Coperta: Cristian NEGOITehnoredactare: Adrian STANCIU

Descrieren CnP a Elblintecii l{afionale a Romffniei

TURt,tA, PnTRnl{omAni qi evnei in secotrnrl XX / Petne'flurkn. --

Bucurq;ti : Sernne. 2014-i \/ol.lsBN 978-606- I 5-04t{e-3Vnl. 3 : RomAni pi evrei 1944-1000. - lStsN

978-606-l 5-0492-3

323"r(" 135.1)323"1(=4r r.16)(4e8)

Editura SEMNEStr. Barbu Delavrancea, nr.24

Sector 1, BucuregtiTel./fax : 021.318,83.44

AdresI web: http ://www.semneartemis.roE-mail: offi ce@semneartemis.ro

Difuzare:TeI./Fax: 021.311.49.3 6

021.310.74.59E-mail: difuzare@semneartemis.ro

Tiparul executat la S.C. SEMNE '94 S.R.L.Tel.: 0744.35.70.28

021.667.08.20

PATRN TUilAA,

R0MA1TI $l HVRnI

IIT SHCOLUL XX

ilI. 1944-2000

^ EDITURA -SemnEBucureqti

2011

Coperta: Cristian NEGOITehnoredactare: Adrian STANCIU

Descrierea CIP n Bibliotecii Nafionale a Romflniefl

TURLnA, PnTRnItomffni qi evnei in secoNnrl XX / Petre '[urleu' -"

Bucur:e$ti : Semne, 2014

ISBFi s78-f!06-l 5-0489-3\/n1.3 : Ronrfirri Ei evrei 1944-?fftx), - ISBN

978-606-l 5-04192-3

323"1(.,r35.1),323, r(:41 1.16X498)

Editura SEMNEStr. Barbu Delavrancea, nr.24

Sector 1, BucureqtiTel./fax: 021.318.83.44

Adresi web: http://www.semneartemis.roE-mail: offi ce@semneartemis.ro

Tel./Fax: 021.311.49.3 6

021.310.74.59

E-mail: difuzare@semneartemis.ro

Tiparut executat la S.C. SEMNE '94 S.R.L.Tel.z 0744.35.70.28

021.667.08.20

PNTRATUMAA

n

R0MA1II il nVRHIn

IIT SHCOTUT XX

ilI. 1944-2000

., EDITURAr'JCMNE

Bucureqti2017

CUPBINS

in loc de introducere ........ .................5r. 1944-1947........... ........... 11Ir. 1948-1989......... ..........240trI. Relafiile dinfe romani qi evrei la sfhrgit de secol xx...436in loc de incheiere............ .............46gIndice. Nume de persoane........... ...47gAbrevieri .........4ggAnexe ..............501

Dn ac[ta$r auT0R

l. Nicolae Iorga tn viala politicd a Romdniei, Edit. Enciclopedicd,

Bucureqti, I99I,402 p.

2. $coald Romdnd din Franla, Edit. Academiei, Bucureqti,1994,150 p.

3. Din culisele Parlamentului Romdniei,Edit. Globus, Bucureqti,

T994,vol.I. 188 p; Edit. PRO, Bucureqti, 2001, vol.Il, 565 p.

4. Monumente non grata. Falqi martiri maghiori pe pdmdntromdnesc, Edit. Bravo Press, Bucureqti, 1996, edilia alI-a,rcvdzutd qi ad[ugitd, sub titlul Monumente ale unor criminalimaghiari in Romdnia, Edit. Rom0nia Pur qi Simplu, Bucureqti,2004,270 p; edilia alII-a,revdzutd qi addugiti, sub titlulMonumente maghiare de neadmis in Romdnia, Edit. Karta-Graphic, Ploiegti, 2013,359 p.

5.IP qi Trdznea. Atrocitdli maghiare Si acliune diplomaticdromdneascd,Edit. Enciclopedicd, Bucureqti, 1996, 594 p.

6.8 noiembrie l945,Academia Romdn6, INSI Bucureqti, 2000,198 p.

7 . Procesul Organizaliei ,,7", Edit. Libra, Bucureqti ,2000,200 p.

