Atestat - MGA

Ministerul Educaţiei,Cercetării,Tineretului şi Sportului Colegiul Economic" Anghel Rugină " Vaslui

LUCRARE DE CALIFICARE A COMPETENŢELOR

PROFESIONALE NIVELUL III

ÎNDRUMĂTOR, ELEV,Prof. Diaconu Oana

2013

2

Inventarierea patrimoniului

INVENTARIEREA PATRIMONIULUI

Marin Gabriela Andreea

3


CUPRINS

I. ASPECTE GENERALE PRIVIND INVENTARIEREA...................................................................................5I.1 NOŢIUNEA INVENTARIERII................................................................................................................5I.2 FUNCŢIILE INVENTARIERII.................................................................................................................6I.2.1 Funcţia de stabilire a situaţiei nete şi a rezultatului exerciţiului....................................................6I.2.2 Funcţia de calcul şi evidenţă a stocurilor, consumurilor şi vânzărilor...........................................6I.3 CLASIFICAREA INVENTARIERILOR.....................................................................................................6I.4 METODE DE INVENTARIERE..............................................................................................................7I.5 SITUAŢII ÎN CARE SE EFECTUEAZĂ INVENTARIEREA..........................................................................8II. ORGANIZAREA OPERAŢIUNII DE INVENTARIERE................................................................................9II.1 RESPONSABILITĂŢI PRIVIND ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA LUCRĂRILOR DE

INVENTARIERE...................................................................................................................................9II.2 PRINCIPALELE MĂSURI ORGANIZATORICE LUATE CU OCAZIA INVENTARIERII............................10II.3 DESFĂŞURAREA PROPRIU-ZISĂ A INVENTARIERII..........................................................................11II.4 DOCUMENTE UTILIZATE PENTRU INVENTARIERE..........................................................................12II.5 EVALUAREA ELEMENTELOR PATRIMONIALE INVENTARIAT...........................................................16II.6 VALORIFICAREA REZULTATELOR INVENTARIERII...........................................................................17II.7 LIPSURI ÎN GESTIUNE ŞI MODUL DE SOLUŢIONARE A ACESTORA..................................................18II.7.1 Compensarea lipsurilor cu plusurile...........................................................................................18III. ANEXE.............................................................................................................................................19III.1 ANEXA 1........................................................................................................................................20III.2 ANEXA 2........................................................................................................................................21III.3 ANEXA 3........................................................................................................................................22


4


ArgumentAm ales această temă, "Inventarierea Patrimoniului" ,deoarece inventarierea are ca

scop stabilirea situaţiilor reale ale elementelor prin verificarea faptică a acestora şi se realizează atât în ceea ce priveşte bunurile aparţinând unităţii sau pentru bunurile aflate în chirie de la alte unităţi.

Inventarierea este un ansamblu de operaţii inter corelate în ansamblu prin care se constată existenţa tuturor elementelor de activ şi pasiv aflate în patrimoniul unităţii cantitativ şi valoric sau numai valoric la un moment dat.

Inventarierea este necesară pentru a asigura o imagine fidelă, clară şi completă a patrimoniului, a situaţiilor financiare şi a rezultatelor obţinute.Inventarierea se efectuează obligatoriu în următoarele situaţii:

În cazul modificărilor preţurilor La cererea organelor de control Atunci când se constată plusuri sau minusuri în gestiune Cu ocazia reorganizării gestiunii În situaţia unor calamităţi sau în cazuri de forţă majoră La sfârşitul exerciţiului financiar

Inventarierea este organizată de cadrul unităţii ordonator de credite sau alte persoane desemnate să gestioneze patrimoniul.

Elementele patrimoniale inventariate se vor înscrie mai întâi în listele de inventariere, apoi vor fi trecute în registrul inventar, iar pentru alte elemente aparţinând altor unităţi se înregistrează distinct în alte liste şi registre de inventariere.

Inventarierea este realizată de către comisia de inventariere. Comisiile de inventariere cor fi formate din cel puţin două persoane numite prin decizie de către administrator. Din comisie nu pot face parte: gestionarii depozitelor inventariate, contabilii care ţin evidenţa, totuşi aceste persoane vor rămâne la dispoziţia comisiei pentru a oferi informaţiile necesare.

Inventarierea se efectuează la locul de depozitare a bunurilor prin măsurare, cântărire, numărare sau prin alte mijloace în funcţie de natura bunurilor.

Inventarierea are trei etape importante:I.Pregătirea inventarierii

II.Inventarierea propriu-zisăIII.Stabilirea rezultatelor inventarierii

I. ASPECTE GENERALE PRIVIND INVENTARIEREA

I.1 NOŢIUNEA INVENTARIERII


5


Cu toate precauţiile ce şi le impune, respectând anumite principii, reguli şi folosind o tehnică adecvată de culegere, prelucrare, sintetizare şi transmitere a informaţiei, datorită complexităţii activităţilor economice, a influenţei unor factori interni şi externi perturbanţi, adesea imprevizibili, a organizării necorespunzătoare a evidenţei şi a altor cauze, între datele contabilităţii şi existenţa reală, pe teren, a unor elemente patrimoniale, pot apărea diferenţe de natură cantitativă, calitativă şi valorică, cu urmări nedorite în luarea deciziilor curente sau pe termen lung, în controlul modului în care acestea sunt gestionate şi în respectarea unor prevederi legale.

Pentru a corecta neconcordanţele, contabilitatea recurge la ajutorul inventarierii. Privită din punct de vedere al teoriei contabile, inventarierea este un procedeu de

autocontrol , prin care datele contabile sunt aduse periodic la nivelul realităţii.În sistemul de organizare al contabilităţii pe bază de norme legale, inventarierea este

un procedeu de autocontrol, prin care datele contabile sunt aduse periodic la nivelul realităţii.În sistemul de organizare al contabilităţii pe bază de norme legale, inventarierea este

obligatorie pentru toţi agenţii economici şi este definită ca “ ansamblul operaţiunilor prin care se constată existenţa tuturor elementelor de activ şi pasiv, cantitativ şi valoric după caz ,existente în patrimoniu la data la care acesta se efectuează, cu scopul stabilirii situaţiei reale a patrimoniului fiecărei unităţi inclusiv a bunurilor şi valorilor deţinute cu orice titlu , aparţinând altor persoane juridice sau fizice, în vederea întocmirii bilanţului contabil care să asigure o imagine fidelă, clară şi completă a patrimoniului, a situaţiei financiare şi a rezultatelor obţinute “.

