement. Fata de necesitatile de agrementare, localitatile din Muntii Apuseni dispun in prezent de dotari edilitar gospodaresti specifice localitatilor urbane, mai putin de dotari necesare agrementului.Element esential in turismul montan, agrementul se compune in zona Muntilor Apuseni doar din domeniul schiabil, mijloace de transport pe cablu si trasee montane.Domeniul schiabil cunoscut in zona este concentrat in special la Arieseni, Stana de vale si Baisoara. La scara nationala, ponderea domeniului schiabil din Muntii Apuseni este de 3, 8%, cu un numar de 5 partii de schi. In ceea ce priveste capacitatea optima a domeniului schiabil (pers./ora), la Baisoara aceasta era in 1995, de 900, la Fantanele 270, la Arieseni 360, iar la Stana de Vale 270;Mijloacele de transport pe cablu (teleferice). Domeniul schiabil este viabil, util si eficient din punct de vedere economic in conditiile in acre este asigurat cu mijloace de transport pe cablu adecvate, ca structura si capacitate, iar cu structurile de primire se afla in raporturi bune. Pentru urmarirea unui asemenea fenomen, in amenajarea turistica montana se utilizeaza indicii de corelare functionala, care reprezinta expresia numerica a raporturilor dintre: domeniul schiabil si teleferice; domeniul schiabil si structurile de primire; teleferice si structurile de primire. Din analiza datelor se constata lipsa unor instalatii de capacitate mare (gen telecebina, telegondola, sau telescaun), precum si dotarea necorespunzatoare sau lipsa totala a dotarilor in majoritatea masivelor. In privinta elementelor specifice de asigurare functionala a domeniului schiabil sunt de retinut urmatoarele:- dotarile si amenajarile aferente domeniului schiabil sunt necorespunzatoare sau lipsesc cu desavarsire;- lipsesc telefericele de acces la domeniul schiabil;- unitatile si dotarile conexe sunt ca si inexistente. Traseele turistice montane In zona Muntilor Apuseni sunt inregistrate si marcate 69 trasee turistice destinate urmatoarelor tipuri de excursii sau forme de turism. - drumetie de vara: toate traseele marcate sunt accesibile drumetilor cu pregatire medie. In zonele abrupturilor si pe cursurile apelor cu chei si defilee, unde nu sunt amenajate poteci si punti de trecere accesul este mai dificil. Greu accesibile sunt si traseele in lungul firului apei, mai ales in pesteri, acestea devenind impracticabile in timpul ploilor abundente;- drumetia de iarna se limiteaza la statiunile si localitatile bine amenajate turistic, traseele greu accesibile fiind recomandate numai drumetilor foarte bine pregatiti;- aplinism: peretii calcarosi, deseori verticali din Cheile Turzii, Cheile Aiudului, permit practicarea alpinismului pe trasee de la cele usoare pana la cele mai dificile;- speoturism: se dezvolta mai ales in masivele unde pesterile si avenele sunt numeroase si multe dintre ele foarte interesante. Cele deschise pentru turisti sunt: Pestera Ursilor, Scarisoara, Meziad, Vadu Crisului. Toate acestea pot fi vizitate numai cu ghid. Partial amenajate sunt si pesterile: Cetatile Ponorului si Cetatea Radesei.3.4. Baze de tratament

