Atestat pompe

30
Capitolul I 1. Definitia pompelor: Pompele sunt masini care transmit energia mecanica,primita prin arborele lor de antrenare,fluidelor de lucru sub forma energiei hidraulice. 2. Clasificarea pompelor Dupa principiul de lucru si forma cavitatii de lucru,pompele se clasifica in: Pompe centrifuge Pompe volumice Pompe axiale Pompe cu palete Pompe cu roti dintate 3. Elemente constructructive ale pompelor a) Pompa centrifug ã : Prezentata schematic in figura 1 transmite energia primita de electromotorul de antrenare prin arborele 4,fluidul de lucru prin intermediul rotorului 1. Particulele de lichid sunt antrenate de rotor intr-o miscare de rotatie si sunt aruncate sub actiunea fortelor centrifuge catre periferia acestuia. La iesirea rotor, particulele de fluid au viteze mari, decat energie cinetica mare, dar în colector a carui sectiune creste viteza scade si creste presiunea. Cand paraseste pompa prin flansa de refulare, lichidul dispune de energie potentiala (de presiune) si energie 1

Transcript of Atestat pompe

Page 1: Atestat pompe

Capitolul I1.Definitia pompelor:

Pompele sunt masini care transmit energia mecanica,primita prin arborele lor de antrenare,fluidelor de lucru sub forma energiei hidraulice.

2.Clasificarea pompelor Dupa principiul de lucru si forma cavitatii de lucru,pompele

se clasifica in: Pompe centrifuge Pompe volumice Pompe axiale Pompe cu palete Pompe cu roti dintate

3. Elemente constructructive ale pompelor

a) Pompa centrifug ã :Prezentata schematic in figura 1 transmite energia primita de electromotorul de antrenare prin arborele 4,fluidul de lucru prin intermediul rotorului 1.Particulele de lichid sunt antrenate de rotor intr-o miscare de rotatie si sunt aruncate sub actiunea fortelor centrifuge catre periferia acestuia. La iesirea rotor, particulele de fluid au viteze mari, decat energie cinetica mare, dar în colector a carui sectiune creste viteza scade si creste presiunea.Cand paraseste pompa prin flansa de refulare, lichidul dispune de energie potentiala (de presiune) si energie cinetica. Energia detinuta de fluid pe tubulatura si care are aceste doua componente, este denumita energie hidraulica.

1

Page 2: Atestat pompe

Rotorul 1, este compus din doua discuri plane sau curbate, între ele aflându-se palele rotorice ce separã spatiul dintre discuri. Uneori din discuri poate sã disparã. Palele rotorului pot fi radiale sau curbate cãtre exterior.Carcasa spiralã sau colectorul are o sectiune variabilã,crescãtoare, astfel încât o parte din energia cineticã a fluidului se transformã în energie potentialã.Aceste pompe se construiesc pentru debite medii (Qmax = 0,5 ÷ 1 m3/s) si presiuni mici si medii (pmax = 0,9 MPa). Ele nu sunt autoamorsabile, deci pentru a fi pus în functiune, este necesarã umplerea tubulaturii de aspiratie cu lichid, sau evacuarea aerului de pe aceastã tubulaturã, pânã ce lichidul intrã în pompã. Aceste pompe realizeazã sarcini mici de aspiratie.Pentru a obtine presiuni mai mari cu ajutorul pompelor centrifuge, acestea se construiesc cu mai multe rotoare, fixate pe acela si arbore. Lichidul de lucru este antrenat pe rând de fiecare din rotoare, presiunea lui crescând dupã fiecare rotor; se numesc supraetajate si se construiesc pentru debite relativ mici si presiuni de 15 ÷ 20 bari.