Conform normelor legale în vigoare , pe lângă obiectivele inventarierii se prevede: cui îi revine sarcina de a organiza cum trebuie organizată , precum şi modul de valorificare a rezultatelor acestuia.Inventarierea îndeplineşte mai multe funcţii dintre care cele mai semnificative sunt:

1. funcţia de control a concordanţei dintre informaţiile furnizate de contabilitate şi realitate,2. funcţia de stabilire a situaţiei nete şi a rezultatelor exerciţiului;3. funcţia de calcul şi evidenţă a stocurilor, consumurilor vânzărilor;Prin funcţia de control se determină, în principal, diferenţele dintre soldurile scriptice

şi cele reale , apoi cauzele care le-au generat, precum şi persoanele implicate în producerea lor.

Diferenţele pot fi de natură cantitativă şi calitativă.Diferenţele cantitative în minus, adică soldurile scriptice sunt mai mari decât în realitate, constituie lipsuri în gestiune. La rândul lor, aceste lipsuri pot fi justificate, nejustificate sau în curs de justificare.

Difenţele pot fi şi de plus, adică soldurile contabile să fie mai mici decât cele reale.Atât lipsurile cât şi plusurile pot avea cauze multiple. Dacă este vorba de bunuri materiale, ambele situaţii , se pot găsi atât în procesul utilizării acestora.

Astfel lipsurile pot depinde de proprietăţile fizico-chimice, pot fi provocate de uscare , oxidare, evaporare, scurgere etc, de factori naturali cu caracter distructiv (calamităţi naturale ) de forţă majoră sau fortuită (clienţi incerţi, furturi prin efracţie ).

Prin inventariere se mai pot constata şi situaţii de pierderi de bunuri din cauză de proastă organizare a acestora ( rebuturi, consumuri exagerate, ); confuzii în manipulare, respectiv între sortimente, calităţi şi preţuri ; existenţa unor bunuri fără mişcare sau mişcare lentă; a unor bunuri declasate (conserve cu termen de garanţie expirat, bunuri dezasortate ).


6


I.2 FUNCŢIILE INVENTARIERII

I.2.1 Funcţia de stabilire a situaţiei nete şi a rezultatului exerciţiului

Inventarierea împreună cu balanţa de verificare, constituie procedee ale metodei contabilităţii care permit atât începerea ciclului contabil cât şi încheierea acestuia.

Pe baza inventarierii şi respectiv a balanţei de verificare în care rezultatele inventarierii se regăsesc în conturile contabile, se deschid conturile la începul exerciţiului şi tot pe baza lor se încheie şi se desfinitivează bilanţul contabil anual.

Situaţia netă a patrimoniului , se stabileşte ca diferenţa între activele şi obligaţiile stabilite prin inventariere. În acelaşi timp rezultatul net , reprezintă situaţia netă de la sfârşitul exerciţiului şi situaţia netă de la începutul exerciţiului, confirmate ca reale tot prin intermediul inventarierii.

I.2.2 Funcţia de calcul şi evidenţă a stocurilor, consumurilor şi vânzărilor

Unităţile patrimoniale, care folosesc pentru evidenţa stocurilor metoda inventarului intermitent sau metoda global valorică ( în comerţ) , pentru a fi în posesia informaţiilor referitoare la situaţia stocurilor, a cheltuielilor provocate de consumul anumitor stocuri nu au altă cale decât, procedând la la inventarierea gestiunilor.

În funcţie de corectitudinea în care s-a efectuat inventarierea şi în funcţie de evaluarea stocurilor determinate prin inventariere , se stabilesc apoi cheltuielile pe care le provoacă ieşirile de stocuri, cum ar fi cele de materii prime, materiale consumabile, mărfuri, ambalaje.

I.3 CLASIFICAREA INVENTARIERILOR

În raport cu sfera de cuprindere inventarierea poate fi : completă ( generală sau integrală ) şi parţială.

Înventarierea completă se efectuează obligatoriu la începutul activităţii intreprinderii şi cu ocazia întocmirii bilanţului anual, cuprinzând totalitatea elementelor de activ şi pasiv. O asfel de inventariere cuprinde nu numai mijloacele economice ale intreprinderii ci şi pe cele primite spre păstrare , spre prelucrare sau spre folosinţă temporară.

Inventarierile parţiale se referă numai la o parte a mijloacelor economice ale unei unităţi ( mijloace fixe, obiectele de inventar, mijloacele băneşti ).

După perioadele la care se efectuează inventarierile pot fi : iniţiale ocazionale periodice

Inventarierile iniţiale se efectuează la începutul activităţii, iar cele ocazionale pe parcursul desfăşurării acesteia, atunci când intervin anumite modificări în conţinutul şi structura mijloacelor economice gestionate.

Inventarierea periodică se face cel puţin odată pe an , în funcţie de natura bunurilor aflate în patrimoniu.

După scopul urmărit inventarierea îmbracă mai multe forme şi anume :


7


inventarierea pentru control gestionar inventariere pentru schimbare de preţ inventarierea statistică

Inventarierea pentru control gestionar se efectuează prin constatarea faptică a existenţei valorilor materiale şi băneşti încredinţate gestionarilor , a structurii şi vechimii lor inclusiv a modului de păstrare şi depozitare , în scopul asigurării integrităţii acestora. Această inventariere este inopinată, adică se efectuează fără a fi anunţată.

Inventarierea pentru schimbare de preţ se efectuează în scopul stabilirii stocurilor faptice ce urmează să fie supuse reevaluării.

Inventarierea statistică se efectuează periodic pentru cunoaşterea structurii, mărimii şi vechimii stocurilor. Scopul principal pentru care se efectuează inventarierea este stabilirea situaţiei reale a patrimoniului fiecărei unităţi în vederea întocmirii bilanţului contabil, care trebuie să asigure o imagine fidelă , clară şi completă a patrimoniului, situaţiei financiare şi a rezultatelor obţinute.

I.4 METODE DE INVENTARIERE

Conform normelor contabile din ţara noastră unităţile patrimoniale îşi pot organiza contabilitatea analitică a stocurilor în funcţie de specificul activităţii, şi necesităţile proprii după următoarele metode:

1. Metoda cantitativ - valorică2. Metoda global valorică3. Metoda operaţiei contabile

1. Metoda cantitativ - valorică

În cazul utilizării acestei metode la locul de depozitare se ţine evidenţa cantitativă a stocurilor pe categorii de bunuri, iar la contabilitate se ţine evidenţa cantitativ valorică.