8. Nicolae lorga, O viald pentru Neamul Romdnesc, Edit. PRO

HISTORIA, Bucuregti, 200I, 140 p.

9. Nicolae lorga intre Dictatura Regald Si Dictatura Legionard,Edit. Enciclopedicd, Bucureqti, 200I,309 p.

T0. Partidul Nalional Liberal Tdtdrescu, Edit. Libra, Bucureqti,

2001,287 p.

11. UDMR Si societatea romdneascd,EdiL Romdnia Pur qi Simplur,

Bucureqti, 2003,260 p.

t0 Petre lirrlea

CORVIN pentru sdvdrqirea infracliunii prevdzute de art.6 dinO.U.G. 3112002. Solu{ia se comunica. PROCUROR, MARIUSARON."1 Rezolulia are menliunea: ,,CONFIRMAI, PRIM-PROCUROR, ION POIANA ."2

De repetat ideea cd politicul - prin Ordonan{e de urgenf6,decrete sau legi - nu are a se amesteca in dezbaterile gtiin{ifice.Orice astfel de amestec inseamnd cenzurdl' de neadmis in secolulXXI. ,,Crede gi nu cercetao'nu poate fi un principiu de aplicatintr-o societate democraticd.

1 Arhiva Ministerului Public. Parchetul de pe lAngi Tribunalul Sibiu, Dosar

nr.5091p12005.

2Yezi gi scrisoarea deschisi cdtre D. Hincu, semnatd de Corvin Lupu, in,,Transilvan ia", m.9 I 2005 . Autorii plAngerii penale impotriva lui CorvinLupu s-au adresat qi Consiliului National al Discrimindrii. Acesta, inunanimitate , a votat pentru respingerea pldngerii. in interiorul lumiievreieqti erau qi voci care nu se inscriau in cercul acuzatorilor Rom6nieiAntonesciene. in revista ,,Yia!a Noastr5o', Israel, din 20 noiembrie1998, se anunla apropiata aparilie a volumului Deportarea evreilor dinBucovina in TTansnistria, in lumina documentelor, avdndu.-l ca autor pe

Arie Kupferschmidt. Acesta scria: ,,Nu putem afirma cd Romdnia a qeatlagdre de exterminare precum Germania. De asemenea, spre deosebire

de statul nazist gerrnan, in Rom6nia evreii nu au fost exterminati in modsistematic, degi Transnistria era un fel de lagdr, in care oamenii mureau

de foame [...]. Dar, in intreaga Transnistrie a existat un singur loc undeevreii au fost exterminafi prin impugcare.oo Arie Kupferschmidt amnla,in revistd, c5 va publica un documentprezentdnd o convorbire intre IonAntonescu qi Ioachim von Ribentropp; in timpul acesteia, Antonescu

,,susline cd rom6nii nu sunt dispugi sd cdnte dupi struna Germaniei,nevoind sd omoare pe ewei'..

r. r$44-1947

Imediat iltpd 23 august 1944, evreii din Romania au avut

mai multe feluri: inldturarea legilor antisemite qi refacerea

puterii lor economice, prin reluarea proprietalilor confiscare;

obJinerea unor despagubiri pentru consecinlele aplicdrii legilor

antisemite; preluarea unei pirfi cdt mai mari din puterea politicd

in !ara; pedepsirea celor vinovali pentru acJiunile antisemite;

continuarea emigrarii qi susJinerea procesului de formare a

Statului Israel. Toate acestea au fost dezidetate comune, dar

urmerirea atingerii lor in ptaaticd a divizat lumea evreiascd, in

funclie qi de evolufia politicd a Romdniei.

Cum era tot mai vizibil c[ URSS a primit de la Marile

Puteri Occidentale dreptul de a-qi include RomAnia in sfera

sa de influen{[ - de aici concluzia logica a preludrii Puterii de

cdtre Partidul Comunist, pion al Moscovei -, o mare parte a

evreilor s-a orientat, din oportunism, spre comuniqti; iar unii

evrei aveau aceastd orientare, din convingere ideologicfi, incfdin perioada interbelicd - aaei aarc formaserd baza PCdR, care

fuseserd principalii propagandiqti comunigti 9i care, totodatd,,

fuseserS qi principala !int5 a acfiunii organelor represive ale

Statului interbelic, iar mai tdtziu, ale regimurilor de dictatur[.

