COLEGIUL NAIONAL THEODOR COSTESCU

DROBETA TURNU SEVERIN

PROIECT PENTRU CERTIFICAREA

CALIFICRII PROFESIONALE

NIVEL IV

CALIFICAREA TEHNICIAN N TURISM

CLASA A XII-A H

PROFESOR COORDONATOR,

IAGRU TUDOR ELENA

ELEV,

IVAN VIOLETA MARINELA

2015

COLEGIUL NAIONAL THEODOR COSTESCU

DROBETA TURNU SEVERIN

CONCEPEREA PRODUSULUI TURISTIC

CIRCUIT N MUNII BUCEGI

CALIFICAREA TEHNICIAN N TURISM

CLASA A XII-A H

PROFESOR COORDONATOR,

IAGRU TUDOR ELENA

ELEV,

IVAN VIOLETA MARINELA

2015

Conceperea produsului turistic Circuit in Muntii Bucegi

CUPRINSArgument1Cap. I CONCEPEREA PRODUSELOR TURISTICE3 1.1. Definitia produsului turistic. Componentele produsului turistic3 1.2. Categorii de produse turistice4 1.3. Etapele conceperii unui produs turistic5Cap. II BAZA TURISTICA TEHNICO-MATERIALA DIN MUNTII BUCEGI8 2.1. Unitile de cazare turistic8

2.2. Unitile de alimentaie pentru turism11

2.3. Unitile de agrement13 2.4. Mijloacele de transport turistic16Cap. III. STUDIU DE CAZ: Circuit in Muntii Bucegi20 3.1. Caracterizarea generala a muntilor Bucegi20 3.1.1. Localizare 22 3.1.2. Cai de acces23 3.1.3. Obiective si trasee turistice in muntii Bucegi23 3.2. Programul circuitului29 3.3. Analizadepret30Concluzii31Bibliografie33Anexe34ARGUMENT

Zona Muntilor Bucegi este preferat n general de majoritatea turistilor avnd un potential turistic foarte dezvoltat cu activitate turistic bisezonier (avand motivatii diferite respectiv vara pentru drumetie, alpinism, odihna iar iarna pentru sporturile de iarn).Acesta e motivul pentru care am incercat sa realizez aceasta lucrare de atestat profesional cu locul de desfasurare al sejurului in statiunea Sinaia.

Probabil, nici un alt masiv din Romania nu este atit de strabatut de tineri si virstnici, de turistii obisnuiti si de alpinisti, in toate anotimpurile, ca masivul Bucegi, unul dintre acei "munti sacri", pe seama carora circula atitea legende. Sfinxul, Babele, virful Omu, abruptul Caraimanului si multe alte locuri si formatiuni stincoase sint toponime incarcate de o aura aparte, aproape mitologica.

Acest masiv atrage ca un magnet foarte multa lume prin multitudinea de trasee si de obiective, asa incit o evadare pe culmile sale nu poate fi decit binevenita si relaxanta. Putem porni in ascensiune fie din Sinaia, fie din Busteni cele mai frecventate statiuni de pe Valea Prahovei , dar si din alte directii.

Aceasta zon este foarte atractiv avnd foarte multe posibilittii de agreement si oferind n acelasi timp spatii diversificate de cazare pentru fiecare tip de turist. Muntii Bucegi are statiuni recunoscute si international precum Sinaia, Predeal, Busteni.

Sinaia este una din cele mai importante statiuni de odihna dintara, furniznd cele mai bune conditii de petreecere a timpului liber dar si de tratament, in toate anotimpurile anului, pentru oameni de toate vrstele.

Turismul urmareste si valorificarea resurselor naturale. Varietatea peisajelor si conditiile favorabile pentru drumetii in timpul verii si sporturi de iarna in sezonul rece, confera Carpatiilor o mare atractie turistica. Am ales prezentare unui produs turistic destinat tustiilor national alegnd un sejur de durat mediu,si in perioada de iarn.

Toate studiile efectuate in zona masivului Bucegi, au reflectat bogatia de specii si familii reprezentate, sustinand necesitatea protejarii si ocrotirii acestui complex de forme, asociatii si peisaje. In 1935, o parte din masiv este inclus in lista ariilor protejate din Romania, cu statut de Parc National. La acesta se adauga inca doua rezervatii din bazinul Ialomitei si cateva puncte fosilifere din sud.

Activitatea turistica s-a dezvoltat datorita potentialului de abruptul Bucegilor si stncile binecunoscute "Babele" si "Sfinxul", carstul de pe Valea Ialomitei, masivul Piatra Craiului cu pestera si cheile Dmbovicioarei, apoi statiunile climaterice Sinaia, Busteni si Predeal.

Prin complexitatea si maretia formelor lui orografice, Masivul Bucegi alcatuieste una dintre cele mai remarcabile individualitati geografice si turistice din lantul Carpatilor romanesti si cea mai reprezentativa dintre ele, prin multiplele posibilitati ce le ofera pe plan tehnic-alpin vastele lui zone de stanca.

Trasatura esentiala a peisajului sau geografic rezida in tranzitia brusca de la formele impunatoare ale abrupturilor stancoase care alcatuiesc, in general, versanii sai exteriori la intinderile, pe alocuri monotone, ale marilor poduri din crestetul culmii principale, iar de aici, spre vest, la cuprinsurile linistite din bazinul superior al Ialomitei, cu plaiuri prelungi ce se revarsa spre sud, invesmantate in imense pajisti alpine, cu ape care-si croiesc drum prin ganguri inguste sau traverseaza la mici rastimpuri padinile largi si luminoase ce se succed de-a lungul acestei vai; in sfarsit, cu vechi si intinse molidisuri din umbra carora se inalta pereti salbatici si sculpturale coloane de calcar.

Acestea sunt, intr-o scurta privire de ansamblu, elementele care determina specificul Bucegilor, asa dupa cum Retezatul, de pilda, se singularizeaza prin vastitatea topografiei lui glaciare; Masivul Fagaras prin arhitectura monumentala a culmii lui principale si prin simetria inaltelor custuri ce trimite catre nord; Piatra Craiului, prin linia eleganta unica a imensului sau arc de calcare; in sfarsit, Bihorul, prin fascinantul tezaur carstic ce-l ascunde, aproape nebanuit, sub culmile lui domoale si bogat impadurite.