Verificarea exactităţii şi concordanţei înregistrărilor din evidenţa depozitelor cu cele din contabilitate se face prin punctajul perioadei dintre cantitatile înregistrate în fişele din magazie cu cele din fişele fiscale de cont analitic de la contabilitate.

2. Metoda global valorică

Această metodă constă în ţinerea evidenţei numai valoric, atât la nivelul gestiunii, cât şi în contabilitate.

Potrivit acestei metode, la evidenţa operativă a fiecărei gestiuni nu se mai înregistrează mişcările de stocuri în fişa de magazie, cantitativ pe fiecare fel sau sortiment de marfă. Fişele de magazie sunt înlocuite cu Registrul de gestiune, în care zilnic sunt înregistrate.

3. Metoda operaţiei contabile

În acest caz la locul de depozitare se ţine evidenţa cantitativă a bunurilor materiale pe categorii, iar la contabilitate se ţine evidenţa valorică pe gestiuni, iar în cadrul gestiunilor pe grupe sau subgrupe de bunuri.

I.5 SITUAŢII ÎN CARE SE EFECTUEAZĂ INVENTARIEREA

În conformitate cu Legea Contabilităţii , unităţile patrimoniale au obligaţia să efectueze inventarierea generală a patrimoniului :Marin Gabriela Andreea

8


la începutul activităţii ; cel puţin odată pe an, de regulă la sfârşitul anului ; pe parcursul funcţionării; în cazul fuzionării, divizării sau încetării activităţii ; De asemenea inventarierea este obligatorie în următoarele situaţii. în cazul modificării preţurilor ; la cererea organelor de control cu prilejul efectuării controlului sau a altor

organe prevăzute de lege; ori de câte ori sunt indicii că există lipsuri sau plusuri în gestiune care nu pot fi

stabilite cert decât prin inventariere ; ori de câte ori intervine o predare-primire de gestiune; cu prilejul reorganizării gestiunilor; ca urmare a calamităţilor naturale sau a unor cazuri de forţă majoră, alte cazuri prevăzute de lege;

Instituţiile publice pot solicita iar Ministerul finanţelor poate aproba cu avizul Direcţiilor Generale ale Finanţelor Publice Judeţene , excepţii de la regula inventarierii anuale.

Dacă în situaţiile prezentate au fost inventariate toate elementele patrimoniale dintr-o gestiune, aceasta poate ţine loc de inventariere, dar numai cu aprobarea ordonatorului de credite, a administratorului sau a altei persoane care are obligaţia gestionării patrimoniului.

De regulă inventarierea anuală a patrimoniului se face la închiderea exerciţiului, avându-se în vedere specificul activităţii. În cazul elementelor patrimoniale aduse ca aport , acestea se înscriu în registrul inventar grupate pe conturi. Pentru agenţii economici cu activitate complexă inventarierea se poate efectua şi înaintea datei de 1 decembrie, cu condiţia asigurării valorificării şi cuprinderii rezultatelor inventarierii în bilanţul întocmit pentru anul respectiv.

Valorile aflate în caseria unităţilor patrimoniale, cecurile biletele la ordin şi disponibilităţile băneşti din conturi se inventariază în conformitate cu “Regulamentul operaţiunilor de casă “ emis de Banca Naţională.

Atunci când în cadrul regiilor autonome există bunuri proprietate publică, date în administrarea acestora, inventarierea bunurilor din această categorie se face distinct.

Dacă inventarierea unor gestiuni a avut loc pe parcursul anului , în registrul-inventar se va cuprinde valoarea stocurilor faptice inventariate , actualizate cu intrările şi ieşirile de bunuri din perioada cuprinsă între data inventarierii şi ultima zi a anului.

II. ORGANIZAREA OPERAŢIUNII DE INVENTARIERE


9


II.1 RESPONSABILITĂŢI PRIVIND ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA LUCRĂRILOR DE INVENTARIERE

Răspunderea pentru buna organizare a lucrărilor de inventariere revine administratorului, ordonatorului de credite sau alte persoane care are obligaţia gestionării patrimoniului.

Aceste persoane au obligaţia elaborării şi transmiterii comisiilor de inventariere a instrucţiunilor scrise cu privire la modul de desfăşurare a lucrărilor de inventariere în funcţie de specificul activităţii unităţii.

Efectuarea lucrărilor privind inventarierea revine Comisiei de Inventariere. Aceasta este formată din cel puţin două persoane numite prin decizie scrisă, semnată de persoanele autorizate , prevăzute anterior. Decizia cuprinde în mod obligatoriu :

componenţa comisiei; numele responsabilului comisiei; modul de efectuare a inventarierii, gestiunile supuse inventarierii, data de incepere şi de terminare a inventarierii

În cazul unităţilor mici cum sunt : societăţile comerciale a căror număr de salariaţi este de până la două persoane, iar valorile ce trebuie inventariate nu depăşesc plafonul stabilit de administratorul unităţii sau persoane fizice care au calitatea de comerciant , inventarierea poate fi efectuată de către o singură persoană.

În anumite situaţii comisiile de inventariere sunt coordonate de către o comisie centrală care are ca sarcini să organizeze , şi să supravegheze şi să controloze modul de efectuare a operaţiunilor de inventariere.

Pe lângă efectuarea corectă şi la timp a inventarierii patrimoniului, comisiei de inventariere îi revine şi importanta sarcină de evaluare a elementelor patrimoniale inventariate.În acest sens comisia include şi persoane cu pregătire corespunzătoare economică şi tehnică.

Pentru efectuarea inventarierii se pot apela la personal propriu ori la persoane fizice şi juridice din afară, în baza unor contracte de prestări servicii.

Nu pot face parte din comisia de inventariere : gestionarii depozitelor supuse inventarierii contabiblii care ţin evidenţa gestiunii respective;

Se pot aplica excepţii de la aceste reguli în cazul unităţilor mici, aşa cum au fost ele împărţite anterior.Înlocuirea unui membru al comisiei de inventariere se poate face numai prin decizia scrisă a celui care a numit comisia de inventariere.