De la Moscova au venit in Romania ,,pe tancurile sovietice",

Petre Tnrlea

conform expresiei populare, vechi comunigti ilegaliqti, in fruntecuAna Pauker, Chginevschi, Walter Roman. Acegtia erau, insd,

mai mult comuniqti decdt evrei. Daq opiniapublicdromdneascii-a considerat in primul rdnd evrei. De aceea, atitudinea fa\d

de acliunea lor profund nocivd la adresa Poporul Romdn, inansamblul s[u, s-a transformat intr-o ostilitate fald de evreiin general. Se repeta, astfel, situa{ia interbelicd, atunci cdnd

- pornind de la preponderenla evreiascd a celor ce imbr[figaucomunism ul -, teza iudeo- comunismului tindea sd general izeze

ideea apartenen{ei intregii Comunitd{i israelite din Romdnia laideologia atdt de detestatd.

$i in perioada interbelicd 9i dupa Al Doilea RdzboiMondial, teza conform cdreia toli evreii erau comuniqti era

evident greqitd. De men{ionat qi faptul cd, dacd in perioadainterbelicd evreii adepli ai comunismului erau relativ pulini,dar foarte activi qi vizibili, in perioada postbelicd erau mulli (ca

procentaj din ansamblul israelililor); qi dupd rdzboi au fost inprima linie a activigtilor. Dar, faptul cd aderenla majoitd\Ii la

comunism era doar declarativd, din oportunism, a fost doveditatunci c6nd Statul comunist aluat mdsuri economice generale

- precum na\ionalizarea mijloacelor de producfie, comunizareatuturor ramurilor economiei; atunci, majoritatea evreilor gi-

au exprimat dorinJa de a emigra, aSadar, se ardtaserl adep[i

ai noului sistem politic atdta timp c6t acesta nu se atingea de

puterea 1or economic[ gi le permitea deJinerea unor pdrghiiesenliale in aparatul de Stat qi in Partidul Comunist.

Imediat dupa Al Doilea R[zboi Mondial, a doua categorie

de evrei o formau aceia care doreau o reinstaurare a sistemuluipolitic democrat din Rom6nia interbelicd, cei care fuseserd

apropiali in acea perioad[ de partidele istorice, guvernaserd

impreund cu ele, avuseserd de cAgtigat de pe unna evoluJiei

Ron0ni qi ereiin secolul XX

t[rii. Aceastl categorie era in minoritate in ansamblul lumii

evreiegti; dar aici erau figu-rile cele mai reprezentative ale

acestei lumi, in frunte cu Wilhelm Filderman 9i Alexandru

$afran. De partea cealaltd,, tabdra procomunistl, pe l6ngd vreo

cateva figuri cunoscute, dar malefice, majotitatea erau nume

fardrezonan{[ in opinia public6, numele lor devenind cunoscute

doar prin invergunarea comunistl pe care o vor ardta. Evolulia

a fost diferit[. In timp ce Iabhra evreilor adepli ai democra{iei

interbelice s-a ingusi at treptat, cei care au mai rezistat fiind

obligali s[ emigrez e, tabdraprocomunista s-a consolidat.

Existau, bineinfeles, qi evrei care nu doreau s6 se implice

in nicio parte. Asupra lor se exercita o presiune major[ pentru

a fi atraqi de comuniqti. Formal de cele mai multe ori, unii au

acceptairalierea. Dar, qi-au intdrit treptal dorinla de a emigra.

