At Eros Cle Roza

download At Eros Cle Roza

of 9

description

ateroscleroza

Transcript of At Eros Cle Roza

www.referat.ro

AterosclerozaDefinitie:ateroscleroza este o boala generala metabolica, cronica, generata de un complex de factori, veriga principala fiind tulburarea metabolismului lipidic, iar consecinta anatomopatologica, ingrosarea peretelui arterial, cu stenozarea lume-nului si tulburari de irigatie.

Etiopatogenie:boala este foarte frecventa si afecteaza in special barbatii. Femeile au pana la menopauza o relativa imunitate. Manifestarile clinice apar dupa 30 - 40 ani, frecventa maxima inregistrandu-se intre 45 - 55 de ani, datorita evolutiei mai indelungate a aterosclerozei (15- 20 de ani). Exista o predispozitie ereditara, genetica, in aparitia bolii, in antecedentele familiale ale ateroscleroticilor, intalnindu-se frecvent boli cardiovasculare. Un rol important il detin factorii de risc, factorii care - prin prezenta lor la un grup de populatie - provoaca aparitia mai frecventa a bolii la acest grup, decat la populatia-martor. Cei mai importanti factori de risc sunt: hipercolesterolemia, hipertensiunea arteriala, fumatul, diabetul zaharat, obezitatea, factorii genetici, hipotiroidismul, sedentarismul, alimentatia bogata in calorii, in lipide, in glucide rafinate, sare, suprasolicitarile si traumele psihice (stresurile). In afara acestor factori generali intervine si factorul local (vascular). Asocierea mai multor factori mareste gradul riscului. Elementul cel mai important consta in tulburarea metabolismului lipidic. Se foloseste curent termenul de dislipidemie.Se apreciaza astazi, in general, ca rolul principal l-ar detine alimentatia bogata in grasimi, in timp ce la nivelul arterelor riscul crescut l-ar reprezenta colesterolul. Regimul hipercaloric, bogat in lipide si glucide rafinate, duce la cresterea colesterolului seric. Rolul colesterolului este cunoscut inca din 1913, datorita experientelor lui Anicikov si Halatov, care au obtinut leziuni tipice de ateroscleroza alimentand iepuri cu colesterol in exces, timp de 3 - 4 luni. Dealtfel, dislipidemiaisi exercita influenta aterogena si prin intermediul altor factori de risc (hipertensiunea, obezitatea, diabetul - boli care evolueaza obisnuit cu dislipidemie). Se poate afirma astazi ca hipercolesterolemia si alimentatia bogata in grasimi naturale - saturate -reprezinta principalul factor de risc, dar nu singurul.De aceea se acorda aproape unanim dislipidemiilor de durata o semnificatie prognostica in instalarea aterosclerozei, cand apar intr-un anumit context etiopatogenie (ereditate, stress, sedentarism) sau clinic (asociere cu diabet, hipertensiune, obezitate).

Factorii de risc enumerati tulbura metabolismul. In special pe acela lipidic, si duc in timp la infiltrarea arterelor cu lipide.

Etiopatogenia metabolica nu exclude rolul peretelui arterial si al tulburarilor de coagulabilitate, cu depunere de fibrina pe peretii vaselor. In concluzie, ateroscleroza este o boala de reglare, metabolica, tulburarile generale metabolice precedand tulburarile vasculare, adica arteriopatia cronica obstructiva.

Ateroscleroza este o afectiune caracterizata prin intarirea si ingustarea arterelor, in cadrul unui proces lent si progresiv. Boala poate impiedica masiv buna desfasurare a circulatiei sanguine, obstructionand accesul sangelui catre organele vitale ale organismului.

Astfel, ateroscleroza poate cauza atacuri cardiace, atacuri vascular-cerebrale sau afectiuni cardiovasculare. Conditia medicala poate fi prevenita si tratata, daca este depistata la timp.

Cauze

In esenta, ateroscleroza este rezultatul depunerii lipidelor in peretii vaselor, sub forma unor placi de aterom, care reduc lumenul vascular si micsoreaza aportul de sange la tesuturi. Arterele, vase de sange care transporta fluxul sanguin de la inima catre celelalte organe ale corpului, sunt captusite de un strat subtire de celule, numit endoteliu. Acesta mentine interiorul arterelor tonifiat si incapator, pentru o buna circulatie a sangelui.