II.2 PRINCIPALELE MĂSURI ORGANIZATORICE LUATE CU OCAZIA INVENTARIERII

Măsurile organizatorice în vederea bunei desfăşurări a operaţiunilor de inventariere pot fi grupate astfel:


10


măsuri care trebuiesc luate de administratori ,ordonatori de credite sau alte persoane care au obligaţia gestionării patrimoniului;

măsuri care trebuie luate de comisia de inventariere;Măsurile din prima categorie sunt legate de crearea condiţiilor corespunzătoare de

lucru pentru comisia de inventariere şi se referă la: gruparea valorilor materiale pe sorto-tipo-dimensiuni, codificarea acestora şi

întocmirea etichetelor de raft; efectuarea lunară a confrutării datelor dintre evidenţa tehnico-operativă şi cea

contabilă, inclusiv ţinerea la zi a evidenţei gestiunilor; asigurarea condiţiilor pentru participarea la inventariere a întregii comisii de

inventariere, asigurarea personalului pentru manipularea valorilor materiale care se

inventariază în vederea sortării, măsurării , cîntăririi, numărării acestora; punerea la dispoziţia comisiei a instrumentelor adecvate în vederea măsurării ,

cântăririi, dotarea cu mijloace de identificare inclusiv formularele şi rechizitele necesare;

dotarea membrilor comisiei de inventariere cu mijloace tehnice de calcul şi de sigilare a spaţiilor inventariate, inclusiv asigurarea gestiunilor cu două rânduri de încuietori diferite.

Listele de invetar vizate şi parafate de către directorul economic, contabilul şef sau altă persoană nimită să îndeplinească această funcţie sunt ridicate de către responsabilul comisiei de inventariere.

Principalele măsuri organizatorice care trebuie luate de către comisia de inventariere sunt următoarele:a. luarea de la gestionarul valorilor materiale înainte de începerea operaţiunilor de inventariere a unei declaraţii scrise din care să rezulte dacă :

are în gestiune valori materiale şi în alte locuri de depozitare decât cele cunoscute de comisie ;

are în gestiune valori materiale aparţinând terţilor primite cu sau fără documente; cunoaşte existenţa în gestiunea sa a unor plusuri sau niveluri cantitative sau

valorice ; există în cadrul gestiunii, valori materiale nerecepţionate sau care trebuie livrate şi

pentru care s-au întocmit documente corespunzătoare; are documente de primire-livrare care nu au fost operate în evidenţa gestiunii sau

care nu au fost predate contabilităţii ; a primit sau eliberat din gestiune valori materiale fără documente legale ; deţine numerar sau alte hârtii de valoare rezultate din vânzarea bunurilor aflate în

gestiunea sa;Se va menţiona , de asemenea , în declaraţie felul , numărul şi data ultimului

document de intrare şi ieşire a bunurilor în sau din gestiune.Declaraţia va fi semnată de gestionar şi de comisia de inventariere.b. să identifice toate încăperile şi locurile în care sunt păstrate valorile materiale ce urmează a fi inventariate;c. să asigure închiderea şi sigilarea în prezenţa gestionarului, ori de câte ori se întrerup operaţiunile de inventariere şi se părăseşte gestiunea.Atunci când bunurile gestionate de o singură persoană şi sunt depozitate în locuri diferite sau când există mai multe căi de acces acestea se vor sigila la începerea operaţiunilor de inventariere.

Pe durata inventarierii , documentele întocmite de comisia de inventariere se păstrează în cadrul gestiunii inventariate în fişete, casete, dulapuri, încuiate şi sigilate.d. să bareze şi să semneze în ultima operaţiune documentele ( fişă de magazie, raport de gestiune ) care atestă intrări respectiv ieşiri de valori materiale, să vizeze documente care


11


privesc intrări sau ieşiri de valori materiale existente în gestiune dar neînregistrate şi să dispună înregistrarea lor în evidenţa scriptică a gestiunii.e. Să verifice numerarul din casă, stabilind în acelaşi timp suma încasărilor din ziua curentă, solicitând întocmirea monetarului(la unităţile cu amănuntul) şi depunerea acestuia la caseriile unităţii, să ridice benzile de control de la aparatele de casă şi ştampila unităţii, păstrându-le în siguranţă.

În situaţia inventarelor inopinate este posibil ca în momentul sosirii comisiei de inventariere la locul de desfăşurare a inventarului , gestionarul să lipsească din unitate. Atunci când apare o asemenea situaţie comisia de inventariere va sigila intrările şi ieşirile de la încăperile unde se găsesc bunurile ce urmează a fi inventariate şi va anunţa conducătorul unităţii de situaţia apărută. Acesta are obligaţia să încunoştiinţeze în scris pe gestionar despre inventarierea ce trebuie făcută, precizând ziua, ora şi locul fixat pentru începerea inventarierii.În situaţia în care gestionarul sau reprezentantul acestuia nu se conformează, inventarierea se va efectua în prezenţa altor persoane numite prin decizie scrisă a conducătorului unităţii care îl va reprezenta pe gestionar. Programul şi perioada de inventariere vor fi afişate la loc vizibil.

II.3 DESFĂŞURAREA PROPRIU-ZISĂ A INVENTAIERII

Inventarierea propriu-zisă , constă în constatarea faptică a valorilor materiale aflate în gestiune şi înscrierea lor în liste de inventar. Constatarea faptică se face pe fiecare sortiment prin cântărire, numărare ,măsurare sau cubare, în raport cu natura şi caracteristicile fiecărui element inventariat. În cazul bunurilor aflate în ambalaje originale intacte, constatarea faptică se face prin sondaj, precizându-se acest lucru în listele de inventar.

Inventarierea lichidelor a căror cantitate efectivă nu se poate stabili prin măsurare sau transvazare a conţinutului vaselor, determinarea cantitativă se face în funcţie de densitate, volum, compoziţie şi alte caracteristici ale produselor, fie organoleptic, fie prin măsurare sau probe de laborator, după caz .

De asemenea o serie de mărfuri de volum mare sau greutate considerabilă ( ciment, pproduse de carieră ) , a căror inventariere prin cântărire sau măsurare ar duce la degradarea lor sau la alte cheltuieli importante, pot fi inventariate pe bază de calcule tehnice conform normelor stabilite de organele în drept , cu menţionarea procesului verbal a modalităţii de determinare utilizată.Prioritate la inventariere o au bunurile cu grad mare de perisabilitate, asigurându-se condiţii pentru desfăşurarea acestora imediat după inventariere . sculele uneltele , echipamentul cazarmamentul aflate asupra angajaţilor se inventariază şi se trec în liste separate specificându-se persoanele care răspund de păstrarea acestora.

În timpul inventarierii comisia are obligaţia de a verifica toate locurile în care pot exista bunuri preconizate a fi inventariate .

