Aspecte Teoretice Ale Conceptelor de Egalitate Discriminare Si Minoritate

10
O etapă esenţială în procesul de definire al egalităţi de şanse a constituit-o înţelegerea faptului că viaţa femeilor şi a bărbaţilor este diferită din punct de vedere biologic. Femeile şi bărbaţi, teoretic, au aceleaşi drepturi şi obligaţi în viaţa profesională, publică şi în viaţa de familie, privată. În acest sens, nu trebuie făcută nicio diferenţă între bărbat şi femei. Ne naştem bărbat sau femei fără să decidem noi acest lucru şi de aceea oportunităţile de a ne dezvolta în viaţă şi de a ne afirma că persoane autonome nu trebuie să fie diferite. În acest sens trebuie să arătăm că pentru aceeaşi muncă depusă de un bărbat şi de o femeie, este incorect că bărbatul să primească un salariu mai mare doar pentru că este” bărbat” şi munca lui este considerată mai valoroasă, iar pentru femeie nu se admite automat că treburile casei, care sunt în marea majoritate în sarcina ei, nu reprezintă tot o muncă prestată. În concepţia tradiţionala femeia trebuie să aibă grijă de spaţul domestic şi de copii, iar bărbatul să întreţină familia din punct de vedere material. Legea 202/2002 a prevăzut înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Egalitatea de șanse între Femei și Bărbaţi ca principală autoritate publică abilitată să promoveze principiul egalităţii de șanse și de tratament între femei și bărbaţi, și să asigure integrarea activă a problematicii de gen în politicile? I programele naţionale. Aceasta era prevăzută să funcţioneze ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Muncii, Familiei și Egalităţii de șanse. Agenţia evaluează și avizează planurile de acţiune pe care celelalte autorităţi publice sunt obligate să le elaboreze semestrial. Atât în politică de gestiune a resurselor umane cât şi în politicile specifice domeniului de activitate. Către ea sunt raportate anual progresele obţinute de fiecare autoritate, ea elaborând la rândul ei analize şi rapoarte privind participarea femeilor şi bărbaţilor la activitatea decizională, în administraţia publică, la nivel central şi local, în sfera economică socială şi politică. Evident că nicio persoană nu trebuie să fie exclusă din anumite profesii doar pentru că este bărbat sau femeie. Dincolo de trăsăturile naturale, biologice ale femeilor şi bărbaţilor, rolurile sociale ale femeii şi bărbatului trebuie apreciate cu aceeaşi unitate de măsură, respectiv cea a valorii pe care aceştia o creează. Astfel, femeile şi bărbaţii au aceleaşi drepturi, obligaţi şi oportunităţi cu privire la obţinerea unui loc de muncă, implicarea în gospodărie şi creşterea copiilor, participarea la viaţa politică, sindicala, culturală, la activităţi comunitare.

description

Here is a work ,it s about the concept of the equality

Transcript of Aspecte Teoretice Ale Conceptelor de Egalitate Discriminare Si Minoritate