b) Pompe volumetrice:La baza functionãrii acestui tip de pompe stã modificarea ciclicã a volumului cavitãtii de lucru. În primul rând are loc o crestere a acestui volum, ceea ce determinã crearea unei depresiuni în cavitatea de lucru si aspiraþia lichidului. În a doua etapã volumul cavitãtii descreste, ceea ce face ca lichidul aspirat sã fi refulat în tubulatura de refulare a instalatiei.Pompele volumice au debite specifice mici, însã presiuni de lucru mari (pânã la 400 bari, la pompele cu piston).ele creeazã

2

Page 3: Atestat pompe

depresiuni mari la aspiratie, putând fi folosite si ca pompe cu vacuum.

c) Pompe cu pistonase axiale:Schemele de principiu ale acestui tip de pompe sunt prezentate în figura 2.Principalele pãrti componente ale acestor pompe sunt:

blocul cilindrilor 1, pistonasele plunjer 2, discul de antrenare 3 distribuitorul 4.

Unghiul de înclinatie α este de 15° ÷ 20°.Acest tip de pompã are un debit fix, deoarece si cursa pistonaselor este fixã.Dacã unghiul α se poate modifica, se modificã si debitul, pompa fiind în acest caz pompã cu debit reglabil.

Pompele cu pistonase axiale sunt cele mai larg rãspândite în actionãrile hidrostatice în constructia de masini sau în

3

Page 4: Atestat pompe

actionarea masinilor unelte, fiind realizate într-o mare varietate constructivã.

d) Pompe cu pistonase radialeSchemele de principiu ale acestor tipuri de pompe sunt prezentate în figura 3.Principalele pãrti componente sunt:

rotorul 1, pistonasele 2, statorul 3 axul central de distributie.

Principiul de functionare al acestor pompe este urmãtorul: rotorul pompei este antrenat de cãtre n motor electric, rotorul fiind dezaxat fatã de stator, permite pistonaselor sã aibã o miscare relativã în alezajele lor, fapt pe care se bazeazã fenomenele de aspiratie si refulare a lichidului.

Numãrul pistonaselor este impar, cuprins între 7 si 13, turatiile variazã între 100÷ 1500 rot/min debitele sunt pânã la 8000 l/min la presiuni pânã la 30 Pa.

4

Page 5: Atestat pompe

Prin modificarea excentricitãtii e, cursa pistonaselor fiind 2e se poate modifica debitul pompei.

e) Pompe cu palete:Schemele de principiu pentru aceste tipuri de pompe,care pot fi cu aspiratie si refulare exterioarã sau interioarã, sunt prezentate în figura 4.Reglarea debitului se realizeazã în mod similar cu acela al pompelor cu pistonase radiale, prin deplasarea carcasei fatã de rotor si modificarea excentricitãtii.

f) Pompe cu roti dintateAceste tipuri de pompe au ca elemente active douã sau mai multe roti dintate, la care golurile dintilor constituie cavitãtile de lucru.

5

Page 6: Atestat pompe

Cele mai utilizate din pompele cu douã roti dintate cu angrenare exterioarã si danturã evolventicã dreaptã, prezentate schematic în figura 5.Elementele principale ale unei pompe cu roti dintate sunt carcasa 1, capacele 2, si rotile dintate 3.

Capitolul II1. Montarea si demontarea in instalatii a

pompelor centrifugeDemontarea pompei, în pãrtile ei componente, se face înordinea urmãtoare:- se demonteazã semicupla de pe arbore cu ajutorul unei prese cu gheare;- se desfac piulitele ce fixeazã capacul de aspiraþie 1 de carcasa de refulare 2.Dacã acest capac este prevãzut cu douã sau trei suruburi de depresare, prin strângerea acestora, capacul se îndepãrteazã de carcasã si poate fi extras de pe portiunea de centrare. Dacã nu sunt prevãzute suruburi de depresare, în special la pompele de dimensiuni reduse, scoaterea capacului se face prin lovituri usoare, aplicate prin intermediul unei bucãti de lemn sau metal moale, pe spateleflansei capacului, de jur împrejur, trãgând în acelasi timp capacul spre exterior;- se desface piulita 3 care fixeazã rotorul pe arbore;- se scoate apoi rotorul de pe arbore. De regulã acesta se extrage relativ usor, deoarece este montat cu un ajustaj alunecãtor. Existã mai multe solutii de extragere a rotorului si anume:

a) Dacã situatia o permite, se introduc în spatele discului rotor douã leviere subtiri sau douã surubelnite, diametral opuse, si se extrage spre exterior, asa cum se aratã în fig. 6.