Bunurile inventariate se înscriu în liste de inventariere care se întocmesc pe locuri de depozitare , pe gestiuni şi pe categorii de bunuri. Pentru bunurile aparţinând altor unităţi ( închiriate , în custodie, consignaţie ) se întocmesc liste de inventariere separate.În cazul valorilor materiale aflate în custodie , listele de inventar se trimit şi persoanei fizice sau juridice căruia îi aparţin, în termen de cel mult 15 zile de la terminarea inventarierii, urmând ca proprietarul bunurilor să comunice eventuale nepotriviri în termen de 5 zile de la primirea listelor. Atunci când există nepotriviri , unitatea deţinătoare este obligată ca în termen de 5 zile să clarifice situaţia diferenţelor respective şi să le comunice deţinătorului. Eventualele creanţe faţă de terţi se verifică în baza confirmărilor din extrasele conturilor clienţi şi furnizori sau a punctajelor periodice cu aceştia.


12


Înscriere în listele de inventariere a formularelor cu regim special se face în ordinea codurilor iar a mărcilor poştale şi a timbrelor fiscale la valoarea nominală, cu excepţia timbrelor cu valoare filatelică.

La încheierea inventarului , pe ultima listă de inventariere gestionarul trebuie să menţioneze:

dacă toate valorile materiale şi băneşti din gestiunea sa au fost inventariate şi consemnate în listele de inventariere în prezenţa sa;

dacă are obiecţii cu privire la modul de efectuare a inventarierii,În situaţiile în care există obiecţii comisia va analiza aceste obiecţii iar concluziile se

vor menţiona la sfârşitul listelor de inventariere.Fiecare filă a listei de inventar şi eventualele corecturi se vor semna atât de comisie

cât şi de gestionar. Dacă gestiunea este colectivă listele de inventarire vor fi semnate de către toţi gestionarii.În situaţii de predare –primire a gestiunii listele de inventariere se vor semna atât de gestionarul predător cât şi de gestionarul primitor.

Consemnarea în listele de inventariere a elementelor patrimoniale inventariate faptic se face prin înscrierea cu cerneală sau pix, fără spaţii libere şi fără ştersături a valorilor inventariate în formularul “ Listă de inventariere “, în urma verificării existenţei fizice a fiecărui bun inventariat. Lista de inventariere serveşte ca document pentru stabilirea lipsurilor şi plusurilor de valori materiale constatate cu ocazia inventarierii, diferenţe ce se vor prelua şi înregistra corespunzător. Aceeaşi regulă se aplică şi pentru bunurile la care comisiile de inventariere au constatat deprecieri.

La inventarierea gestiunilor global-valorice se folosesc listele de inventar pentru asemenea gestiuni, având rolul de stabilire a diferenţelor valorice în plus sau în minus, folosindu-se la acele gestiuni la care evidenţa analitică a valorilor materiale se ţine după metoda global-valorică.

Atunci când pentru imobilizări corporale şi alte elemente patrimoniale s-au stabilit provizioane pentru deprecieri în listele de inventariere se va înscrie valoarea contabilă netă a acestora, care se va compara cu valoarea actualizată stabilită la inventariere.

II.4 DOCUMENTE UTILIZATE PENTRU INVENTARIERE

a) Declaraţia de inventariere : este folosită la: declaraţie scrisă a gestionarului raspunzător de gestiunea inventariată pe care o prezintă comisiei de inventariere, potrivit normelor legale; se întocmeşte într-un singur exemplar de catre gestionar dupa sigilarea locurilor de păstrare a valorilor materiale si baneşti de care răspunde gestionarul respectiv, sau acolo unde nu este posibil acest lucru, înaintea începerii operaţiunilor de inventariere; declaraţia de inventariere are următorul circuit: membrii comisiei de inventariere semnează pentru confirmare a faptului că declaraţia a fost scrisă în faţa comisiei.

b) Fişa de magazie serveste la:

documentul de evidenţă la locul de depozitare a intrărilor şi ieşirilor şi a stocurilor de materiale, cu una sau două unitaţi de masură după caz; document de contabilitate analitică în cadrul metodei operativ - contabile (pe solduri); sursa de informaţii pentru controlul operativ curent si contabil al stocurilor de valori materiale;


13


Fişa de magazie într-un exemplar, separat pentru fiecare fel de material nu circula fiind document de înregistrare.

c) Factura fiscală serveste la:

instrument pe baza căruia se întocmeste documentul de decontare a produselor livrate, a serviciilor prestate, sau a lucrărilor executate; document de însoţire a mărfii pe timpul transportului; document justificativ de înregistrare în contabilitate a clienţilor şi furnizorilor unităţii patrimoniale; circulă: la furnizor la compartimentul desfacere unde se înregistrază în evidenţa operativă după care la compartimentul financiar-contabil pentru înregistrarea în contabilitate; La cumpărător la compartimentul aprovizionare, pentru confirmarea operaţiunii având ataşat avizul de însoţire a mărfii care a insoţit produsul sau marfa, inclusiv nota de recepţie si constatare a diferenţelor, în cazul în care marfa nu a fost insoţită de factura pe timpul transportului, la compartimentul financiar-contabil pentru înregistrarea în contabilitate;

d) Nota de recepţie şi constatare de diferenţe serveşte la:

document pentru recepţia bunurilor aprovizionate, document justificativ, pentru încărcarea în gestiune, act de probă în litigiile cu cărăuşii, şi furnizorii pentru diferenţe constatate la recepţie; circulă: la gestiune pentru încărcarea în gestiune a bunurilor recepţionate, la compartimentul financiar-contabil pentru înregistrarea în contabilitatea analitică şi sintetică, la unitatea furnizoare şi unitate de transport pentru comunicarea lipsurilor stabilite;

e) Bon de consum - serveste la:

document de eliberare din gestiune sau de dare în consum a unui singur material sau a mai multor materiale; document justificativ de scădere din gestiune; document justificativ de înregistrare în evidenţa magaziei şi în contabilitate; ciculă: la magazia de materiale şi la compartimentul financiar-contabil pentru efectuarea înregistrarilor în contabilitatea sintetică si analitică;

f) Registrul stocurilor - serveşte ca:

document de evaluare a stocurilor de materiale si de verificare a concordanţei înregistrărilor efectuate în fişele de magazie şi în contabilitate; nu circulă fiind document de înregistrare contabilă;

g) Registrul inventar - este un document de grupare a rezultatelor inventarierii. Se întocmeşte la înfiinţarea societăţilor comerciale şi se completează la terminarea fiecărui exerciţiu financiar şi serveste ca: document contabil obligatoriu de înregistrare anuală şi înregistrare a rezultatelor inventarierii; probă în justitie.