O etap esenial n procesul de definire al egaliti de anse a constituit-o nelegerea faptului c viaa femeilor i a brbailor este diferit din punct de vedere biologic. Femeile i brbai, teoretic, au aceleai drepturi i obligai n viaa profesional, public i n viaa de familie, privat. n acest sens, nu trebuie fcut nicio diferen ntre brbat i femei. Ne natem brbat sau femei fr s decidem noi acest lucru i de aceea oportunitile de a ne dezvolta n via i de a ne afirma c persoane autonome nu trebuie s fie diferite. n acest sens trebuie s artm c pentru aceeai munc depus de un brbat i de o femeie, este incorect c brbatul s primeasc un salariu mai mare doar pentru c este brbat i munca lui este considerat mai valoroas, iar pentru femeie nu se admite automat c treburile casei, care sunt n marea majoritate n sarcina ei, nu reprezint tot o munc prestat. n concepia tradiionala femeia trebuie s aib grij de spaul domestic i de copii, iar brbatul s ntrein familia din punct de vedere material.Legea 202/2002 a prevzut nfiinarea Ageniei Naionale pentru Egalitatea de anse ntre Femei i Brbai ca principal autoritate public abilitat s promoveze principiul egalitii de anse i de tratament ntre femei i brbai, i s asigure integrarea activ a problematicii de gen n politicile? I programele naionale. Aceasta era prevzut s funcioneze ca organ de specialitate al administraiei publice centrale, cu personalitate juridic, n subordinea Ministerului Muncii, Familiei i Egalitii de anse. Agenia evalueaz i avizeaz planurile de aciune pe care celelalte autoriti publice sunt obligate s le elaboreze semestrial. Att n politic de gestiune a resurselor umane ct i n politicile specifice domeniului de activitate. Ctre ea sunt raportate anual progresele obinute de fiecare autoritate, ea elabornd la rndul ei analize i rapoarte privind participarea femeilor i brbailor la activitatea decizional, n administraia public, la nivel central i local, n sfera economic social i politic.Evident c nicio persoan nu trebuie s fie exclus din anumite profesii doar pentru c este brbat sau femeie. Dincolo de trsturile naturale, biologice ale femeilor i brbailor, rolurile sociale ale femeii i brbatului trebuie apreciate cu aceeai unitate de msur, respectiv cea a valorii pe care acetia o creeaz. Astfel, femeile i brbaii au aceleai drepturi, obligai i oportuniti cu privire la obinerea unui loc de munc, implicarea n gospodrie i creterea copiilor, participarea la viaa politic, sindicala, cultural, la activiti comunitare.Organizaia Naiunilor Unite, dezvoltnd principiile fundamentate n Declaraia Universal a Drepturilor Omului, care prevede la art.21 ca: Orice persoan are dreptul de a lua parte la conducerea treburilor publice ale trii sale, fie direct, fie prin reprezentani liber alei. Orice persoan are dreptul de acces egal la funciile publice din ara s., adopta, la 20 decembrie 1952, Convenia privind drepturile politice ale femeii.Legea cadru care reglementeaz egalitatea de gen o reprezint Legea 202/2002, republicat n 2007 consacrata promovrii egalitii de anse ntre femei i brbai, n vederea eliminrii tuturor formelor de discriminare pe criteriul de sex. Art. 1 alin. 2 definete egalitatea de anse i de tratament ntre femei i brbai ca fiind luarea n considerare a capacitilor, nevoilor i aspiraiilor diferite ale persoanelor de sex masculin, i respectiv feminin i tratamentul egal al acestora. Art. 2 enumer domeniile n care se aplic msurile pentru promovarea egalitii de anse ntre femei i brbai: domeniul muncii, educaiei, sntii, culturii i informrii, politicii, participrii la decizie, furnizrii i accesului la bunuri i servicii, precum i n alte domenii reglementate prin legi speciale.

Constitutia consacr nc din primele sale articole principiul egalitii. Astfel, n articolul 4 intitulat Unitatea poporului i egalitatea ntre ceteni n alin. 2 se afirm c Romnia este patria comun i indivizibil a tuturor cetenilor si, fr deosebire de ras, de naionalitate, de origine etnic, de limb, de religie, de sex, de opinie, de apartenen politic, de avere sau origine social. n art. 16 (Egalitatea n drepturi) alin. 1 din Constituie se prevede c: Cetenii sunt egali n faa legii i a autoritilor publice, fr privilegii i fr discriminri iar n alin. 3 este garantat egalitatea de anse ntre femei i brbai n ceea ce privete ocuparea funciilor i demnitilor publice, civile sau militare. Articolul 41 (Munca i protecia social a muncii) alineatul 4 consacr principiul nediscriminrii pe criteriul genului n ceea ce privete remunerarea i prevede ca la munc egal femeile au salariu egal cu brbaii. Codul Muncii Legea nr. 53/2003 cu modificrile i completrile ulterioare n articolul 5 alineatul 1 statueaz c n cadrul relaiilor de munc funcioneaz principiul egalitii de tratament fa de toi salariaii i angajatorii. n alineatul 2 al aceluiai articol sunt enumerate criteriile pe care pot fi ntemeiate acte de nclcare a principiului egalitii, acestea fiind sex, orientare sexual, caracteristici genetice, vrsta, apartenena naional, ras, culoare, etnie, religie, opiune politic, origine social,handicap, situaie sau responsabilitate familial, apartenena sau activitate sindical. OUG. 55/2006 a introdus un nou alineat la art. 6 care prevede c pentru munca egal sau de valoare egal este interzis orice discriminare bazat pe criteriul de sex cu privire la toate elementele si condiiile de remunerare.[footnoteRef:1] [1: Constituia Romniei]