In statiuni, alaturi de procedurile de baza, se asigura bai termale in cazi sau bazine, impachetari sau aplicatii cu namol, bai cu apa gazoasa sau sulfuroasa, cure interne cu ape minerale. De asemenea, au fost create conditii pentru efectuarea mai multor tipuri de proceduri asociate: electroterapie, termoterapie, saunoterapie, hidrofizioterapie, kinetoterapie, inhalatii, aerosoli, etc. Zestrea de factori terapeutici naturali din zona Muntilor Apuseni, una dintre cele mai bogate si diversificate din tara, este constituita din:- Ape carbogazoase;- Ape sulfatate si sulfuroase;-Izvoare cu ape bicarbonanate, calcice, magnezice, sodice, hipotone;- Ape concentrate, de tip cloruro-sulfatic si salifero-sulfuric;- Ape geotermale;- Namoluri de tip vegeto-mineral;- Climatul, caracterizat prin presiune atmosferica scazuta, radiatie solara intensa, ionizare crescuta.Cele mai cunoscute statiuni din zona Apusenilor care beneficiaza de baze de tratament sunt Geoagiu Bai, Stana de Vale, Vata si Moneasa.Capitolul V Principalele trasee turistice

Luate n functie de gruparea pe masive muntoase, traseele turistice ale Apusenilor sunt foarte numeroase; dintre acestea le mentionam doar pe cele mai reprezentative:

a) Muntii Bihor: Stana de Vale - Petera Meziad.

Traseul este accesibil pe tot parcursul anului, fiind marcat printr-un triunghi albastru. Distanta: 23 km. Tmp de mers: 6 ore. b) Muntii Codru-Moma:Dumbravita de Codru - Moneasa.

Traseu nemarcat. Distanta: aproximativ 30 km. Timp de mers: 12-13 ore. Este accesibil atat vara, cat si iarna.

c) Muntii Padurea Craiului:Cabana Vadu Crisului - Pestera Vantului.

Marcajul este un triunghi albastru. Timp de mers: 5 ore, dus-ntors.

d) Muntii Metaliferi:Geoagiu Bai - Cheile Mazii - Cheile Ardeu - Glod - Cheile Cibului - Cheile Bacaiei - Bozes - Geoagiu Bai.

Traseu nemarcat. Timp 8-10 ore. Circuitul pune n evidenta numeroasele forme carstice din sectorul sudic al Muntilor Metaliferi.

e) Muntele Gaina:Bulzestii de Sus - Pastravaria Bulzestii de Sus - Muntele Gaina si retur.

Traseu nemarcat. Timp 6-8 ore. Itinerarul permite ascensiunea pe platoul situat ntre varfurile La Targ si Gaina de unde se deschide o larga panorama asupra Muntilor Metaliferi si Bihor.

f) Muntii Vladeasa:Cabana Scarisoara - Ghetarul Scarisoara - Arieseni.

Marcajul este constituit dintr-un punct rosu pana la ghetar si triunghi rosu la Arieseni. Distanta este de aproximativ 11, 3 km. Timpul de mers: 2, 5-3 ore, iar traseul este practicabil tot timpul anului.

g) Muntii Trascau:Lacul Ighel - Intregalde - Cheile Rametilor - cabana Sloboda.

Timp de mers 9 ore: Lacul Ighel - Intregalde 3, 5 ore; Intregalde - Cheile Rametilor 3.5 ore; Cheile Rametilor - Sloboda 2 ore. Traseul este variat, de culme si vale practicabil n sezonul cald.

h) Muntele Plopis (Muntele Ses):

Hanul Piatra Craiului - Sub Vf. Magura Mare - Comuna Tusa.

Marcaj: banda rosie. Timp de mers: 3-4 ore Traseu este nerecomandabil iarna si permite traversarea masivului de la sud la nord, n apropierea varfului principal.

i) Muntii Meses:

Zalau - Culmea Meses - Ruinele cetatii Porolissum - Moigrad.

Marcaj: banda rosie, timp de mers 3-3, 5 ore. Traseul este ne recomandabil iarna.

j) Muntii Zarand:

Obarsia (Rosia Noua) - Saua Rosia - Izvorul Iacobini - Iacobini - Gurahont.

Marcaj: triunghi galben, Iacobini - Gurahont; nemarcat, Obarsia - Iacobini. Timp de mers: 5, 5-6, 5 ore. Traseu nerecomandabil iarna, care traverseaza culmea principala a Muntilor Zarandului.

k) Muntii Gilau (Muntele Mare):

Cabana Muntele Filii - Varful Huzii - Varful Ierii - Cetatea Lita - Plopi - Varful Rasca Mare - Cabana Somesul Rece.

