COXARTROZA

COXARTROZAC U P R I N SCapitolul I- GeneralitatiCapitolul II- Anatomia articulatiei coxo-femuraleCapitolul III- Particularitati biomecanice si clinice alearticulatiei coxo-femuraleCapitolul IV- Coxartroza-Definitie-Etiopatogenie-Anatomie patologica-Simptomatologie-Semne radiologice-Evolutie si prognostic-TratamentCapitolul V- Tratament fizical kinetic al coxoartrozei- Rolul asistentei medicaleCapitolul VI- Prezentarea cazurilor. GeneralitatiCapitolul VII- ConcluziiBIBLIOGRAFIE

METODA DE RECUPERARE MEDICALAIN COXARTROZAMotto:Paracelsus' Medicina este nu numai o stiinta, ci este, de asemenea, o arta. Ea nu consista din facerea de pilule si plasturi, ea se ocupa cu adevarat la procese ale vietii, care trebuie bine cunoascute inainte ca acestea sa fie bine calauzite.''Pentru a fi desavarsite, arta si mestesugul medicinii trebuie sa izvorasca din dragoste.'

CAPITOLUL IGENERALITATIDefinirea notiunii de reumatismProvenind din grecesculrheuma, care inseamna curgere, scurgere a umorilor, reumatismul este o denumire generica pentru o serie de afectiuni ale aparatului 1ocomotor (in special ale articulatiilor si ale tesuturilor inconjuratoare).Dupa cum afirma d. Stefan Suteanu1'nu exista reumatism, ci boli reumatice, fiecare dintre ele avand anumite cauze si beneficiind de masuri profilactice si curative specifice'.Din punct de vedere istoric boala este cunoscuta din antichitate. Hippocrat (sec. V i.Hr.) varbea de artrita. Numele de reumatism i 1-a dat Gallenus (131 - 210 d.Hr.). Abia in sec. al XVI-lea Baillou descrie mai corect acest grup de afectiuni, incluzand insa printre acestea guta si tuberculoza articulara.In concluzie, sub termenu1 generic de reumatism sunt incluse numeroase boli, care au unele trasaturi comune, dar care prezinta si numeroase deosebiri.1.Clasificarea bolilor reumatismaleClasificarea bolilor reumatismale a creat numeroase dificultati medicinei, deoarece nu exista un criteriu unic dupa care sa se poata face ordine in varietatea nesfarsita a acestor boli. Cea mai acceptabila clasificare la noi in tara (elaborate de Academia de Stiinte Medicale si Ministerul Sanatatii in 1963) imparte reumatismul, ca boala in doua mari categorii: reumatism articular, care intereseaza articulatiile, si reumatismul nearticular sau abarticular, care priveste tesutul conjunctiv. La randul sau reumatismul articular cuprinde doua mari grupe:reumatismul inflamator si infectiosreumatism degenerativPrezentam in tabelul urmator o clasificare a bolilor reumatismale:1. Reumatism articularArtrite(caracter inflamator)- R. Bouillaud-Sokolski -R. secundar infectios- P.C.E. (poliartrita cronica evolutiva sau poliartrita reumatoida)- Spondilita anchilozanta

Artroze(caracter degenerativ)- Spondiloze- Artroze- Poliartroze

2. Reumatism abarticular (nearticular)inflamator saudegenerativ-Periatrite-Nevralgii - Nevrite-Mialgii - Miozite-Neuromialgii-Tendinite-Bursite-Tenosinovite

Artrozele reprezinta cea mai frecventa boala articulara din intreaga lume. Dintre afectiunile artrozice, coxartroza este deosebit de frecventa. In stadiul actual al cunostiintelor noastre putem admite ca artroza soldului este o degradare articulara cu o individualitate definita, caracterizata printr-un dezechilibru morfologic dependent de un dezechilibru functional.De-a lungul anilor aceasta afectiune a fost cunoscuta sub numele de artrita cronica a soldului (coxartrie), artrita deformata, morbus coxae senilis sau juvenilis (in functie de varsta), malum coxae senile, osteoartroza a soldului, artroza hipertroficasau degenerativa, osteoartritis, artritis sau artrosis deformans, termeni care sunt utilizatiinca si astazi si care au incercat sa defineasca ceea ce numim azi coxartroza. Artrozelecuprind o serie de manifestari care au ca substrat anatomic o degenerescenta mai multsau mai putin intinsa a tesutului mezenchimal. Acest tip lezional-produs in primul randprin uzura, intereseaza de predilectie articulatiile memberelor inferioare si ale coloaneivertebrele supuse prin functia lor unei uzuri mai intense.Artrozele sunt afectiuni neinflamatoare ale articulatiilor mobile, caracterizate prin deteriorarea si abraziunea cartilajului articular precum si prin leziuni hipertrofice ale extremitatilor osoase. Monoarticulare, uneori bilaterale, artrozele cresc ca frecventa paralel cu varsta; neansotite de semne generale si nici de leziuni extraarticulare, ele se traduc clinic prin dureri, impotenta functionala si prin deformari articulare, iar radiologic prin pensarea spatiului articular, osteofitoza subcondrala si uneori zone circums0rise de osteoporoza. Avand in vedere tendinta actuala de crestere a proportiei subiectilor de varsta a treia, de imbatranire a populatiei, este de asteptat o crestere a prevalentei coxartrozelor. De aceea orice contributie cat de modesta, adusa in planul modalitatilor de tratament si recuperare in aceasta boala, poate fi benefica.CAPITOLUL IIANATOMIA ARTICULATIEI COXO-FEMURALEAparatul locomotor este constitutit din sistemul osos si sistemul muscular, ambele asigurand si deplasarea corpului. Organele de legatura dintre capetele osoase se numesc articulatii, forma si structura lor fiind adaptate rolului pe care-1 indeplinesc in organism:-de a participa la miscarile diferitelor segmente ale corpului;-de a oferi rezistenta la presiune si tractiune.Una dintre cele mai importante articulatii este articulatiacoxo-femurala. Este o articulatie mobila si solida,o diartroza, realizata intre doua suprafete articulare: una sferoida, reprezentata de capul femurului, si cavitatea articulara, reprezentata de acetabulul coxalului.