Toate acestea, plasate pe mai vechile sentimente ale

romanilor, de neincredere fa{a de evrei - in unele aaz.Jrt

indrept6{ite, in altele nu -, au frcut ca ostilitatea impotriva

israelililor, sau re{inereafa\d de aceqtia, si se men!in6'

Trebuie addugat qi faptul cb o privire comparativi asupra

rap orturilor dintre rom6ni 9i evrei in timpul Re gimului Antones ou

tg+O-D+q) pi in cel al perioadei de cucerire a Puterii politice

de c[tre comuniqti (1944.1947) duce la o concluzie interesantf'

in anii rdzboiului, evreii au fost obiectul represiunii Statului,

fiind considera{i adversari ai unitalii nalionale romaneqti, qi,

din aceeagi cauzd,fiind privifi cu ostilitate de c6tre majotitatea

rom6niloi. in anii de dupd rdzboi, evreii au fost in graJiile

Statului aflat in drum spre comunism, pentru cd erau, cei mai

mu[i, suslindtori ai Partidului Comunist, ceea ce le-a atras,

insd, ostilitatea majoritSlii romdnilor. Agadar, 9i intr-o perioadfl

qi in alta, raporturile dintre evrei qi romdni au fost, in general,

ieci gi, uo.ori, chiar ostile, cu toate ci israelilii qi-au schimbat

Pefre Turlea

plasamentul - de la minoritate asupritd, Ia minoritate aqezatd

ferm in sdnul Puterii, qi impdrtdqindu-se din aceasta.

tr

23 august 1944 a insemnat o schimbare radicaIl, in evoluliasociet[Jii romdneqti in toate domeniile, inclusiv in acela al

raporturilor dintre rom6ni gi evrei. Momentul se cunoagte bine,degi asupra lui sunt multiple controverse. Iar documente de

arhiv[ inedite continud s[ scoatd la lumind lucruri interesante.

Precum posibilitatea ca Ion Antonescu sd fie inlocuit in fruntea

Guvernului de cdtre doud personalitfii care, in timpul r[zboiuluiii ajutaserd pe evrei: Mitropolitul Ardealului Nicolae Bdlan gi

preqedintele PN! Iuliu Maniu. O notd a Siguranlei dinainteainliturdrii lui Antonescu - 21 august 1944 - anunJa c6, in luna

august avuseserd loc mai multe intruniri, in centrele mari dinArdeal pi Banat, ,,unde oamenii politici rom6ni de acolo au

hotdrdt cain cazul cAnd succesiunea Guvernului va fi vacant6,

s5-1 impuna pe I.P.S.S. Mitropolitul Bdlan"; il preferau pe

Mitropolit, in locul lui Iuliu Maniu, intrucAt ,,se cere un om

energico o, iar Mitropolitul,,intruchip eazd toate condiliile cerute,

atdt ca suprafa{d politic5, morald qi prestigiu in lumea politicS,

intelectuald, cdt qi in toate straturile sociale din Transilvania qi

restul Tdrii. I.P.S.S. Mitropolitul B[lan se bucurd de un mare

renume in strdindtate qi este peste tot cunoscut ca un om drept 9i

democrat. Cu o astfel de personalitate, Romdnia iqi va recdqtiga

simpatia pierduti fald deAlia{i [...] Ardelenii mai atumi cd sub

in{eleapta conducere a susnumitului se va retroceda RomAniei

Ardealul cedat prin Arbitrajul de la Viena." Inifiatorii acestei

propuneri voiau sd o aducd la cunoqtlin\d Regelui, printr-un

Memoriu, qi gefilor de partide. Iar imediat dupd inldturarea luiAntonescu, altd notd a S iguranJ ei - 2 septembri e 19 44 - antnta,

llornlini qi evreiin secolul XX

tlirr interiorul PNJ: Guvernul format la23 august are menrea

tloar s[ semnezeArmistiJiul, care se qtia cdva include qi pierderea

Ilasarabiei qi Bucovinei; nici unul din oamenii politici nu voia

si1 se angaj eze cl_o asemenea semniturL.Dar, dupd incheierea

Armisti{iului, din examinarea situa{iei, Iuliu Maniu trebuia s6

ljungd in fruntea Guvernului. in lumina experien{ei avutd cu

ce le doud personalitfl{i in timpul Rizboiului, evreii ar fi trebuit

s[ fie mulfumili de perspectiva ca Mitropolitul, sau pre$edintele

PNT, sd ajungd in fruntea Guvernului. Evenimentele, ins6, vor

cvolua in altd direcJie.Imediat dupd 23 august 1944, evreii din RomAnia au

dezvoltat o activitat. politi.a intensd, de toate nuanlele. iigdsim in principalele partide politice rom6neqti - PCR, PSD,

PNT, PNL - gi in forma{iuni proprii, unele doar cu un declarat

caracter cultural sau sionist, dat afirmdndu-se qi in politicf.

