PESTERI DIN APUSENI

45

description

PESTERI DIN APUSENI. GHETARUL SCARISOARA. Peştera Gheţarul de la Scărişoara - PowerPoint PPT Presentation

Transcript of PESTERI DIN APUSENI

Page 1: PESTERI DIN APUSENI
Page 2: PESTERI DIN APUSENI
Page 3: PESTERI DIN APUSENI

Peştera Gheţarul de la Scărişoara Se găseşte la o altitudine de 1165 m, la marginea platoului carstic Scărişoara. Lungimea totală a peşterii este de 720 m, ea având o adâncime de 105 m. Accesul se face printr-un aven de 48 de metri adâncime şi 60 de metri în diametru. La baza avenului se găseşte poarta propriu-zisă a peşterii care dă acces la o sală imensă, numită Sala Mare, cu un diametru de aproximativ 47 m, ce se continuă spre NV cu alte două săli dispuse una în continuarea celeilalte: Sala Mică şi Biserica. În partea de sud a Sălii Mari se deschide intrarea largă de 15 m şi înaltă de 7 a Galeriei Maxim Pop, care după ce coboară 68 m se continuă cu Rezervaţia Mare a peşterii. Din aceasta se urcă în Catedrală, frumos concreţionată şi lipsită de gheaţă. Din Catedrală, printr-o mică fereastră se trece în Culoarul Coman, cel mai cald sector al peşterii (+5 °C) şi de asemenea lipsit de gheaţă, dar bogat în concreţiuni calcitice. Tot din Sala Mare se ajunge în Rezervaţia Mică, prin coborârea unei faleze de gheaţă înaltă de 14 m. In sectorul nord - estic al Rezervaţiei Mici se găseşte Palatul Sânzienei, lipsit de gheaţa şi concreţionat.

Page 4: PESTERI DIN APUSENI
Page 5: PESTERI DIN APUSENI
Page 6: PESTERI DIN APUSENI
Page 7: PESTERI DIN APUSENI
Page 8: PESTERI DIN APUSENI
Page 9: PESTERI DIN APUSENI
Page 10: PESTERI DIN APUSENI
Page 11: PESTERI DIN APUSENI
Page 12: PESTERI DIN APUSENI

Pestera Poarta lui Ionele (810 m) se afla pe Valea Ordancusa. Lungimea totală a peşterii este de 131 m si se prezinta sub forma unei galerii inalte, lipsita de formatiuni concretionare specifice de pestera. Pentru vizitarea ei este nevoie de o sursa de lumina. Pestera adaposteste o mare colonie de lilieci protejata de lege.Specia de lilieci care traieste aici – specia liliecilor cu aripi lungi.

Page 13: PESTERI DIN APUSENI
Page 14: PESTERI DIN APUSENI
Page 15: PESTERI DIN APUSENI

Peștera Poarta lui Ionele este locul in care ies la lumină apele ce se pierd în ponoarele si dolinele de pe valea oarbă dintre Iapa (Dealul Frumos) si cătunul Mununa.

Page 16: PESTERI DIN APUSENI

Portalul Pesterii de sub Zgurasti

Page 17: PESTERI DIN APUSENI

Intrarea gigantica a Pesterii de sub Zgurasti

Situata in Cheile Ordancusii, pestera are 2 intrari, dintre care una de dimensiuni spectaculoase.Lumina intrata in pestera prin cele doua portaluri creaza o atmosfera de-a dreptul fascinanta si merita vazuta macar pentru spectacolul de lumina asemanator cu cel de la Ghetarul Focul Viu.

Page 18: PESTERI DIN APUSENI

Intrarea mica in Pestera de sub Zgurasti

Page 19: PESTERI DIN APUSENI
Page 20: PESTERI DIN APUSENI

Coiba Mare este localizata pe Valea Gardisoara;portalul Pesterii Coiba Mare are 74m latime si 47m inaltime. pestera este activa in etajul inferior si prezinta numeroase lacuri, cascade si sifoane.Lungimea tuturor galeriilor pesterii insumeaza peste 4447 m;apele intrate in subteran prin Coiba Mare, respectiv Coiba Mica ies la suprafata prin Izbucul Tauz.