Masivul Bucegi ocupa o suprafata de cca. 300 km si se delimiteaza: la est, cu valea superioara a Prahovei si cu portiunea inferoara a Vaii Cerbului, pana la confluenta cu Valea Morarului; apoi, pe un scurt parcurs cu acesta vale si cu valcelul sipotului pana la obarsie, iar dincolo de cumpana de ape a Muntelui Diham, cu Valea Glajariei; la nord si nord-vest , cu Depresiunea Barsei si Culoarul Bran;la vest, cu Valea Moeciului (denumita in zona superioara Valea Bangaleasa) si cu principalul sau izvor de obarsie, Valea Grohotisului, iar din saua Bucsa-Strungulita cu vaile Dudele, Brateiul si Ialomita, dincolo de care se inalta, spre vest, varful singuratic al Leaotei; in sfarsit la sud, hotarul este determinat de Valea Ialomicioarei, de la obarsie la confluenta sa cu Valea Ialomitei, si de portiunea inferioara a Vaii Izvorul Dorului.

CAPITOLUL ICONCEPEREA PRODUSELOR TURISTICE1.1. Definirea produsului turistic

Produsul turisticse defineste ca fiind un ansamblude bunuri materiale siservicii,capabil sa satisfaca nevoile de turism ale unei persoane intre momentulplecarii si momentul sosirii in locul de plecare.

Produsul turistic este constituit atat din bunuri materiale,cat si din servicii.

Bunurile materiale mentionate in aceasta definitie se concretizeaza in cel putin trei categorii de elemente:

unpatrimoniuderesursenaturale,culturale,artistice,istorice,arhitectonice, tehnologice, medicale etc., care formeazacadrul fizic debazasi care vor manifesta oatractiepentru turisti, incitandu-i la voiaje;

anumiteelemente de infrastructurasauechipamentecare, desi nugenereaza motivatia sau cererea de turism, contribuie in mod hotarator lasatisfacerea acesteia (hoteluri, restaurante, terenuri sau sali de sport, despectacol, de conferinte etc.);

unelefacilitati de acces,legate de mijloacele de transport (adica devehiculesicaidecomunicatii)alesedeturistipentruaajungelaobiectivele dorite.

Privite ca atare, nici unul din elementele materiale enumerate (muntele,plaja, climatul, hotelul, autobuzul) nu este produs turistic. Pentru a dobandicalitatea de elemente ale unui astfel de produs, ele se impun a fi ansamblate inscopul satisfacerii nevoii de turism (aceasta afirmatie fiind valabila si pentruserviciile din componenta sa), in plus, este necesar sa se faca si precizarea canuelementele materialeca atare definesc produsul turistic,ci serviciile sauprestatiile realizate prin intermediul lor(nu autocarul - ci serviciul de transport,nu hotelul - ci cazarea, nu plaja - ci agrementul pe care aceasta il ofera).

Serviciilecare dau continut produsului turistic (denumiteservicii turistice)se constituie intr-un conglomerat sau o combinatie de cel putin patru tipuridebaza(total diferite ca natura). Este vorba despre serviciile: de transport, decazare, de alimentatie si de agrement.

Fara discutie ca nu intotdeauna produsul turistic presupune prestareatuturor celor patru tipuri de servicii. Sunt frecvente situatiile in care turistulsolicita numai servicii de agrement si de transport, numai servicii de agrement, detransport si de cazare, numai servicii de agrement si de alimentatie etc.

Dintre toate serviciile care dau continut produsului turistic,indispensabil este serviciul de agrement(caruia ii sunt asimilate si serviciile de tratament si dealt interes, care motiveaza calatoriile), in lipsa caruia celelalte trei categorii ies din sfera de cuprindere a turismului.

Prinsegment de produs turisticse va intelege una din cele patru categorii de servicii privita izolat.

In afara serviciilor amintite (care pot fi denumiteservicii de baza),produsul turistic presupune si prestarea unorservicii suplimentare,cum ar fi:

serviciile de organizare a consumului turistic si de informare,care seexecuta, de regula, in fazele de pregatire si de realizare ale serviciilor debaza, dar si pe timpul derularii acestora, turistilor punandu-li-se ladispozitie, gratuit sau contracost, toate datele pe care le solicita (prin viugrai sau cu ajutorul hartilor, ghidurilor, pliantelor, brosurilor etc.);

serviciile de intermediere,de genul rezervarilor de locuri (in mijloacede transport, in hoteluri si restaurante, la manifestarile cultural - artistice sisportive etc.), inchirierilor (de mijloace de transport, de schiuri, de patinesau dealtemijloacedepracticarea diverselorsporturisi jocuri),asigurarilor pe timpul calatoriilor etc.;

alte servicii cu caracter specialde secretariat (pe timpul congreselor), de traduceri (pe timpul sejurului in strainatate), de supraveghere a copiilor, de telecomunicatii etc.

Daca s-ar tine seama decategoriile comportamentaleale clienteleituristice pe timpul consumarii serviciilor, acestea s-ar putea grupa in:

servicii aferente unor preocupari pasive,manifestate, de regula, inspatiile de cazare(lectura, urmarirea programelor Radio - TV, somn,igiena);

servicii aferente unor preocupari semipasive,cum ar fi cele oferite inrestaurante, baruri, sali de tratamente etc.;

servicii aferente unor preocupari semiactive(vizionari de spectacolesau de manifestari sportive, vizite la muzee sau expozitii, promenada);

servicii aferente unor preocupari active(sport, excursii si drumetii,vanatoare sau pescuit etc.)1.2. Categorii de produse turistice oferite de o agenie de turism

Principalele categorii de produse turistice oferite de o agenie de turism sunt: - circuite; - sejururi (pachete de vacan); - croaziere; - produse tematice (exemple: vntoare sportiv, congrese etc.)

Acestora se adaug: rezervri pe liniile aeriene sau n hoteluri, vnzri de bilete pentru orice mijloc de transport terestru, marin sau aerian, servicii de primire (meeting sau transfer, nchirieri de autoturisme, asigurri pentru plecri n strintate etc.).

1. Sejururile reprezint un pachet de servicii oferit turitilor pentru petrecerea

vacanei ntr-o staiune turistic.