6

Page 7: Atestat pompe

Fig. 6 Schema de demontare a unei pompe

În timpul actionãrii cu cele douã surubelnite, o altã persoanã, prinintermediul unei bucãti de lemn sau de metal moale (bronz, aluminiu), aplicã în capãtul arborelui lovituri ferme de ciocan, fãrã a se exagera.Demontarea rulmentilor de pe arbore, dacã situatia o cere, se faceconform regulilor generale de demontare a rulmentilor, care se gãsesc în cataloagele de rulmenti sau în manualele de specialitate si care în principiu recomandã respectarea urmãtoarelor conditii:- transmiterea efortului, de la scula de demontare la unul din cele douã inele, nu se va face prin intermediul corpurilor de rulare;- se va actiona întotdeauna asupra inelului care este montat cu strângere, fie pe arbore, fie în carcasã;- este recomandabilã utilizarea preselor cu gheare, ori de câte ori constructia o permite.Trebuie mentionat cã în tehnica modernã, montarea si demontarea

7

Page 8: Atestat pompe

rulmentilor se face cu ajutorul unor dispozitive hidraulice, denumite si „piulite hidraulice”.

În fig. 7 si 8 sunt prezentate solutiile corecte de demontare a rulmentilor de pe arborele unei pompe centrifuge monoetajate.

Fig. 7 Schema rudimentarã de demontare a rulmentilor

Fig. 8 Schema de

demontare a rulmentilor cu dispozitive

Dupã demontarea rulmentilor, operatiile de demontare a pompei pot ficonsiderate terminate. În continuare, se curãtã si se spalã piesele cupetrol sau tricloretilenã, apoi se verificã starea fiecãreia. Piesele uzate se înlocuiesc cu piese de schimb originale, sau se reparã asa cum s-a arãtat anterior.Montarea pompei se face în ordinea inversã a demontãrii. Pentrurulmenti sunt valabile aceleasi reguli generale, prevãzute si lademontare, dar aici mai pot fi aplicate si alte procedee, de exempluîncãlzirea în bãi de ulei la temperatura de 70-80ºC.Instalatia de încãlzire este destul de simplã si poate fi confectionatã în cadrul oricãrui atelier de reparatii. Ea se compune dintr-o cuvã cecontine uleiul fierbinte în care se introduc rulmentii, asezati pe suporti adecvati. Încãlzirea se realizeazã electric cu ajutorul unei

8

Page 9: Atestat pompe

rezistente montate la partea inferioarã a cuvei. Rezistenta nu trebuie sã vinã în contact cu uleiul.