EXTREMITATEA SUPERIOARA A FEMURULUI SI CAPSULA ARTICULATIEI COXO-FEMURALE

SISTEM OSOSCavitate cotiloida (acetabulum)Descriere cavitatea cotiloida priveste inainte, in afara si in jos. Ea este limitata de un rebod ascutit, spranceana cotiloida care prezinta trei scobituri. Aceste scobituri corespund punctelor de jonctiune ale celor trei piese osoase eare constituie osul coxal: ilionul, pubisul si ischionul.Scobitura anterioara ilio-pubiana si cea posterioara ilio-ischio-pubiana este larga si profunda.La extremitatea anterioara a spancenei colitoide, in vecinatatea suprafetei articulare se afla o mica ridicatura numita tubercul precotiloidian de care se fixeaza fasciculele bandeletei suprapubiene (VALLOIS).Cavitatea cotiloida prezinta doua parti distincte: una centrala de forma patrulatera (deprimata), rugoasa, nearticulara numita fundul cavitatii cotiloide si care se continua in jos cu scobitura ischio-pubiana, orificiu ovalar la barbati, neregulat, triunghiular la femei.Osul coxal este un os plat, format din doua lame de tesut compact care acopera un strat de tesut spongios de grosime variabila.Extremitatea superioara a femuruluiExtremitatea superioara a femurului este formata de un cap articular, un gat, o mare si o mica tuberozitate.Capul femoral (capot femoris)este o suprafata neteda ce reprezinta doua treimi de sfera de raza de 20-25 milimetri, priveste in sus inauntru si putin inainte. El este circumscris de o linie sinuoasa, compusa din mai multe curbe din care se disting mai bine una superioara si alta inferioara, a caror concavitate se dirijeaza in afara pentru a reuni anterior si posterior, formand un unghi ascutit deschis in afara. Acestea fac casuprafata sa se intinda inspre col mai mult inainte si inapoi decat in sus si jos.Putin dedesupt si inapoi de centrul capului se afla depresiunea numita foseta ligamentului rotund care da insertie ligamentelor cu acelasi nume.Gatul femoraluneste capul cu cele doua tuberozitati. Axa lunga a gatului este inclinata fata de axa lunga a diafizei femurale cu 125o- 135o, iar unghiul format de ele se numeste unghi de inclinatie.Marea tuberozitate sau marele trohanterde forma patruletara, aplatizat dinapoiinauntru se gasesc situate in prelungirea diafizei femurului. Fata externa a marelui trohanter, convexa, este strabatuta de sus in jos si inaintede o escavatie rugoasa in forma de virgule,foseta digitala unde se insera muschiul obturator extern.Micul trohantereste o apofiza conica situate la unirea colului cu fata interna a corpului femurului. Ea da insertie muschiului psoas iliac.Suprafete articulareAcestea sunt de o parte femoral, iar de cealalta cavitate cotiloida a osului coxal marita de un fibrocartilaj numit bureletul cotiloidian .Capul femoraleste acoperit de un fibrocartilaj mai ingrosat in jumatatea superioara decat in cea inferioara si mai mult in centru decat la periferie. Foseta ligamentului rotund nu prezinta cartilaj de acoperire.Cavitatea cotiloidaprezinta doua parti distincte: una articulara in forma de semiluna, ale carei extremitati anterioara si posterioara limiteaza scobitura ischio-pubiana.Bureletul cotiloidaleste un fibro cartilaj ce inconjoara cavitatea cotiloida. El are in sectiune forma de prisma triunghiulara si prezinta o suprafata aderenta sau bazala prin care se insera de marginea acetabulului, o suprafata interna, concava, articulara, in continuitate cu suprafata articulara a cavitatii cotiloide si o fata externa convexa care da insertie capsulei articulare.MIJLOACE DE UNIRESuprafetele articulare sunt mentinute in contact prin sinoviala, capsula articulara intarita de ligamente si musculatura periarticulara.SinovialaImbraca fata profunda a capsulei articulare si reflecta la insertiile coxale si femurale ale capsulei inconjurand suprafetele articulare. Ea se insera de partea cotiloidinala pe fata externa a bureletului, iar de partea femurala, pe portiunea intrarticulara a colului intre insertia capsulei si suprafata cartilajinoasa a capului femural.Capsula articularaInsertia iliaca a mansonului capsular se face pe spranceana cotiloida si fata externa a bureletului cotiloidian, iar la nivelul scobiturii ischio-pubiene pe fata externa a ligamentului transvers al acetabulului.-capsula este constituita din doua feluri de fibre:-fibre longitudinale de la coxal la femur, mai bine evidentiate anterior;-fibre circulare si anulare care abunda mai ales in partea postero-inferioara si in straturile profunde ale capsulei.LigamenteCapsula articulara este intarita inainte, inauntru si inapoiprin trei benzi ligamentare cunoscute sub numele de: ligamentul ilio-femural, pubo-femural; ischio- femural.Ligamentul ilio-fenmural sau ligamentul BERTIN, are forma de evantai care acopera fata anterioara a capsulei articulare si se insera la nivelu1 osului coxal putindedesubtul spinei iliace antero inferioare, iar de partea femurala pe linia interohanteriana, prin doua portiuni bine dinstincte: fasciculul superior ilio-trohanterian si fasciculul inferior ilio-trohanterian.Ligamentul pubo-femural, situate pe fata inferioara a capsulei se insereaza in sus pe eminenta ilio-pectime si pe marginea anterioara a santului subpubian de unde fibrele sale merg in jos, in afara si putin posterior fixandu-se pe partea anterioara a depresiunii pretrohanteriene.Ligamentul ischio-femural,situat pe fata posterioara a capsulei articulare, porneste de la nivelul guterei subcotiloidiene de unde se indreapta in sus si in afara, oblic, pe fata posterioara a colului si se insera inainte a fosetei digitale a marelui trohanter.Ligamentul rotund.Considerat ca vestij otogenic al muschilor ambieni, ligamentul rotund se prezinta ca o lama fibroasa lunga de aproximativ 3 cm care se intinde de la foseta capului femural la scobitura ischio-pubiana a osului coxal.TESUTURILE PERIARTICULAREMuschii solduluiDescriptia anatomica a muschilor ce vin in raport cu articulatia coxo-femurala si care actioneaza asupra ei.Fata anterioaraFata anterioara a articulatiei coxo-femurale este in raport cu muschiul psoas iliac (iliopsoas) de care este separata prin una sau doua burse seroase, care adesea comunica cu sinoviala articulara.Alcatuit in partea superioara din doua portiuni muschiul psoas, inserat pe fata laterala a ultimei vertebre toracale si a primelor patru vertebre lombare si muschiuliliac inserat in fosa iliaca pe care o captuseste;-cele doua portiuni se unesc si formeaza un corp muscular comun, care trece succesiv prin regiunea lombara si pelviana, iese din bazin prin lacuna musculara si ajunge la coapsa unde se insera printr-un tendon comun pe micul trohanter.Actiune: Desi muschi pluriarticular, actiunea principala o are asupra articulatiei coxo-femurale. Este cel mai important flexor al coapsei pe bazin.Pe langa actiunea principala de flexor, iliopsoasul mai are o actiune secundara de rotatie externa a coapsei.Inervatie: Iliopsoasul primeste mai multe ramuri scurte din plexul 1ombar si cateva ramuri din nervul femural L2, L3, L4.Muschiul drept anterior (Rectus femoris).Are insertia superioara prin tendonul direct la nivelul spinei iliace antero inferioare, iar prin tendonul reflectat pe spranceana cotiloida in partea supero interna. Distal formeaza tendonul quadricepsului impreuna cu vastul intern (vastus internus) vastul extern (vastus externus) si cruralul (vastus intermedius).Actiune: Flexor al coapsei pe bazin.Inervatie: Ramura quadricepsului din nervul crucal.Muschiul croitor (Sartotius).Insertia superioara este la nivelul spinei iliace antero superioare de unde merge oblic in jos si inauntru pentru a se insera in jos pe fata interna a extremitatii superioare a tibiei (pes anserinus).Actiune: Flexor al gambei pe coapsa si flexor abductor si rotator in afara al coapsei pe bazin.Inervatie: Inervat de ramuri ale nervului femural.Fata superioaraFata superioara a articulatiei coxo femurale este in raport cu muschiul fesiermic (Gluteus minimus). El se insera sub campul osos al fosei iliace externe, situate inaintealiniei semicirculare anterioare: de acolo fibrele converg spre un tendon puternic care se insera pe marginea anterioara a marelui trohanter. Intre acest muschi si trohanter se afla o bursa seroasa.Actiune: Micul fesier este abductor al coapsei. Contractia izolata a fasciculului anterior produce rotatia interna a coapsei. Contractia fasciculului posterior determina rotatia externa a coapsei.Inervatie: Ramura a fesierului inferior.Muschiul fesier mijlociu(Gluteus medius)se insera pe portiunea fosei iliace externa cuprinsa intre cele doua linii semicirculare. De aici fibrele sale converg catre marele trohanter unde printr-un tendon, larg si plat se insera pe creasta oblica a feteiexterne a marelui trohanter. 0 bursa seroasa separa fesierul mijlociu de mare trohanter.Actiune: E1 este un puternic abductor si rotator inauntru. Este stabilizator lateral al soldului. Cand isi ia punct fix pe femur, el ridica bazinu1. Are o mare importanta in mers.FataposterioaraFataposterioaraa articulatiei coxo-femurale este acoperita de muschii rotatori externi care de sus in jos sunt:Muschiul piramidal (Piriformis).Muschi alungit, de forma triunghiulara cu baza in bazin, iar varful la marele trohanter. El se insera in interiorul bazinului, pe fataanterioara a sacrului, in vecinatatea gaurilor sacrate (a 2-a, a 3-a si a 4-a), fasciculele musculare merg in afara, ies din bazin prin marea scobitura sciatica si se termina printr-un tendon pe marginea superioara a marelui trohanter.Actiune: Ca si ceilalti muschi, pelvi-trohanterieni, roteste coapsa afara. Daca coapsa este flectata, este un abductor al acesteia. Ca si abductorul intern este un stabilizator al soldului.Inervatie: Nervul piramidal din plexul sacrat.Gemenii pelvieni (Muschii Gemelli spinalis si tuberalis)sunt muschi subtiri, de forma patrulatera care insotesc portiunea extra pelvina a obturatorului intern.Dupa situatia lor fatade acest tendon unul este superior si altul inferior. Gemenul superior este numit spinal, fiindca se insera pe spina sciatica iar cel inferior numit si tuberal fiindca se iasera pe tuberozitatea ischionului.Actiune: Sunt rotatori in afara.Inervatie: Ramuri din plexul sacrat.Muschiul obturator internse insera pe fatainterna a membranei obturatoare si pe periferia osoasa a gaurii obturatoare.Actiune: Este un puternic rotator in afara al coapsei.Inervatie: E inervat de nervul obturator intern, ramura dia plexul sacrat.Muschiul obturator externse prinde pe fataexterna a cadrului osos al gaurii.Obturatoare, trece pe sub colul femural spre fataposterioara a articulatiei si se termina printr-un tendon in fundul cavitatii digitale a marelui trohanter.Actiune: Este ca si precedentii tot un rotator in afara dar datorita pozitiei sale sub colul femural este un veritabil coaptor articular, fiind principalul stabilizator inferior al soldului.Muschiul patratul crural (Quadratus femoris)pleaca de la tuberozitatea ischiatica, merge pe partea posterioara a articulatiei coxo-femurale si se insera in afara pe creasta intertrohanteriana.Actiune: Un puternic rotator in afara al coapsei.Inervatie: Este inervat de o ramura din plexul sacrat. Acesti muschi sunt acoperiti de muschiu1 mare fesier.FatainferioaraFataiaferioara a articulatiei coxo-femurale este in raport cu muschiul pectineu (Pectineus) care se insera in sus pe creasta pectineala si pe ligamentul lui COOPER de unde fibrele lui merg in jos in afara si putin inapoisi se termina pe creasta pectineala a femurului.Actiune: Este aductor al coapsei, flexor si rotator in afara.Inervatie: E inervat de ramuri din nervul crural. Dedesuptul acestui muschi se etajeazamicul adductor, adductorul mijlociu si adductorul mare. Insertiile lor superioare sunt pe ramura ischio-pubiana de unde coboara pe fatainterna a diafizei femurale.Actiune: Sunt adductori ai coapsei si foarte slabi rotitori in afara.Inervatie: Toti adductorii primesc ramuri din nervul obturator (plexul lombar).FataexternaFataexterna a soldului este acoperita de expansiunea aponevrotica a fasciei lata denumita si bandelata lui MAISSIAT, care porneste de la creasta iliaca, acopera fesierul mijlociu si marele trohanter si coboara pe fataexterna a coapsei, spre gamba. in partea anterioara a acestei lame aponevrotice intr-o dedublare a sa se afla muschiul tensor al fasciei lata care se insera sus pe spina iliaca antero-superioara, iar in jos fibrele sale se confunda cu cele ale fasciei lata.Actiune: Este abductor si flexor al coapsei. Prin conexiunile pe care le are cu fesierul mare, ajuta la mentinerea pozitiei verticale la tendinta de cadere inainte. Preia presiunea exercitata asupra trohanterului impinge capul femural in articulatie devenind stabilizator extern al soldului.Inervatie: Primeste ramuri din gluterul superior.