Page 21: PESTERI DIN APUSENI

Intrarea in Pestera Huda lui Papara

Portalul Pesterii Huda lui Papara înalt de 37 de metri

Page 22: PESTERI DIN APUSENI
Page 23: PESTERI DIN APUSENI

Este una dintre cele mai interesante peşteri din Munţii Apuseni şi cu siguranţă una care este impresionantă prin superlativele sale: aici hibernează iarnă de iarnă cea mai mare colonie de lilieci din Europa, în cadrul munţilor Trascău este cea mai lungă şi denivelată peşteră, are cel mai mare depozit de chiropterit, are cea mai mare sală şi cea mai inaltă galerie, are cea mai mare cascadă, cel mai lung curs subteran de apă (2022m), cel mai mare debit pentru un curs subteran.

Page 24: PESTERI DIN APUSENI

Intrarea în Peştera Huda lui Papară se află la o altitudine absolută de 567m Portalul reprezintă de fapt o despicătură cu o înălţime de 37m a peretelui masiv de calcar. După ce intrăm, după aproximativ 50m urmează Cascada Evantai, o cascadă de mari dimensiuni formată de căderea apei de pe un bloc de stâncă. Trecerea de cascadă este anevoioasă, fiind necesară escaladarea sa. Urmează o stâncă mare cu numele de Inima de Piatră. Aceasta este lipită de pereţii galeriei. Urmează Baricada (nişte blocuri masive ce trebuie escaladate) şi doua lacuri subterane ce trebuie trecute.După ce trecem de acestea, intrăm în Sala Minunilor cu o înălţime de 102 m, o sală imensă cu adevărat magnifică. Aici este lumea liliecilor fiind locul în care hibernează cea mai mare colonie de lilieci din Europa. Cercetările recente arată că peste 84.000 de lilieci hibernează aici iarnă de iarnă datorită temperaturilor propice (10-20 grade). Tavanul sălii este presărat cu stalactite , unele chiar de dimensiuni mari.Traseul se continuă pe galeria principală cu alte baricade şi cu locul numit La Lanţuri. După o urcare de 8m şi un drum de aproximativ 50m printr-o galerie se ajunge la o verticală de 12m ce ne duce la Sala Virgină şi apoi in Sala Tăcerii. Tot în această zonă sunt şi Sala Crucii, Sifonul şi Groapa Leilor. Galeria duce mai departe spre Cascada Gemanată după care urmează Lumea Frământată care este de fapt finalul peşterii.

Page 25: PESTERI DIN APUSENI
Page 26: PESTERI DIN APUSENI

Pestera Ghetarul Focul Viu este compusa din doua sali, iar accesul se face pe o scara de lemn. Sala Mare, cu o inaltime de 46 metri si o lungime de 68 metri, adaposteste in mijloc un impresionant ghetar (25.000 m³). Ghetarul este al treilea ca marime, dupa cel de la Scarisoara si Bortig. In partea opusa intrarii in Sala Mare se afla mai multe grupuri de stalagmite, pe care se rasfrang razele soarelui, provocand reflexii scanteietoare, reflexii care au dat numele pesterii: Focul Viu. In spatele stalagmitelor se afla o galerie care duce spre Sala Mica, care, la randul ei, contine mai multe formatiuni de stalagmite.

Page 27: PESTERI DIN APUSENI
Page 28: PESTERI DIN APUSENI

Pestera Vartop are intrarea, la o altitudine de aproximativ 1200m. Este o pestera fosila, cu lungimea de aproximativ 300m. Prima sala, cea mai mare, este acoperita cu gheata. Urmeaza un coridor care da in "Sala Domului". Tot de aici pleaca spre stinga un culoar ingust numit "Culoarul Rosu". Dincolo de "Sala Domului" galeria se largeste si devine ascendenta atingind punctul culminant in ultima sala, "Sala Mare". Pestera este destul de bogata in concretiuni ceea ce incinta ochiul vizitatorului. Ghetarul de la Vartop este renumit, in afara de bijuteriile din calcar, de prezenta unor urme lasate in crusta de calcit, vechi de peste 25000 de ani, de catre Homo Sapiens Fossilis sau "Omul de la Vartop".

