Obiective Turistice Apuseni

8/17/2019 Obiective Turistice Apuseni

1/7

Detunatele – Mun ii ț Apuseni

Detunata, Detonáta, reprezintă una dintre atrac iile peisagistice ale Mun ilor Apuseni, în parteaț ț

denumită Mun ii Metaliferi, mai exact în zona comunei Bucium din jude ul Alba. Detunataț țGoala i Detunata locoasă sunt două mase st!ncoase "ulcanice aflate la #,$ %m una de alta, ariiș protejate de interes geologic i geomorfologic, puse sub protec ie din #&'( respecti" #&)&.ș țAcum, aria protejată de la Detunata Goală acoperă $* +ectare, iar cea de la Detunata locoasăare -$/0 +ectare. Aceste măguri "ulcanice de "!rstă foarte t!nără, produse de ultimele faze ale"ulcanismului neogen acti" p!nă la începutul 1uaternarului, se ridică din platforma de ni"elareAbrud formată din depozite Miocene.

Detunata Goală atinge altitudinea de ##)& -##(#/0 m, are zone lipsite de pădure, cu pere ițst!nco i de o splendoare aparte prin ale lor coaste de andezit2bazalt. 3eretele de st!ncă areșînăl imea de 4 m. 5 mare trenă de gro+oti , formată din fragmente ale coloanelor de rocăț șdesprinse din masi"ul de piatră6 este impresionantă în sine, at!t prin masa uria ă acumulată aicișc!t i prin dimensiunea acestor coloane căzute. 7xistă o potecă ce permite accesul rezonabil deșfacil în zona de maximă spectaculozitate. Detunata locoasă este împădurită masi" cu molid,exist!nd ni te pere i de andezit8bazalt care pot să fie admirate de la distan a9 atinge altitudinea deș ț ț#$) m.

3rima fotografie a Detunatei Goale a fost realizată de dr. :;cz< :ajos -A =opasz Detonáta,>uristá% :apja, ?. @"f., #((&, p. $*#2$*40, în cadrul unei "izite de teren din #(((. 1onformanalizei realizate de dr. Berert+ -7rdl< #(&', $442$(*0, Detunatele sunt exemple extraordinareale forma iunilor geologice reprezentate de coloanele bazaltice, a a cum sunt alte c!te"a înț ș

https://peterlengyel.wordpress.com/2012/07/27/detunatele-muntii-apuseni/https://peterlengyel.wordpress.com/2012/07/27/detunatele-muntii-apuseni/https://peterlengyel.wordpress.com/2012/07/27/detunatele-muntii-apuseni/https://peterlengyel.wordpress.com/2012/07/27/detunatele-muntii-apuseni/


2/7

7uropaC mun ii ergotsc+ -/0 de l!ngă Aussig în 1e+ia, Ec+eids%opf nu departe de Femagen înț bazinul Finului, coloanele de bazalt de la ingals 1a"e de pe insula Etaffa din Eco ia, apoi orgațde bazalt de la Giants 1ausea< din nordul ?rlandei.

1oloanele de bazalt de forme prismatice2+exagonale2pentagonale2patrulatere, pozi ionatețarcuit oblic2"ertical, sunt or!nduite în forma iuni cu aspectul unor mari orgi naturale6 :ațmomentul desprinderii din perete i al căderii la baza "ersantului, bolo"anii uria i produc suneteș ș puternice, aparent din acest fenomen rezult!nd denumirea Detunatelor. :a Detunate, coloanele cusec iune pătratică2dreptung+iulară sunt mai frec"ente dec!t cele +exagonale, situa ie rezultată dinț țdiferen e în răcirea magmei din care aceste roci sunt formate. Bazaltul Detunatelor este rezultatulțacti"ită ilor "ulcanice din ter iar9 are în compozi ia sa silica i de fier i magneziu, piroxeni,ț ț ț ț șoli"ină etc. Hn cartea lui Ajta< erenc, 7rdl< termszeti csodái, EtIdium %Jn


3/7

Râpa Ro ie ș

Râpa Ro ieș este o arie protejată de interes na ional ce corespunde categoriei a ?Q2aț ?R1O -rezer"a ieț geologică i floristică0, cu o suprafa ă de # +a, situată înș ț jude ul Albaț , pe teritoriuladministrati" al ora uluiș Eebeș, la cca * %m nord de acesta.S$T

Rezerva ia complexă Râpa Ro ieț ș cuprinde forma iuni specifice de eroziune i iroire care dauț ș ș peisajului un aspect impozant, precum i o floră particulară, cu multe elemente rare i endemice.ș șAre o suprafa ă de circa # +a i este situată în extremitatea sud2"estică a 3odi ului Eeca elor, peț ș ș șmalul drept al Eeca ului Mare, la circa * %m de ora ul Eebe . Qizibilă de la mare distan ă, F!paș ș ș ț

Fo ie se întinde pe o lungime de ( m i are înăl imi ce "ariază între i #$ m -' 2 *$ mș ș ț șaltitudine absolută0.