Figure 1

CAPITOLUL IIIPARTICULARITATI BIOMECANICE SI CLINICE ALE ARTICULATIEI COXO-FEMURALESpre deosebire de articulatia scapulo-humerala, foarte mobila, articulatia coxo- femurala are o mobilitate mai redusa, in schimb fiind dotata cu o stabilitate mai mare. Prin centrul geometric al capului femural trec trei axe de miscare, foarte importante in locomotie.-un ax transversal (frontal) in jurul caruia se efectueaza flexia-extensia;-un ax sagital, care permite abductia-adductia;-un ax vertical, care permite miscarile de rotatie interna si externa.Axul colului femural este oblic in sus, inauntru si inainte , formand un 'unghi de inclinatie' de 125' cu axul diafizar si unul de 'declinatie' de 10o-30o(deschis inauntru si inainte ). Diafiza femurala se situeaza deci inapoi a planului frontal vertical, trecand prin centrul capului femural si axa condililor.Cavitatea cotiloida(acetabulara), de forma semisferica este acoperita de cartilaj numai pe partea sa periferica, fundul cavitatii neintrand in contact cu capul femural.Ea este orientata in afara, in jos si inainte , formand cu orizontala un unghi de 30o- 40o. Acesta face ca partea superioara a cotilului sa acopere in parte fataexterna a capului. La nivelul acoperisului cotilului, capul exercita cea mai mare presiune. Capul, colul si diafiza femurala formeaza un ansamblu biomecanic caracterizat prin faptul ca greutatea corpului, repartizata la nivelul capului femural, nu se transmite direct axului diafizar, ci prin intermediul colului femural, care joaca rol de brat de parghie. De aceea baza colului este supusa frecvent la fracturi. Pe spranceana cotiloidiana se insera un inel fibrocartilaginos, care sporeste profunzimea cavitatii cotiloide.Capsula articulara, un manson cilindric format din tesut fibros este intarita prin ligamentele ilio-femurale, pubo-femura1, ischio-femural, rotund. In extensieligamentele sunt intinse si cooptatia coxo-femurala este ferma, in timp ce in flexieligamentele sunt destinse si capul femural nu mai apare asa de puternic aplicat pe cotil.Articulatia coxo-femuralp este supusp la o presiune permanentp prin tonusul musculaturii periarticulare. S-a demonstrat cp in timpul mersului articulatia coxo-femurala sufera o presiune intermitenta. Astfel, in timp ce greutatea corpului sesprijina pe un singur picior, mijlocul fesier exercita o puternica presiune, coxo-femuralasuportand alternativ o presiune de patru ori mai mare decat greutatea corpului. In coxa- valga, marele trohanter fiind prea apropiat de centrul capului femural, presiunea suportata de capul femural la fiecare pas este de 6-7 ori mai mare decat greutatea corpului. In cazul articulatiilor sanatoase, presiunea se transmite pe intreg capul femural, fiind bine suportata de cartilaj. Ori de cate ori se produce o hiperpresiune concentrata pe o zona mai restransa a capului, cartilajul se ulcereaza.EXAMENUL CLINIC SI FUNCTIONAL AL SOLDULUIExamenul clinic al soldului trebuie facut sistematic si minutios, pentru a putea depista orice anomalie. Mai intai se efectueaza examenul clinic in ortostatism. In acest caz, se verifica pozitia reperelor oaselor si a axelor membrului inferior.daca spinele iliace antero-superioare sunt situate la aceeasi orizontala;daca exista o basculare a bazinului intr-o parte sau alta;daca este o inegalitate de lungime a membrelor inferioare;daca exista atitudini vicioase la nivelu1 soldului, genunchiului, picioarelor.Studiul bazinului se efectueaza mai intai cu pacientul stand pe un taburet, apoi in statiune unipodala. In acest ultim caz trunchiul se inclina de partea piciorului de sprijin cu mijlocul fesier deficitar (semnul Trendelemburg).Examenul clinic din pozitia culcatPrin palpare atenta se localizeaza sediul durerilor (inghinale, trohanteriene si ischio-trohanteriene).Coxopatiile pot fi insotite de iradiatii dureroase posterioare, anterioare, pe genunchi, pe fata interna a coapsei, pe fesierul superior.Se apreciaza apoi daca durerea este de tip inflamator (durere continua, cu accentuari nocturne si radiere matinala prelungita) sau de tip mecanic (calmata de repaus si accentuate de ortostatism sau mers).Se masoara lungimea comparativa a membrelor inferioare in raport cu maleola interna, apoi perimetrul coapsei (masurat la 10 cm deasupra bazei rotulei).Urmeaza palparea tesututului subcutanat si masele musculare, notand grupele hipotone, hipertone, tendinta la retractii, existenta unor tulburari trofice de origine venoasa.Se efectueaza apoibilantul articular, masurand goniometric fiecare miscare fundamentala.EXTENSIA IN COXO-FEMURALE

Extensia C.F. cu genunchiul intinsExtensia C.F. cu genunchiul indoitActiva20o14oPasiva30o60o

FLEXIA IN COXO-FEMURALEABDUCTIA IN COXO-FEMURALE

ActivaPasivaActivaPasiva

Extensia C.F. cu genunchiul intinsExtensia C.F. cu genunchiul indoit90o120o120o140oAbductia C.F. in extensie45o-

ADDUCTIA IN COXO-FEMURALEROTATIA INTERNA SI EXTERNAIN COXO-FEMURALE

ActivaPasivaActivaPasiva

Adductia C.F. in extensie30o-Rotatie C.F. externa in extensieRotatie C.F. externa in semiflexie60opeste 60o--

Rotatie C.F. interna in extensieRotatie C.F. interna in semiflexie30opeste 30o

Pe marginile acestor imagini notam ca:Flexia genunchiului, relaxand ischio-gambierii, permite o flexie mai mare a articulatiei coxo-femurale;La flexie se imobilizeaza bazinul cand se calculeaza amplitudinile;Extensia este mai redusa cand genunchiul este flexat, intrucat ischio-gambierii fiind angajati in flexia genunchiului sunt mai putin eficace ca extensori;Abductia este limitata prin muschii adductori, ligamente si prin contactul colului femural cu spranceana cotiloidala. Prin exersare, amplitudinea abductiei poate atinge 120o- 130o,Pentru testarea rotatiei se prefera pozitia in decubit ventral sau asezat pe marginea mesei cu genunchiu1 in unghi drept. Ducerea gambei in afara permite masurarea rotatiei externe.Se calculeaza apoi coeficientul functional de mobilitate, masurandu-se amplitudinea fiecarei miscari si inmultind-o cu coeficientii mentionati in tabelul urmator:Flexia0 - 45o= coeficient 0,645 - 90o= coeficient 0,4Peste 90o= coeficient 0,1Abductia0 -15o= coeficient 0,615 - 30o= coeficient 0,4Peste 30o= coeficient 0,1Rotatia externa0 - 30o= coeficient 0,3Peste 30o= coeficient 0,1Rotatia internaadductia,extensia= coeficient 0,2Totalul (raportat la 100) reprezinta coeficientul functional al articulatiei, care se masoara inaintesi dupa recuperarea medico-chirurgicala.In continuare se facebilantul muscular.Pentru evaluarea flexiei, in care sunt implicati muschii flexori (psoasiliacul, dreptul anterior, croitorul) se aplica contrarezistenta pe fataanterioara a coapsei, deasupra genunchiului.Pentruextensie(muschii extensori fiind fesierii, ischio-gambierii) contrarezistenta se aplica pe fataposterioara a gambei, in timp ce cu mana cealalta se imobilizeaza bazinul.Inabductie, care e asigurata de fesierul mic si mijlociu si de muschii accesori, se aplica rezistenta pe fataexterna a genunchiului.Inadductie(muschii adductori, ischio-gambierii, marele fesier avand rolu1 principal) rezistenta se aplica pe fatainterna a genunchiului.Pentru evaluarearotatiei externe(muschii rotatori fiind fesierii, drept intern si croitorul) rezistenta se aplica deasupra gleznei, ca si inrotttia interna(ischio- gambierii, tensorul fasciei lata).Pentru testarea fortei musculare se determina, prin tatonari progressive la instalatia de scripeti, care este greutatea maxima care, atasatp la membrul inferior intins, poate fi ridicata de 10 ori.Se testeaza saptamanal forta flexorilor, extensorilor, abductorilor, adductorilor, pentru obiectivizarea eficacitatii tratamentelor de recuperare aplicate.In sfarsit, examenul clinic functional se completeaza cu examenul radiographic (coxometria). Parametrii principali care trebuie masurati pe radiografia de fatasunt:a.Unghiul de inclinatie dintre axa diafizei si axa colului femural (normal: 130o)b. Unghiul de oblicitate al acoperisului cotilului. Se repereaza pe fotografie:1)locul de unire al acoperisului cu fundul cotilului (T);2)cel mai extern punct al partii condensate a cotilului (E), apoi se masoara unghiul format de dreapta TE si orizontala care trece prin T (sub 10o)c. Unghiul de acoperire externa a capului femural de catre cotil. Din centrul capului femural C se ridica o verticala, care face un unghi de peste 25o.d. Axul cotilului prelungit trebuie sa atinga cotilul intern si dedesubtul punctului T.In displazia coxo-femurala impactul cade asupra si in afara punctului T.e. Arcul cervico-obturator e intrerupt in cazul displaziilor insotite de subluxatii. f. Unghiul de declinatie a cotilului femural (intre axa colului si axa cotililor femurali), normal de 10 - 15o, este marit in subluxasii sau luxatii si redus in protruzii.De obicei se efectueaza o radiografie de fata si una de profil.