Acest tip de produs turistic presupune rmnerea n aceast staiune. Forme: - sejururi cu pensiune complet de tipul: a. formulei tradiionale pentru hotelurile din staiunile turistice;

b. formulei moderne propus de cluburile de turism care adaug un program de animaie i de sporturi. - sejururi comercializate n formula: demipensiune, cazare + mic dejun sau doar simpla cazare.

2. Circuitele sunt un produs turistic vndut de o agenie de turism grupurilor

organizate sau turitilor individuali care presupune vizitarea pe parcursul acestora a unor obiective turistice, regiuni sau ri. Alturi de transport, pachetul de servicii poate include cazare n formula pensiune complet, demipensiune, cazare + mic dejun.

Cel mai utilizat mijloc de transport este autocarul. 3. Croazierele reprezint un tur realizat cu vaporul care include un pachet de servicii de vacan oferite de un hotel plutitor: transport, cazare, alimentaie i o multitudine de posibiliti de divertisment: baruri, restaurante, (servirea mesei 24 de ore din 24) sal de fitness, cinema, cazinouri.

Paralel cu acestea s-au dezvoltat i multe produse noi care ofer transport i cazare combinate cu servicii specializate pentru diferite grupuri: o vacane sportive (sky, golf, pescuit); o vacane cu sejururi de tratament pentru sntate; o cltorii de aventur; o incentive; o pentru conferine etc. sau o formulele care asociaz transportul cu anumite prestaii; exemplu: formulele fly & drive i fly & hotel, care pe lng transport cu avionul ofer i vouchere pentru hotel, care pot fi utilizate n mai multe staiuni turistice

1.3. Etapele conceperii unui produs turisticConceperea unui produs turistic presupune parcurgerea urmtoarelor etape:

1. Culegerea informaiilor despre :

- cerere : motivaia calatorii, venituri disponibile, timp liber, vrsta, categorie socio-profesionala, gusturi turistice etc.;

- oferta concurentei : produsele turistice oferite, preturile si tarifele practicate etc.;

analiza propriei oferte comparativ cu cea a concurentei;

-componentele : care vor fi incluse in propria oferta : obiective turistice variate, baza materiala specifica si serviciile oferite, posibilitile de acces in diferite zone.

2. Selectarea obiectivelor turistice, serviciilor oferite si unitilor prestatoare in funcie de tipologia clientelei i particularitile cererii.

3. Combinarea (pornind de la rezultatele studierii cererii) i asamblarea componentelor produsului turistic (organizarea preliminara) realizate cu mult nainte de exprimarea cererii n care tour-operatorul alege: destinaia, mijlocul de transport, unitile de cazare,m alimentaia, alte servicii incluse n pachet, daca grupul va beneficia de asistenta turistica realizata de ctre ghid pe tot parcursul calatorii etc.

4. Asigurarea serviciilor necesare pe tot parcursul calatorii. Pentru aceasta agenia de turism :

ncheie contracte, convenii;

emite comenzile de rezervare.

n cazul produselor turistice de tip tour aceasta etapa presupune alegerea itinerariului i ntocmirea programului turistic.

5. Determinarea (calcului) preului produsului turistic:

pornind de la costul serviciilor de transport, cazare, alimentaie etc.;

de la celelalte elemente de calcul conform legii (comision, TVA, asigurri, contribuia de participare la fondul de dezvoltare i promovare a turismului).

6. Promovarea produsului turistic :

realizarea i distribuirea brourilor, pliantelor, afielor turistice etc.;

publicitate prin mass-media

7. Lansarea produsului turistic pe piaa un ir de activiti prin care agenia i face cunoscute produsele pe plan local i naional.

CAPITOLUL II

BAZA TURISTICA TEHNICO-MATERIALA

DIN MUNTII BUCEGI2.1. Unitatile de cazareturisticaEchipamentul turistic este foarte dezvoltat n aceast zon datorit potenialului turistic foarte ridicat. Aici se ntlnesc multe uniti de cazare n care sunt incluse n cele mai multe i cele de alimentaie.

HOTEL MARY *** situat n apropiere de Hotel Alexandros, centrul staiunii.

HOTEL ALEXANDROS *** Amplasat ntr-un cadru natural deosebit, avnd o poziie privelegiata n centrul staiunii Buteni,

HOTEL MAXIMILIAN**Situat la intrarea dinspre Sinaia n Poiana apului pe DN1.Capacitate cazare este de 42 persoane n 21 camere duble Hotelul este construit n anul 2004 i ofer condiii bune de cazare n camere cu grup sanitar propriu i tv color. Hotelul dispune de nclzire central i apa cald permanent.Dotrile sunt noi .La parter se afla restaurantul .

HOTEL SILVA** este situat la doi pai de la punctul de plecare al telecabinei Busteni-Busteni, ctre cota 2200m.

HOTEL MRGRITAR ** Aezat pe cursul rului Prahova, ntr-un deosebit decor montan, la 200 m de la DN1, oferind o privelite reconfortant asupra Masivului Bucegi n cartierul Poiana apului.

CASA LUCHIANCU ** este situat la intrarea ncartierul Zamora.

VILA CAMELIA*** Situat n Buteni n cartierul Zamora,ntr-o zon linitit, de vile, n apropierea unei ferme, de unde se pot procura produse proaspete (ou, lapte, brnz),

VILA CTLINA ** Vila este situat n Buteni pe o strdu micurta i linitit n apropiere de biserica din centrul localitii.Total locuri: 14-19 locuri.

VILA ERBANEste situat n Buteni, pe oseaua naional, Libertii , mergnd de la Bucureti spre Braov, pe partea dreapt a oselei, dup intersecia cu drumul ce trece pe sub calea ferat ctre Zamora i nainte de fabric de hrtie (naintea pasarelei care traverseaz oseaua), sau pn n drumul care merge la hotel Silva i telecabina Buteni.

PENSIUNEA CRISTINA **Pensiunea se afla la poalele munilor Caraiman i Costila nconjurat de pdure , n apropierea Cabanei Cminul Alpin. Vila v ofer un minunat cadru natural, mbinnd peisajul pitoresc, linitea i aerul proaspt al pdurii cu calitatea confortului oferit. Atmosfera prietenoas i primitoare ntmpina oaspeii acestei pensiuni .