Ateroscleroza se declanseaza candhipertensiunea arteriala, fumatul sau nivelul mare de colesterol din corp afecteaza structura endoteliului. In acest punct, incepe formarea placilor de aterom, un cumul de lipide (colesterol), celule si alte reziduuri, care se ingroasa odata cu trecerea timpului si fac tot mai imposibila trecerea libera a sangelui.

Ateroscleroza se poate instala in orice regiune a corpului, iar in functie de localizarea ei, se declanseaza si o anumita afectiune. De pilda, daca o artera din proximitatea inimii este afectata de ateroscleroza, riscul de infarct creste in mod exponential.

Ateroscleroza consta, in esenta, in reducerea lumenului vascular prin depuneri de lipide in peretii vaselor formand placile de aterom care micsoreaza aportul de sange la tesuturi, generand suferinte de tip ischemic. Factorii de risc Studiile epidemiologice au evidentiat numerosi factori care contribuie la aparitia si progresia aterosclerozei. Inaintarea in varsta, sexul si predispozitia genetica sunt factori neinfluentabili. Anatomie patologica:ateroscleroza afecteaza majoritatea arterelor mari si mijlocii, in ordinea frecventei sunt interesate arterele coronare, aorta, arterele cerebrale, abdominale, periferice, renale. Daca in localizarile coronariene substratul aterosclerozei se intalneste in 90 - 95% dintre cazuri, in cele cerebrale si periferice (arterele membrelor pelviene) proportia este mult mai mica (40 - 60%). Procesul anatomopatologic rezulta din combinarea a doua leziuni fundamentale: ateromul si scleroza. Leziunea specifica esteateromul,care consta in infiltrarea intimei cu lipide si colesterol, sub forma de pete sau striuri de culoare galbena. Cu timpul, peretele se ingroasa prin fibrozare, depuneri de fibrina, aparitia unor vase de neoformatie. Complicatiile rezulta din obliterarea vasului prin ingrosarea excesiva a peretelui, prin hemoragiile peretelui, datorate ruperii vaselor de neoformatie sau prin ruperea placii aterosclerotice, cu dezvoltarea trombozei.

Simptomelecare apar exprima suferinta regiunii vascularizate de artera obliterata.

Simptomatologiaaterosclerozei apare numai in stadiile avansate si nu este specifica aterosclerozei in sine, ci organului sau regiunii afectate. Se accepta astazi ca ateroscleroza este un proces cu evolutie anatomica indelungata (15 - 20 de ani) si cu o mare perioada de latenta clinica. In evolutia bolii se pot deosebi trei stadii distincte:

Stadiul preclinic,umoral: in care apar doar tulburarile metabolismului lipidic, semnele bolii arteriale lipsind. in acest stadiu, diagnosticul se bazeaza pe valorile crescute ale colesterolului, ale lipemiei totale, ale lipoproteinelor si ale trigliceride-lor. In faza preclinica sunt crescute, de obicei, lipidele totale si colesterolul, pentru ca mai tarziu sa creasca in special lipoproteinele. Dar testele de dislipidemie nu au valoare decat in prezenta unor boli cardiovasculare in antecedentele familiale ale bolnavului sau a unor factori de risc indeobste recunoscute: fumat, stress, sedentarism, dieta hiperlipidica, diabet, obezitate, hipertensiune arteriala.

Stadiul clinic manifest,in care, pe langa tulburarile metabolismului lipidic, apar si tulburari locale ale arterelor afectate: coronare, cerebrale, ale membrelor pelviene.

Stadiul complicatiilor,in care apar trombozele, anevrismele, emboliile, ruptura vasculara. Obliterarea totala a vasului prin stenoza progresiva poate fi considerata tot o complicatie, daca survine in organe vitale si fara posibilitatea de a se dezvolta o circulatie colaterala: coronare, cerebrale.

Simptome.

Ateroscleroza nu prezinta simptome, in general, pana la varste mature sau inaintate. Odata ce ingustarea uneia sau mai multor artere avanseaza in mod periculos, blocarea sangelui la nivelul vaselor poate sa cauzeze dureri. Placile de aterom se pot rupe, determinand astfel formarea decheaguri de sange.