Registrul inventar se întocmeşte într-un singur exemplar (după ce a fost numerotat, şnuruit, parafat şi înregistrat la organul fiscal teritorial) la sfârşitul anului fară ştersături şi fără spaţii libere, pe baza datelor cuprinse în listele de inventariere a elementelor


14


patrimoniale, prin gruparea acestora pe conturi sau grupe de conturi. Nu circulă fiind document de înregistrare contabilă.

h) Lista de inventariere - serveşte ca:

document de bază pentru stabilirea minusurilor sau plusurilor de valori materiale (imobilizări, stocuri, materiale) şi a altor valori (elemente de trezorerie); document justificativ de înregistrare în evidenţa magaziilor (depozitelor) şi în contabilitate a plusurilor sau a minusurilor constatate; document care stă la baza întocmirii Registrului inventar; document centralizator a operaţiunilor de inventariere. circulă: la conducătorul compartimentului financiar-contabil, la comisia de inventariere, la gestionar, la conducătorul unităţii.

i) Decizia de imputare a lipsurilor şi recuperare a pagubelor serveşte ca: document de imputare a valorii pagubelor produse de persoanele încadrate în muncă; titlu executoriu din momentul comunicării; document de înregistrare contabilă;

Se întocmeşte in două sau mai multe exemplare în funcţie de numărul persoanelor raspunzătoare pentru paguba produsă, pe baza actelor de constatare (procese verbale, referate).

Circulă: persoana desemnată pentru acordarea vizei de control financiar preventiv (ambele exemplare) la compartimentul juridic pentru vizare privind legalitatea şi respectarea realităţii, la conducătorul unităţii pentru semnarea (ambele exemplare), la persoanele răspunzatoare de paguba produsă unităţii pentru semnare de luare la cunostinţă şi de primire a deciziei de imputare (ambele exemplare).

j) Angajament de plată serveste ca: angajamentul de plată din partea persoanei care a adus un prejudiciu unităţii patrimoniale; titlu executoriu pentru recuperarea pagubelor; titlu executoriu pentru executarea silită în caz de nerespectare a angajamentului;

k) Procesul verbal al rezultatelor inventarierii care va cuprinde următoarele elemente:

data întocmirii; numele, prenumele persoanelor din comisia de inventariere; numarul şi data actului de numire a comisiei de inventariere; gestiunea inventariată; data începerii şi terminării operaţiunilor de inventariere; rezultatele inventarierii; concluziile şi propunerile comisiei de inventariere cu privire la plusurile sau

minusurile constatate şi persoanele raspunzătoare; volumul stocurilor depreciate, fără mişcare, greu vandabile, fără desfacere

asigurată şi propuneri de măsuri pentru integrarea acestora în circuitul economic;

propuneri de scoatere din uz a obiectelor de inventar de casarea acestora sau casarea unor stocuri;

constatări privind păstrarea, depozitarea, conservarea, asigurarea integrităţii bunurilor din gestiune;

alte apecte legate de activitatea gestiunii inventariate;

Pentru inventariere mai sunt necesare următoarele:


15


decizia de numire a comisiei de inventariere; contracte de prestări servicii (dacă inventarierea nu este efectuată de catre angajaţii

proprii); raportul de gestiune (al gestionarului unităţilor de vânzare cu amănuntul); monetarul încasărilor din ziua efectuării inventarului (la unităţile de vânzare cu

amănuntul); înştiinţarea în scris a gestionarului (despre desfăşurarea inventarierii cu ocazia

sigilării); decizia scrisă de numire a altei persoane care să asiste în lipsa gestionarului la

inventariere; înştiinţare (cu confirmare şi confirmare de nepotriviri de la alte unităţi); adrese cu confirmare (a creanţelor cu o vechime mai mare de 6 luni); procese verbale de consemnare a cauzelor nefolosirii sau deprecierii; extrasul de cont care serveste la: comunicare şi solicitarea de la debitor a sumelor pretinse rămase neachitate,

provenite din relaţii economico-financiare, precum şi ca element de conciliere prealabilă;

se întocmeşte în trei exemplare de către compartimentul financiar-contabil al unităţii beneficiare, pe baza datelor din contabilitatea analitică.

l) Extrasul de cont circulă la conducătorul compartimentului financiar-contabil şi la conducătorul unităţii emitente pentru semnare, la unitatea debitoare (exmplarele 1 şi 2) care se restituie unităţii emitente exemplarul 2 semnat pe verso de către conducătorul unităţii şi conducătorul compartimentului financiar-contabil; eventualele obiecţii se consemnează într-o notă explicativă;

O inventariere se consideră de calitate, dacă s-au efectuat situaţiile prevăzute de lege, clarificând toate problemele, dacă a avut loc la momentul oportun, nu a necesitat un timp îndelungat şi cheltuieli mari, nu a împiedicat desfăşurarea normală a activităţii, nu a generat situaţii ambigue.

În comerţ spre exemplu inventarierea nu trebuie să ducă la întreruperea completă a vânzării mărfurilor, ea trebuie să se desfăşoare într-o anumită succesiune cuprinzând unele raioane, lăsându-le pe celelalte să funcţioneze normal, după cum în unităţile de producţie, pentru a nu întrerupe producţia trebuie ca înainte de inventariere să se asigure stocurile de materiale, semifabricate necesare continuării activităţii.

În practică în marile magazine, pentru a nu diminua volumul desfacerilor de mărfuri, inventarierea generală se face în perioade mai mari de un an, plecându-se de la constatarea că prin închiderea magazinului pierderile ar fi mult mai mari decât de exemplu pierderile determinate de furturi.

II.5 EVALUAREA ELEMENTELOR PATRIMONIALE INVENTARIATE

Rezultatele inventarierii se stabilesc prin compararea datelor din listele de inventar cu cele din evidenţa tehnico-operativă şi din contabilitate.

Înainte de stabilirea rezultatelor inventarierii se procedează la o verificare minuţioasă a tuturor stocurilor din fişele de magazie şi a soldurilor din contabilitate. Eventuale erori se corectează înainte de începerea operaţiunilor de stabilire a rezultatelor inventarierii.


16


Evaluarea elementelor patrimoniale cu ocazia inventarierii se face la valoarea actuală sau de utilitate a fiecărui element, denumită valoare de inventar, stabilită în funcţie de utilitatea bunului în unitate şi preţul pieţii.