CASA LILIANA **

PENSIUNEA TOMA ** este situat n cartierul de lng gar pe o strad foarte linitit.

PENSIUNEA LIZIERA ** situat la 200 m de prtia de schi Kalinderu i 500 m de gar.

PENSIUNEA CAPRA NEAGR**Situat n Buteni pe Strada Valea Alba n apropiere de Cminul Alpin.

CETATEA CARAIMAN **Situat n Buteni pe strada Prundului

PENSIUNEA PARNG***situat n Buteni n zona Zamora ntr-o zon linitit.

PENSIUNEA TRANZIT ***Este situat pe DN 1 , la ieirea din Poian apului spre Sinaia (2 KM ) .n apropiere de benzinria Lukoil.

PENSIUNEA MONOVER* din Buteni este situat ntr-o zon foarte pitoreasc,linitit,pe malul raului Prahova, lng Castelul Cantacuzino, n Strada Prundului.Privelitea este cu adevrat minunat, putei admira Crucea de pe Caraiman din pat. Camerele sunt n lambriuri de lemn stil cabana de munte i sunt mobilate n stil rustic cu note romantice,orientale.

PENSIUNEA MONTEROSE ** Localizat n Buteni lng Hotel Alexandros.

PENSIUNEA CONFORT *** situat BUTENI, 300 m de la gar la bulevardul principal.

PENSIUNEA BELVEDERE*** Este situat n Buteni. Vila ofer un confort de 3 stele n cele 6 dormitoare i un apartament.

PENSIUNEA TURIST* n Buteni pe drumul ce duce la Cabana Gura Diham. Pensiunea ofer un confort mediu clasificat l a1 stea . 2.2. Unitile de alimentaie pentru turism

Sinaia

Sinaia detine cea mai extins retea a unittilor de alimentatie dinMunti Bucegi.

Aici se intalnesc:

Restaurant MONTANA

Restaurant SELECT

Restaurant SINAIA

Deseamnea intalnim si pizzerii precum Pizzeria BUCEGI, Pizzeria MAFLORsi alte mijloace de divertisment incluse n categoria unittilor de alimentatie precum baruri si discoteci:

Bar BUCEGI

BarMONTANA

Discoteca BLACK HORSE

Discoteca BLUE ANGEL

2.3. Mijloace de agrement

Zona Munilor Bucegi dispune de foarte multe mijloace de agrement precum:

Sporturile de iarn: schi,bob, snow-boarding;

Alpinism, drumeii, mountain-bike, seri de caban;

Partide de vntoare, barbacue;

Refacerea sntii: cur balnear, piscin, saun, sli de fitness;

Festivalul Sinaia, Raliul automobilelor de epoc, carnavaluri, concursuri sportive i alte evenimente culturale;

Se pot organiza congrese, conferine, reuni de afaceri expoziii, parade de mod,evenimente moderne, srbtorilede Pate, Crciun i Revelion.2.4.Mijloacele de transport turisticTelecabina, telegondola, telescaun, teleschi din Bucegi Busteni: telecabina, telescaun Azuga: telegondola

Sinaia: telecabina, telegondola, telescaun

CAPITOLUL III

STUDIU DE CAZCIRCUIT IN MUNTII BUCEGI

3.1.Prezentarea unei agentii de turism din Severin

PrezentareageneralaagenieiHeculles Tour Company

Adresa : Strada Horia nr. 12 B - n incinta mall-ului Decebal

Telefon :0252 323 323

Fax : 0352 323 323

Email : office@hercules-tour.ro Website : http://www.hercules-tour.roDate de identificare ale societatii:

CUI RO 21663438

Nr. Registrul Comerului : j25/267/ 2007

CAEN : 7911

Date de contact ale societatii:

Jude : Mehedini

Localitate : Drobeta Turnu Severin, MH

Tipul de activitate: activiti ale tour operatorilor

Societatea deine locul 1 n Top Afaceri Romnia, judeul Mehedini, domeniul 79:Activiti ale ageniilor turistice i a tur-operatorilor; alte servicii de rezervare i asisten turistic.Este membr a Asociaiei Naionale a Ageniilor de Turism din anul 2014.Agenia Herculles Tour Company este un tour-operator romn ce ofer servicii de nalt calitate n domeniul cltoriilor, att pentru turiti individuali sau grupuri ct i pentru oameni de afaceri sau corporaii.Ne adresam tuturor categoriilor de vrst cu o gam diversificat de programe turistice att n ar ct i n strinatate. Profesionalismul de care d dovad personalul nostru coroborat cu cunostinele acumulate n domeniul ticketingului i turismului contribuie la asigurarea derulrii cu succes a programelor turistice pe care le promovam. Agenia de turism Herculles Tour Company are ca obiectiv consilierea clienilor n vederea alegerii sejurului potrivit precum i furnizarea de soluii optime din punct de vedere al calitii serviciilor la un pre avantajos, precum i satisfacerea cerinelor turitilor prin dezvoltarea unor relaii de durat, bazate pe ncredere, cu clienii notri, att persoane fizice, ct i companii.

S.C Herculles Tour Company S.R.L este o societate comercial nfinat n anul 2007, acreditat de Ministerul Turismului pentru a desfura activiti n domeniul comercializrii de produse i servicii turistice prin agenie de turism touroperator. n prezent, societatea deine licena de turism nr. 3905, actualizat la data de 01.07.2009. Domeniul principal de activitate, conform actului constitutiv al firmei, este organizarea de activiti ale ageniilor de voiaj i a turoperatorilor, activiti de asisten turistic neclasificate n alt parte\, iar ca activiti secundare, nscrise n actul constitutiv, firma poate s deruleze obiective economice i comerciale n oricare alt domeniu de activitate. S.C. Herculles Tour Company S.R.L. este o companie cu capital integral privat.

3.2. Caracterizare generala a muntilor

La o vedere de ansamblu, Masivul Bucegi are o form de potcoav ale crei ramuri converg n Vrful Omu, punctul de maxim altitudine al masivului. De altfel, Bucegii sunt dominai de forme de relief puternic contrastante: versantul prahovean, abrupt i stncos, cu o diferen de nivel de 500-900 de metri i platoul Bucegilor, descris ca fiind un podi nalt cu altitudini ntre 1600 i 2400 de metri.

