LICEUL TEHNOLOGIC ECONOMIC “VIRGIL MADGEARU” IAȘI

IMPORTANȚA COMUNICĂRII

ÎN AFACERI

Profesor coordonator: TRIFAN GINA

Candidat: ROTARIU IUSTIN

IAȘI,20155

CUPRINS

ARGUMENT

CAP.I Noţiuni generale privind comunicarea în afaceri.

1.1 Ce este comunicarea?

1.2 Caracteristicile unui proces de comunicare

1.3 Funcţiile comunicării managerial

CAP. II Comunicare. Clasificare

2.1 Comunicarea verbală

2.2 Comunicarea scrisă

2.3 Comunicarea nonverbal

CAP. III

BIBLIOGRAFIE

ARGUMENT

Comunicarea este un pas important atunci când se pun

bazele unei afaceri. Comunicarea are un rol însemnat în

negociere și de aceea este foarte important să cunoaștem toate

lucrurile referitoare la acest subiect.

Eu am ales această temă deoarece mi-am dorit să

aprofundez cunoștințele în ceea ce privește comunicarea în

cadrul unei afaceri.

În primul capitol am abordat mai multe teme în ceea ce

priveşte rolul comunicarii în afaceri. Prima întrebare la care

am dorit să caut răspuns este „Ce este comunicarea?”.

Din experienţa de viaţa ştiam că procesul de

comunicare este foarte important atât în viaţa de zi cu zi cât

şi în cadrul unei afaceri. Importanţa acesteia rezultă şi din

incercare a s trădania specialiştilor din toate domeniile de a oo

dezvolta necontenit, acordându-i o amploare din ce în ce mai

mare, cu scopul obţinerii succesului în toate domeniile de

activitate.

În a doua tema a aces tui capitol am prezentat atât

element ele neces are proces ului de comunicare cât ş i subiecte

între care s e poate s tabili aceas tă relaţi e. Comunicarea nu s e

poate realiza fără un emiţător (pers oana care trans mite

informaţi a), un receptor (pers oana care primeş te informaţia),

mes aj (informaţi a propriu- zis ă), canal ş i un cod. Comunicare a

s e poate realiza între două pers oane, între o pers oană ş i un

grup s au între două grupuri.

În cea de-a treia parte a primului capitol am

punctat funcţiile comunicări i managerial e. Indiferent de

s is temul s ocial, într- o organizaţie comunicarea îndeplineş te

opt funcţii: informarea, sociali zarea, motiva ţia,

dialogul, educaţia, promovarea culturii dis tracţia,

integrarea. Funcţia de bază a comunicăr ii manageriale es te

IN FO RMA REA . Conducerea organizaţ iei primeş te ş i

s electea ză informaţii le primite de la surs e numeroas e, pe

care le interpret ează ş i le trans formă în îndrumări s au decizii

ş i le trans mite mai departe.

În cel de-al doilea capitol am abordat clasificarea

comunicări i . Cea mai utilizat ă comunicare es te cea

verbală, realizat ă prin utiliz area cuvintelor, oral s au

s cris . Comunicarea verbală es te folos ită în viaţa de zi cu zi,

dar ş i în relaţiil e interumane din cadrul unei organizaţi i.

Comunicarea s cris ă, alături de cea verbală, reprezintă

o componentă a comunicări i umane.

Comunicarea s cris ă s e poate realiz a prin diferite

documente oficiale cum ar fi: proces ul verbal, raportul, darea

de s eamă, proiectul, referatul, s cris oarea de afaceri,

memorial. În cadrul comunicării s cris e folos im cuvintele, dar

putem folos i ş i unele s emen s au des ene. A ces t tip de

comunicare s e numeş te comunicare grafică. G rafica

managerială urmăreş te ordonarea ş i prezentarea unui

ans amblu de date referitoare la o anumită problemă într- o

manieră s intetică, uş or de perceput. N u întotdeaun a es te

indicat s ă apelăm la comunicar ea grafică dar utilizarea ei

îmbunătăţeş te comunicarea ş i trezeş te interes ul ş i atenţia

receptorului. Imaginil e folos ite trebuie s ă fie relevante, clare

ş i în concordanţă cu conţinutul mes ajului.

Ultima tema dezbatuta este comunicarea nonverbală.