Capitolul III1.Functionarea pompei in retea

Functionarea pompei in reteaua de conducte presupune stabilirea unui echilibru masic si energetic intre cele doua componente ale sistemului. Acest echilibru poate fi stabil sau labil. Sistemul pompa-retea are echilibru stabil daca la aparitia unor perturbatii mici ,punctul de functionare executa oscilatii mici in vecinatatea pozitiei initiale si tinde sa revina la aceasta. Dimpotriva.sistemul este instabil daca in urma unei mici perturbatii punctul de functionare, in loc sa revina la pozitia initiala, tinde sa se indeparteze de aceasta . Pentru exemplificare se examineaza sistemul de pompare din figura 15.44, care poate avea atat functionare stabila(ramura A-B a caracteristicii interioare), cat si functionare labila (ramura A-C a caracteristicii interioare).Sistemul este compus din pompa P, prevazuta cu clapeta antiretur, reteaua OV,rezervorul V si o retea de distributie care consuma debitul Q R. Fie, la un moment dat, inaltimea geodezica Hg1, iar debitul cerut de consumatori QR=Q1 ; punctul de functionare se va gasi in 1,la intersectia dintre caracteristica interioara I si caracteristica exterioara EI. Pentru a verifica stabilitatea punctului 1 se presupune aparitia unei perturbatii trecatoare mici,de pilda o crestere a debitului cerut de consumatori. Intr-o asemenea situatie, suplimentul de apa va fi furnizat de rezervorul V,ceea ce determina scaderea nivelului pana la cota I’. Inaltimea geodezica de pompare se reduce corespunzator,iar caracteristica exterioara va fi translatata in pozitia E’I. Noul punct de intersectie se va afla in 1’, avand Q1’ › QR’ , ceea ce determina reumplerea treptata a rezervorului V si reducerea punctului de functionare in 1. Asadar, echilibrul punctului 1 este stabil. Indiferent de tipul perturbatiei (cresterea sau reducerea debitului cerut de consumatori, modificarea turatiei,pompei etc.), functionarea este stabila pentru toate punctele cuprinse intre A si B. Punctul A se obtine traslatand caracteristica exterioara pana cand devine tangenta la caracteristica interioara.

9

Page 10: Atestat pompe

Pentru a pune in evidenta echilibrul instabil se examineaza punctul de functionare 2(QR = Q2). Pentru verificarea stabilitatii, se presupune aparitia unei perturbatii trecatoare mici, de tipul unei cresteri a debitului cerut de consumatori. Suplimentul de apa va fi furnizat de rezervorul V , nivelul liber reducandu-se. Punctul de functionare se muta in 2’,dar si aici debitul este mai mic decat cel cerut de retea (Q2’‹ Q2), ceea ce determina scaderea in continuare a nivelului in rezervorul V. Deci in punctul 2 functionarea este labila; orice perturbare (chiar daca e mica si trecatoare) determina indepartarea punctului de functionare de punctul initial. Pentru cazul din figura 15.44, in functie de sensul perturbatiei,punctul de functionare aluneca fie spre C fie spre A. Atunci cand pompa nu este prevazuta cu clapeta atiretur sistemul poare actiona si la debite negative, adica din rezervorul V curge apa prin pompa dinspre refulare spre aspiratie desi rotorul se invarteste in sens normal si consuma energie stereo-mecanica.

10

Page 11: Atestat pompe

Pentru a analiza modul in care decurge acest proces este necesara studierea curbelor caracteristice in cadranul al doilea (inaltimi de pompare pozitive,debite negative). In acest cadran caracteristica exterioara se obtine scazand pierderile hidraulice din inaltimea geodezica.Caracteristica interioara se obtine prin incercari speciale si are alura prezentata in figura 15.45. Pentru exemplificarea functionarii se presupune ca indiferent de nivelul apei in rezervorul V, debitul absorbit de consumatori ramane constant si are valoarea QR = Q2. Daca la pornirea pompei exista in rezervor apa pana la nivelul I, punctul de functionare se va afla in 1, deci Q1 › QR ; surplusul de apa se va inmagazina in rezervorul V,determinand cresterea treptata a nivelului si in consecinta deplasarea punctului de functionare, dinspre punctul 1 inspre punctul A, prin translatarea curbei E. Nivelul maxim ce poate fi atins in rezervor este I I ; daca inaltimea geodezica ar fi mai mare decat HgII , intre curba E si curba I nu ar mai exista nici un punct comun,deci functionarea sistemului nu mai este posibila. In punctul A insa,debitul furnizat de pompa ramane inca mai mare decat cel consumat de retea, QA › QR . Surplusul de apa ar trebui sa se acumuleze in rezervor si sa ridice in continuare nivelul; cum pompa nu poate functiona la inaltimi geodezice mai mari decat HgII, ea inceteaza debitarea iar punctul de functionare sare brusc in C (Q=0).In acest punct inaltimea de pompare H C este mai mica decat contrapresiunea rezervorului HgII si va permite functionarea cu debite negative. Caracteristica exterioara fiind EII , punctul de