Masivul Bucegi s-a format n timpul orogenezei alpine odat cu sectorul Carpailor Meridionali i ntregul lan Carpatic. La nceputul Cuaternarului, Carpaii Meridionali, inclusiv grupa Bucegilor, s-au nlat cu circa 1000 de metri.

Acest obiectiv geografic cuprinde depozite sedimentare mezozoice, aezate peste un fundament de isturi cristaline, constituite n mare parte din calcare jurasice i gresii micacee. Elementele compozite contribuie la dezvoltarea reliefului ruiniform de pe abruptul calcaros i crearea de peteri i alte forme de relief incitante printre care se numr i Petera Ialomiei, Petera Ursului, Petera Ttarului, Avenul de sub Babele, Platoul carstic Lespezi.

Tot n munii Bucegi se ntlnesc dovezi importante ale fenomenelor glaciare, forme de eroziune i de acumulare. Lacul Scropoasa, Cheile Znoagei, Lacul Bolboci sunt cteva dintre obiectivele turistice determinate de astfel de procese.

Clima este destul de instabil. Se nregistreaz temperaturi medii de 2-6 grade Celsius i 0-2 grade Celsius la peste 1800 de metri altitudine, precipitaii abundente de pn la 1200 mm pe an i vnturi puternice.

Muntii Bucegi se intind de-a lungul portiunii superioare a Vaii Prahovei, in estul Carpatilor Meridionali si privesc maiestuos spre orasele presarate ca niste perle pe aceasta vale: Predeal, Azuga, Busteni, Poiana Tapului, Sinaia. In cadrul Muntilor Bucegi, pe teritoriul Judetului Brasov se gasesc cateva obiective puse sub ocrotire, care au statut de rezervatie naturala: abruptul Bucsoiului, Valea Malaiesti si Valea Gaura, unde s-au retras cele mai multe capre negre. In regim de ocrotire intra si zona superioara a padurilor de molid, unde caprele se retrag in timpul iernii. In aceste areale mai sunt protejate si alte animale: rasul, cocosul de munte si multe specii floristice rare.

Complexul montan Bucegi cuprinde masivele Bucegi, Leaota, Piatra Craiului si culoarele depresionare Bran Rucar Dragoslavele si Prahova. Prin complexitatea si maretia formelor lui orografice, Masivul Bucegi alcatuieste una dintre cele mai remarcabile individualitati geografice si turistice din lantul Carpatilor romanesti si cea mai reprezentativa dintre ele, prin multiplele posibilitati ce le ofera pe plan tehnic-alpin vastele lui zone de stanca.

3.1.1. Localizare Masivul Bucegi se ntindpe teritoriul judeelor Dmbovia, Prahova i ocupa o suprafata de cca. 300 km2 si se delimiteaza:- la est, cu valea superioara a Prahovei si cu portiunea inferoara a Vaii Cerbului, pana la confluenta cu Valea Morarului; apoi, pe un scurt parcurs cu acesta vale si cu valcelul sipotului pana la obarsie, iar dincolo de cumpana de ape a Muntelui Diham, cu Valea Glajariei;- la nord si nord-vest cu Depresiunea Barsei si Culoarul Bran;- la vest, cu Valea Moeciului (denumita in zona superioara Valea Bangaleasa) si cu principalul sau izvor de obarsie, Valea Grohotisului, iar din saua Bucsa-Strungulita cu vaile Dudele, Brateiul si Ialomita, dincolo de care se inalta, spre vest, varful singuratic al Leaotei;

- la sud, hotarul este determinat de Valea Ialomicioarei, de la obarsie la confluenta sa cu Valea Ialomitei, si de portiunea inferioara a Vaii Izvorul Dorului. Unitate geografic:Masivul Bucegi se afl la extremitatea estic a Carpailor Meridionali, ntre Valea Prahovei la est i Culoarul Branului i Valea Ialomiei la vest. La nord - ctre depresiunea Brsei i spre sud, pn la contactul cu Subcarpaii de curbur.Altitudine: 2.505 m.

Muntii Bucegi sau Masivul Bucegi este un obiectiv geografic de o mare complexitate structural i morfologic, cu abrupturi puternice, visul oricrui turist pasionat de escaladri cu emoii...

3.1.2. Ci de acces

Ci de acces: DN 1 Bucuresti-Oradea km 123; DN 74 Bucuresti-Targoviste-Sinaia 145 km; calea ferat Bucuresti-Oradea 121 km.

3.1.3. Obiective si trasee turistice in Muntii BucegiObiective turistice: mnstirea Sinaia (1695) - Expoziie de porelanuri; complexul muzeal Pele - Pelisor - Foior (1830 - 1980); Monumentul Eroilor (1979); cabana Cumptul.

Printre obiectivele turistice de mare importan se numr Pietrele de la Omu, Cascada Urltoarea, Sfinxul, Babele, Crucea Eroilor Neamului, Portia Caraimanului, Circul Glaciar igneti, Cheile Urilor, Cheile Ttarului, Cheile Znoagei.

n 1935, o parte din Masivul Bucegi a fost inclus n lista ariilor protejate din Romnia, cu statutul de Parc Naional. Printre plantele ocrotite se numr floarea de col, bujorul de munte, macul galben, jnepenii i ienuprul.Fauna este, de asemenea, bine reprezentat i include mistrei, iepuri, vulpi, cerbi, ri, veverie, cocoi de munte, capra neagr, acvila de munte, iar, n ape, specii ca pstrvul, cleanul, mreana.

Rezervaia Natural Bucegi Mlieti i Parcul Naional Bucegi sunt dou structuri ce protejeaz fauna i vegetaia din aceast zon.

n zona Munilor Bucegi exist numeroase staiuni de agrement i climaterice ca Azuga, Predeal, Sinaia, Zona Rucr-Bran, Buteni, potrivite, printre altele, pentru schi, alpinism i, implicit, pentru revigorare psihic i fizic.Nu e deloc dificil s ajungi la ele. Exist multiple mijloace de transport i rute, inclusiv servicii de telecabin. Nu uitai ca nainte de a v aventura pe muni s verificaistarea vremii.