Page 29: PESTERI DIN APUSENI

Ghetarul de la Vartop

Numele de "ghetar" dat acestei pesteri nu are aceeasi semnificatie ca in cazul "Ghetarului de la Scarisoara", deoarece aici nu este vorba decit de zapada ce dainuie mai mult timp decit cea de la exterior, in zona de la intrare.

Page 30: PESTERI DIN APUSENI
Page 31: PESTERI DIN APUSENI

Declarata rezervatie naturala - Peştera Meziad este una dintre cele mai mari pesteri din Romania, dispusa pe 3 nivele si cu galerii ce au o lungime totala de 4750 m. Ceea ce este de remarcat în aceasta pestera sunt multitudinea si varietatea formatiunilor dezvoltate în calcar: stalactite, stalagmite, coloane, scurgeri parietale, draperii… Pestera Meziad este refugiu de hibernare pentru lilieci(care sunt ocrotiti prin lege) în special cei din specia miniopterus schreibersii(liliacul cu aripi lungi), care formează o colonie destul de mare în Sala Liliecilor. În peşteră s-au găsit urme din paleolitic, neolitic, fiind o peşteră locuită de Homo Sapiens şi de animale ca Ursus Spelaeus.

Page 32: PESTERI DIN APUSENI

Pestera Meziad nu este electrificata.

Page 33: PESTERI DIN APUSENI
Page 34: PESTERI DIN APUSENI
Page 35: PESTERI DIN APUSENI

MAICUTA DOMNULUI

Page 36: PESTERI DIN APUSENI
Page 37: PESTERI DIN APUSENI
Page 38: PESTERI DIN APUSENI

Pestera Ursilor este situata in apropiere de localitatea Chiscau, Judetul Bihor, la o altitudine de 482 metri. Numele pesterii se datoreza numeroaselor fosile de ursi de caverna descoperite aici, ea fiind un loc prielnic de adapost animalelor acum 15000 de ani. Datorita caderii unei stanci gura pesterii a fost blocata iar peste 140 de ursi au ramas blocati inauntru. Infometati s-au atacat reciproc pana cand toti au murit. Aici sunt 3 galerii: cea a Urşilor, Galeria Emil Racoviţă si Galeria Lumânărilor, şi 4 săli: Sala Lumânărilor, Sala Spaghetelor, Sala Emil Racoviţă şi Sala Oaselor. Vizitarea pesterii incepe cu Galeria Ursilor (numita si Galeria Oaselor) in care sunt adapostite 1500 de piese, 140 de cranii si numeroase culcusuri ale ursului de pestera. Pe peretii galeriei se observa zgarieturi lasate de labele ursilor. In cea de-a doua galerie, numita si Galeria Emil Racovita se afla un schelet de urs expus in pozitia in care a murit precum si fosilele altor animale disparute in urma cu sute de ani: o specie

de capra neagra, leul si hiena de pestera. Bolta ei se situeaza la peste 10 m inaltime, fiind totodata impodobita cu numeroase stalagmite, domuri, bazine de apa, stalactite.

Page 39: PESTERI DIN APUSENI

Ultima galerie, Galeria Lumanarilor ne intampina o adevarata padure de stalagmite de un alb imaculat si neatins de mâna omului. Galeria se incheie cu un tunel artificial lung de 16 m .

Page 40: PESTERI DIN APUSENI

Diversitatea stalagmitelor sub forma de statuete, pagode, animale fabuloase, lasa câmp liber imaginatiei fiecarui vizitator. "Mastodontul", "Draperiile din Galeria Ursilor", "Portalul", "Pagodele", "Lacul cu nuferi" sunt numai câteva din frumusetile create de natura din pestera.

Page 41: PESTERI DIN APUSENI
Page 42: PESTERI DIN APUSENI
Page 43: PESTERI DIN APUSENI
Page 44: PESTERI DIN APUSENI

SMETANA - MIREASA VANDUTA(actul trei – dansul skocna)

Page 45: PESTERI DIN APUSENI