La evaluarea elementelor patrimoniale se va avea în vedere principiul prudenţei conform căruia nu este admisă supraevaluarea elementelor de activ şi a veniturilor, respectiv subevaluarea elementelor de pasiv şi a cheltuielilor. Atunci când se constată că valoarea de inventar stabilită în funcţie de utilitatea bunului este mai mare decât valoarea evidenţiată în contabilitate în listele de inventariere , se va înscrie valoarea din contabilitate.Dacă valoarea de inventar este mai mică decât valoarea de contabilitate în listele de inventariere se va înscrie valoarea actuală determinată în funcţie de utilitatea bunului şi preţului pieţii.

În cazul constatării unor deprecieri relative (reversibile) trebuie constituit un provizion pentru deprecieri care să reflecte situaţia reală, indiferent de situaţia economică a agentului economic, chiar şi atunci când aceste cheltuieli nu sunt recunoscute din punct de vedere fiscal.

Atunci când se constată deprecieri definitive ( ireversibile la mijloace fixe sau obiecte de inventar se va proceda la constituirea unei amortizări suplimentare în vederea punerii de acord a valorii contabile nete cu valoarea stabilită cu ocazia inventarierii şi care nu este deductibilă din punct de vedere fiscal.

Valoarea de utilitate a creanţelor şi datoriilor se stabileşte în funcţie de valoarea lor probabilă de încasat, respectiv de plată, impunându-se totodată constituirea de provizioane pentru depreciere.

Creanţele şi datoriile în devize se evaluează în funcţie de cursul de referinţă a Băncii Naţionale din ziua de 31 decembrie. Diferenţele în plus sau în minus sunt reflectate în contabilitate .

Imobilizările se evaluează la valoarea rămasă neamortizată, excepţie făcând cele constatate ca fiind depreciate , care se vor evalua la valoarea lor actuală.

Titlurile de plasament , titlurile de participare , titlurile imobilizate ale activităţii de portofoliu precum şi alte titluri se evaluează astfel:

- în cazul celor cotate la bursă , la valoarea de cotare a acestora din 31 decembrie;

- cele necotate la bursă la valoarea lor probabilă de vânzare ;Dacă valoarea lor de inventar este mai mică decât valoarea cu care acestea figurează

în contabilitate se va proceda la constituirea de provizioane pentru deprecieri. Toate aceste titluri se inventariază cu respectarea principiului prudenţei. Atunci când se apreciază că valoarea de vânzare este superioară valorii contabile , în listele de inventariere se înscrie valoarea contabilă. În cazurile în care se constată deprecieri determinate de înregistrarea de rezultate financiare necorespunzătoare la unităţile la care sunt deţinute titlurile, situaţie care conduce la scăderea valorii probabile de vânzare , în listele de inventariere, acestea se evaluează la această valoare urmând a se constitui provizioane pentru deprecierie.

După confirmarea de către compartimentul de contabilitate a soldurilor scriptice , rezultatele inventarierii se înscriu într-un proces verbal.

Acesta va cuprinde următoarele elemente : data întocmirii , numele şi prenumele persoanelor din comisia de inventariere ; numărul şi data actului de numire a comisiei de inventariere ; gestiunea inventariată; data începerii şi terminării operaţiunilor de inventariere; rezultatele inventarierii; concluziile şi propunerile comisiei cu privire la cauzele plusurilor sau ale

lipsurilor constatate şi la persoanele vinovate;


17


volumul stocurilor depreciate , fără mişcare , cu mişcare lentă, greu vandabile, fără desfacere asigurată şi propuneri de măsuri în vederea reintegrării lor în circuitul economic ,

propuneri de scoatere din uz a obiectelor de inventar , declasarea sau casarea unor stocuri

constatări privind păstrarea, depozitarea, conservarea, asigurarea integrităţii bunurilor din gestiune;

alte aspecte legate de activitatea gestiunii inventariate;În cazul elementelor patrimoniale pentru care s-au constatat deprecieri şi au fost

întocmite liste de inventariere separat, comisia de inventariere face propuneri privind : constituirea de provizioane pentru deprecieri; înregistrarea unor amortizări suplimentare; cauzele care au determinat aceste aprecieri;

Aceste propuneri se prezintă în termen de trei zile de la încheierea operaţiunilor de inventariere, conducătorului unităţii patrimoniale, care în urma avizului directorului economic sau contabilului şef şi a şefului compartimentului juridic, decide în termen de 5 zile asupra soluţionării propunerilor făcute.

II.6 VALORIFICAREA REZULTATELOR INVENTARIERII

În ceea ce priveşte pagubele, lipsurile şi plusurile din gestiunea inventariată comisia de inventariere va solicita explicaţii scrise de la persoanele care au răspunderea gestionării valorilor materiale inventariate . Pe baza documentelor cercetate , a explicaţiillor primite şi în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare, comisia propune modul de regularizare a diferenţelor dintre datele din contabilitate şi cele inventariate ( faptic).

Unităţile patrimoniale care folosesc ca metodă de contabilizare a stocurilor , inventarul permanent vor evalua valorile materiale inventariate la preţul ultimei intrări în gestiune.Lipsurile în gestiune se vor imputa celor vinovaţi de producerea lor la valoarea de înlocuire. Prin aceasta se înţelege costul de achiziţie al bunului respectiv la data constatării pagubei ce va cuprinde : preţul de cumpărare pe piaţă la care se adaugă cheltuielile nerecuperabile inclusiv TVA, cheltuielile de transport aprovizionare şi alte cheltuieli , accesorii necesare pentru punerea în stare de utilitate sau intrarea în gestiune a bunului respectiv.dacă bunurile constatate lipsă nu pot fi cumpărate de pe piaţă, valoarea de imputare se stabileşte de către o comisie formată din specialişti în domeniul respectiv.

II.7 LIPSURI ÎN GESTIUNE ŞI MODUL DE SOLUŢIONARE A ACESTORA

Lipsurile în gestiune constatate la inventare se pot grupa astfel: Lipsuri ce se compensează prin plusuri; Lipsuri considerate normale; Lipsuri imputabile; Lipsuri din calamităţi naturale, Lipsuri în curs de soluţionare;


18


II.7.1 Compensarea lipsurilor cu plusurile

În cazul în care lipsurile în gestiune nu sunt considerate infrancţiuni,actul normativ privind inventarierea, prevede posibilitatea compensării lipsurilor cu eventualele plusuri constatate în următoarele condiţii:

existenţa riscului de confuzie între sorturile aceluiaşi bun material din cauza asemănării în ceea ce priveşte aspectul exterior : culoare model, dimensiuni, ambalaj sau alte elemente;

diferenţele în plus sau în minus să privească aceaşi perioadă de gestiune şi aceeaşi gestiune;

nu se vor admite compensări când există dovezi că lipsurile provin din sustrageri sau degradări ale bunurilor respective datorate vinovăţiei gestionarilor.