Pestera Ialomitei (alt. 1660m)

Pestera Ialomitei este o mare excavatie in peretele sudic al Muntelui Batrina, ce cade in V. Ialomitei, la intrarea acesteia in cheile Pesterii. Adincimea totala a portiunii usor accesibile este de 475 m, fundul fiind situat cu 60 m mai sus de gura pesterii. Din gura pesterii, patrundem direct in prima sala spatioasa, numita grota `Mihnea Voda`, in pragul careia se afla micul schit `Pestera Ialomitei`. Din fundul acestei grote, drumul continua printr-o galerie strimta.Aceasta conduce intr-o sala in forma de cupola, `Bolta lui Decebal`, de unde pornesc citeva galerii laterale, care se infunda curind. Drumul continua in urcus printr-o galerie la capatul careia cursul de apa din pestera formeaza o cascada. Urcam pe o scara si continuam apoi printr-o noua galerie, care conduce intr-o grota mai spatioasa, in punctul `La Raspintie`.

Din acest punct, o ramificatie a drumului porneste la dreapta, in coboris printr-o galerie ingusta iesind imediat in punctul `La Lacuri`, unde se afla doua ochiuri de apa adinci despartite printr-un gang de piatra.

(Lacul cel mare seaca, de obicei, in timpul verii). Revenind la `Raspintie` urcam in continuare pe o scara de lemn, ajungind in cea mai mare incapere a pesterii, `Grota Ursilor`.

La capatul acesteia trecem un prag de piatra si coborim intr-o sala mai mica, unde intilnim cursul de apa ce alimenteaza lacurile. De aci continuam printr-un culoar ingust (`Galeria Apelor`), pina in punctul `La Altar`, care reprezinta, practic, fundul pesterii. Desi aceasta se continua, ultima ei portiune nu este accesibila decat numai turistilor incercati si dotati cu echipament special. Intre anii 1950-1956, cercetatori ai Institutului de speologie `Emil Racovita` din Cluj, impreuna cu alpinisti din asociatiile sindicale si echipele Casei Centrale a Armatei, au continuat explorarea Pesterii Ialomita, descoperind trei mari galerii dintre care doua cu bogate concretiuni calcaroase. S-a putut stabili, totodata, ca aceste excavatii se continua de-a lungul unor diaclaze barate de concretiuni masive, care impiedica inaintarea.

Drumul Sinaia-Pestera (36 km): Sinaia (Primarie) - Calea Moroieni - DN 71 (asfalt 8,5 km).

Babele si Sfinxul sunt monumente ale naturii situate pe platoul Bucegilor. Despre aparitia lor s-au format legende si teorii.Unii cercetatori apreciaza ca agenti modelatori au fost apa si vantul cu sprijinul inghetului si dezghetului. Se are in vedere si alternanta rocilor, gresii si calcare de pe platou. Insa nu poate fi negata interventia umana la finisarea formelor mai mult sau mai putin regulate. Pana acum, nici o dovada stiintifica nu a putut explica pe de-a intregul acest fenomen si astfel, legendele in jurul acestor stanci se dezvolta in continuare, unind realitatea cu supranaturalul. Babele se gasesc langa Cabana Babele de pe platoul Bucegi, iar Sfinxul se gaseste la 10 minute distanta de cabana.

Crucea Eroilor Neamului Este situata in saua masivului Caraiman, chiar pe marginea abruptului catre Valea Seaca, la altitudinea de 2291 m, fiind unica in Europa atit prin altitudinea amplasarii, cit si prin dimensiuni: crucea propriu-zisa are o inaltime de 28 m si doua brate de cite 7 m fiecare.

Monumentul era cea mai inalta constructie din lume la vremea respectiva, de acest fel, situata la o astfel de altitudine. Latimea stilpului vertical este de 2 m, lungimea bratelor orizontale pina in axul stilpului fiind de 7 m si latura unui ochi patrat de zabrea este de 2 m. Crucea este executata din profile de otel, fiind montata pe un soclu din beton armat placat cu piatra, inalt de 7,5 m, iar in interiorul acestuia se afla o incapere care a adapostit initial generatorul de energie electrica ce alimenta cele 120 de becuri de 500 W de pe conturul Crucii. Crucea Eroilor Neamului a fost construita intre anii 1926-1928, pentru a cinsti memoria eroilor ceferisti cazuti la datorie in Primul Razboi Mondial, in luptele impotriva armatelor Puterilor Centrale. Crucea a fost inaltata la initiativa Reginei Maria si a Regelui Ferdinand I al Rominiei, cu scopul de a fi vazuta de la o distanta cit mai mare. Unele legende povestesc ca acest monument s-a realizat in urma unui vis pe care l-a avut Regina Maria. Muntii Bucegi reprezentati prin virful Caraiman au fost stropiti de singe rominesc in Primul Razboi Mondial. Pentru constructia monumentului s-a ales virful secundar al Caraimanului (2291 m), deoarece, daca s-ar fi construit monumentul pe virful principal (2325 m), Crucea nu ar mai fi fost vizibila decit din apropiere, de pe platou. Monumentul a fost confectionat din traverse metalice imbinate prin nituire intr-o retea. Constructia propriu-zisa a fost realizata efectiv de catre Societatea Cultul Eroilor, fiind mobilizati si un numar mare de tineri. Sculele, lemnul, piesele metalice componente si restul materialelor necesare au fost transportate cu trenul pina la statia CFR Busteni.

Cascada Urlatoarea

Este un deosebit punct de atractie. Se afla sub poalele Jepilor, deasupra Poienii Tapului, unde paraul se arunca si cade de la o inaltime de circa 15 m. In afara principalei caderi de apa mai exista si altele mai mici, dar destul de spectaculoase, desfasurate pe cateva zeci de metri mai sus pe cele doua paraie, Urlatoarea Mare si Urlatoarea Mica. Numele ei este legat nu numai de zgomotul apelor de la cascada, ci si de vuietul apelor intermitente care pornesc navalnice dupa ploile repezi. Cascada Urlatoarea se afla in orasul Busteni si se urca din spate de la telecabina Busteni, timp de 30 min.