A ceas tă comunicare s e realizeaz ă prin : ţinută, poziţie ş i

miş care, caracterist ici fizice, comportamen t profes ional,

ticuri verbale s au ges turi, ves timentaţ ie, mod de folos ire

a timpului liber. M anagerii folos es c nu numai cuvinte

pentru a comunica. A ceş tia comunică ş i nonverbal cu ajutorul

ges turilor, expres iei feţei, modului cum se îmbracă s au cum

îş i aranjează biroul.

Comunicarea nonverbală poate s pr ijini, contrazice sau

s ubs titui comunicare a vebală având ş i un rol regulator ş i de

control al aces teia.

CAPITOLUL I

Noţiuni generale privindcomunicarea în afaceri

1.1 Ce est e com unicarea?

Comunicarea es te o caracterist ică fundamentală a exis tenţei.

Toate funcţiile managerial e s unt realiza te cu ajutorul

comunicării, ca un proces de înţelegere între oameni cu

ajutorul trans ferului de informaţie.

D e aici rezultă cele trei as pecte s emnifica tive ale comunicăr ii:

* ID EE: adică ideea care trebuie trans mis ă receptorulu i.

* EM IŢĂ TO R- RECEPTO R: comunicarea impli că prezenţa a

cel puţin două pers oane fără de care nu are s ens .

* CU VÂN T-ÎN ŢELEG ERE: utili zarea cuvintelor as tfel

încât s ă fie înţeles de către participanţ ii la proces ul

comunicării.

Comunicarea es te procedeul prin care s e trans mite

un mes aj de la emiţător la receptor prin intermed iul unui

canal. Toate activit ăţi le organizate de oameni în prezent îş i au

izvorul în comunicare. A comunica nu îns eamnă numai a vorbi

, ci ş i a s crie , a citi, a as culta s au a privi.

Comunicarea es ta caracterist ică tuturor

vieţuito arelor deoarece a relaţion a pres upune a comunica cu

cei din jur. Comunicare a implică as cultare, de aceea pentru a

comunica eficient trebuie s ă ne dezvoltăm abilită ţil e de

as cultare activă. U neori comunicarea poate duce la conflict

pentru că a comunica des chis pres upune a accept a puncte de

vedere diferite ş i a exprima des chis propriile puncte de vedere.

În cadrul relaţiilor interumane, comunicarea a fos t ş i

rămâne de o importanţă covârş itoare, frecvent abordată în

mass -media, în mediul univers itar ş i preunivers itar, în mediul

afacerilor, dar ş i în viaţa de zi cu zi. Importanţa aces teia rezultă

ş i din s trădania special iş tilor din toate domeniile de o dezvolta

neconteni t, acordându-i o amploare din ce în ce mai mare, cu

s copul obţinerii s ucces ului în toate domeniile de activita te.

1.2 Caracterist icile unui proces de com unicareProces ul de comunicare cuprinde următoarele elemente :

1. Emiţă torul

2. M es ajul

3. M ijlocul de comunicare

4. Linbajul comunicăr ii

5. Receptorul

6. Contextul

1. EMI ŢĂ TORU L es te iniţia torul comunicări i, cel care

elaboreaz ă mes ajul. El alege mijlocul de comunicare ş i

limbajul as tfel încât receptorul s ă–i înţeleag ă mas ajul formulat.

Emiţătoru l are dreptul de a alege receptorul cu care doreş te s ă

comunice.

2. MESA JU L es te forma fizica în care emiţătoru l codifică

informaţ ia, poate fi un ordin, o idee, un gând. M es ajul are ca

obiectiv informarea, convingerea, impres ionarea, amuzarea,

obţinerea unei acţiuni.

M es ajul es te supus unui proces de codificare ş i decodificare

dintre cele două pers oane, emitţăorul codifică mes ajul trimis iar

receptorul decodifică mes ajul primit. M es ajul es te elementul

care conţine s imbolurile verbale ş i non-verbale are un “text”

– care es te vizibil ş i are “muzică ” – care poate conţine o

ameninţare nedorită.

Exemplu: ”Te rog s ă treci pe la mine când te întorci!”

3. MI JLOCU L D E C OMU NIC AR E s au canalul de comunicar e

es te drumul parcurs de mes aj dins pre emiţător spre receptor.

Poate fi formal –comunicare ce urmează s tructura ierarhică a organizaţiei ş i informal

– când comunicare a provine din interacţiun ile s ociale ş i

legături le informate din cadrul organizatţe i. A ceas ta din urmă

poate îmbrăca forme : idei, opinii, zvonuri.