Egalitatea de anse n legislaia european Universalitatea dreptului la egalitate i a proteciei mpotriva discriminrii Egalitatea de gen drept fundamental n cadrul Consiliului Europei i al Uniunii Europene Tratatul de la Roma (1957) - principiul remunerarii egale pentru munca egala Tratatul de la Amsterdam (1997) - principiul nediscriminaii pe criteriu de sex Carta drepturilor fundamentale ale UE (2000) - interzice discriminarea pe motive de sex Directiva 76/207/CEE - principiul egalitii de tratament dintre femei i brbai n ceea ce privete accesul la ncadrarea ea n munc, la formarea i la promovarea profesional, precum i condiiile de munc Directiva 86/613/CEE - principiul egalitii de tratament ntre femei i brbai care desfoar activiti independente, inclusiv agricole precum i protecia maternitii; abrogata de Directiva 2010/41/UE a Parlamentului European i a Consiliului din 7 iulie 2010 privind aplicarea principiului egalitii de tratament intre brbaii i femeile care desfoar o activitate independenta Directiva 92/85/CEE - introducerea de msuri pentru promovarea mbunatirii securitii i a sntii la locul de munc n cazul lucrtoarelor gravide, care au nscut de curnd sau care alpteaz Directiva 2000/78/EC - de creare a unui cadru general n favoarea egalitii de tratament n ceea ce privete ncadrarea n munc i ocuparea forei de munc; definiia discriminrii directe i indirecte Directiva 2006/54/CE - principiul egalitii de anse i al egalitii de tratament ntre brbai i femei n materie de ncadrare n munc; denumit i directiva de reformare ntruct a simplificat i modernizat cadrul legislativ existent Comunicarea Comisiei Europene intitulata Foaia de parcurs pentru egalitatea ntre femei i brbai 2006-2010 - 6 axe prioritare de aciune n UE n domeniul egalitii de gen Directiva 2010/18/EU de punere n aplicare a Acordului-cadru revizuit privind concediul pentru creterea copilului (JO L 68, 18.3.2010, p. 13) Carta femeilor (2010) - cinci domenii prioritare de aciune Strategia pentru egalitate ntre femei i brbai 2010-2015.[footnoteRef:2] [2: Conventia privind Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale , Roma 4 noiembrie 1950.]

Declaraia Universal a Drepturilor Omului i Convenia Naiunilor Unite privind eliminarea tuturor formelor de discriminare recunosc dreptul la egalitate n faa legii i protecia mpotriva discriminrii ca fiind drepturi universale. n acelai timp, Organizaia Internaional a Muncii interzice discriminarea n ceea ce privete ncadrarea n munca i ocuparea forei de munc.[footnoteRef:3] [3: Directiva 76/207/CEE a Consiliului din 9 februarie 1976 privind punerea in aplicare a principiului egalitatii de tratament intre barbati ji femei in ceea ce privejte accesul la incadrarea in munca, la formarea si la promovarea profesionala, precum si conditiile de munca, art. 1, al. 1.]