CAPITOLUL IVCOXARTROZACoxartroza constituie, dupa majoritate statisticilor, cauza a 90 % din suferintele adultului trecut de 50 ani.ETIOPATOGENIEIn primul rand se descriu doua forme: coxartroza primara si secundara.1.Coxartroza primara sau senila, numita si 'morbus coxae senilis' datorita involutiei articulatiei legata de varsta, dar la care concura si alti factori, ca cei metabolici (obezitate, diabet) sau profesionali (ortostatism prelungit).2.Coxartroza secundara cunoaste la randul ei mai multe forme:forma traumatica, datorata unui traumatism major, cu fractura capului sau colului femural si, mai rar, a unor microtraumatisme repetate.forma malformativa, datorata unor anomalii congenitale: luxatii sau subluxatii congenitale (coxa plana, coxa vara, coxa vulga).forma postinflamatorie, rezultatul unui proces inflamator cronic in articulatia soldului.forma postnecrotica, datorata unor necroze aseptice ale capului femural.ANATOMIA PATOLOGICAToate cauzele amintite mai sus determina alterari profunde ale capului femural si ale cotilului, care nu mai au o coaptare articulara, din aceasta cauza urmand distrugerea cartilajului articular si apoi deteriorarea articulara cu rezultatul imediat in cele doua functii ale soldului: stabilitatea si mobilitatea.SIMPTOMATOLOGIESemnele clinice sunt aceleasi cu ale celorlalte artroze:durerea, care poate fi localizata in fese, in creasta iliaca sau la genunchi. Ea apare la mers, dar mai ales la urcatul si coboratul scarilor.limitarea algica a miscarilor active. Bolnavul nu poate incrucisa picioarele, nu se poate incheia la pantofi, nu poate sta picior peste picior.limitarea algica a miscarilor pasive, abductia fiind cea mai limitata, urmata de rotatia sau adductia coapsei.scurtarea membrului inferior de partea afectata, cu dificultati la mersaparitia cracmentelor.SEMNE RADIOLOGICEExamenul radiologic este foarte edificator pentru coxartroza. El prezinta:osteoscleroza marginala, cu ingrosarea sprancenei cotiloide.ingustarea spatiului articularhipertrofie osoasa.Diagnosticul se stabileste pe baza anamnezei, a examenului clinic si a celui radiologic. Principala afectiune cu care se face diagnosticul diferentiat este bursita trohanteriana, care are simptome asemanatoare, cu iradierea durerii spre marele fesier, dar nu prezinta limitarea miscarilor in articulatia coxo-femurala.EVOLUTIE SI PROGNOSTICIn baza unor masuri terapeutice adecvate, evolutia coxartrozei este lent progresiva, agravanta. La multi bolnavi aceasta evolutie se poate intinde pe 10 - 15 ani mai mult, la altii insa evolutia poate fi rapid invalidanta, in 1 - 2 ani.Agravarea coxozelor se exprima in general prin intensificarea durerilor, prinaccentuarea impotentei functionale, ca si prin agravarea deformarilor: scurtarea membrului inferior, deformarea bazinului. Dintre toate artrozele, coxoza are caracterul cel mai invalidant si ireversibil, de unde prognosticul rezervat.TRATAMENTObiectivele tratamentului coxartrozelor sunt:-combaterea durerilor-diminuarea redorii si a impotentei functionale-mentinerea functiei articulare si recastigarea miscarii (partiale, totale)-micsorarea handicapului.In tratamentu1 coxozelor, ca si a celorlalte artroze se folosesc mai multe mijloace:1.Masurile igienico-dietetice si educative:-micsorarea solicitarilor articulatiei coxo-femurale prin evitarea ortostatismului prelungit, a mersului pe scari sau pe teren accidentat;-dieta echilibrata (hipocalorica in cazul obezilor).2.Tratamentul medicamentos, care consta pe de o parte in folosirea unei medicatii antialgice si antiinflamatorii (tratament simptomatic), iar pe de alta parte in folosirea unei medicatii ce isi propune sa influenteze pozitiv insusi fondul evolutiv al bolii (medicamente numite de reumatologii americani Direase Modifying Osteo Arthritis Drugs DMOAD). In tabelul urmator prezentam principalele grupe de medicamente folosite in tratamentul artrozelor:1.Tratamentul simptomaticA. cu actiune de scurta durataa)analgeticele (paracetamo1, tramadol)b)antiinflamatoarele nesteroidiene: ibuprofen, diclofenac, indometacin, piroxicam, tenoxican, celebrex, movalis, ketoprofenc)gel-urile si unguentele: ketoprofen (flexene), diclofenac, Fastum gel,B. cu actiune de lunga durataa.corticosteroizii depozit, intraarticular: triamcilononb.acidul hialuronic2. Medicamentele DMOAD:-glucozaminosulfat-condroitinsulfat-pentosansulfat-orgoteina-extracte de avocado si soia-tetraciclinele-terapiile experimentale.3.Tratamentul balneo-fizioterapicare cele mai largi recomandari cu cele mai eficiente rezultate. Pot fi folosite toate formele si metodele de tratament: electroterapie, hidroterapie, termoterapie ca si kinetoterapia.4.Tratamentul ortopedico-chirurgicalpoate fi precoce sau tardiv. Cel precoce se adreseaza bolnavilor cu coxartroze secundare unor anomalii congenitale, ca displazia subluxanta de sold, carora li se efectueaza osteotomii corectoare.Tratamentul ortopedico-chirurgical tardiv se adreseaza bolnavilor cu artroze de sold evoluate, care nu mai raspund la tratament medical. Acestora li se implementeaza proteze totale de sold.CAPITOLUL VTRATAMENTUL FIZICAL-KINETICTratamentul fizical-kinetic al coxartrozei urrnareste implinirea urmatoarelor obiective:-combaterea durerii;-asigurarea unei bune stabilitati a soldului;-asigurarea unor unghiuri de mobilitate functionale si evitarea instalarii atitudinilor vicioase.Pentru combaterea durerii, medicina fizica ofera o gama foarte larga de proceduri, totul este ca ele sa fie cunoscute si aplicate individualizat de la caz la caz in functie de mecanismele patogenetice care stau la baza durerii, stabilirea tipului de reactivitate al bolnavului, pragul lui de sensibilitate la durere etc.Caldura locala poate fi la fel de utila ca si recele aplicat 1ocal sau crioterapia, depinde doar de substratul morfo-patologic caruia ne adresam.In criza dureroasa se recomanda repausul la pat, medicatie analgetica si decontracturanta, apoi solux albastru urmat de masaje usoare decontracturante, curenti diadinamici (monofazat) fix si perioada lunga. Dupa ameliorarea durerilor si contracturii musculare asociem baile kinetoterapice si dussl subacval. Aplicam cu preponderenta kinetoterapia la pat (gimnastica posturala, exercitii izometrice, mobilizarii active ajutate, flexi-extensii pe plan orizontal si abductie-adductie pe plan orizontal si apoi usor inclinat).In suferintele cronice, torpide, cu durere de mai mica intensitate dar totusi sacaitoare, aplicatiile de cald local pot aduce o usurare notabila.Ceea ce este esential pentru o reducere semnificativa a durerii se leaga de posturarea antalgica. Fie ca lucram cu rece local sau cu cald, aceste tratamente trebuieaplicate in pozitie de decubit (descarcare articulara) cu soldul intr-o flexie lejera sustinuta pasiv prin perne, sac de nisip etc. (relaxarea musculaturii, locul in care nasc stimuli durerosi).Dacaaexista posibilitatea tratamentului in apa, baia calda generala, baia cu namol, dusul subacval, prin asigurarea conditiilor esentiale (descarcarea articulatiei, relaxare musculara, sedare), calmarea durerilor este mult mai placuta.0 incalzire superificiala se poate obtine in cele mai obisnuite conditii fara a fi nevoie de deplasare la un serviciu de fizioterapie: punga cu sare de bucatarie incalzita, perna electrica.Pentru incalzirea structurilor profunde este neaparat nevoie de aparatura medicala specifica: microunde, unde scurte, ultrasunet.Utilizarea curentului galvanic fie sub forma de galvanizare simpla, fie sub forma de ionogalvanizare reclama o durata mare de timp (in jur de 30 min.), intensitati relativ mari ale curentului, de aici, respectarea cu mare riguozitate a regulilor de aplicatie pentru a evita aparitia arsurilor chimice care vor compromite tot programul de recuperare. Aceleasi precautii se iau pentru orice aplicatie de curenti de joasa frecventa.Acolo unde exista aparatura necesara, este de preferat utilizarea curentilor de medie frecventa si a curentilor interferentiali.Formulele de lucru antalgic sau excitomotor vor fi alese si/sau alternate in functie de modul in care abordam durerea (simptomatic sau etiopatogenetic).Tot cu scop antalgic se foloseste si ultrasunetul a carui actiune este de maxima eficienta asupra manifestarilor algice si inflamatorii periarticulare ce insotesc de obicei coxartroza.Masajul, pe langa efectul antalgic este si miorelaxant sau, daca se doreste, tonifiant, in functie de manevrele utilizate. Fara a intra in toate detaliile tehnicilor de masaj, pot fi utile cateva consideratii practice. Pozitionarea bolnavului este extrem de importanta deoarece fiecare pozitie permite o mai buna abordare a diferitelor structurice trebuie masate.Decubitul dorsal este foarte bine suportat de bolnavi, permite cel mai bun abord pentru musculatura coapsei si a regiunii trohanteriene.Decubitul ventral este utilizat pentru abordarea regiunii lombo-sacrate si retrotrohanteriene, dar este mai greu suportat de bolnavii obezi sau la cei cu flexum important al articulatiei coxo-femurale.Decubitul lateral fiind o pozitie destul de instabila este folosita mai rar si pentru timp scurt.Manevrele de masaj depasesc zona soldului coborand spre genunchi si urcand- spre coloana vertebrala lombara si se adreseaza tuturor structurilor: piele, tesut celular subcutanat, fascii, tendoane si muschi.Fiind