M ijlocul de comunicare cuprinde dis cuţia de la om la

om cores pondenţa oficială, s edinţe ,telefon , fax, internet.

4. LI MBA JU L D E C OMUNI CAR E poate fi:

# verbal –cu cuvinte,

# non-verbal prin limbajul corpului, timpului, s paţiului, lucrurilor, îmbrăcăm intelor

# paraverbal- prin folos ire tonalită ţii, accentuări i ritmului de vorbire

5. R EC EPTORU L es te pers oana care primeş te mes ajul, dar

as cultare a mes ajului es te la fel de importantă ca ş i

trans miterea ei.

6. C ON TEX TU L es te foarte important pentru că aceleaş i

cuvinte vor suna altfel într- un birou decât pe s tradă. O rice

comunicar e are contextul ei.

1.3 Funcţ iile com unicării m anageriale

Indiferent de s is temul social, într- o organizaţ ie

comunicarea îndeplineş te opt funcţii: informarea,

sociali zarea, motiva ţia, dialogul, educaţia, promovarea culturii

dis tracţia, integrarea.

Funcţiile comunică rii manageri ale sunt:

1. IN FOR MAR EA

* as igurarea acces ului la infomaţ ii;

* furnizarea informaţi ilor neces are des făş urării unei activită ţ i

care s ă permită realizar ea obiectivelor ;

* furnizarea informaţi ilor nes es are implement ării deciziilor .

2. TR AN SMI TER EA D ECI ZII LOR

* comunicarea operativă a deciziilor;

* crearea unui climat care s ă s timuleze as umarea

res pons abilită ţii pentru îndeplinirea deciziei.

3. IN FLU EN ŢAR EA R EC EPTORU LU I

* organizarea de dialoguri cu angajaţii cu as igurarea de feedback;

* s timulare a comunicări i dintre angajaţ i.

4. I NSTR UIR EA AN GA JA ŢI LOR

* tranmitere a cunoş tinţ elor neces are perfecţionăr ii

pregătirii profes ionale, dezvoltări i s pirituale ;

* dobâ ndirea aptitudinilor ş i competenţe lor neces are exercităr ii profes iei

* amplifi carea capacită ţii de a percepe ş i interpret a

feno menele, de a aborda ş i s oluţiona eficint problemele.

5. CR EAR EA DE I MA GIN E

* as igurerea informaţ iilor neces are creării de imagene pers onală ş i organizaţional ă;

* formarea unei cunoş tinţe de apartenen ţă la organizaţ ie ;

6. MOTI VAR EA AN GA JA ŢI LOR

* furnizare informaţi ilor menite s ă cons olideze interes ul ş i

participarea angajaţ ilor la realizarea s arcinilor;

* recunoaş terea realizăr ilor performante;

* evaluarea corectă a angajaţ ilor;

* s timularea încrederii î n s ine

7. PR OMOVAR EA CU LTUR II OR GANI ZA ŢI ONA LE

* trans miterea elemente lor culturii organizaţional e (s loganuri, norme, s is teme de valori);

* lărgirea orizontului cultural al angajaţilor ;

* dezvoltarea imaginaţi ei ş i creativ ităţ ii;

* s timularea nevoilor etice şi es tetice.

Funcţia de bază a comunică rii managerial e es te IN FO RMA REA .

Conducerea organizaţ iei primeş te ş i s electea ză informaţii le

primite de la surs e numeroas e, pe care le interpret ează ş i le

trans formă în îndrumări s au decizii ş i le trans mite mai departe.

Proces ul de comunicare managerial ă es te un proces decizional.

Proces deciziona l ComunicareEtape caracter is tic i Etape caracter is tic iPregă tirea deciziei A naliza s ituaţ iei

Stabilire a

obiectiv elor

Culegerea informaţi ei

Pregătirea

comunică rii

A legerea formei de

comunicare Stabilire a

s copului comunică rii

Stabilire a locului ş i

momentulu i comunică rii

Cunoaşterea receptori lor

Luarea decizi ei Eleborarea unor

variante de decizii

Analiza avantaj elor ş i

dezavanta jelor

A legerea variantei

optime

Comunicarea

mes ajului

Formulare de mas aje

concis e şi la obiect

U rmărirea indicilor din

care s ă rezulte dacă es te

înţ eles

U tilizar ea cu grijă a

limbaju lui non-verbal ş i

folos irea vocii în mod

cores punzătorImplemen tarea ş i

controlul aplicării

Aplicarea deciziei

Controlul aplică rii

Corecţ ia neces ară

Controlul

înţeleg erii

mes ajului

Realizar ea de feed-back

Funcţiile comunică rii manageri ale trebuie privite

ş i înţeles e în unitataea ş i intercondiţion area lor, s is temul

managerial ş i s is temul operaţiona l au legatură cons trâns ă între

ele.