n cadrul organizaiei Consiliului Europei, egalitatea de gen reprezint o parte integrant a drepturilor omului i un criteriu pentru democraie. Articolul 14 din Convenia European a Drepturilor Omului (CEDO) a stabilit nc din 1950 interzicerea discriminrii bazat pe sex n relaie cu drepturile cuprinse n Convenie. Protocolul 12 la Convenie, intrat n vigoare n aprilie 2005 reprezint un important pas nainte n procesul de consolidare a egalitii dintre brbai i femei prin asigurarea unei interdicii generale a discriminrii de ctre orice autoritate public, inter alia pe motive de sex, n ceea ce privete exercitarea oricrui drept prevzut de lege i nu numai drepturile i libertile nscrise n CEDO.Cel mai important instrument juridic pentru drepturile sociale i economice garantate de Consiliul Europei, Carta Social European (Revizuita) consolideaz egalitatea dintre femei i brbai, artnd n articolul 20 ca "n vederea exercitrii efective a dreptului la egalitate de anse i de tratament n materie de angajare i de profesie fr discriminare n funcie de sex, prile se angajeaz s recunoasc acest drept i s ia msurile adecvate pentru a asigura i a promova aplicarea sa" n ceea ce privete accesul la angajare, protecia mpotriva concedierii, i reintegrarea profesional, orientare i formare profesional, recalificarea i readaptarea profesional, condiiile de angajare i de munc, inclusiv salarizarea, evoluia carierei, inclusiv promovarea.Dreptul la egalitate de anse este un drept fundamental i n cadrul Uniunii Europene, n acest sens fiind luate toate msurile necesare pentru combaterea discriminrii i promovarea egalitii ntre femei i brbai.Principalul document care a reglementat punerea n aplicare a principiului egalitii de tratament ntre femei i brbai n statele membre a fost Directiva 207 din 1976. Ariile n care se aplic aceast Directiv sunt: Accesul la ncadrarea n munc; Promovarea i formarea profesional; Condiiile de munc; Securitatea social.Discriminarea direct apare atunci cnd, ntr-o anumit situaie, o persoan este tratat mai puin favorabil dect este tratat o alt persoan ntr-o situaie asemntoare; acest tratament nefavorabil i este aplicat persoanei pe motive de apartenen religioas ori convingeri, handicap, vrsta sau orientare sexual.Discriminarea indirect apare atunci cnd o dispoziie, un criteriu sau o practic aparent neutr creeaz la un moment dat un dezavantaj unei persoane n raport cu alt persoan pornind de la motive care in de religia, convingerile, handicapul, orientarea sexual sau vrsta persoanei. Prevederile acestei Directive sunt aplicabile att instituiilor publice, ct i celor private din Statele membre n ceea ce privete recrutarea personalului, angajarea, orientarea, formarea profesional, afilierea la diferite organizaii ale angajailor sau ale patronatului.Dac exercitarea unei profesii presupune solicitarea legitim a anumitor caracteristici, cum ar fi vrsta, gen, apartenen religioas, etc. Iar aceste caracteristici devin cerine profesionale eseniale i determinante, atunci acest tratament difereniat nu este considerat discriminare.n Comunicarea Comisiei Europene intitulata "Foaia de parcurs pentru egalitatea ntre femei fi brbai 2006-2010" sunt stabilite ase axe prioritare pentru aciunile UE n domeniul egalitii de gen pentru perioada 2006-2010, precum i obiectivele? I aciunile ce trebuie ntreprinse n acest sens[footnoteRef:4]: [4: Comunicarea Comisiei catre Parlamentul European, catre Consiliu, catre Comitetul Social si Economic si catre Comitetul Regiunilor intitulata "Foaia de parcurs pentru egalitatea intre femei si barbati 2006-2010", COM (2006) 92 final, http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/site/en/com/2006/com2006_0092en01.pdf]

independena economic egala pentru femei i brbai reconcilierea vieii private cu viaa profesional reprezentare egal n procesul decizional eradicarea tuturor formelor de violenta bazat pe gen eliminarea stereotipurilor de gen promovarea egalitii de gen n politicile externe i de dezvoltare.

Egalitate de anse n legislaia naional Competen n domeniul egalitii de anse - Ministerul Muncii, Familiei i Proteciei Sociale (HG 728/2010) Constituia Egalitatea ntre ceteni fr deosebire de sex (inter alia) (art. 4 alin 2) Egalitatea de anse ntre femei i brbai n ceea ce privete ocuparea funciilor i demnitilor publice civile sau militare (art. 16 alin 3) Nediscriminata n funcie de gen n ceea ce privete remunerarea (art. 41 alin 4). Codul Muncii - principiul egalitii de tratament n cadrul relaiilor de munc Ordonana 137/2000 privind prevenirea i sancionarea tuturor formelor de discriminare. Legea 202/2002 - pentru promovarea egalitii de anse ntre femei i brbai, n vederea eliminrii tuturor formelor de discriminare pe criteriul de sex Definiia legal a egalitii de anse Egalitatea de anse i de tratament n domeniul relaiilor de munc Obligaia pentru angajatori de a introduce n regulamentele interne prevederi care s interzic discriminarea pe criterii de sex. Ordonana de urgen 96/2003 privind protecia maternitii la locul de munc Ordonana de urgen a Guvernului nr. 148/2005 privind susinerea familiei n vederea creterii copilului i OUG 111/2010 privind concediul i indemnizaia lunar pentru creterea copiilor.