cunoscut faptul ca una din sursele generatoare de durere o constituie staza venoasa din medulara osului spongios, in prezenta unui teren sugestiv (varice hidrostatice ale membrelor inferioare) se efectueaza manevre de drenaj veno-limfatic din pozitia antidecliva a membrelor inferioare. Aceste manevre se alterneaza cu respiratii profunde care de asemenea favorizeaza intoarcerea venoasa.Fiecare sedinta de masaj se incheie cu tractiuni manuale executate in axul membrului inferior. Se executa succesiv tractiuni si detractiuni corelate cu ritmul respirator (favorizeaza circulatia si troficitatea locala). Forta de tractiune va fi moderata deoarece este iluzoriu sa se creada ca prin tractiune manuala s-ar putea realiza o decoaptare articulara reala.Impotriva redorii articulatre, al doilea element important al deficitului functional a1 bolnavului, kinetoterapia este arma terapeutica de baza care permite recastigarea unor amplitudini functionale. Ca regula generala, sensul miscarii va fi in sens opus tendintei naturale a bolii de limitare a miscarilor.Asadar, mobilizarea pasiva va insista pe miscarile de extensie, abductie sirotatie interna. Greu de recuperat mobilitatea intr-o articulatie in care deja redoarea s-ainstalat. Mobilizarea pasiva insoteste masajul, dupa tractiunea si comprimareaarticulatiei. Miscarile pasive se efectueaza in diferite axe si planuri, analitic sau global. Cea mai convenabila pozitie de lucru este decubitul dorsal care avantajeaza toate miscarile, cu exceptia extensiei.Posturile completeaza programul de mobizare pasiva in lupta impotriva redorii articulare. Se porneste din pozitia de amplitudine maxima permisa de redoare si cu ajutorul unor forte exterioare cu actiune prelungita in timp se incearca cresterea amplitudinii unghiurilor de miscare. Aceste posturi pot fi realizate manual sau cu ajutorul unor montaje de scripeti.In cazul in care se lucreaza manual, se folosesc cu succes unele tehnici de facilitare neuro-musculara proprioceptiva, cum ar fi: alternanta contractie izometrica-izotonica, stabilizarea ritmica, hold-relax.Acolo unde este posibil, pe langa tehnicile manuale de mobilizare articulara, se recurge si la mecanoterapie in special tractiuni mecanice - care permit o durata mai mare de actiune si o dozare perfect cuantificata a fortei externe de actiune.Exercitiile la bicicleta ergonomica se indica cu conditia sa se tina seama de parametrii de lucru ce trebuie individualizati pentru fiecare bolnav in parte: inaltimea seii, incarcarea progresiva a solicitarii la efort, ritmul de pedalare, durata sedintei. Daca se asociaza si o gonartroza se va acorda atentia necesara incarcarii adecvate pentru a nu decompensa genunchiul.Refacerea fortei musculare si a echilibrului dintre muschii agonisti si antagonisti, in special a muschilor stabilizatori ai soldului (in plan frontal si in plan sagital) trebuie inceputa cat mai precoce si continuata mereu printr-un program de intretinere a tonusului si fortei musculare, chiar daca s-a ajuns la o forta de contractie normala. Se insista asupra tonifierii urmatorilor muschi:-fesierul mijlociu - stabilitatea soldului in plan frontal;-fesierul mare si ischiogambierii - stabilitate in plan sagital si contracararea flexum-ului de sold;-cvadriceps - pentru a conserva extensia completa de genunchiului.Tehnica de lucru este clasica, exercitiile izotetrice si izodinamice rezistive contra unor rezistente crescute progresiv (De Lorme). Programul de kinetoterapie prezentat pana acum este mai mult analitic si se adreseaza refacerii unghiurilor normale de miscare si a fortei musculare care stabilizeaza soldul si asigura performarea miscarilor, in amplitudine completa.Odata ce aceste obiective au fost atinse, programul de kinetoterapie devine mai mult global, functional, decat analitic, pentru a reintegra articulatia coxo-femurala in schemele normale de miscare, sau cat mai aproape de normal. Un aspect important ce nu trebuie neglijat il constituie invatarea bolnavului ca in timpul miscarilor active sa poata executa, la inceput sub control constient si mai apoi automat, urmatoarele activitati motorii:-flexia soldului cu pastarea lordozei fiziologice;-adductia soldului fara participarea patratului lombelor (adica fara ascensiunea hemibazinului);-rotatie pura, izolata strict in articulatia coxo-femurala, fara a rota intreg bazinul.Corelate, toate aceste 3 exercitii pasive, active izometrice, izodinamice, functionale, trebuie sa se reflecte in redobandirea mersului, cat mai normal, in toate conditiile pe care le ofera viata de zi cu zi.La fel ca si pentru bolnavii cu gonartroza, kinetoterapeutul are obligatia sa faca educatia bolnavului privind igiena soldului.-folosirea obligatorie in timpul mersului a unui baston purtat in mana opusa soldului afectat si mai ales utilizarea lui corecta pentru a se realiza efectiv o descarcare a soldului bolnav;-evitarea purtarii de greutati;-evitarea purtarii incaltamintei cu toc inalt;-efectuarea zilnica a unui program minimal de exercitii fizice de intretineremusculara si articulara;-evitarea pastrarii prelungite a unor pozitii antalgice( cu flexia soldului) precum si statul prelungit in fotoliu sau scaune joase;-pentru odihna se va prefera pozitia de decubit cu gambele usor ridicate deasupra planului patului.Data fiind diversitatea formelor clinice ale coxartrozei, cateva consideratii practice referitoare la tratamentul fizical-kinetic pot fi utile.In coxartrozele primitive simple, evolutia este lenta, sunt posibile mai multe pusee de exacerbare a durerii si a redorii articulare. Din aceasta cauza tratamentul fizical-kinetic trebuie efectuat intr-un serviciu de specialitate de doua ori pe an. Cu aceasta ocazie se refac bilanturile articular, muscular, functional si se pot face aprecieri corecte asupra evolutiei si a eficientei programului terapeutic de intretinere.In coxartrozele secundare de origine mecanica (displazii, subluxatia ssldului), tratamentul fizical-kinetic se efectueaza intr-o prima perioada pentru a mentine soldul compensat. Cand acest lucru devine imposibil, scopul tratamentului este de a asigura un teren favorabil interventiei chirurgicale corective.In coxartrozele evaluate, cu durere cvasicontinua si redoare articulara severa, tratamentul este in principa1 antalgic si de mentinere a unui tonus muscular bun in perspectiva artroplastiei totale.Acelasi mod de abordare este valabil si pentru formele clinice de coxartroza cu evolutie degenerativa rapida.Coxartroza anchilozanta, care estede obiceinedureroasa, va beneficia de un program continuu de kinetoterapie pentru a evita instalarea pozitiilor vicioase.In cazurile de coxartroza secundara a unor afectiunii medicale (SA, PR, infectii specifice sau nespecifice), tratamentul fizical kinetic nu reprezinta decat o parte a tratamentului complex al afectiunii de fond, are un caracter simptomatic si urmeaza in general, evolutia bolii cauzale.ROLUL ASISTENTEI MEDICALEResponsabilitatile esentiale ale asistentei medicale sunt: promovarea si pastrarea sanatatii; prevenirea imbolnavirilor; restaurarea sanatatii; inlaturarea suferintei.Asistentele medicale creaza o ambianta in cadrul careia valorile, obiceiurile, religia, credinta individului sunt respectate, este legata prin secretul profesional si analizeaza indea-proape informatiile detinute despre bolnav, in ce masura si cui sa le comunice.Asistenta medicala va avea mereu dreptul la interventii autonome, dar mai ales la cele delegate pe care medicul le prescrie.Nu trebuie sa ia niciodata deciziile singura, ci sub stricta indrumare a unui medic cu care trebuie sa se consulte indeaproape pentru sanatatea si mai presus viata pacientilor.Va fi intotdeauna alaturi de pacient,indiferent de starea acestuia, va incerca sa-i asigure o buna postura, si mai ales un confort psihic si intelegere.Toate interventiile asistentei trebuie facute cu maxima responsabilitate, cu siguranta si atentie sporita, iar orice neregula trebuie adusa medicului la cunostinta imediat si remediata.A fi nursa inseamna:sa nu fii nicodata plictisitasa fii deseori frustatasa fii inconjurata de problemesa ai multe de facut si atat de putin timpsa porti o responsabilitate foarte mare si sa ai putina autoritatesa intrii in vietile oamenilor si sa marchezi o diferentaunii te vor binecuvanta, altii te vor blestemavei vedea oameni (copii) in starea lor cea mai proasta si in starea lor cea mai bunanu vei inceta niciodata sa fii uluita de capacitatea oamenilor, de a iubi, de a indura si de curajul lorvei vedea viata incepand si sfarsindu-sevei reputa triunfatoare si esecuri devastatoarevei plange multvei rade multvei sti ce inseamna sa fii om si sa fii uman.Cu dragoste si incredere, inainte!(Pro Nurse, Washington. D.C. USA).SUPRAVEGHEREA FUNCTIILOR VITALETENSIUNEA ARTERIALA-Presiunea exercitata de masa sanguina circulanta asupra peretilor arteriali.Factrori de evaluat:1.tensiunea arteriala sistolica tensiunea maxima2.tensiunea arteriala diastolica tensiunea minima3.tensiunea diferentiala diferentadintre tensiunea arteriala maxima si tensiuneaarteriala minima4.hipertensiunea arteriala cresterea valorilor tensiunii arteriale peste valorile normale.5.hipotensiunea arteriala scaderea valorilor tensiunii arteriale sub valorile normale.Valorile medii normale ale tensiunii arteriale:T maximaT minima