Timp de mers: 6-7 ore. Marcajul este o cruce rsie. Punct de acces recomandat, gara Cluj-Napoca. Traseul face legatura ntre cabane la o altitudine joasa.

l) Cheile Turzii:

Cabana Cheile Turzii - Prin Cheile Turzii - La moara si napoi.

Puncte de acces recomandate sunt garile Cluj-Napoca, Campia Turzii, Turda. Traseul este nerecomandabil iarna, marcajul l constituie o banda rosie si o cruce de aceeasi culoare. Timpul de mers este de aproximativ 2-2, 5 ore. Capitolul VI. Propuneri pentru viitorul turismului n Munii ApuseniMuntii Apuseni se integreaza n sfera turismului recreativ (drumetii montane, sporturi de iarna, alpinism, speoturism, vanatoare si pescuit). Turismul recreativ si culturalizant ocupa si ele pozitii apropiate celui dintai, inclusiv prin interferenta reciproca. Nota comuna a tuturor tipurilor ramane insuficienta dezvoltarilor si calitatea modesta a serviciilor.

Agroturismul are mari perspective de afirmare, primele pensiuni si ferme turistice deschizandu-si portile n zona bordurii nordice (Belis - Rachitele - Calatele - Sancraiu).

Datorita faptului ca aceasta zona montana prezinta o mare varietate de valori culturale traditionale - arta populara, folclor, etnografie, traditii - valorificarea potentialului turistic latent prin intermediul pensiunilor si gospodariilor agroturistice este o activitate de perspectiva cu mari promisiuni n viitorul apropiat, observandu-se totodata o cerere crescanda de astfel de servicii de cazare si agrement, cerere venita atat din tara cat si de peste hotare, ntr-un procent tot mai mare.

In aceasta zona declarata defavorizata este acum mai usoara initierea investitiilor, lucru care se spera ca va duce n timp la finantarea unor proiecte de anvergura, cum ar fi nfiintarea Parcului National Muntii Apuseni, plan aflat momentan doar n stadiul de proiect, dar care este o actiune ambitioasa mai ales n directia protejarii si ocrotirii naturii.

Un alt avantaj al acestei zone este faptul ca naltimile muntilor sunt reduse, iar relieful montan de aici este cel mai fragmentat din ntreg lantul Carpatic. accesul facandu-se cu o mai mare usurinta decat n cazul altor grupe. ANEXE-FOTOGRAFII REPREZENTATIVE DIN MUNII APUSENI

Petera Hoanca Apei

Dealul cu Melci Detunatele

Mnstirea Ialomiei Mnstirea Ramei

Mnstirea Prislop

Ruinele Cetii scufundate din Beli

Ruinele Cetii Bologa, Masivul Vldeasa

BIBLIOGRAFIE1. Munii Apuseni Bihor Vladeasa M.Bleahu,S.Bordea,Editura Uniunii de Cultura Fizica si Sport

2. Munii Codru-Moma -Bleahu Marcian , Ghid turistic ,Editura Sport-Turism,1978,Bucureti

3. Munii Apuseni -Ilie Mircea ,Editura pentru turism ,1974,Bucureti

4. Munii Apuseni -muzeu istoric i etnografic al poporului romn,Editura Turism,1980,Bucureti

5. ara moilor -S.Bordea ,Ghid turistic,Editura pentru turism ,1982,Bucureti

SITOGRAFIE1. www.wikipedia.com/Muntii_Apuseni2. www.ghidturistic.com/apuseni3. www.googlemaps.com/muntiiapusenirommania4. www.turist.ro5. www.hotelscan.roBOURUL

CAII

Satul n Munii Apuseni

PAGE 26