Trasee turistice:

1. Cruce albastr: Pietroia - plaiul Lespezi - cabana Scropoasa - cabana Znoaga - cabana Padina - hotel Petera - cabana Babele;2. Cruce rosie: hotel Petera - cabana Padina - aua Strunga - sub Strungile Mari - spre Moeciu, prin Vf. Pravalele i Vf. Bingaleasa;3. Banda albastr: Cabana Omu - valea Ialomiei - hotel Petera - aua Cocora-Lptici - cabana Piatra Ars;4. Banda roie: hotel Petera - vlcelul Lptici - aua Lptici - valea Izvorul Dorului -cabana Vrful cu Dor;5. Banda roie: Cabana Omu - Vrful Guanu - Vrful Btrna - aua Strunga sub Strungile Mici - aua Buca;6. Punct rou: hotel Petera - cabana Padina- aua Strunga - spre Moieciu de Sus prin Muntele Grohotiu, Poiana Guanu, Muntele Plesa;7. Triunghi rosu: hotel Petera - valea Doamnelor - aua Btrna - spre Moeciu de Sus, prin Poiana Guanu, Muntele Plesa ;Band galben : Cabana Babele - Cabana Omu. De asemenea, exist nenumrate trasee marcate, teleschi, telecabine, cabane i puncte de refugii (Cabana Babele, Cabana Caraiman, Cabana Diham, Cabana Vrful Omu etc.).Condiii de vizitare:vara i iarna, cu echipament potrivit drumurilor de munte,cu altitudini ridicate i precipitaii bogate.

La o vedere de ansamblu, Masivul Bucegi are o form de potcoav ale crei ramuri converg n Vrful Omu, punctul de maxim altitudine al masivului. De altfel, Bucegii sunt dominai de forme de relief puternic contrastante: versantul prahovean, abrupt i stncos, cu o diferen de nivel de 500-900 de metri i platoul Bucegilor, descris ca fiind un podi nalt cu altitudini ntre 1600 i 2400 de metri.

Masivul Bucegi s-a format n timpul orogenezei alpine odat cu sectorul Carpailor Meridionali i ntregul lan Carpatic. La nceputul Cuaternarului, Carpaii Meridionali, inclusiv grupa Bucegilor, s-au nlat cu circa 1000 de metri.

Acest obiectiv geografic cuprinde depozite sedimentare mezozoice, aezate peste un fundament de isturi cristaline, constituite n mare parte din calcare jurasice i gresii micacee. Elementele compozite contribuie la dezvoltarea reliefului ruiniform de pe abruptul calcaros i crearea de peteri i alte forme de relief incitante printre care se numr i Petera Ialomiei, Petera Ursului, Petera Ttarului, Avenul de sub Babele, Platoul carstic Lespezi.3.2. Circuit in Muntii Bucegi

Programul circuitului (turei):Tura de7 zile in care vom parcurge cei mai importanti munti ai tarii Bucegi, respectiv Fagaras. Cu aceasta ocazie vom urca pe acoperisul Romaniei: Varful Moldoveanu (2545m), Negoiu (2535m), respectiv Vistea Mare (2527m). Cazarea se va face in cabane de munte si in pensiuni turistice rurale.

Grad de dificultateDiferenta de altitudineDistanta parcursa

Ziua 1:Intalnire in Busteni dimineata. Urcare cu telecabina la Cabana Babele. De la Cabana Babele parcurgem platoul Muntilor Bucegi si coboram peValea Gaura in satul Poarta din Bran. Durata: 6-7 ore, tura lunga, efort mediu care ofera privelisti de neuitat, diferenta totala de nivel (aproximativa):coborare1700 m. Cazare inBran. Ziua 2:Transfer catre Muntii Fagaras -Porumbacu de Sus (140 km). Incepe tura: urcam la Cabana Negoiu: durata 4 5 ore, efort mediu, diferenta totala de nivel (aproximativa): urcare 800 m.Pranz la pachet. Cazare la Cabana Negoiu (dusurile si toaleta pe hol). Cina.Ziua 3:Mic dejun.Astazi urcam cel de-al doilea varf ca inaltime al Romaniei - Negoiu - 2535 m: durata 3 - 4 ore, efort mediuspre greu, urcare 1000 m.Pranz la pachet. Continuam drumetia catre Lacul Balea: durata 4 - 5 ore, efort mediu spre greu, privelisti superbe, diferenta totala de nivel (aproximativa):urcare 1.200 m/ coborare 1.100 m. Cazare la Cabana Balea Lac. Cina.Ziua 4:Mic dejun. Cabana Balea Lac Lacul Capra Varful Vanatoarea lui Buteanu Valea Vaiuga Cabana Balea Lac. Cu aceasta ocazie vom urca un alt varf de peste 2500 m, Vanatoarea lui Buteanu (2507 m), care ne ofera una dintre cele mai superbe panorame asupra Alpilor Romaniei. Pranz la pachet. Durata: 4-5 ore, efort mediu, diferenta totala de nivel (aproximativa):urcare 500 m/ coborare 500 m. Cazare Cabana Balea Lac 3*. Ziua 5:Mic dejun. Cabana Balea Lac Cabana Podragu, situata in imediata apropiere acrestei principale. Durata: 5-6 ore,efort mediu, diferenta totala de nivel (aproximativa):urcare 1.100 m/ coborare 1.000 m. Cazare: Cabana Podragu (toaleta pe hol, fara dusuri). Ziua 6:Mic dejun. Cabana Podragu Varful Moldoveanu si inapoi. Vom urca pe acoperisul Romaniei, Varful Moldoveanu (2545 m), precum si pe al treilea varf ca inaltime a Romaniei, Vistea Mare Peak. Pranz la pachet. Durata: 6-7 ore, efort mediu, diferenta totala de nivel (aproximativa):urcare 500 m/ coborare 500 m. Cazare: Cabana Podragu. Ziua 7:Mic dejun. Cabana Podragu Valea Podragu orasul Victoria. Durata: 5-6 ore, efort mediu, diferenta totala de nivel (aproximativa):coborare 1.400 m. Transferla Brasov.Detalii legate de tura:- perioada optima: 20-21.06.2015.-numar minim de participanti: 35.

-mijlocul de transport: autocar 3 stele.