Constituia consacra nc din primele sale articole principiul egalitii. Astfel, n articolul 4 intitulat Unitatea poporului i egalitatea ntre ceteni n alin. 2 se afirm c Romnia este patria comun i indivizibila a tuturor cetenilor si, fr deosebire de ras, de naionalitate, de origine etnic, de limb, de religie, de sex, de opinie, de apartenena politic, de avere sau origine social. n art. 16 (Egalitatea n drepturi) alin. 1 din Constitute se prevede c: Cetenii sunt egali n faa legii i a autoritilor publice, fr privilegii i fr discriminri iar n alin. 3 este garantat egalitatea de anse ntre femei i brbai n ceea ce privete ocuparea funciilor i demnitilor publice, civile sau militare. Articolul 41 (Munca i protecia social a muncii) alineatul 4 consacra principiul nediseminrii pe criteriul genului n ceea ce privete remunerarea i prevede c la munc egal femeile au salariu egal cu brbaii.Ordonana face o enumerare exhaustiv a domeniilor de aplicare a dispoziiilor sale referindu-se la: ncheierea, suspendarea, modificarea sau ncetarea raportului de munc; stabilirea i modificarea atribuiilor de serviciu, locului de munc sau a salariului; acordarea altor drepturi sociale dect cele reprezentnd salariul; formarea, perfecionarea, reconversia i promovarea profesional; aplicarea msurilor disciplinare;

dreptul de aderare la sindicat i accesul la facilitile acordate de acesta; orice alte condiii de prestare a muncii, potrivit legislaiei n vigoare.[footnoteRef:5] [5: Directiva 1986/613/CEE privind aplicarea principiului egalitatii de tratament ntre barbatii si femeile angajati ntr-o activitate, inclusiv agricultura, activitatile economice desfasurate pe cont propriu, precum si protectia femeilor care desfasoara activitati economice pe cont propriu n timpul sarcinii si al alaptarii;]

Uniunea European considera c femeile din mediul rural reprezint o categorie de persoane defavorizate ce necesit o atenfie deosebit, programe i finanri special.Prin Comisia pentru Drepturile Femeilor i Egalitatea de Gen a redactat un Raport asupra situaiei femeilor din mediul rural care s fundamenteze adoptarea unei Rezoluii. Aceasta urmarete creterea calitii vieii n mediul rural i promovarea diversificrii activitailor economice n vederea dezvoltrii durabile prin generarea unor noi oportuniti de angajare, n special pentru femei i tineri.O parte dintre factorii care menin femeile din zonele rurale ntr-o situaie defavorizat sunt: Rata de ocupare a femeilor este foarte sczut n zonele rurale; Multe femei nu apar nregistrate n statisticile privind piaa muncii (la categoria omeri) cu toate c desfoar activiti specifice; Multe femei desfoar activiti care nu sunt recunoscute, protejate sau pltite; Femeile din mediul rural au, n general, resurse economice reduse, ceea ce le create dependena de partener i familie; n majoritatea zonelor rurale femeile se confrunt cu lipsa serviciilor de ngrijire pentru copii/vrstnici, precum i cu dificulti n accesul la servicii medicale de specialitate; Femeile au o slab participare la procesul de decizie economic i politica la nivelul comunitilor rurale dei contribuia lor la dezvoltarea local e semnificativ; ele desfoar activiti voluntare care asigur coeziunea vieii sociale; Zonele rurale sunt lipsite de structuri de pregtire profesional (calificare/recalificare); n multe localiti rurale nu exist infrastructuri de utilitate public(drumuri, gaze, ap);

n prezent se manifest un dezechilibru flagrant ntre sexe n lumea tiinei:Jumtate din populaia studeneasc este reprezentat de brbai, n timp ce numai 15% din posturile universitare superioare sunt ocupate de femei. Aceasta situate reclama elaborarea i aplicarea unor dispozii particulare care s asigure un echilibru ntre sexe n domeniul tiinific.Acest dezechilibru devine un obstacol n construirea unei economii bazate pe cunoatere i competitivitate, aa cum prevede Strategia Lisabona i perturba eforturile Europei de a create procentul destinat investiilor n cercetare i dezvoltare la 3% din PIB. Asta nseamn c pn n 2016 este nevoie s fie create aproximativ 700.000 locuri de munc n sectorul cercetrii, obiectiv greu de realizat n condiiile n care X din populaia sa este dezinteresat de tiina i tehnologie. Politicile n domeniul tiintei au luat prea puin n considerate nevoile specifice ale femeilor. Dac n societate s-ar acorda o mai mare atenie nelegerii i acceptrii dezvoltrilor tiintei i tehnologiei, s-ar elabora i msuri specifice care s se adreseze att remedierii sub reprezentrii femeilor n tiina, ct i cunoaterii diferenelor de gen n domeniul cercetrii tiintfice.[footnoteRef:6] [6: Ion Traian Stefanescu, Tratat de dreptul muncii, Bucuresti:Wolters Kluwer, 2007, p.517/518]