Simptomele aterosclerozei pot sa difere in functie de localizarea si dinamica placilor de aterom.

- ateroscleroza aortei poate sa produca aparitia de dilatatii anevrismale, ce predispun la disectia sau ruptura de aorta.- ateroscleroza arterelor mezenterice poate conduce la infarctul intestinal sau la ischemie mezenterica.- ateroscleroza arterelor coronare se manifesta prininfarct miocardic sau angina pectorala.- ateroscleroza arterelor care iriga creierul poate conduce la atacuri ischemice sau laatac vascular cerebral.- ateroscleroza stabilita la nivelul membrelor inferioare cauzeaza circulatie sanguina deficitara, urmata de dureri in timpul mersului, vindecare ingreunata a ranilor etc.

Desi sexul masculin este un factor de risc important, ateroscleroza este o problema majora si pentru femei, riscul crescand in cazul utilizarii contraceptivelor orale si dupa menopauza. De regula simptomele apar cam cu zece ani mai tarziu ca la barbati. Hipertensiunea arteriala (valori persistente peste 135 mmHg pentru sistolica si peste 90 mmHg pentru diastolica) este un factor de risc major pentru bolile cardiovasculare, iar tratamentul eficient al acesteia duce la scaderea riscului. Nivelul crescut al colesterolului seric este principalul factor de risc al aparitiei aterosclerozei, in special fractiunea LDL. Alti factori de risc sunt: fumatul, toleranta alterata la glucoza, obezitatea si sedentarismul. Combaterea si corectarea lor prin mijloace specifice scad riscul dezvoltarii sau progresiei aterosclerozei. Factorii de risc ai aterosclerozei. Nemodificabili: varsta inaintata, sexul masculin. Modificabili, independenti: hipertensiunea arteriala, hipercolesterolemia, fumatul, toleranta alterata la glucoza, obezitatea, sedentarismul. Sindroame clinice Ateroscleroza determina manifestari clinice distincte, in functie de localizarea si extinderea placilor de aterom la nivelul patului vascular, astfel: ateroscleroza arterelor coronare determina angina pectorala si infarctul miocardic; ateroscleroza arterelor ce iriga creierul determina atacuri ischemice tranzitorii pana la congestie cerebrala; ateroscleroza arterelor periferice genereaza claudicatie intermitenta si gangrena membrelor; ateroscleroza arterelor mezenterice determina ischemie mezenterica si infarct intestinal; ateroscleroza aortei e insotita de aparitia de dilatatii anevrismale ce predispun la disectie sau ruptura de aorta. Ateroscleroza este o boala hetrogena si complexa, cu localizari diverse care se dezvolta in timp, de-a lungul anilor. Aparitia si dezvoltarea placilor de aterom este un proces discontinuu, in stransa legatura cu factorii de risc amintiti. Initial este un proces silentios, asimptomatic care pe masura progresiei ingustarii fluxului sanguin devine manifest clinic. Prevenirea si tratamentul aterosclerozei Se considera a fi obiectivul major al politicilor de sanatate publica, data fiind amploarea fenomenului si implicatiile sale.Ateroscleroza poate fi suspectata printr-un examen fizic cu stetoscopul si prin palparea arterelor. Odata trezita suspiciunea bolii, specialistul efectueaza o electrocadiografie, ecocardiografie, ultrasonografie arteriala, angiografie sau o scanare cu radionuclid. Procedura de diagnostic se stabileste de catre medicul specialist.

Angiografia coronariana este o metoda de diagnostic foarte precisa, insa este totodata cea mai invaziva procedura. Aceasta se realizeaza prin introducerea unui cateter prevazut cu camera video intr-un vas de sange periferic si ghidarea instrumentelor pana la nivelul aparatului cardiac.