Valorile materiale care întrunesc condiţiile de compensare datorită riscului de confuzie se aprobă anual de către administrator respectiv ordonării de credite.

Compensarea se face pentru cantităţi egale între plusurile şi minusurile constatate. În situaţiile în care cantităţile sorturilor supuse compensării la care s-au constatat plusuri sunt mai mari decât cantităţile sorturilor admise la compensare , se va proceda la stabilirea egalităţii cantitative prin eliminarea din calcul a diferenţei în plus.Eliminarea se face începând cu sorturile care au preţurile unitare cele mai scăzute în ordine crescătoare.

Atunci când cantităţile sorturilor supuse compensării la care au constatat lipsuri sunt mai mari decât cantităţile sorturilor admise la compensare ( la care s-au constatat plusuri ) se va proceda la stabilirea egalităţii cantitative prin eliminarea din calcul a cantităţii care depăşeşte totalul cantitativ al plusurilor. Şi în acest caz eliminarea se face începând cu sorturile care au preţurile unitare mai scăzute în ordine crescătoare.

În cazul compensării lipsurilor cu plusurile stabilite, inventarierea pentru acele valori materiale la care sunt acceptate scăzăminte, acestea se calculează numai în situaţia în care cantităţile lipsă sunt mai mari decât cantităţile constatate în plus. Când în urma aplicării scăzămintelor la valorile inventariate, lipsurile mai rămân ca diferenţe cantitative în minus, cotele de scăzământ se pot aplica şi asupra celorlalte valori materiale admise. Ceea ce rămâne în urma compensării şi aplicării tuturor cotelor de scăzăminte reprezintă prejudiciu pentru unitate şi urmează a se recupera de la persoanele vinovate, imputarea făcându-se la valoarea de înlocuire. Sunt şi situaţii în care plusurile sunt mai mari cantitativ sau valoric decât lipsurile. Compensarea se face cantitativ şi rezultă că se acoperă lipsa, şi mai rezultă un plus valoric.


19


ANEXE

ANEXA 1DECLARATIE DE INVENTAR

- anterior inventariere -

Subsemnatul _________________ gestionar al ________________________________declar:

1. Toate valorile materiale si banesti aflate in gestiunea subsemnatului se gasesc in incaperile (locurile):______________________________________________________________________________________________________________________________________________________


20


2. Posed (nu posed) valori materiale si banesti apartinand tertilor: ____________________________________________________________________________________________________

3. Am (nu am) cunostinta de existenta unor plusuri/lipsuri in valoare (cantitate) de: _________________________________________________________________________________

4. Am (nu am) eliberat valori materiale si banesti fara documente legale._________Beneficiar _______________ Beneficiar __________________ Beneficiar _________________________________________________________________________________________

5. Am (nu am) valori materiale nereceptionate sau care trebuiau expediate, pentru care s-au intocmit documentele aferente, in cantitate de __________________________________

6. Am (nu am) documente de primire-eliberare care nu au fost operate la zi sau nu au fost predate la contabilitate: _______________________________________________________________________________________________________________________________

7. Detin (nu detin) numerar din vanzarea marfurilor aflate in gestiune , de lei: ________________________________________________________________________________

8. Ultimele documente de intrare sunt:fel___________________________________ nr._________________ din ______________fel___________________________________ nr._________________ din ______________

9. Ultimele documente de iesire sunt:fel___________________________________ nr._________________ din ______________fel___________________________________ nr._________________ din ______________

10. Ultimul raport de gestiune (confruntare cu evidenta contabila) a fost incheiat la data de ___________ pentru perioada ___________________________________________

11. Alte mentiuni _________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

DATA IN FATA NOASTRA GESTIONARSemnaturaSemnatura

Data ora


21


ANEXA 2 APROBAT ADMINISTRATOR,

NUMELE SI PRENUMELE _______________

Semnatura __________________________

PROCES VERBAL DE INVENTARIEREIntocmit azi _____________________

Subsemnatii:

- ______________________________________________- ______________________________________________- ______________________________________________- ______________________________________________- ______________________________________________

In calitate de membrii ai comisiei de inventariere, numita prin decizia nr.________din data de _______________ am procedat la inventarierea gestiunii ________________________ , gestionata de catre________________________________________ apartinand SC. _________________________, cu sediul social in localitatea ____________________ str. ____________________ nr. _____, CUI ________________ nr.ORC J12/_______/ ________________.

Inventarierea a inceput la data de _____________ si s-a terminat la data de _____________.

Toate valorile materiale si banesti aflate in gestiunea inventariata au fost trecute in listele de inventar anexate, in mod corect fara omisiuni.

Rezultatele inventarierii: nu s-au constatat diferente intre soldurile scriptice si cele faptice, respectiv nu s-au constatat plusuri sau minusuri in gestiune. Deasemenea nu s-au constatat valori materiale sau banesti depreciate, fara miscare sau cu miscare lenta, greu vandabile, fara desfacere asigurata.

Drept pentru care s-a intocmit prezentul Proces Verbal intr-un exemplar care urmeaza a se inainta in termen de sapte zile lucratoare administratorului unitatii pentru insusirea rezultatelor inventarierii.

COMISIA DE INVENTARIERE_______________________________ ____________________________________________________________________________________________________________________________


Nr. Codul sau crt Denumirea bunurilor inventariate numarul U/ M Preţ Valoarea

dede inventar

Unitar Valoarea inventar Motivulinventar Faptice Scriptice Faptice Scriptic

e - lei - - lei - Plus Minus (cod)

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14000000000000000000000000 0

LISTĂ DE INVENTARIERE Pagina

Gestiunea Unitatea

MagaziaClădiri Administrative

Loc de depozitare

1Data ……

CANTITATI VALOAREA CONTABILA Deprecierea

Stocuri Diferente Diferente Valoarea

Numele si prenumele Comisia de inventariere Gestionar (Resp. mijloace Contabilitate

WWW.CABINETEXPERT.RO Semnatura

22


ANEXA 3


23



24


BIBLIOGRAFIE

1. Victor Munteanu, Ştefan Zuca, Marinela Zuca,Control şi audit financiar contabil,Bucureşti,2006

2. www.contabilul.ro

3. Ana Stoian, Eugen Turlea, Audit Financiar contabil, Editura Economica, Bucureşti, 2001

4. Mihai Ristea "Noul sistem contabil din România", Editura Cartimex, Bucuresti, 1994.


Atestat - MGA

Documents

Transcript of Atestat - MGA