11

Page 12: Atestat pompe

intersectie intre caracteristica exterioara si cea interioara este 4, nivelul in rezervor a atins cota III, caracteristica interioara si cea exterioara devin din nou tangente (punctul A1) . Daca nivelul ar scadea sub III, contrapresiunea rezervorului ar fi insuficienta pentru a asigura curgerea inversa. Asadar din III, punctul de functionare sare in 5 . Acest tip de functionare, la care nu se poate obtine un regim constant pentru fluxul hidrodinamic,se numeste pompaj si se caracterizeaza in practica prin batai puternice in pompa si retea. Acceptarea functionarii in regim de pompaj poate avea drept urmare avarierea sistemului.

2. Cuplarea pompelor in paralel In cazul in care debitul livrat de o pompa este insuficient pentru alimentarea consumatorilor din retea, se pot cupla in paralel doua sau mai multe pompe .In mod obisnuit aspiratia este independenta pentru fiecare pompa (fig. 15.46),refularea facandu-se intr-o conducta comuna. De asemenea, intre sistemul de pompare si retea trebuie sa existe un echilibru energetic,adica inaltimea de pompare furnizata trebuie sa acopere atat diferenta de cote cat si pierderile hidraulice de pe traseu , iar in momentul ajungerii la consumator curentul trebuie sa contina energia ceruta de acesta. In practica se pot ivi situatiii in care debitul livrat de o pompa sa fie suficient pentru alimentarea consumatorilor, in schimb inaltimea de pompare sa fie prea mica. Uneori aceasta preoblema se poate rezolva cupland in serie doua sau mai multe pompe (fig 15.47) In aceasta situatie prima pompa aspira apa din bazinul de aspiratie si o refuleaza la intrarea in cea de-a doua pompa. Evident, este posibil ca fiecare pompa din serie sa fie multietajata . Pentru a urmari modul in care functioneaza pompele legate in paralel sau serie, se apeleaza la curbele caracteristice.

12

Page 13: Atestat pompe

3.Pompe identice legate in paralel:

Deoarece pompele sunt identice, vor avea aceeasi curba caracteristica. Pentru simplitate, se presupune ca sunt legate in paralel numai doua pompe. Pentru a gasi curba de functionare comuna se vor dubla abscisele Qx , corespunzatoare aceleiasi ordonate H (fig. 15.48). In cazul a trei sau patru pompe,abscisele se vor treipla sau cuadrupla. Punctul de functionare se va gasi la intresectia curbei caracteristice exterioare, cu caracteristica celor doua pompe mergand in paralel,adica in punctul B. Daca la retea functioneaza o singura pompa,aceasta va livra debitul Q1.

Dupa cum se remarca din figura:Q1‹ Q1+II ‹2 Q2.

Deci se obtine numai o crestere de debit ∆Q ‹ Q1. Aceasta crestere va fi cu atat mai mica, cu cat panta curbei caracteristice exterioare este mai abrupta, iar panta curbei interioare mai plata.

4. Pompe cu caracteristici diferite legate in paralel

Se pot lega in paralel si pompe avand curbele caracteristice diferite, insa cu conditia ca in punctul M (fig. 15.49) de intalnire

13

Page 14: Atestat pompe

a conductelor separate sa se stabileasca un regim de presiuni egale. Curba comuna I + II se poate obtine insumand abscisele Qx corespunzatoare acelorasi inaltimi Hx . La intersectia caracteristicii exterioare cu curba comuna I + II se realizeaza la punctul de functionare A, avand debitul QA si inaltimea de pompare de pompare HA , pompa I functionand in punctul BI , iar pompa II in punctul BII , cu debitul QBII . Daca pe aceeasi retea fiecare pompa ar functiona separat, s-ar realiza punctele de functionare AI respectiv AII, adica debitele QAII respectiv QAII. Din figura rezulta:

QA ‹ QAI + QAII.Diferenta: ∆Q = (QAI + QAII),numita reducerea debitului datorita functionarii in paralel, se produce din cauza cresterii pierderilor hidraulice ca urmare a sporirii debitului pompat . Daca in punctul de functionare al pompei II se afla intre C si D, in punctul M de intalnire a conductelor separate nu se poate stabili un regim de presiuni.

Capitolul IV:

Lucrari de intretinere, exploatare si reparare a pompelor centrifuge

INTRETINEREA

14

Page 15: Atestat pompe

La pompele centrifuge, piesele cele mai expuse la uzurã, atât abrazivã cât si corozivã, sunt: rotorul, labirintii, arborele, bucsa de protectie a arborelui (bucsa de uzurã), etansarea mecanicã, garniturile moi si lagãrele.Carcasele de aspiratie si refulare nu constituie de obicei piese de uzurã, ele având peretii mult mai grosi decât ai rotorului. În cazul vehiculãrii unor lichide puternic abrazive, carcasele sunt protejate cu blindaje confectionate din materiale cu mare rezistentã la uzurã. Rotorul reprezintã una dintre cele mai importante piese ale pompei, si de aceea se recomandã ca, în caz de constatare a uzurii înaintate, el sã se înlocuiascã cu altul original, procurat din timp de la furnizor ca piesã de schimb. Uzura rotorului se manifestã prin ciupituri, stirbituri, discontinuitãti ale formei, subtieri de pereti, ovalizãri ale alezajului butucului, deformãri ale canalului de panã etc.Indiferent de procedeul de confectionare a unui rotor, fie prin turnare, fie prin sudare-nituire, materialul din care este alcãtuitã piesa nu poate fi perfect omogen, astfel încât în timpul rotirii apar mase neechilibrate, care în functionare dau nastere la forte si momente ce provoacã vibratii ale întregului ansamblu. Efectele unei astfel de functionãri se manifestã negativ asuprapieselor pompei si conduc în final la uzura prematurã a acestora si laîntreruperea functionãrii. Pentru a evita aparitia acestui fenomen este necesar ca dupã prelucrare, fiecare rotor sã fie supus unei operatii de echilibrare si anume: staticã si dinamicã.

Pentru obtinerea unei echilibrãri cât mai corecte, dispozitivul trebuie sã satisfacã urmãtoarele condiþii:

- Prismele trebuie sã fie perfect paralele si orizontale.

- Suprafata lor de lucru trebuie sã fie suficient delatã, pentru a nu lãsa urme pe fusurile arborelui, la rotoarele mai grele. - Totodatã, în scopul reducerii coeficientului de frecare, aceastã suprafatã trebuie finisatã prin slefuire; - Arborele trebuie de asemenea sã aibã fusurile bine slefuite si executate cu o mare precizie. De exemplu ovalitatea maximã admisã este de 0,01 mm. În fig. 1 este prezentat un dispozitiv de echilibrare staticã a rotoarelor pompelor centrifuge.

15

Page 16: Atestat pompe

Fig. 1 Dispozitiv de echilibrare staticã a rotoarelor pompelor centrifuge

PORNIREA

La pornire trebuie sa se verifice, in afara de cazul pompelor autoaspiratoare,daca pompa este plina cu apa,ceea ce are loc numai in cazul in care conducta de aspiratie are la capatul de jos o supapa de retinere si cand aceasta este etansa. Daca pompa nu este plina cu apa,se umpe pana la nivelul conductei de refulare.In cazul cand pompa este legata la o conducta de refulare sub presiune, pornirea se face cu robinetul de refulare inchis, pentru ca astfel motorul este incarcat numai la o treime din puterea sa.