Orice placa sau obstructie este vizibila prin acest examen in timpul caruia pacientul este treaz, dar sedat. Procedura poate sa dureze intre o jumatate de ora sau 2 ore, in functie de complexitatea fiecarui caz

Atentia se indreapta, fireste, asupra factorilor de risc modificabili. In primul rand, combaterea hipercolesterolemiei elementul declansator al aterosclerozei. Se au in vedere controlul periodic (anual) al spectrului lipidic colesterol total, LDL si HDL colesterol, trigliceride, pentru decelarea precoce a dislipidemiilor si tratamentul lor corespunzator, incluzand mijloace dietetice, medicamentoase si nonmedicamentoase (exercitiu fizic regulat), in special la persoanele cu antecedente familiale de ateroscleroza. Combaterea fumatului, acest viciu nociv si distrugator cu tropism vascular, este obligatorie, indiferent de varsta. Oprirea fumatului scade semnificativ riscul accidentelor vasculare, creste durata de viata si nu in ultimul rand, calitatea vietii. Controlul optim al valorilor tensiunii arteriale (mentinerea TA sub 135/90 mmHg) este un obiectiv major, stiut fiind faptul ca valorile tensionale mari cresc stresul parietal vascular, accelerand evolutia leziunilor de ateroscleroza si determinand accidentele vasculare. Masurile sunt cele cunoscute reducerea aportului alimentar de sare si tratamentul specific antihipertensiv. Depistarea tolerantei alterate la glucoza sau a diabetului zaharat care accelereaza aterogeneza, se face prin controlul periodic al glicemiei si adoptarea dietei corespunzatoare, eventual tratament specific. Combaterea sedentarismului si a obezitatii sunt alte obiective importante, data fiind interrelatia lor cu procesul aterosclerotic. Controlul aportului caloric adaptat activitatii curente, evitarea exceselor alimentare, exercitiul fizic regulat sunt masurile necesare pastrarii greutatii corporale optime. Ceilalti factori de risc nemodificabili (varsta, sexul, predispozitia genetica) sunt important de cunoscut si de luat in calcul, cumulul factorilor de risc accelerand procesul aterosclerotic si aparitia complicatiilor. Exista si mijloace de tratament eficiente in ateroscleroza: statinele care, pe langa efectul lor hipocolesterolemiant, au si efect direct asupra placilor de aterom pe care le stabilizeaza (nu mai cresc, nu se mai rup) si atiagregantele plachetare (banala aspirina) care, luate in doza mica (75-325 mg/zi), scad semnificativ riscul de accidente vasculare majore.

Ateroscleroza aorticaeste cea mai frecventa localizare din punct de vedere anatomic si apare in special la barbati peste 40 de ani. Diagnosticul se bazeaza indeosebi pe examenul radiologie, care arata dilatarea, alungirea si cresterea opacitatii aortei.

Simptomeleclinice sunt necaracteristice si constau in sensibilitate la palpare in epigastru, palpare a pulsatiilor aortei in furculita sternala, palpare in epigastru a aortei abdominale, dilatata si pulsatila. Cele mai frecvente complicatii sunt insuficienta aortica, tromboza, anevrismele si rupturile aortice.

Ateroscleroza coronarianaprezinta tabloul clinic al cardiopatiei ischemice.

Ateroscleroza cerebralaeste o localizare mai rara decat cele precedente. Manifestarile clinice pot fi acute (accident vascular cerebral) sau cronice. Accidentul vascular cerebral este tromboza care apare in urma deficitului de irigatie.

Ateroscleroza arterelor abdominalese intalneste mai rar in clinica, desi leziunile abdominale sunt destul de frecvente, in special la nivelul arterelor mezenterice. Forma cronica se insoteste de manifestarile clinice nesemnificative (tulburari dispeptice, constipatie sau diaree). Forma acuta, denumita siangina abdominala,se caracterizeaza prin dureri abdominale violente, declansate de efortul digestiv, dureri care cedeaza la nitriti. Cand apare tromboza mezenterica - care duce la infarct me2enteric - durerea devine insuportabila si se insoteste de scaune sanguinolente.

Ateroscleroza-arterelor-perifericeva fi prezentata separat.

Ateroscleroza arterelor renaleeste deseori asimptomatica. Cand intereseaza arterele renale mari, duce la hipertensiune reno-vasculara. Uneori, poate aparea o tromboza renala, cu dureri violente in loja renala, hematurie si stare de soc.