- tura de munte necesita o conditie fizica si psihicabuna, cu rezistenta la efort minim pe o perioada lunga de timp.-cazarea se face in cabane si pensiuni turisticerurale.- transferul bagajului principal de la o locatie la alta se face doar in ziua 1 (Busteni - Bran), respectiv ziua 2 (Cabana Balea).- pretul final difera in functie de numarul de participanti;Servicii incluse: transport, cazare, pensiune completa, serviciile unui ghid montan calificatServicii neincluse: bauturi, cheltuieli personaleCONCLUZII

Iarna pe munte este un subiect sensibil i este greu s spui din faa unui calculator ce trasee sunt accesibile iarna i ce trasee nu. Dac unele trasee turistice sunt clar prea periculoase, riscul de avalan sau alunecare fiind categoric prea mare, exist multe trasee care pot fi abordate iarna de ctre turiti dac vremea ine cu ei.

n cele ce urmeaz voi detalia mai multe trasee din munii Bucegi care n mod normal pot fi abordate iarna, fr echipament i cunotiine de alpinism. Spun i accentuez n mod normal pot fi abordate iarna, deoarece statistic vorbind n cea mai mare parte a timpului sunt ferite de pericole mari (avalan, alunecare, cdere). Cu toate acestea, nainte de a pleca iarna ntr-o tur este imperios necesar verificarea vremii i a buletinului nivologic iar dac vremea se anun nefavorabil (cea, vnt puternic, viscol, risc crescut de avalan), s se amne ieirea pentru un alt weekend mai prietenos.

Deasemenea, un rol important l are grosimea stratului de zpad i consistena acesteia. Chiar dac terenul nu permite formarea unei avalane, o zpad afnat, n care te afunzi la fiecare pas va ngreuna mult parcursul unui traseu, crescnd timpul i efortul necesar terminrii acestuia. n funcie de condiia fizic a fiecruia i a mrimii grupului, acesta poate fi un factor care transform un traseu din accesibil n inaccesibil.

n plus fa de verificarea vremii, turitii care abordeaz muntele iarna trebuie s fie echipai corespunztor. Vom reveni cu un articol legat de echipamentul necesar unui turist iarna.

Trasee accesibile iarna n Bucegi:Sinaia Cota 1400 Cota 2000-> marcaj band roie, timp 3-4 ore la urcare, 2-3 ore la coborre. Este varianta optim de a ajunge n platoul Bucegilor pe timp de iarn. Drumul din pcate nu este senzaional, de la Sinaia la Cota 1400 se merge prin pdure i este destul de murdar iar de la Cota 1400 la Cota 2000 se urc pe Drumul de Var, drum ce n sezonul rece are i rol de prtie de ski, deci atenie la schiori. Dac nu dorii s mergei pe jos, putei ajunge la Cota 2000 cu telefericul din Sinaia.

Platoul Bucegilor poriunea Cota 2000 -> Piatra Ars -> Babele poate fi abordat fr riscuri majore ns doar pe vreme favorabil, cu vizibilitate bun (fr cea), altfel riscul de rtcire este foarte mare. Timpul pentru parcurgerea drumului Cota 2000 -> Piatr Ars -> Babele este de aproximativ 3 ore n condiii de iarn, marcaj band galben.

De la Babele turitii cu experiena turelor de iarn pot continua pe band galben pn la Vf. Omu, abornd traseul de iarn care trece peste zona numit Cerdac. ntre aua Vii Cerbului i Vf. Omu traseul devine mai expus. Traseul Babele Vf. Omu este cea mai accesibil cale de a ajunge la Vf. Omu iarna, ns, nu recomandm parcurgerea acestui traseu persoanelor fr experiena turelor de iarn i a echipamentului specific de iarn (colari, piolet i cunotiinele despre cum se folosete acesta). La Vf. Omu cabana turistic este nchis iarna iar la staia meteo nu se ofer cazare.

Cam acestea sunt variantele de a aborda muntele Bucegi iarna fr echipament specific de alpinism. nainte de a pleca asigurai-v c v evaluai corect condiia fizic, cci un traseu de iarn este mult mai solicitant dect unul de var, mai ales n lipsa schiurilor de tur sau a racheteor de zpad. Nu plecai iarna singuri pe munte, ineti cont c ziua este mai mic (luai neaprat frontal) i nu v ruinai s v ntoarcei din drum dac realizai c traseul este peste puterile voastre.

BIBLIOGRAFIE

1. Marketing turistic sustenabil, Mioara Borza

2. Kotler, Philip -Marketing for Hospitality and Tourism, Upper Saddle River, NJ: Pretince Hall, 2002

3. Postelnicu, Gheorghe -Turism internaional, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2007

4. Pacurar Alexandru- Turism internaional, Editura Presa Universitara Clujana, 2009

5. Cristureanu, Cristiana Strategii i tranzacii n turismul internaional, Editura C.H. Beck, Bucureti, 2006

6. Cristureanu,Cristiana,Neacu,N.,Bltreu,A.Turism internaional:studii de caz, legislaie, Editura C.H. Beck, Bucureti, 2002

7. Draica, Constantin Ghid practic de turism internaional si intern, Editura All Beck, 2003

8. http://www.cabana-padina.ro/galerie-foto-cabana-padina/

ANEXE

Analiza de pret

I.Denumirea circuitului (actiunii) Muntii Bucegi perioada 20.06.2015 21.06.2015

II.Extras din program.Plecarea se face din Dr.Tr.Severin Caransebes- Deve Brad (Muzeul Aurului) Rosia Montana - Deva(cina si cazare).

III.Beneficiar Colegiul National EconomicTheodor Costescu organizator grup Carmen Ionela tel:0745345262

IV.Calculatia pretului de vanzare.

Nr.

CrtArticole de calculatieElemente de cheltuieliElement

de

calculValoarea

Per turistTotala

1Cheltuieli directeMasa

2Cazare

3Transport

4Cheltuirli culturale

5Cheltuieli organizatorice10%

6Cheltuieli ghid

7Cheltuieli sofer

8Alte cheltuieli

9Total cheltuieli directe

10Comision 10%

11TVA 9%

12TOTAL COSTURI

13TOTAL PRET DE VANZARE

Data :14.05.2015

Incasari:

Intocmit:Movila Ionela

(felul documentului)

(organizator turism)

1. Verificat:Oprisan Sorin

2 lei

(contabil sef)

Luat la cunostiinta:Coman Ionela

Total :

(organizator grup)