REPARAREA

a) Uzuri normale si anormale, avarii. Pompele centrifuge au mult mai putine piese in miscare decat pompele cu piston,deci mai putine piese supuse uzurii.Coroziunea are loc in special la pompele pentu alimentarea cazanelor de abur si este mai puternica in locurile in care au loc o destindere (scadere de presiune),in locurile in care se produc vartejuri,cat si in punctele de deviere brusca a curentului de lichid.Scaderile de presiune se produc la interstitiile interioare ale rotorului.Vartejurile apar in interiorul pompei,in special in cazul functionarii cu sarcina redusa.Coroziunea poate produce uzuri foarte mari organelor pompei,ducand pana la distrugerea lor.

16

Page 17: Atestat pompe

b) Defecte in exploatarea pompei centrifuge: A. Pompa nu aspira:

Cauze:- Pompa si conducta de aspiratie nu sunt umplute

suficient cu lichid;- Patrunde aer in conducta de aspiratie prin punctele de

legatura sau prin presgaritura de aspiratie;- Aerul din pompa si din conducta de aspiratie nu este

complet evacuat;- Ventilul de retinere al sorbului nu inchide etans,din

cauza impuritatilor sau deformarii tijei de conducere a lichidului in rezervorul de aspiratie;

- Ventilul de retinere al sorbului nu se deschide suficient;

- Sita sorbului este infundata;- Nivelul lichidului de aspiratie a scazut mai jos decat

sorbul;- Inaltimea de aspiratie este prea mare.

Masuri de remediere: - Se completeaza lichidul care lipseste,cautand sa se

elimine bulele de aer.- Cu ajutorul unei lumanari aprinse se determina dupa

devierea flacarii,punctul de patrundere a aerului si se etanseaza bine legatura respectiva sau presgarnitura de aspiratie

- Se deschid robinetele de aerisire si se umple pompa cu lichid

- Se curata ventilul de retinere al sorbului,demontandu-l respectiv se repara ventilul

- Se curata sita de impuritati- Se introduce sorbul in lichid,asezandu-l la o adancime

suficienta pentru a asigura aspiratia in orice conditii- Se monteaza pompa la inaltimea de aspiratie

admisibila.

A. Pompa aspira,dar nu refuleaza: Cauze:

- Vana de refulare nu este inchisa- Canalele rotoarelor sau ale dispozitivului de conducere

sunt infundate (cu carpe,bucati de lemn,etc.)

17

Page 18: Atestat pompe

- Interstitul interior este mult mai maritMasuri de remediere:

- Se deschide vana de refulare- Se demonteaza pompa si se curata canalele infundate- Se inlocuiesc inelele de etansare

B. Pompa necesita la pornire o putere mai mare decat cea normala:

Cauze:- Vana de refulare nu este inchisa- Rotoarele sunt montate gresit- Dispozitivul de echilibrare nu functioneaza- Inelele de etansare sunt gripate- Presgarniturile sunt stranse prea mult

Metode de remediere:- Se inchide vana de refulare,deschizand-o treptat pe

masura ce pompa isi mareste turatia.- Se demonteaza pompa si se aseaza rotoarele in

pozitia normala- Se verifica dispozitivul de echilibrare,inlocuind inelul la

nevoie- Se demonteaza pompa si se rectifica inelele de

etansare- Se slabeste strangerea presgarniturilor.

C. Pompa se incalzeste: Cauze:

- Vana de refulare este inchisa- Presgarniturile sunt stranse prea mult- Nu functioneaza dispozitivul de racire

Metode de remediere:- Se deschide vana de refulare- Se slabeste strangerea presgarniturilor, respectiv se

inlocuiesc inelele garniturii- Se controleaza robinetul si conductele de legatura ale

dispozitivului de racire.