Tratament.Regimul-igieno-dieteticurmareste:

-Stabilirea dietei,care trebuie sa fie rationala si sa contina toate principiile alimentare. Dieta trebuie sa combata obezitatea, mentinand greutatea in jurul cifrei ideale. Aportul total caloric trebuie redus cu 20 - 40%, iar aportul de grasimi, lajumatate (40 - 50 g).Se vor evita grasimile animale (untura de porc, untul, smantana), inlocuindu-se cu grasimi vegetale (ulei de porumb). Aportul de glucide va fi limitat la 100 -150 g/zi. Se vor evita cafeaua, alcoolul, fumatul. (Vezi Tratamentul dietetic de la referatul Notiuni de alimentatie si dietetica).

In general, se combat factorii de risc, in special la bolnavii cu varste de 30 - 40 de ani. Regimul vafi hipocolesterolemiant,hipolipidic, normoglucidic si hipocaloric dupa caz. Se scad din alimentatie acizii grasi poli nesaturati (unt, untura, galbenus de ou, carne grasa etc). Grasimile vor furniza 20 - 30% din ratia calorica. Excesul de glucide favorizeza obezitatea. Alcoolul, cafeaua si tutunul sunt total contraindicate. Scaderea greutatii la obezi modifica favorabil toti factorii de risc: tensiunea arteriala, colesterolul, lipoproteinele.

-Cultura fizica medicala:masaje, gimnastica respiratorie sau circulatorie si fizioterapie.

-Reglementarea activitatii fizice si psihice:respectarea numarului normal de ore de munca si somn, eventual schimbarea locului de munca, concedii de odihna fractionate, miscare.

Tratament.Odata ce ateroscleroza s-a format la nivelul vasului de sange, ea nu mai poate fi indepartata definitiv prin tratament. In schimb, administrarea medicamentatiei specifice si schimbarile sanatoase in regimul de viata pot opri evolutia cresterii placilor de aterom, ba chiar si micsorarea lor pana la un anumit nivel.

Schimbarile stilului de viata se refera la reducerea factorilor de risc care conduc in general la declansarea aterosclerozei, precum alimentatia bogata in grasimi saturate, fumatul si sedentarismul. Aceste masuri nu vindeca ateroscleroza, insa ii obstructioneaza evolutia si previn atacurile cardiace si atacurile cerebrale.

Administrarea de medicamente pentru reducerea nivelului de colesterol si micsorarea hipertensiunii arteriale (mentinerea tensiunii arteriale sub 13590 mm Hg) pot opri si ele expansiunea aterosclerozei. Se impune, de asemenea, reducerea aportului alimentar de sare.

De ajutor poate fi si depistarea intolerantei la glucoza sau a diabetului zaharat, care accelereaza de regula aterosclerozei, precum si adoptarea tratamentelor corespunzatoare acestor conditii medicale.

Statinele, administrate pacientilor cu ateroscleroza, au un efect hipocolesterolemiant important, stabilizand totodata placile de aterom. Atiagregantele plachetare, administrate in doze zilnice mici, scad riscul producerii accidentelor vasculare majore.

Tratamentele invazive pot fi si ele folosite pentru deblocarea arterelor afectate de placile de aterom. Acestea sunt cauterizarea cardiaca prin angiografia arterelor coronariene sioperatia de bypass, ambele implicand riscuri majore de complicatii potential letale.

Prevenire.Ateroscleroza este o boala progesiva, insa poate fi si prevenita. Exista 9 factori de risc responsabili cu aproximativ 90% din cazurile de infarct

-fumatul-nivelul ridicat de colesterol-hipertensiunea arteriala-diabetul-obezitatea-stresul- lipsa consumului de fructe si legume-abuzul de bauturi alcoolice-lipsa exercitiului fizic regulat

Toti acesti factori au ceva in comun pot fi eliminati din viata fiecaruia dintre noi, aceasta fiind si cea mai eficienta strategie de prevenire a aterosclerozei. Medicii recomanda persoanelor care prezinta un risc moderat sau ridicat de a dezvolta afectiunea, administrarea unei aspirine in fiecare zi, care nu permite coagularea sangelui in artere sau vene.

Buna gestionare a stresului, o alimentatie saraca in grasimi saturate, evitarea sedentarismului si mentinerea circumferintei abdomenului in limite normale sunt masuri importante pentru prevenirea aterosclerozei, implicit a complicatiilor sale cu potential letal.

www.referat.ro