Dintre partidele romdnegti, evreii vor intra mai mul1i in PCR

qi PSD, in primul reugind s[ ajungd factori de decizie; in

aceastd calitate au avut un rol foarte important in comunizarea

Romdniei.Reprezentanli ai PCR de origind evreiascl au incercat, qi

uneori au reugit, sd-qi pund amprenta pe atitudinea URSS fa{a

de Romdnia; au fost o indelungS perioadd cei in care Moscova

avea cea mai mare incredere. $i, de men{ionat faptul cd, evreii

comuniqti romdni au influenlat, de cele mai multe ori, relaliile

romAno- sovietice in defavoarea Rom6niei.

AvAnd in vedere importanla acliunii evreilor in cadrul

PCR in perioada interbelicd, era de aqteptat ca qi dupd 23

august 1944 - in condiliile in care protectoarea 1or, Moscova,

devenise st[pan6 asupra Romdniei - sd aiba un ro1 decisiv

in Partid qi in lupta pentru cucerirea Puterii politice in Stat

de cdtre acesta. Cei mai mu{i comuniqti de origin5 romdnd

l5

I

Petreftrlea

rdmdseserd, in !ard,, gi fuseserd trimigi in lag5re qi inchisori;intre ei personalitd\i marcarfte, precum Gheorghe Gheorghiu-Dej, LucreJiu Pdtrdqcanu, Chivu Stoica, Nicolae Ceaugescu etc.

Pe cdnd, majoritatea comuniqtilor marcanli de origine evreiascb

se refugiaseri in URSS, unde igi creaserd rela{ii importante,qi unde activaserd intens impotriva Rom6niei; printre ei AnaPauker, Walter Roman, Iosif Chiqinevschi etc. C6qtig6ndincrederea Moscovei, lor urma sd li se incredin{eze Rom6nia,pentru a o administra in interesul URSS.

Comuniqtii evrei romdni de la Moscova ofereau Sovietelor

chiar mai mult decAt doreau acestea, ceea ce nu las6nici o ?ndoiald

asupra,patriotismului" 1or. Ilustrative, in acest sens, sunt dezbate-

rile privind situalia Tiansilvaniei de Nord-Est dupd rdzboi.l

in vederea reconfigurdrii grani{elor europene la sffirqitulconflagraliei, Stalin a infiinlat o Comisie pentru problemelepacii qi reconstrucJiei postbelice. Comisia, condusd de MaximLitvinov, trebuia sd rdspundd qi la intrebarea ce se va face cuTransilvania de Nord-Est, ocupatd de Ungaria in 1940. URSSnu avea interes si menajeze pe nici una dintre [Frile doritoare de

a stdpdni regiunea - Ungaria qi Rom6nia. in plus, era adversara

celor care impuseserd Diktatul de la Viena din 1940 ,- Germaniaqi ltalia. Comisia a consemnatpatru solufii: l. Pdstrarea status-

qvoului teritorial, agadar menlinerea Transilvaniei de Nord-Estin cadrul Ungariei; ceeace ar fi insemnat o validare a unei acliuniinterna{ionale a Germaniei qi Italiei. 2. Retrocedarea intregiiregiuni c[tre Romdnia.3. Formarea unui Stat independent dinintreaga Transilvanie, inclusiv partea de Sud. 4. O federalie

cuprinz6nd RomAnia, Ungaria. Transilvania - sub protectorat

rusesc. S-a consemnat gi o soluJie de tranzitie: Transilvania de

l ASRIB, fondD, dosar 8158, vol.I,f.265.

lkmflni tri evrei in secolul Xl

Nord-Est ocupatd de URSS, deciziafinald urmdnd a fi luatd dupd

L:larificarea relaliilor dintre Moscova 9i fiecare dintre cele doud

{trri care pretindeauregiunea. infinal, ComisiaLitvinov avrut siaib[ gi pdrereaunui comunist care se considetacdat teprezenta

interesele Romdniei - Walter Roman. Acesta se afla la Moscova,

lucr6nd in cadrul ,,Institutului 205", in domeniul propagandei

anti-romdneqti. Aga-zisul reprezentant al intereselor Romfiniei

a rdspuns Comisiei: ,,Ambele ldri care pretind Transilvania au

participat aproape in aceeaqi mdsurd lardzboiul tdlhdresc al luiHitler. Care sd fie <<recompensat[> prin alipirea Transilvaniei?"