CAPITOLUL al II-lea

2.1.Comunicarea verbală

Comunicarea verbală es te folos ită în viaţa de zi cu zi

dar ş i în relaţii le interumne din cadrul unei organizaţii.

Comunicarea verbala trebuie tratata ca o parte

integrată a res pons abilităţ ii fiecare i pers oane faţă de cei din

jur.

Principii pent ru creşt erea ef icienţ ei comunicării verbale

1. O rice individ trebuie s ă fie pregătit atât pentu rolul de

emiţător cât ş i pentru cel de receptor, adică emiţătoru l are în

vedere:

pregătirea atentă a mes ajului ;

folos irea unei tonalit ăţ i adecvate a vocii ;

practicarea unui debit adecvat de 5 – 6 s ilabe /

s ecundă , cu interval de s eparaţie de 0,5 s ecunde între

cuvintele cheie ;

verificarea înţelegeri i mes ajulu; i

Pregătirea receptorului cons tă în faptul:

s ă cunoas că ce doreş te emiţă torul de la el ;

s ă identifice părţile utile din mes aj pe care s ă le reţină ;

s ă cunoas că credibil ita tea emiţă torului ;

2. Orice receptor trebuie să s e autoeduce pentru a putea “as culta activ” ceea ce îns eamnă :

crearea unei s tări de s pirit favorabilă as cultă rii ;

participare a la dis cuţie ;

concentrarea atenţiei as upra es enţialului ;

a s cultare inteligen tă în s ens ul acordării atenţie i

as upra pronunţiei timbrului vocii, ges turilor ;

3. Purtarea prietenoas ă

D e obicei oamenii câ nd vin în contact cu alţii iau o

figura s erioas ă, oficial ă care provoacă o impres ie rece. Sunt

rezervaţi în dis cuţie de aceea es te greu s ă comunici cu ei.

O amenii care zâmbes c de la prima întâln ire ăi s e

poartă atât de prietenos încâ t dis cuţia s e des faş oară de la s ine

Reţeta unei cumunicări eficinte poate fi zâ mbet, ton

prietenes c, as cultare atenta, privit în ochii interlocutorulu i

“U n surâs nu cos ta nimic dar înfă ptuieş te mult” – s pune un

proverb chinezes c. M anagerii din vârful piramidei au de obicei

o figura s erioas ă.

Form e şi mij loace de realizare a com unicării verbale

Comunicarea verbală s e poate realiz a s ub mai multe forme:

* A locuţiunea : scurta cuvântare ocaziona lă cu o

încărcărură afectivă mare având o s tructură s implă –

importanţa evenimen tului, impres ii, s entimente, urări,

felici tări (AN EX A 1).

* Toas tul: foarte s curtă cuvântare ocazională în formă

spontană ş i cu încărcare afectivă foarte mare. EX : Pentru o

s eara deos ebită ş i pentru tine în mod deos ebit.

Conferinţ a D ezbaterea D izertaţ ia

D is curs ul: cele de mai sus sus ţin o tema, o idee ş i

pres upune o abordare multidisc iplin ară având o s tructură

complexă axată pe introducere, tratare, închidere

C OMUN ICAR EA PRI N TELEFON . Telefonul es te un

mijloc de comunicare folos it foarte frecvent de foarte mulţi

oameni.

Folos irea eficien tă a telefonului are în vedere:

* pregătirea mes ajului : îns eamnă să realizăm o detaş are de

la problemel e care ne preocupau până în acel moment ş i

definirea prealabil ă a s ubiectului convorbirii, obiectivul

convers aţiei. Într- o convers aţie telefonică s e includ numai 2-3

idei principale;

* pregătirea pentru apelul telefonic : s ă ne gândim la tonul ş i

atitudinea pe care o vom adopta, s ă avem o poziţie comodă.