Rn perete imens, aproape "ertical, cu aspectul unei orgi uria e, lasă impresia unui monumentșancestral ruinat. 1iudatele coloane i piramide etajate, separate de ra"ene, formează unșmicrorelief pe care geografii îl numesc Lbadlands -păm!nturi rele0. >ermenul, de origineengleză, a fost folosit pentru prima dată în Da%ota de Eud -Etatele Rnite0, unde acest relief este bine dez"oltat.

orma iunea s2a format prin eroziunea produsă de un torent în depozitele sedimentare deț"!rstă miocen inferioară -după unii geologi, oligocenă0 constituite cu precădere din alternan e deț

argile ro ii cu gresii cenu ii i ro ii, ce se dezagregă u or în nisipuri. Apar, de asemenea,ș ș ș ș șintercala ii de microconglomerate, care în urma spălării liantului argilos se transformă înț pietri uri i argile, ce se acumulează la baza "ersantului.ș ș

Apele de iroire au săpat cute ad!nci, d!nd na tere unor superbe coloane numite ,Lpiramideș școafate. :a baza "ersantului, toren ii au clădit conuri de dejec ie, care î i modifică aspectul iț ț ș șdimensiunile în urma ploilor mai abundente. Datorită pantei mari i a lipsei "egeta iei, apa deș țiroire, prăbu irile i alunecările au creat un relief aparte, reprezentat prin turnuri, coloane,ș ș ș

https://ro.wikipedia.org/wiki/Arie_protejat%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/International_Union_for_Conservation_of_Naturehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Geologiehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Albahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Albahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Albahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Sebe%C8%99https://ro.wikipedia.org/wiki/Sebe%C8%99https://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2pa_Ro%C8%99ie#cite_note-2https://ro.wikipedia.org/wiki/Arie_protejat%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/International_Union_for_Conservation_of_Naturehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Geologiehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Albahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Sebe%C8%99https://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2pa_Ro%C8%99ie#cite_note-2


4/7

obeliscuri, contraforturi i piramide de păm!nt, care împreună cu culoarea ro ie i "iolacee îi dauș ș șun aspect impresionant.

Fezer"aUia naturală LF!pa FoVie -"edere de ansamblu0

Hn cuprinsul acestei dantelării de forme, pe br!nele înierbate sau în albia torentului s2au păstrato serie de plante interesante i rare. Astfel, pe terenurile alunecate din est dăinuie te garoafaș șendemică Dianthus serotinus, var. demissorum, iar în "!lcelele de la poale se găse te un oc+i deșstepă cu Salvia nutans, Salvia transsilvanica, precum i exemplare rare de stejar pufos -ș Quercus pubescens0. 3e br!ne i pe "ersan ii domoli din partea superioară apare specia endemicăș ț Onosmaheterophyllum cu Aropyron cristatum, rare în >ransil"ania. 3e tăp anul i colinele din "est, subș șr!pă, se păstrează asocia iaț !aricetum humilis K "rachypodium pinnatum transsilvanicum ișStaticetosum tataricae cu !entaurea atropurpurea i multe elemente de stepă caldă sudică.ș3ăduricea din fa a r!pei este o asocia ieț ț Acereto#$ilietum medio#transsilvanicum i adăposte teș ș

feriga mediteraneană Asplenium adiantum#nirum i arbustulș !otoneaster inteerrimus.

Cheile Râmeţului - îngusta lume de apă şi stâncă 3artea cea mai spectaculoasă pentru turiVti, a rezer"aUiei naturale 1+eile F!meUului, întinsă pe# de +ectare, o constituie c+eile însele K un Lcanion str!mt, greu de străbătut, pe alocuri primejdios, dar care îi răsplăteVte pe cei ce se încumetă să2l străbată cu pri"eliVti de o măreUieunică Vi cu impresia unei călătorii de basm fantasticC printr2o trecătoare îngustă tăiată în st!ncă, prin arcade de piatră Vi pe sub bolUile întunecate ale arborilor, către un Ldincolo încă neVtiut.

Două masi"e săpate în calcare jurasice 2 Rzmezeu la nord, undoi la sud 2 o zonă de c+ei,

bogată în forme carstice, iar în jur păduri, pajiVti, f!neUe K aceasta este rezer"aUia naturală L1+eileF!meUului, declarată arie protejată încă din anul #&)&. Arie protejată de interes naUionalcorespunz!nd categoriei a ?Q2a ?R1O -rezer"aUie naturală de tip mixt0, rezer"aUia, situată înMunUilor >rascău, pe teritoriul judeUului Alba, în apropiere de Mănăstirea F!meU, aparUineadministrati" satului 1+eia, din comuna F!meU. Altitudinea minimă este de ' m, cea maximăde ##'& m.