$i, invoc6nd argumente istorice, demograflce, economice,

prezentate denaturat, cerea o Transilvanie independentd; ,,Dintoate aceste considerente - incheia -, socotesc renaqterea

Transilvaniei independente ca o soluJie temporar[ qi tranzitorie,

realistd qi oportund, corespunzdtoare intereselor dezvoltdriiprogresiste a Ungariei gi Romdniei." Aqadar, o pozi{ie fermd

antirom6neascd! Aceeaqi idee a Transilvaniei independente a

susfinut-o gi istoricul sovietic E. Tarle; dar nu se arlta atdt de

antiroman ca Walter Romdn - ,,reprezentantul Romdniei" -,addugdnd gi posibilitatea acceptdrii,,rdului cel mai mic" pentru

Moscova; alipirea Transilvaniei la Rom6nia, cazin care URSS

trebuia sd ceard ,,compensa{ii serioase".2 Litvinov, in raportul

sdu, a inclinat spre solu{ia favorabild Romdniei, probabil 9i inamintirea prieteniei sale cu Nicolae Titulescu.3

2[dem,f.266.3 Ioan Chiper, Florin Constantiniu , Contextul internalional al desprinderii

Romdniei, in ,,Curierul Nafional" din 20 august 1994. Tatiana

Pakivailova, I 9 4 4. Transilvania pe mas a Comisiei Litvinov,,,MagazinIstoric", XXVIII, lll993; Idem, XXXII, 1/1998. Istoria Romdniei.

Transilvania 1867-1947, coordonator Anton Drdgoescu, Cluj Napoca,

2000, vol.II, p. 1608J609.

t7

Petre lurlea

Teza ac\iunii antiromAneqti a comunistului evreu romdnWalter Roman este demonstratd deplin intr-un volum de

documente din arhivele sovietice. in Introducerea acestuia se

scrie: ,,Autodeterminarea Transilvaniei ca Stat a fost sus{inutdde membrii Comisiei <Litvinov) ca academicianul E.V. Tarle

Si de cdtre comunistul romdn Walter Roman [subl.n.], emigrantin IIRSS, cooptat in calitate de expert." Comisia, insd, ,,a luatin considerare o altd" varianti -inapoierea Transilvaniei cdtreRomdnia, in schimbul garantdrii ferme a unei colaborbri strdnse

gi de dtxatd cu URSS qi a renun{brii definitive la pretenliileasupra Basarabiei gi Bucovinei.oo Aceastd variantd" a fost aleasdgi pentru cd Romdnia a intors armele impotriva Germaniei, pe

cdnd Ungaria aluptat aldturi de aceasta p6nd in 1945.4

Avdnd incredere deplind in comunigtii romdni de origindevreiascd, Moscova i-a trimis in Rom6nia imediat dupa

23 august 1944, pentru a infdptui subordonarea deplin[ a

fdrii. $i, evreilor comunigti proveni{i din RomAnia le-au fostaddugali foarte mulJi allii care nu aveau nici o legdtur[ cu

lara - ucrainieni, ru$i etc. Unora li s-a pbrut a fi o adevdratdinvazie. Cei mai importan{i au fost trimiqi cu un avion special,

de mare capacitate, eare a sosit la Bucureqti pe 15 septembrie

4 Academia de $tiinle a Rusiei, Institutul de Slavisticd, Arhiva de Stat a

Federaliei Pcuse. Problema Transilvaniei. Disputa teritoriald maghiaro-romdnd ql [/RS,S. 1944-1946, Documente, Moscova, 2000, p.8-9.(Volum in limba rusd.) Afirma{ia din Prefa1a volumului a provocat unincident diplomatic. Petre Roman ministru de Externe al Romdniei inmomentul apariliei volumului, fiul lui Walter Roman, a transmis la