copil75 110 mmHg50 65 mmHg

adolescent90 120 mmHg65 75 mmHg

adult115 150 mmHg75 90 mmHg

INCLUDEPICTURE "http://www.scrigroup.com/files/medicina/987_poze/image027.gif" \* MERGEFORMATINET varstnic150 mmHg90 mmHg

Hipertensiunea arteriala HTA:-peste 140 / 90 mmHg-simptome: durere toracica, dispnee, cefalee, varsaturi, etc.hipotensiunea arteriala:-sub 100 / 65 mmHg-apare in afectiuni ca: endocardite, miocardite, tulburari endocrine, hemoragii, diaree, varsaturi.Aparate pentru masurarea valorilor tensiunii arteriale:-tensiometre cu mercur metoda Riva Rocci;-tensiometre cu manometru:-tensiometre electronice.PULSULUnda de soc prezenta la palparea arterelor comprimate pe suprafetele rezistente.Factori de evaluat:-frecventa;-ritmicitate;-amplitudine:-celeritate.Frecventa- reprezinta numarul pulsurilor pe minut.-Puls tahicardic -puls accelerat pulsatiile depasesc valorile de 100 150 200 / minut-Puls bradicardic - puls scazut pulsatiile scad sub valoarea de 60 40 / minutRitmicitate- reprezinta cursivitatea, regularitatea pulsatiilor si a pauzelor dintre ele.-Puls ritmic - undele pulsatile au intensitatea si pauzele dintre pulsatii egale.-Puls aritmic - undele pulsatile nu sunt uniforme iar pauzele dintre pulsatii sunt inegale.Amplitudinea- este determinata de masa sanguina evacuata in sistemul circulator arterial in timpul unei sistole.Celeritatea- reprezinta rapiditatea de efectuare a undei pulsatile prin aspritie si disparitie.-puls tard-puls celerdepinde de:tromboza vaselor arteriale, elasticitatea vaselor arteriale (arterioscleroza vasculara determina puls tard), afectiuni cardiace (insuficienta aortica determina puls celer).ELIMINARILE NORMALEDiureza- reprezinta procesul de formare si eliminare a urinei de catre si din organism in decursul a 24 ore.Scaune- materiile fecale reprezinta resturile alimentare din procesul de digestie formate din apa 60 65 %, substante minerale si substante organice, eliminate din organism prin defecatie.Traspiratia dupa rinichi si tubul digestiv pielea are rol in excretia diferitelor substante din organism prin intermediul glandelor sudoripare, iar procesul de secretie al glandelor sudoripare este sudoarea.Miros variabil in functie de dieta, climat, activitate, imbracaminte, varsta, sex si obiceiuri igienice ale individului.Menstra scurgerea biologica temporara si periodica de sange de origine uterina prin vagin la interval de 25 31 zile, avand o durata de 3 5 7 zile si o cantitate cuprinsa intre 50 200 gr. cu miros neplacut si jena fiziologica.RESPIRATIAFunctia si capacitatea vitala a organismului de a asigura oxigenul necesar metabolis-mului celular si eliminarea dioxidului de carbon rezultat din acest metabolism.Tipuri de respiratie:1.eupneea respiratia normala2.dispnee act reflex constinet in care subiectiv pacientul simte sete de aer, iar obiectivrespiratiile sunt fortate cu modificarea frecventei respiratorii, amplitudine si ritm respirator.3.tohipnee respiratie cu cresterea frecventei miscarilor respiratorii peste 40 / minut, amplitudine scazuta, respiratie superficiala si ritmica.4.brodipnee respiratie cu ritm rar, frecventa respiratorie scazuta 8 12 / minut, amplitudine crescuta, inspiratiile sunt profunde , insotite de tiraj si cornaj.5.Cheynes Stokes respiratie caracterizata prin alternanta si periodicitatea dintre polipnee (respiratie accelerata) si apnee (oprirea temporara a respiratiei).6.Kussmaul-respiratie in 4 timpi: inspiratie pauza expiratie pauza.7.Biot ciclurile de respiratie sunt intrerupte de apnee cu durata intre 10 12 secunde; reprezinta respiratia agonica constituind stadiul preletal.8.Bauchut ciclurile de respiratie sunt inversate, inspiratia prelungindu-se iar expiratia devenind mai mica.9.Dispnee de efort in timpul efortului prin perturbarea circulatiei pulmonare apare saturatia insuficienta a organismului cu oxigen.10.Dispnee permanenta respiratie deficitara permanenta, determinata de insuficienta cardiaca avansata, pneumotorax.11.Dispnee de decubit pacientul nu poate sta culcat fiind obligt sa adopte pozitia sezand.12.Dispnee paroxistica este reprezentata prin accese respiratorii repetate ziua / noaptea.dispnee matinala cauzata de contractia spastica a branholelor cu timp expirator mai ingreunat.dispnee vesperala cauzata de insuficienta ventricolului stang.respiratie profunda respiratie cu presiune pozitivaadica cu buzele stranse.respiratie diafragmatica consta in amplificarea rolului diafragmului in procesul respirator.Respiratie normala pe minut 16 20 respiratii / minut.ADMINISTRAREA MEDICAMENTELORADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR PE CALE ORALAAdministrarea medicamentelor peroral constituie calea naturala de administrare a acestora cu resorbtie la nivelul mucoasei bucale si a mucoasei digestive.Prezentare farmaceutica:1.Forma lichida: ceaiuri, siropuri, infuzii, decocturi, emulsii, extracte, uleiuri, tincturi, solutii.2.Forma solida: tablete, comprimate, drajeuri, capsule, granule, prafuri.MOD DE ADMINISTRAREMedicamente lichidecu pahare gradate pentru a masura doza unicacu pipete pentru tincturi, extractecu lingura pentru solutii, infuzii, decocturi, uleiurimedicamentele ce sedimenteaza se agita inainte de utilizareceaiurile se prepara proaspatDozeT1 lingura = 15 g apa; 20 g sirop; 12,5 g ulei1 lingurita = 5 g apa; 6,5 g sirop; 4,5 g ulei1 pahar apa = 200 g apa1 ceasca cafea = 50 g apa.Medicamente solideGranulele se administreaza cu lingurita;Tabletele, capsulele, comprimatele sau drajeurile ca atare;Prafurile sunt administrate pe limba pacientului si sunt inghitite cu ceai, limonada, lapte, apa.Contraindicatii(nu se administreaza atunci cand):-sunt inactive sau descompuse de sucurile digestive;-este necesar a se obtine efect rapid;-au efect iritant asupra mucoasei gastrice;-refuz din partea pacientului;-calea digestiva nu asigura resorbtia;-interventii chirurgicale la nivelul tubului digestiv;-afectiuni ale mucoasei bucale sau mucoaselor digestive;-lipsa reflexului de deglutitie atat pentru solide cat si pentru lichide;-evitarea sistemului venei porte.RECOLTAREA ANALIZELORModificarile organismului din punct de vedere morfologic, fiziologic, biochimic sunt evidentiate prin examinarile de laborator ale produselor biologice si patologice, completand simptomatologia afectiunilor cu elemente si alte obiective.Obtinerea unor rezultate de laborator obiective si de ajutor pretios depinde de:-recoltarea produselor-efectuarea analizelor.Recoltarea produselor este prescrisa de medic in functie de:-urgenta medicala-conduita terapeutica-conduita profilactica-prognostic-cercetare stiintificaExamenele minimale de neinlocuit reprezentand cele trei examene morfotinetoriale sunt:-examenul sangelui-examenul sedimentului urinar-examenul produselor patologice care provin din sau de lafocarele infectioase.1.Examenul sangelui:Valori admise

Laborator biochimieValori minimeValori maxime

uree-15mg/dl45

creatinina-0,5mg/dl1,4

trigliceride-30mg/dl170

acid uric-2,5mg/dl7,5

glicemie-65mg/%110

colesterol-130mg/dl270

magneziu-1,6mg/dl2,3

calciu-8,3mg/dl10,2

GOT-15,46u/l46

GPT-9u/l66

blirubina totala-0,2mg/dl1,3

sodiu-135mg/dl145

ptasiu-3,5mm/l5

fier-50ug/dl170

Laborator hematologieValori minimeValori maxime

hemoglobina-12,1g/dl17,2

leucocite-4300ul10.800

eritrocite-3,9mii/ul5,7

linfocite-12%50

eozinofile-1%4

bazofile-0%2

hematoerit-37%50,3

trombocite-1h150mii/ul450

VSH-3mm/1 h12

Timp Qwik-10,7sec.13,0

INR-0,801,20

APTT-21sec.27

fibrinogen-200mg/dl400

2.Examenul sedimentului urinarLaborator biochimieExamen urina

densitate-1002 1030

PH-5 6

nitriti-negativ

proteine-< 30 mg/dl

glucoza-< 50 mg/dl

corpi cetonici-negativ

urobilinogen-normal

bilirubina-negativ

Sediment: rare celule epiteliale, relativ frecvente celule epiteliale rotunde, rare leucocite.Laborator bacteriologieurocultura- negativaProba Addis-hematii- intre 1.000.000 si 500.00 / 24 ore-leucocite- intre 2.000.000 si 1.000.000 / 24 ore-cilindri- pana la 5000 /24 ore.Proba BK urina3.Examenul produselor patologiceLaborator Microbiologiehemoculturaexudat faringian si exudat nazalexamen coproparazitologic si coproculturaexamen sputaexamenul lichidului gastrointestinalexamenul secretiilor purulente.CAPITOLUL VIPREZENTAREA CAZURILORSTUDIU DE CAZ ICOXARTROZA PRIMARA DREAPTANume:TanasePrenume:MarinVarsta:57 aniStare civila: casatoritOcupatie:mecanic autoAdresa:Str. Iliada, Nr. 3, Sector 5, BucurestiData internarii:20.01.2008Diagnostic:Coxartroza primara dreaptaIstoricul bolii:pacientul in varsta de 57 ani se interneaza pentru tratament, recuperator. Pacientul acuza dureri in pozitia de ortostatism, greutate la deplasare, impotenta functionala, durere inghinala cu iradire pe fata anterioara a coapsei drepte.Motivele internarii: deficit de deplasare, limitarea miscarilor active, nu poate incrucisa picoarele, anxietate.Antecedente heredo colaterale: neagaAntecedente personale (fiziologie si patologie): TBC pulmonar din 1998, hernie inghinala operata in 2001.Conditii de viata si de munca:buneExamen fizic:inaltime 1,75 m, greutate 80 Kg.Sistem aganglionar:nepalpabilTegumente si mucoase:normal colorateObiective terapeutice:inlaturarea dureriiposibilitatea de deplasare normalainlaturarea anxietatiiefectuarea corecta a exercitiilor fizice medicale sub supraveghere.Analize laborator:Glicemie:110 mg/dlUree:26 mg/dlTGO:46 u.i./lTGP:28 u.i./lHLG:Hb= 12,8 g/dl, HT =39 g/dlHDL colesterol:120 mg/dlNEVOIA FUNDA-MENTALAPROBLEMASURSA DEDIFICULTATEOBIECTIVEINTERVENTII DELEGATEINTERVENTII AUTONOMEEVALUARE

1234567

1.Nevoia de a respira si a avea o buna posturadificultate in a respiramodificari respiratoriisa aiba o buna respiratiela indicatia medicului se administreaza oxigenoterapie si repaos la patmasor functiile vitale ale pacientului, aerisesc salonul, ajut bolnavul sa se aseze intr-o pozitie confortabilain decurs de 3 zile bolnavul are o respiratie normala,17 res./min, torace normal, fara raluri.

2. Nevoia de a bea si a mancaalimentatie insuficienta cantitativ si calitativinapetenta, ingestie de lichide insuficientecombaterea inapetentei, hidratare corespunzatoareAdministrarea la indicatia medicului perfuzie cu 5% glucoza si ser fiziologic pentru echilibrarea hidro-electroliticama asigur ca pacientul are un regim alimentar hipercaloric si hiperglucidic.bolnavul respecta regimul prescris

3. Nevoia de a eliminaconstipatiedificultate in a defeca scaune tari si rarenormalizarea tranzitului intestinaladministrarea de purgative la indicatia medicului- ciocolax 3 tb./zi- ulei de ricinurmaresc scaunele si frecventa lorse reia tranzitul intestinal

1234567

4. Nevoia de a se misca si a avea o buna posturagreutate in miscareLimitarea miscarilor datorita durerilor la mobilizaresa nu mai prezinte durerela indicatia medicului administrez: MOVALIS 2 tb./zi si masaj in zona dureroasa cu IBUPROFEN GELeducarea pacientului pentru a-si pastra o pozitie corecta, ajut pacientul sa-si pas-treze tonusul mus-chilor prin miscari pasive si active.obiectiv nerealizat datorita durerilor persistente

5. Nevoia de a dormi si a se odihniSomn dificitar datorita durerilor- treziri frecvente- epuizare- astenie,- oboseala- nelinisteindepartareaasteniei,oboselii si anelinistiila indicatia medicului administrez DIAZEPAM1 tb./searama asigur sa aiba o odihna corespunza-toare fara epuizare psihicade 2 seri pacientul se odihneste in liniste si nu mai prezinta dureri nocturne.