D. Se produc scantei la inelele colectoare ale motorului electric.

Cauze:18

Page 19: Atestat pompe

- Inelele sunt murdareMasuri de remediere:

- Se curata si se slefuiesc inelele

E. Pompa vibreaza: Cauze:

- Fundatia slaba- Suruburile de fundatie nu sunt stranse- Conductele nu sunt bine fixate- Centrarea pompei fata de motor nu este buna- Pungi de aer in conducta de aspiratie

Masuri de remediere:- Se consolideaza fundatia- Se strang suruburile- Se consolideaza conductele- Se aliniaza grupul si se inlocuieste garnitura cuplajului- Se evacueaza aerul,respectiv se inlatura defectele de

montare a conductei de aspiratie.

Capitolul V:1. Tehnologia reparatiilor:

Procedeele de reparare a organelor centrifuge sunt asemanatoare cu cele de la pompele cu piston,folosind ca si la acestea pentru reparare,sudarea electrica, sudarea cu gaze, galvanizarea, prelucrarea mecanica, ajustarea, etc.Carcasele de fonta crapate sau sparte se pot repara ca si corpurile de pompa de la pompele cu piston prin sudare cu gaze,executate la cald sau prin sudare electrica rece.Axele pompelor centrifuge prezinta o uzura caracteristica prin faptul ca neavand o miscare rectiline alternativa ca tijele de pompa ca o miscare de rotatie, uzura este localizata la fusurile corespunzatoare lagarelor cu bucse sau cuzineti si la cele care se freaca in prezgarnituri. Axele uzate ale pompelor centrifuge se pot reconditiona prin metalizare urmata de cementare sau prin cromare dupa ce primele reparatii sau facut prin rectificare simpla.Rulmentii uzati ai pompelor centrifuge,cum bucsele de lagar uzate se inlocuiesc cu altele noi iar lagarele de compozitie uzate,

19

Page 20: Atestat pompe

topite, gripate, se toarna din nou prin aceleasi procedee ca la pompele cu piston.Rotoarele pompelor centrifuge deteriorate prin rupere de palete,coroziune,eroziune nu se repara ci se inlocuiesc cu altele noi.Dispozitivele de conducere a pompelor centrifuge,deteriorate prin coroziune,cavitatie si eroziune nu se pot repara prin sudare,deoarece interiorul lor este greu accesibil pentru executarea acestei operatii si suprafetele incarcate nu se pot prelucra usor.

20

Page 21: Atestat pompe

COLEGIUL TEHNIC ENERGETICBUCURESTI

PROIECT PENTRU SUSTINEREA ATESTATULUI PROFESIONAL

TEMA: LUCRARI DE INTRETINERE A POMPELOR CENTRIFUGE

ELEV: GHEORGHE ANDREEA

SPECIALIZAREA: TEHNICIAN MECATRONIST

PROFESOR INDRUMATOR: ING. V. MIHAILOV

21

Page 22: Atestat pompe

-2008-

Cuprins:

Capitolul I : 1. Definitia pompelor2. Clasificarea pompelor3. Elemente constructive ale pompelor

Capitolul II:1. Montarea si demontarea in instalatii a pompelor

centrifugeCapitolul III:

1. Functionarea pompei in retea2. Cuplarea pompelor in paralel3. Pompe identice legate in paralel4. Pompe cu caracteristici diferite legate in paralel

Capitolul IV:1. Lucrari de intretinere, exploatare si reparare a

pompelor centrifuge2. Uzuri normale si anormale, avarii.3. Defecte in exploatarea pompei centrifuge

Capitolul V:1. Tehnologia reparatiilor

22

Page 23: Atestat pompe

Bibliografie:

Bibliografie1. Francisc Gyulai, Pompe, ventilatoare, compresoare Vol1, 2 I.P. Timisoara 19882. Alexandru Todicescu, Mecanica fluidelor si masini hidropneumatice, Ed. Didactica si pedagogica 19743. Nicolae Ganea, Alegerea, exploatarea, intretinerea si repararea pompelor, Ed. Tehnica 1988

23