Moscova o noti diplomatic6 de protest: Petre Roman considerd cdtatdlsau ceruse unirea Transilvaniei cu RomAnia. Yezi gi Petre turlea, mairecent in Romdni Si unguri 1940-2011, Edit. Karta-Graphic, Ploiegti,

2011,p.147-149.

lllnflni qi ewei in secolul XX

lr944. Liderii comuniqtilor de origind roman[, ieqi{i recent din

lagdre qi inchisori, au aqteptat docili la aeroport avionul trimis

cle Stalin. S-ap[strat comentariut lui Gheorghe Gheorghiu-Dej:

,,M5, cdnd au inceput s[ coboare din avion, umpleam cu ei o

sinagogb qi mai rdmdneau pe afard".o's

O anumitd rivalitate a apdrut intre comuniqtii de origine

romdneascd gi cei de origine evreiascd. Cei din urmb s-au ardtat

mai entuzuagti executanli ai ordinelor Moscovei, sperdnd ca,

astfel, sd preia irfteaga conducere a PCR qi a Romdniei. insb,

cAnd s-a pus problema qefiei Partidului, Stalin l-a preferat pe

Gheorghiu-Dej, pe motivul cd ar fi acceptat mai uqor de cdtre

opinia publicd romdneascd - fiind de origini rom0neascl 9i

bdrbat,nu caAna Pauker, contracandidata lui. Dar, in interiorulPCR, conducereareald o aveau evreii, atdtla centru cdt qi inprovincie, chiar dacd numeric erau in inferioritate.u in provincie,

cuvdntul decisiv al evreilor era gi mai evident, Qeea ce provoca

anumite inconveniente in raporturile PCR cu opinia publicd

romdneascd. Faptul a fost subliniat in mai multe rdnduri; incadrul diverselor intruniri la centru ale comunigtilor. Sencovici

S6ndor, maghiar, constata cI se intra greu in sediile PCR; ,,MaiuEor intrl o clmild prin gaura acului, dec6t sd intri in sediul

Partidului. $i, in sf6rqit, se vede un tovariq evreu care iese din

5 Cf. Dan Zamfirescu in ,,Proarme", VI, 4(19), octombrie-decembrie2014, p.3. Marius Mircu in Dosarul Ana Pauker, Iosif Ghisinevschi

si altii..., -Edit. Glob, Haifa,l99l, p.177, sus{ine: ,,Ana Pauker, IosifChiqinevschi, Leonte Rbutu poartl rdspunderea stalinismului rom6n.'o

6 Istoricii evrei subliniazdnumdrul relativ mic al evreilor in PCR dupbAlDoilea Rdzboi Mondial, in raport cu romdnii - ceea ce este o realitate.

Dar, este o realitate qi faptul ci cei pufini aveatt, din motivele prezentate

deja, un rol major, cel mai adesea impunAndu-se celorlalli.

2n Petre Tnrlea

sediu."7 Se remarca qi faptul ca liderii evrei din judele ai PCRincercau, uneori, sd controleze singuri organiza\iile respective,peste capul Conducerii comuniste centrale gi sd controlezetoatdactivitatea organismelor de Stat din jude{ele respective. ChiarTeohari Georgescu, ministrul comunist de internes, aremarcato astfel de situalie la Tdrgu Mureq, in mai 1945; secretarul

Organizatiei judelene a PCR, Martin Loeb, evreu, protestase

impotriva trimiterii in judej, frrd, ca lui sd i se ceard voie, qi a

unor funcJionari romdni: ,,Noi ne-am opus sd-i primim, dar Ia

Cluj ni s-a ardtat cd trebuie. [...] Noi cerem ca to{i care sunt

numi{i sd vie la noi sd primeascd aviz."eMai ales spre organismele Statului, se inregistra in Moldova

qi Transilvania o adevdratdndvald a evreilor. Uneori se frceauepurlri masive de personal romdnesc - sub motivul activitdliifasciste, din timpul rdzboiului, adesea inventatd -, pentru afaceloc evreilor. in parte, procedura o recunoa$te gi un autor israelitserios, Hary Kuller: ,,Nu puJini evrei au constituit temporar o

masd de inlocuitori pentru cei epurali sau absenli din aparatulde Stat. [subl.n.]"lO Un alt evreu, tr[itor qi in vremea respectivd