Vom vorbi mai rar decât în mod obiş nuit, dar nu trebuie s ă

vorbim tare ci direct în telefon;

* prezentare a corectă a mes ajului: trebuie s ă evităm cuvintel e

ş i formulăril e negative ş i s ă prezentăm clar ş i la obiect mes ajul;

* as cultarea interlocu torului : s e as culta cu mare atenţi e ce ne

spune interlocutorul iar dacă aceas ta s e opreş te un timp, nu

trebuie întrerupt, s e va las a timp de gândire;

* concluzia convorbirii : la sfârş itul convorbirii s e reformulea ză

concluzia la care s -a ajuns . Convorbirea trebuie încheiată

întotdeauna într-un clima t amical, indiferent de rezultatul ei.

ZV ONU RI LE

Sunt comunică ri neoficiale care s e trans mit de la o pers oana la

alta. Zvonurile pot avea efecte pozitive s au pot fi fără efecte.

Îns ă multe zvonuri au efecte negative ş i generează s entimente

de nes iguranţă ş i os tilitat e. M anagerul eficient chiar dacă nu

poate elimina apariţia zvonurilor poate controla apariţia ş i

expans iunea lor, prin trans parenţă (comunicarea

informaţii lor imediat ce le deţine).

Com unicare verbală manager-angaj at

Comunicare a es te es nţială în s tabilirea unor relaţii

cores punzătoare între manager ş i angajat.

Comunicarea managerial ă verbală es te cel mai

important mod de a motiva ş i dezvolta angajaţi i.

Nu exis tă un s til de comunicare valabil pentru toţi

manageri i s au pentru toate s ituaţiile, dar iată câteva reguli care

pot s ă creas că şans a de succes în comunicare :

* o comunicare reală a managerului care are în vedere:

- s ă-şi rezerve timp dialogului ;

- s ă as igure un clima t de comunicar e adecvat ;

- s ă fie obiectiv ;

- s ă evite contrazicer ile directe şi cearta ;

- s ă dea răs puns uri clare ş i la obiect pentru a evita neî nţelegeril e ;

- s ă comunice angajaţi lor s chimbă rile care s e fac ş i s ă ţină cont ş i de părerile aces tora ;

- s ă evite monopolizarea dis cutiei.

* o as cultare activ ă din partea managerului s e concretizea ză în:

- dis ponibilita tea de a lua în cons iderare punctele de vedere ale

interlocutoru lui ş i de a le accepta dacă s unt bune ;

- crearea unor ocazii de feed-back, cerând interlocu torului s ă

explice ş i s ă argumenteze opiniile s ale ;

- as cultarea mas ajului fără a anticipa ce va fi s pus ;

- înţelegere a comunicări i nonverbale ş i folos irea ei pozitivă

pentru a ajuta proces ul de as cultare.

* o informare corectă concretiz ată în:

- trans parenţă în comunicare ;

- folos irea numai de informa ţii corecte ;

- circulaţi e rapidă a informaţii lor în s ens as cendent ş i des cendent.

* o comunicare tran s parentă care:

- s ă informeze angajaţi i continuu as upra s chimbă rilor care i-ar putea afecta;

- s ă protejeze angajaţ ii de zvonuri ş i bârfe :

- s ă evite s tările tens ionate;

- s ă ofere argumente raţionale.

Un manager competent ş i corect ş tie s ă comunice cu

fiecare angajat individual, ş tie s ă-ş i ţină promis iunile făcute.

2.2.C omunicarea scrisă

Comunicarea s cris ă ,alături de cea verbală, reprezintă o

componentă a comunicăr ii umane.Caracter is tic ile mes ajului

s cris s unt:

- are anumite res tricţ ii de utilizare ;

- s ă fie conceput explici t;

- implică un control exigent privind informaţiil e, faptele ş i argumente le folos ite ;

- poate fi exprimat s ub diferite forme ;

- es te judecat după fondul şi forma textului.

Un indicator care caracteriz ează comu nicarea s cris ă

es te lizibi lit atea. Pentru măs urarea lui s e recomandă metoda

Fles ch, care cons tă ţn calculul lungimi i medii a propoziţiei s au

al numărului mediu de s ilabe pentru fiecare 100 de cuvinte.

Pentru textele normale care trebuie citite ş i înţeles e de 83%

dintre oameni, media lungimii propoziţie i trebuie s ă fie de 15-

17 civinte, cu 147 s ilabe la 100 de cuvinte.