5/7

Un fel de jgheab adânc între pereţi înalţi de piatră, un râu de munte, rece şi iute,umbră deasă şi răcoare – aproape frig – acestea sunt impresiile care domină înamintirea celor care au vizitat Cheile âmeţului! "oate o amintire la fel de puternicăeste cea a trudei, căci traseul este di#cil şi presupune eforturi mari$ deplasarea cuajutorul bridelor şi al cablurilor de oţel prinse în pereţii de stâncă, pe alocuri chiar alcablurilor suspendate, şi trecerea prin apă, adâncimea ei putând atinge % metri! &ue un drum uşor şi, de aceea, se recomandă să #e parcurs pe timp de vară!

:a ieVire, se arată satul 1+eia, de unde traseul turistic se desparte în două, cele două Lramuriduc!nd spre Nuda lui 3apară Vi, respecti", spre Hntregalde.

3eisajul zonei a fost puUin modificat de om, căci regiunea se află la distanUă de centre urbane,iar relieful face traseul prin c+ei dificil de străbătut. 3rin urmare, presiunea antropică estescăzută, fapt care i2a păstrat rezer"aUiei frumuseUea sălbatică, naturală.

?nteresantă pentru geologi Vi speologi prin bogăUia de forme carstice -doline, peVteri, turnuri,creste, portaluri, gro+otiVuri0, rezer"aUia atrage totodată Vi interesul botaniVtilor Vi al ecologilor.Eituată într2o zonă de păduri de foioase 2 amestec de fag Vi gorun 2 aria protejată cuprinde unele plante rare, iar c+eile adăpostesc o largă "arietate de specii "egetale, cu diferite cerinUe ecologice,adaptate la o di"ersitate de condiUii ce se înt!lnesc K uneori doar pe un petic de păm!nt K îndefileul îngust.

Epecii alpine ca Ranunculus oreophilus, Arabis alpina, Saxi%raa paniculata, Aster alpinus Vi preUioasa floare de colU - &eontopodium alpinum0 îVi împart locul cu specii termofile -maiiubitoare de căldură0C Silene bupleuroides, &inum %lavum, Sorbus raeca, Allium %lavum V.a. Eeînt!lnesc aici Vi Vi specii endemice sau rare ori cu semnificaUie fitogeografică deosebită. >oate


6/7

contribuie la interesul VtiinUific al zonei Vi participă la frumuseUea peisajului, adăug!nd "iaUălumii de apă Vi st!ncă a 1+eilor F!meUului.

Cascada Pişoaia i Dealul cu Melci ș

Cascada Pişoaia şi Dealul cu Melci sunt două rezervaţii aflate pe teritoriul administrativ

al comunei Vidra, foarte aproape una de cealaltă. Cele două obiective au făcut parte din

proramul de vizită a celei de!a "#!a edi ii a $ârului %a ional de $urism Rural de laț ț

&lbac, fiind apreciate, cu această ocazie, de reprezentan i ai aen iilor de turism dinț ț

România. Cascada Pişoaia şi Dealul cu Melci sunt două rezerva ii cu care mo ii seț ț

mândresc i care merită vizitate de cei care a'un pe aceste meleauri.ș

1ascada 3iVoaia, cunoscută Vi sub numele de 1ascada Miresii, este declarată rezer"aUie peisagistică Vi se întinde pe o suprafaUă destul de mare, respecti" de $, +ectare. Fezer"aUia peisagistică 1ascada 3iVoaia se află pe un prag st!ncos de calcare cristaline de "!rstă paleozoică,încadrată într2o pădure de fag Vi arbori izolaUi de răVinoase. 1ăderea de apă se realizează de la


7/7

aproximati" #( m înălUime, cu un front de despletire a firului apei de $ metri pe abruptul st!ncos pe care se scurge. ormaUiunile calcaroase de tip tra"ertinic depuse dea lungul timpului mărescspectaculozitatea zona.

Apele din zonă sunt bogate în calcar, acoperă totul cu depuneri, Vi dau naVtere la numeroase

formaUiuni calcaroase, unele c+iar spectaculoase. Din aceste tufe calcaroase localniciiconfecUionează cruci care pot fi "ăzute l!ngă biserici sau dea lungul drumurilor, sau taie cărămizicu ajutorul cărora îVi împrejmuiesc casele.

?mediat în apropierea cascadei se află Vi Dealul cu melci, o rezer"aUie paleontologică, careatrage prin aspectul său ciudat. 7ste "orba despre o puzderie de formaUiuni sub formă de melci,încrustate în piatră în urmă cu mai bine de ) de milioane de ani. 3este ' de specii de moluVteVi2au lăsat aici amprenta pe o suprafaUă de *,' +a, alcătuind acest recif senonian, bizar în oc+iioricărui călător.

Obiective Turistice Apuseni

Documents

Transcript of Obiective Turistice Apuseni