Marius Mircu, scria: ,,Ana Pauker n-a fost singurul exemplu

de mare demnitar in Romdnia. Au fost mai multe, din pdcate

- pentru evreime - chiar prea multe. [...] Cdnd RomAnia s-a

smuls din ghearele hitlerismului qi evreii au cdpdtat drepturideopotrivd cu romAnii, numeroSi evrei au primit posturiimportante tn Guvern Si in alte institulii de seamd. [subl.n.]

7 ANIC, fond CC al PCR, Cancelarie, dosar 3ll949,f.Il-12.8 Existd teza conform cSreia Teohari Georgescu ar fi fost qi el eweu -

Burah Tescovici.9 ANIC, fond CC al PCR, Cancelarie, dosar 4217945,f.3-4.

l0 Hary Kuller, Evreii in Romdnia anilor 1944-1949, evenimente.

documente, comentarii, Edit. Hasefer, Bucuregti, 2002, p.66,

llolnfini gi evrei in secolul XX

[iul'rabinul [Moses Rosen] a incercat sd bagatelizezeproblema,clcolardnd la <Kol Israel> ci evreii comuniqti n-au fost mulli

Ei nici n-au avut roluri importante.o' Marius Mircu este ferm:

,,Au fost mulli qi au avut roluri importante." Considerd cd

puteau alcdtui singuri un adevdrat Guvern. $i, pentru a nu

fi combdtut, inqir6: ,,Patru vicepreqedin{i ai Consiliului de

Minigtri: Ana Pauker, Iosif Chiqinevschi (Roitman), Gh.

Gaston Marin, Simion Baghici... Opt miniqtri: Ana Pauker -Afacerile Externe, Mihail Florescu (Iancu Iacobi) - Industria

Chimic5, Gh. Gaston Marin - Energia Electricd, Simion

Bughici - Afacerile Externe, Petre Lupu (Lupu Pressman) -Muncd, Mircea Opriqan (Osias Bercovici) - Comerful, Pascu

$teftnescu - Industria Cdrnii, Laptelui, Peqtelui, Nicolae Belu

(Belu Schor) - Cinematografia... Numeroqi miniqtri adjunc{i:

Pascu $tefdnescu - Industria Alimentard, AnaToma - Comerful

Exterior, apoiAfacerile Externe, patru adjunc{i la finan{e -Radu

Mdnescu (Henry Mintzer) prim adjunct, Emanoil Vinea (Muniu

Weinstein), Alexandru Iacob, Vas Ladislaus; doi adjunc{i laMinisterul Transporturilor; ing, Theodor Blumenfeld (ulteriorpregedintele Comunitdlii Evreilor din Bucureqti) 9i ing. Avram

Moisi; HoraJiu Iancu - Petrol; Eugen Barasch qi Rudolf Rosman

- Justi{ie; Mihail Alexandru (farmacist, Milutrb Solomon)

Comerful Interior, apoi, Ministerul Culturii; Alexandru

Ldzdreanu - Externe; Jack Podoleanu - Comerf Interior, apoi

Culturii; ing. Nicolae Schwartz - Mine qi Petrol; trei adjuncJi

la Ministerul Sdn[ta{ii: Ilca Melinescu, dr. Marcel Saraga

(Schrager), Horia Dunireanu; Chivu Lupan - Comerf Interior;

Ofelia Manole - Consiliul Culturii; Hora{iuAtanasiu - Industria

UqoarS; Gavrild HaimIr - Agriculturd; trei adj uncli la Mini sterul

Construcliilor: Andrei Andrei, Andrei lacobovici, (zugrav de

meserie) qi Constantin Simion; Ludovic Ladislau - invdtrdmAnt;