Docum ent e of iciale folosit e în act ivit at ea m anagerială

Proces ul verbal – es te un document oficial în care s e

înregis trea ză o anumită cons tatare s au s e cons emnează pe s curt

dis cuţiile ş i hotărârile unei anumite adunări. (AN EXA 2)

Minuta – es te un document care cons emnează anumite

lucruri, as emănâdu- s e cu proces ul verbal de cons tatare. Se

deos ebeş te de aces ta prin faptul că înregis trea ză o propunere

s au acţiune intreprins ă la un moment dat care urmează a fi com

Scris oarea de afaceri – în lumea afacerilor, s cris oarea es te

înca unul din cele mai eficiente moduri de trans mitere a

informaţiei.

* O s cis oare de afacere trebuie:

– să câş tige A TEN ŢIA cititorului ;

– s ă-i trezeas că ş i să-i capteze IN TERESU L;

– s ă-i aprindă DO RIN ŢA pentru ceea ce-i propune s cris oarea;

– s ă-l îndemne la ACŢIUN E în direcţia sugerată de scris oare.

* O s cris oare de afaceri trebuie întocmită cu multa grijă, res pectându- s e anumite reguli:

– redactare ingriji tă ş i es tetică ;

– limbaj s implu, fără a exagera în aces t s ens ;

– s tilul energic pentru a sugera s iguranţa ş i încrederea în s ine;

– evitarea amă nuntelor neimportan te;

– evitarea promis iunilor ce nu pot fi res pectate;

R eferatul – es te documentul s cris în care s unt

prezentat e as pecte concrete, date ş i aprecieri în legătura cu o

anumită problemă, precum ş i propuneri de modificar e a

s ituaţie i exis tente.

Structura s a es te compus ă din:

– prezentarea succintă a problemei abordate;

– concluzii şi propuneri;

– s emnătura.

Raportul – cuprinde o relatare a unei activit ăţi

(pes onale s au de grup). Se face din oficiu s au la cererea unui

organ ierarhic. Se bazează pe cercetăr i amănunţit e, s chimburi

de experienţă, documentăr i.

Darea de s eama – es te documentul care cuprinde

prezentarea ş i analiza activi tăţ ii unei organizaţii, într- o

anumită etapa s au jus tificarea unei ges tiuni. Se prezintă

lunar, trimes trial, s emes trial s au anual de către conducere în

faţa s alariaţilor s au a acţionarilor. M aterialul prezentat es te

critic, evidenţi ind dificultă ţil e ş i cauzele lor ş i propunând

s oluţii de remediere.

Com unicarea graf ică

Grafica managerială urmăreş te ordonarea şi prezentarea

unui ans amblu de date referitoare la o anumită problemă

într-o manieră s intetică, uş or de perceput. Nu întotdeauna

es te indicat s ă apelăm la comunicar ea grafică dar utiliz area ei

îmbunătăţ eş te comunicarea ş i trezeş te interes ul ş i atenţia

receptorului. Imaginil e folos ite trebuie s ă fie relevante, clare ş i

în concordanţă cu conţinutu l mes ajului.

Comunicarea grafica es te utiliza tă de către manageri ca element auxiliar :

– pentru a s coate în evidenţă anumite as pecte;

– pentru a pune în evidenţă anumite corelaţ ii;

– pentru a oferi o cantit ate mai mare de informaţii;

– pentru a facilita înţelegerea mes ajului;

– pentru a evita ambiguităţ ile.

Comunicarea manageri ală grafică solici tă s piritul de

obs ervare ş i informare făcâ nd apel la capacit atea de gândire

concretă ş i abs tractă.

Grafica folos ită de manager trebuie s ă cuprindă toate

datele neces are unei informări corecte indicate prin s imboluri,

legende, cuvinte, cifre ş i s ă fie expres ivă ş i es tetic ă.

Es te recomandabil s ă s e apeleze la comunicare vizuală

numai atunci când es te nevoie ş i în aces t caz s ă fie pe înţeles ul

auditoriului, îns oţind-o cu un comentariu adecvat.

Cunoaşt erea individului prin scris

Grafologia permite s ă citim cu ajutorul s cris ului pers onalitate a celui care s crie.