Integrarea principiului egalitatii ntre femei si barbati

Promovarea egalitatii de sexe n cercetarea europeana implic, n egala masura, examinarea n ce masura continutul cercetarii trateaza diferentele de gen si verifica sistematic daca si n ce sens, sexul si genul sunt luate n considerare la stabilirea obiectivele si metodologia proiectelor. Numeroase proiecte stiintifice si de cercetare au ca obiect cercetarea fiintei umane. Diferentele ntre femei si barbati sunt caracteristici fundamentale ale organizarii vietii n societate si de aceea recunoasterea acestor diferente are implicatii importante pentru cunoasterea stiintifica: Diferentele ntre femei si barbati sunt determinante pentru cercetarea n domeniul sanatatii, ndeosebi combaterii mbolnavirilor si cercetarea fundamentala a genomului si aplicatiile sale pentru sanatate. n tehnologia informatiei disparitatile legate de sex exista si se manifesta la nivelul utilizatorilor si pe piata muncii. Presupunnd ca tehnologiile de informatie sunt neutre, cercetarea si dezvoltarea tehnologiilor pot fi influentate, putnd conduce la repercusiuni nefaste asupra egalitatii ntre femei si barbati. Nevoile specifice a unuia sau altuia din cele doua sexe pot fi utilizate n cadrul dezvoltarii de materiale destinate a fi utilizate n sectorul biomedical. Diferentele ntre sexe se pot manifesta si la nivelul impactului asupra sanatatii produselor alimentare, precum acelea care contin organisme modificate genetic. Genul poate fi determinant si n epidemiologie si legat de alimentatie si alergii. Diferentele ntre femei si barbati influenteaza conceptia si dezvoltarea tehnologiilor durabile si sectoare precum transporturile. Anumite diferente ntre rolurile si responsabilitatile legate de gen, pe care le regasim si n relatia cu resursele disponibile, sunt semnificative pentru cercetarea n domeniul dezvoltarii durabile (gestiunea solului, resursele agricole si forestiere, reciclarea apei). Evolutia societatii bazate pe cunoastere si forme de relatii noi ntre cetaten si institutii n Europa prezinta o dimensiune de gen semnificativa.[footnoteRef:7] [7: Irina Moroianu Zlatescu Egalitate de sanse, egalitate de tratament IRDO, 2000, p.25]

BIBLIOGRAFIE

1. Constituia Romniei.2. Conventia privind Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale , Roma 4 noiembrie 1950.3. Comunicarea Comisiei catre Parlamentul European, catre Consiliu, catre Comitetul Social si Economic si catre Comitetul Regiunilor intitulata "Foaia de parcurs pentru egalitatea intre femei si barbati 2006-2010", COM (2006) 92 final, http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/site/en/com/2006/com2006_0092en01.pdf.4. Directiva 76/207/CEE a Consiliului din 9 februarie 1976 privind punerea in aplicare a principiului egalitatii de tratament intre barbati ji femei in ceea ce privejte accesul la incadrarea in munca, la formarea si la promovarea profesionala, precum si conditiile de munca, art. 1, al. 1.5. Directiva 1986/613/CEE privind aplicarea principiului egalitatii de tratament ntre barbatii si femeile angajati ntr-o activitate, inclusiv agricultura, activitatile economice desfasurate pe cont propriu, precum si protectia femeilor care desfasoara activitati economice pe cont propriu n timpul sarcinii si al alaptarii.6. Ion Traian Stefanescu, Tratat de dreptul muncii, Bucuresti:Wolters Kluwer, 2007, p.517/518.7. Irina Moroianu Zlatescu Egalitate de sanse, egalitate de tratament IRDO, 2000, p.25.