6. Nevoia de se imbraca si a se dezbracagreutate in a se imbraca si dezbracamobilitatea membrului inferiorsa se poata imbraca si dezbraca singur-ajut pacientul sa se imbrace si sa se dezbrace si ii asigur intimitatea corespunzatoare.-

1234567

7. Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normalepacientul nu prezinta temperatura crescuta-sa aiba temperatura in limite normalela indicatia medicului masor temperatura pacientuluiii explic pacientului necesitatea de a-si pastra temperatura in limite normaletemperatura este in limite normale

8. Nevoia de a fi curat, ingrijit si a pastra tegu-mentele curatepacientul prezinta tegumente normal coloratepacientul nu prezinta o dificultate referitor la propria igienanu prezinta leziuni ale pielii, are o igiena in stare buna-ma asigur ca pacientul respecta reguli de igiena proprieigiena proprie adeguata.

9. Nevoia de a evita pericoleledurereagitatienelinisterisc de accident si de complicatiipacientul sa nu mai prezinte dureri la nivelul articulatiiloradministrez la indicatia medicului NOVALIS 3 tb./zi DIUAZEPAM1 tb. /zi ROMERGANma asigur ca pacientul nu prezinta risc de accidentare-

1234567

10. Nevoia de a comunica-----bolnavul este o persoana comunicativa sociabila, comunica cu personalul medical

11. Nevoia de a actiona conform propriilor credinte si valori-----bolnavul este o persoana credin-cioasa si participa la serviciul religios

12. Nevoia de a fi preo-cupat in vederea realizariidificultate de a se realizaincapabilitatea de a-si termina problemelerecapatarea increderii in propria persoana-discut cu familia si ii explic ca pacientul are nevoie de sprijinul familiei si incredere-

13. Nevoia de a se recrea-----pacientul are propriile saleactivitati recreative

1234567

14. Nevoia de a invata sa-si pastreze sanatateacerere de informatiicunostinte insuficiente asupra boliii si a diagnosti-cului medicalsa aiba cunos-tinte suficiente despre diagnos-tic si despre satisfacerea propriilor sale nevoi-ii explic ca sanatatea este cea mai importanta si este bine sa citeasca si saacumuleze cunostinte referitoare la nevoile sale.bolnavul este preocupat de starea de sanatate si incearca sa se ingrijeasca

Recomandari la externare:evitarea ortostatismuluiefectuarea de exercitii fizicepastrarea greutatii corporaleregim hipocaloric si hipoglicemicRevine la control peste 2 luniSTUDIU DE CAZ IICOXARTROZA SECUNDARA INSTALATA SI NEOPERATANume:IliePrenume:MariaVarsta:52 aniStare civila: casatorita, 3 copiiOcupatie:pensionara pe caz de boalaAdresa:B-dul Magheru, nr. 7, BucurestiData internarii:01.02.2008Diagnostic:Coxartroza secundara instalata si neoperataIstoricul bolii:pacienta in varsta de 52 ani cunoscuta cu coxartroza se interneaza pentru investigatii si tratament.Motivele internarii: durere, imobilitate dificultate la mers.Antecedente heredo colaterale: mama - diabetAntecedente personale (fiziologie si patologie):Menarha- 13 aniNasteri:3, avort 1Instalarea menopauzei la 48 aniConditii de viata:buneExamen fizic:inaltime: 1,55 m,Greutate: 67 Kg.La internare:Tegumente si mucoase normal colorate, sistem ganglionar nepalpabil.Aparat respirator: normal functionabilnu prezinta alte afectiuniObiective terapeutice:combaterea dureriimiscare adequatainlaturarea starii de anxietate.Analize laborator:Glicemie:109 mg/dlUree:24 mg/dlHL:13,6 mg/dlCalciu:6,8 mg/dlTGO:36 u.i./lTGP:24 u.i./lVSH:12 mm/hColesterol:205 mg/dlNEVOIA FUNDA-MENTALAPROBLEMASURSA DEDIFICULTATEOBIECTIVEINTERVENTII DELEGATEINTERVENTII AUTONOMEEVALUARE

1234567

1.Nevoia de a respira si a avea o buna postura----masor functiile vitale si constat ca sunt in limite normalepacienta are o buna respiratie si nu prezinta modificari

2. Nevoia de a bea si a manca------

3. Nevoia de a eliminaunaoara constipatiemiscari limitatenormalizarea tranzitului intestinaladministrarea de purgative si clisma la indicatia mediculuima asigur ca a avut scaune regulatese reia tranzitul intestinal

1234567

4. Nevoia de a se misca si a avea o buna posturaimobilitate postura neadegvatadificultate de a sta in ortosta-tism timp indelungat , absenta activitatilor fizicereluarea mobilitatiila indicatia medicului urmeaza tratament fizical-kinetic cu caldura locala pentru relaxarea musculatu-rii si scaderea durerii, masaj mecanic vibrator si exercitii pentru crestrerea mobilitatii avand ca principiu refacerea functiei solduluima asigur ca bolnava participa la sedintele fizical-kinetice si continui masurarea functeii vitale.-

5. Nevoia de a dormi si a se odihniepuizare datoritadurerilor si insomnieioboseala, dificultate de a dormiinlaturarea insomniei si a oboseliila indicatia medicului se continua trata-mentul fizical-kinetic si administrez MEDAZEPAN2 tb./ziasigur un climat adecvat in salon, o ajut sa gaseasca o pozitie cat mai confortabila.-

1234567

6. Nevoia de se imbraca si a se dezbracadificultate in a se imbraca si dezbracagreutate in miscare datorita imobilitatii membrului membrului inferiorinlaturarea dure-rii si posibilita-tea satisfacerii nevoii dease imbraca si dezbracase continua trata-mentul fizical-kinetic la indicatia medicului cu masaj vascular al membrului, masaj antialgic in puseu si executare demiscari prin flexie si extensie precum si adminis-trarea de medica-mente antialgice-administrrarea tratamentului conform prescriptiei-masor temperatura, TA si pulsulbolnava incepe sa-si recapete mobilitatea membrului

7. Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale---se continua medicatia prescrisa si tratament fizical-kinetic--

1234567

8. Nevoia de a fi curat, ingrijit si a proteja tegu-mentele si mucoaseledezinteres fata de masurile de igienarefuzul de a indeplini regulile de igienareeducarea pacientei pentru a avea o buna igiena-ajut pacienta sa-si faca toaleta, sa fie curata si ii spun ca igiena este foaret importantapacienta are o buna igiena si continua tratamentul

9. Nevoia de a evita pericoleleiritabilitate, miscari ingreunate, pierderea integritatii de sine,. Anxietatedurerea, pierderea negatica a propriului corp si a functiilor saleinlaturarea dure-rii, inlaturarea sentimentului de frustare, inlaturarea anxietatiise administreaza conform prescriptiei ANXIAR, 2 tb/zi, CALMEPAN 2 tb/zi; se continua tratamentul fizical-kinetic cu frictiuni pe punctele dureroase si mers pe bicicletaadministreaz medicatia prescrisa si sfatuiesc pacienta sa-si recapete increderea in sine.pacienta pezinta diminuarea durerii si mobilitate crescuta

1234567

10. Nevoia de a comunicasinguratateaparenta trista si izolare de anturaj si mediureintegrarea in mediul social si familialse continua tratamentul si exercitiile cu perna electrica si masaj umed decontracturant precedat de termoterapiecontinui tratamentul si masor functiikle vitale pe care le notez in foaia de observatie-

11. Nevoia de a actiona conform propriilor credinte si valorianeliniste fata de semnificatia propriei existentegrija fata de sensul vietii si al mortiiindepartarea sentimentului de culpabilitatela indicatia medicului conduc pacienta la un consult psihologicincerc sa o fac sa-si capete incredere in prorpia persoana si sa-si reia activitatile religioase-

12. Nevoia de a fi preo-cupat in vederea realizariiDevalorizaresentiment de incopetenta si respingere de catre ceilalti-se continua tratamen-tul medicamentos cu ANXIAR, , CALMEPANmasaj prin tehnica Cyriaxvorbesc cu familia carora le explic problema pacientei si ii rog sa discute cu ea pentru a o sustine in ceea ceisi dorestepacienta nu mai prezinta dureri accentuate

1234567

13. Nevoia de a se recreadezinteres in indeplini-rea activita-tilor recreativerefuzul de a participa la activitati recreative-participarea la activitati recreative---pacientul are propriile saleactivitati recreative

14. Nevoia de a invata sa-si pastreze sanatateadificultate de a invatadificultatea de a intelege informatiapacienta sa aiba minmul de cunostinte referitoare la pastrarea propriei sanatatiMedicul decide intreruperea trata-mentului medical si a exercitiilor fizical-kinetice considerand pacienta reabilitataii explic pacientei necesitatea pastrarii propriei sanatatipacienta este reabilitata si poate fi externata