Interpretarea grafologică :

Elemente ale s cris uluiInterpretare a

Liniile:

as cendente des cendente drepte numeroas e

ondulate

ambiţ ie obos eală ordine economi e vicleni e

Cuvinte:

îngroş ate spaţ iate numeroas e as cendente

des cendente

încredere bună tate economi e ardoare

fatali tate

Se poate interpreta caracterul unui om ş i făcând

analiza grafologică a s emnăturii s ale. Aş a de exemplu:

– is calitura simpla ş i citeaţă indică un spirit s incer ş i drept;

– is calitura dreaptă es te s pecifică celor echilibr aţi fizic şi ps ihic;

– is calitura oblică indică o pers oană valoroas ă, cu s imţul

realit ăţi i, iar cea cu întors ături un tip fără valoare;

– is calitura necitea ţă exprimă un om as cuns , iar cea “deos ebită ”

o pers oană care- ş i face multe iluzii.

În practică, alături de identifi carea grafologică, s e ţine

s eama de particular ită ţile hârtiei, ale cernelii, tocului.

2.3Comunicarea nonverbală

M anagerii folos es c nu numai cuvinte pentru a

comunica. A ceş tia comunică ş i nonverbal cu ajutorul

ges turilor, expres iei feţei, modului cum s e îmbracă s au cum

îş i aranjează biroul.

Comunicarea nonverbală poate s prijini, contrazice s au

s ubs titui comunicarea vebală având ş i un rol regulator ş i de

control al aces teia.

Felul în care sunt interpretate limbajele nonverbale

diferă de la individ la individ, de la un grup de muncă la altul,

de la o cultură organizaţională la altă cultură, drept pentru care

se cere o folosire a acestora cu prudenţă şi numai de către

specialişti.

Element Concretizare

Limbajul corpuluiExpres ia feţ ei, ges turi, poziţia corpului

Limbaju l s paţiului M odul în care utiliz ăm spaţ iul pers onal, s ocial, intim, publicLimbaju l timpului A veni la timp s au a întârzi a la o ş edinţă, a alege s au nu s ă îţi

petreci timpul cu cinevaPrezenţa pers onală Comunică prin ves timentaţ ie, igiena pers onală, acces orii

ves timent areLimbaju l tă cerii Comunică aprobare, dezaprobare, păs trarea unei taine,

admiraţ ie, etc.Limbaju l lucrurilor Colecţ iile, obiectele de uz curent (cas a, maş ina, bibliotec a)Limbaju l culorilor Culorile calde s timulează comunicarea, cele reci o inhibă

Limbajul trupului

Corpul uman “vorbeşte” şi uneori spune mai mult

decât gura. Unele gesturi sunt înnăscute altele se învaţă. De

exemplu: când oamenii sunt fericiţi zâmbesc, când sunt

supăraţi au o figură tristă.

Gesturile omului au o semnificaţie şi se poate învăţa

interpretarea lor. Dacă la negocierea unei afaceri potenţialul

cumpărător se lasă pe spate în fotoliu sau cu picioarele şi

mâinile încrucişate sau începe să răsfoiască documente în

timp ce partenerul său vorbeşte înseamnă că nu este dispus să

încheie afacerea. Desfacerea hainei ca şi înclinarea capului sunt

considerate manifestări spre deschidere, spre o atitudine

pozitivă.

Interpretarea gesturilor

Gest InterpretareMângâierea bărbiei, sprijinirea capului,

sau un deget pe obraz, un altul sub bărbie,

celelalte îndoite

Ezitare, reflectare, evaluare

Capul sprijinit pe mână PlictisealăLăsare pe spate în scaun, mâinile după

ceafă

Superioritate

Mâinile adunate cu degetele sprijiniteIncredere in sine

Palma pusă pe ceafă ExasperareA ţine între buze un braţ al ramei de

ochelari

Câştigare de timp

Încrucişarea braţelor Apărare

Există anumite aspecte ale limbajului gesturilor care privesc pe fiecare dintre noi:

când dai mâna cu cineva, trebuie să o faci cu fermitate ;

când vorbeşte cineva trebuie să-l asculţi cu atenţie şi să nu dai semne de pictiseală ;

când vrei să-ţi impui opiniile trebuie să stai în picioare ,cât mai drept ;

când vorbeşti trebuie să-ţi reţii neastâmpărul mâinilor şi al degetelor.

Limbajul spaţiului

În funcţie de spaţiul personal stabilit de un manager, de

distanţa pe care o alege faţă de interlocutor, de locul ales pentru

birou, putem afla anumite lucruri despre personalitatea sa, stilul

de conducere practicat.

Studiul modului în care oamenii folosesc spaţiul din

jur, aranjează spaţiul din încăperi, stabilisc distanţa dintre ei

se numeste proxemica.

Practica arată că fiecare om percepe spaţiul în mod diferit şi că

există diferenţe culturale privind folosirea spaţiului.

Limbajul vestimentaţiei

Există numeroase materiale de specialitate privind

felul în care trebuie să se îmbrace angajatul, managerul,

omul de afaceri. Părerile celor în cauză asupra eficienţei

acestor recomandări variază.

Îmbrăcămintea trebuie să fie adecvată muncii pe care o

efectuăm. Este indicat să purtam haine de calitate, într-un stil

care nu se va demoda uşor şi câteva accesorii elegante. În

funcţie de sex putem schimba frecvent cravata, camaşa,

eşarfa, bluza etc. Totul trebuie să fie curat şi călcat.

Chiar dacă deţinem funcţii de conducere, în situaţii

neoficiale, de lucru, putem practica un stil informal, la care

renunţăm (apelăm la costum) în situaţii formale.

Limbajul timpului

Dintre toate resursele pe care le au managerii la

dispoziţie pentru a-şi desfăşura în condiţii bune activitatea, una

singură este distribuită în mod egal: timpul.

Acesta, ca resursă prezintă următoarele particularităţi:

– nu poate fi înmagazinat sau stocat;

– orice am face timpul se consumă în acelaşi ritm: 60 minute într-o oră, 24 ore / zi etc.

– timpul neutilizat sau utilizat neraţional este irecuperabil.

Folosirea eficientă a timpului de lucru presupune prezenţa

unor trăsături ca memorie, flexibilitate, spirit de observaţie,

capacitate de a stabili priorităţi, priceperea de a contacta,

întreţine ăi cultiva relaţii amiabile, capacitate de efort.

În funcţie de modul în care fiecare îşi gestionează

timpul său, putem afirma că foloseşte această resursă pentru a

comunica. Ştiinţa care se ocupa cu studiul limbajului timpului

se numeste cronemica.

Limbajul culorii

Culorile influenţează şi ele comunicarea. Ele

evidenţiează atitudinea omului faţă de viaţa şi faţă de cei din

jur.

Corelaţia culoare – personalitate

Culoarea vestimentaţiei folosită de către manager ne

comunică o serie de lucruri despre acesta.

CuloareaInformaţie

Roşu om plin de sentimenteRoz îmi place să iubesc, să fiu iubită şi să am grija de alţiiPortocaliu sunt organizat ăi hotărât să-mi realizez planulGalben doresc să discutămVerde îmi place schimbareaBleu sunt inventivBleumarin îmi place să fiu şef şi să dau ordineNegru ştiu foarte bine ce am de făcut

Indiferent de felul ei, comunicarea are un rol foarte

important în domeniul afacerilor. Este foarte important să

ne controlăm fiecare gest, fiecare mişcare, fiecare cuvânt

pentru a putea fi un manager de renume. Fără comunicare o

afacere nu are cum să se dezvolte

BIBLIOGRAFIE

1. Bălănică, Silviu – Comunicarea în afaceri, Editura ASE, Bucureşti

2. Batra, Promod ; Batra, Vijai – Idei şi

sfaturi pentru manageri competitivi, Editura

Niculescu, Bucureşti.

3. Chiriacescu, Adriana – Comunicare

interumană. Comunicare în afaceri. Negociere,

Editura ASE, Bucureşti.

4. Dinu, Mihai – Comunicarea, Editura Ştiinţifică, Bucureşti,1997.

5. Ionescu, Gheorghe – Dimensiunile cultutale ale managementului,

Editura Economică, Bucureşti.

6. Mohanu, Florina – Comunicarea scrisă eficientă în afaceri, Editura

ASE, Bucureşti.

7. Plăcintar, Angela – Comunicare şi relaţionare

interpersonală pozitivă, Editura Universităţii «

Aurel Vlaicu«, Arad, 2008

8. Rogojeanu, Angela – Comunicare şi limbaj

economic, Editura ASE, Bucureşti.

9. Streiu, Anca – Dicţionar de economie, Editura Niculescu, Bucureşti.