Recomandari la externare:esa-si mentina greutatea corporala normala sau chiar sub valorile obisnuitesa evite statul prelungit in ortostatismsa evite mersul prelungit pe josodihna sau repaosul se vor face in decubit si nu pe fotoliu sau scauneevitarea incaltamintei inalteRevine la control peste 3 luniSTUDIU DE CAZ IIIARTROZA + ARTRITA STANGANume:CranguPrenume:StelicaVarsta:51aniStare civila: casatorit, 1 copilOcupatie:operator calculatorAdresa:Str. Arad, Nr. 3, BucurestiData internarii:15.12.2007Diagnostic:Artroza + artrita stangaIstoricul bolii:bolnavul in varsta de 51 ani se prezinta la camera de garda cu durere inghinalacu iradire pe fata anterioara a coapsei, acuza durere la mers, mers ingreunat, iar in urma investigatiilor i s-a pus diagnosticul de artroza + artrita stanga.Motivele internarii: deficit de deplasare, dureri la mers si la miscari, mobilitate scazuta a membrului stang.Antecedente heredo colaterale: tatal decedat de cancer bronhopulmonar cumetastaze osoase.Mama: reumatism poliarticular acut (RPA).Antecedente personale (fiziologie si patologie):amigdalectomie la 26 aniruptura de piramida nazala la 28 aniapendicectomie la 29 ani.Conditii de viata si de munca:buneExamen fizic:inaltime 1,80 m,greutate 103 Kg.Examen radiologic osteocreloza marginala si ingustarea spatiului interarticular in urma disfunctiei de cartilaj.TA = 16,6Puls = 94Respiratiii / minut = 22Examen aparate : normalTegumente si mucoase normaleSistem ganglionar nepalpabil.Obiective terapeutice:combaterea dureriiscaderea TAscadere ponderalaAnalize laborator:VSH:19 mm/hHL:13,5 g/dlTGO:41 u.i./lTGP:36 u.i./lAcid uric:4,3 mg/dlColesterol:380 mg/dlTrigliceride:208 mg/dlFibrinogen:285 mg/dlGlicemie:101 mg/dlNEVOIA FUNDA-MENTALAPROBLEMASURSA DEDIFICULTATEOBIECTIVEINTERVENTII DELEGATEINTERVENTII AUTONOMEEVALUARE

1234567

1.Nevoia de a respira si a avea o buna posturascaderea TAmodificari cardiacescaderea TA pana la limite fiziologicela indicatia medicului se administreaza antihipertensiv: CAPTOPRIL 2 tb. /zi- masurarea functiei vitale- aerisirea salonului, - - assezarea bolnavu-lui in pozitie confortabilain decurs de 5 zile TA incepe sa scada

2. Nevoia de a bea si a mancapofta exagerata de mancaredeficit metabolicpacientul sa aiba aport caloric scazutadministrearea la indicatia medicului regim hipocaloric, hipoglucidic, hipolipidicasigur un regim alimentar echilibrat, exercitii fizice si suprimarea alcolului si hidratare normalabolnavul respecta regimul prescris

3. Nevoia de a eliminaconstipatiedificultate in a defeca scaune tari si rarenormalizarea tranzitului intestinaladministrarea de purgative la indicatia medicului- ciocolax 3 tb./ziurmaresc scaunele si frecventa lorse reia tranzitul intestinal

1234567

4. Nevoia de a se misca si a avea o buna posturagreutate in miscaremobilitate greoaie a membrului inferior, execs ponderalscaderea in greutate si combatarea imobilitatiila indicatia medicului se face masaj general, sauna si exercitii fizicesupraveghez efectuarea corecta si constanta a exercitiilor fizicepacientul nu mai oboseste foarte repede

5. Nevoia de a dormi si a se odihnidificultate in a se odihnidurere, insomnii, somn agitat cu treziri frecventeinlaturarea insomniei, combaterea dureriila indicatia medicului se administreaza oral ROMERGAN 2 tb/zi si continua masajul si sauna terapeuticaadministrez medicatia prescrisa-

6. Nevoia de se imbraca si a se dezbracaneindema-narea de a se imbraca si dezbracadificultatea de a se imbraca si dezbracasa se poata imbraca si dezbraca singur si fara problemese continua tratamentul prescris de medicajut pacientul sa se imbrace si sa se dezbrace, deoarece din cauza durerii ii este greu si ii explic ca trebuie sa adopte o pozitie optima, pentru a-si satisface aceasta nevoie singur-

1234567

7. Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normaleusoara hipotermieamorteli si furnicaturi ale extremitatilor datorate inflamarii articulatieiindepartarea hipotermiei si revenirea la temperatura normala a corpuluila indicatia medicului administrez antiinflamatoare: KETOPROFEN2 tb/zi si masaj cu DICLOFENAC gel precum si sticle cu apa caldaajut pacientul sa gaseasca pozitia optima in pat, aeri-sesc salonul, asigur confort termic, supraveghez si notez in foaia de observatie: temperatura, TA si pulsdupa 24 ore pacientul perezinta temperatura normala

8. Nevoia de a fi curat, ingrijit si a pastra tegu-mentele curatealterarea tegumentelor si mucoaselorrosata si eriteniindepartarea eritemului si a roselii de pe fata anterioara a coapseila indicatia medicului administrezNOVALIS 2 tb/zi si aplic unguent cu KETOPROFENajut pacientul sa schimbe pozitia, sa se ridice pentru a evita aparitia eventualelor escare de decubit sau plagipacientul nu prezinta escare si eritemul nu mai este accentuat

1234567

9. Nevoia de a evita pericoleledurere, astenie si risc de accidentaredeplasare greoaie si teama dea nu se accidentadiminuarea durerii si astenieiadministrez la indicatia emdicului ROMERGAN 1 tb./zi si conduc pacientul pentru efectuareatrataemntului cu curenti dinamici pentru relaxarea musculaturii membruluima asigur ca pacientul nu se deplaseaza in zone in care ar putea suferii accidentrari si supraveghez in continuare functiile vitale si le notez in foaia de observatiinu prezinta risc de accidente

10. Nevoia de a comunicacomunicare ineficacedificultate de a se concentra din cauza durerii accentuatealmarea durerii si comunicarea cu pacientulcontinua tratamentul prescris de medic atat cel medicamentos cat si cel cu curenti dinamicidiscut cu familia si le explic lipsa de interes in a comunica si ii rog sa accepte sa-i inteleaga suferinta-

1234567

11. Nevoia de a actiona conform propriilor convingeri si valori si a-si practica religiadificultatea de a actiona dupa cre-dintele si valorile sale si a-si practica activitatea religioasaamaraciune, incapacitatea de a-si practica propria religieposibilitatea practicarii propriei religiicontinua tratamentul prescrisajut pacientul sa se deplaseze cu ajutorul scaului cu rotile in Biserica din curtea spitalului pentru a participa la slujbe si a avea in continuare incredere in credinta de care da dovada-

12. Nevoia de a fi preo-cupat in vederea realizariidevalorizaresentiemnt de incompetentasa se obisnuiasca cu starea de sanatate actuala si sa se reintegreze in societatecontinua tratamentul, masajul si gimnastica si se recomanda consult psihologicconduc pacientul la psiholog pentru a sta de vorbba si ma asigur ca isi continua masajele si gimnasticapacientul pare multumit de dicutia cu psiholo-guil dorind sa mai vina si nu mai este asa de depresiv

13. Nevoia de a se recrea---adimistrezin continuaremedicatia-pacientul este activ si participa la activitati recrea-tive alaturi de ceilalti pacienti.

1234567

14. Nevoia de a invata sa-si pastreze sanatateacunostinte insuficiente-pacientul doreste sa stie cat mai multe despre sanatatea si diagnosticul saumedicul decide oprirea tratamentului si externarea pacien-tului, considerand ca starea sa de sanatate i-o permite si da pacientului informatii referitoare la diagnos-ticul sau pentru a-l intelege mai bine.vorbesc cu familia si ii rog sa-i fie alaturi, sa-l sprhjine si sa-l inteleaga, precum si sa-l ajute in tot ceea ce doreste sa facapacientul prezinta o stare de sanatate buna, analize bune, si este externat urmand sa revina la control peste 3 luni

La externare i se recomanda:esa continue tratamentul balnear la Eforie Nordsa evite statul indelung in picioaresa evite eforturile ce ar putea sa-i solicite prea mult piciorulLa examinare pacientul nu mai prezinta dureriCAPITOLUL VII.CONCLUZIICoxartroza este una dintre cele mai frecvente boli care afecteaza populatia varstnica, cu precadere cea feminina.In fina1, putem spune ca scopul tuturor formelor de tratament este intreruperea lantului evolutiv patogenic al artrozei pentru crearea conditiilor de regenerare articulara.Actiunile terapeutice vizeaza suprimarea durerii si a contracturii musculare, cauze ale limitarii amplitudinii miscarilor.Trebuie mentionat de la inceput, ca pana in prezent, nici un tratament conservator, ortopedic, fizioterapeutic sau medicamentos, nu are pretentia de a vindeca coxartroza, sau a-i stabiliza evolutia, care inevitabil, va merge spre o agravare pregresiva.Prescriptiile igienico-dietetice, sunt indispensabile pentru toate formele, etiologice, de coxartroza, tuturor stadiilor evolutive ale leziunilor, valabile atat pentru pacientii operati cat si pentru recalcitranti.Ele se rezuma la:-evitarea obezitatii;-evitarea oboselii articulare, prin evitarea ortostatismului, a mersului prelungit, a purtarii de greutatii. Folosirea bastonului sau a unei carje, este nu numai utila, dar si inteleapta;-mentinerea unei mobilitati articulare maxime, prin gimnastica zilnica, in decubit, prin folosirea bicicletei si pe cat posibil practicarea inotului.Utilizand metodele si tehnicile de recuperare expuse in lucrarea de fata, bolnavii au sansa ameliorprii evidente a bolii, a reintegrprii in viata familiala, profesionala si sociala.BIBLIOGRAFIEAlbu Roxana Maria-Anatamiasi fiziologia omului, Editura Corint,Bucuresti, 1982Berlescu E.-Dictionar enciclopedic de balneoclimatologie,Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti,1982Borundel Corneliu-Manual de medicina interna, Editura All,Bucuresti, 1995Crangulescu N. (coord.)-Medicina interna, Editura Stiintifica si Tehnica,Bucuresti, 1998Ionescu Adrian-Masajul, Editura All, Bucuresti, 1994Ivan Sabin-Masajul pentru toti, Editura Coresi, Bucuresti,2000Maru V.- Masaj si kinoterapie, Editura Sport Turism,Bucuresti, 1983Nestor Remus-Diagnosticul bolilor reumatismale, EdituraMedicala, Bucuresti, 1972Radulescu Andrei-Electroterapie, Editura MedicalaSidenco Elena Luminita-Bilantul articular si muscular, Editura APP,Bucuresti, 1999Sbenghe Tudor-Bazele teoretice si practice ale kinetoterapiei,Editura Medicala, Bucuresti, 1999Soare Mihaela-Hidrotermoterapie, curs, Colegiul sanitar'Carol Davila'Suteanu Stefan-Bolile aparatului locomotor, Editura MedicalaTeoderescu Dem-Mic atlas de anatomie umana, Editura Didacticasi Pedagogica, Bucuresti, 1999XXX-Noul atlas de anatomie umana, Editura Aquila,1993, Oradea