7/18/2019 aspecte stilistice

http://slidepdf.com/reader/full/aspecte-stilistice 1/4

Aspecte ale discursului muzical debussyan

Scrutând istoria muzicii, desluşim etape mari în care modalităţile de organizare a

materialului sonor şi procedeele de exprimare muzicală, odată configurate, s-au dezvoltat

treptat până când, aunse la momentul de criză, au făcut loc altora! "rocesul a fost relativ lent!

"e măsură însă ce înaintăm spre prezent, transformările se succed mai repede! #acă polifonia

medievală a dăinuit cinci secole, în $enaştere stilul %sublim&' al polifoniei a dominat viaţa

muzicală doar ceva mai mult de un secol! (imbaul muzical clasic n-a rezistat mai mult de opt

decenii )'*+-'.*/, iar procesul disoluţiei organizării tonale tradiţionale a început să seafirme numai după o umătate de veac de limba romantic! #upă ec0ilibrul stabil al muzicii

clasice şi după cel mai puţin stabil al celei romantice, în cultura muzicală a secolului al 11-

lea s-au derulat diferite orientări stilistice!

 2ăscută într-o vreme marcată de adânci contradicţii şi prefaceri, muzica ultimului

secol prezintă spectaculoase înnoiri de limba şi ar0itectonică sonoră! #in '3' şi până în

'3+ au existat diverse soluţii de înlocuire a limbaului tonal tradiţional, socotit de mulţi

 perimat! (a începutul veacului, reacţia antiromantică a impresionismului a generat în câmpul

expresiei muzicale o bogăţie de nuanţe şi subtile diferenţieri timbrale!

#enumirea ca atare a curentului a fost data de criticul (orris (eroy, care a pornit in aprecierile sale de

la tabloul 45mpresie 6 răsărit de soare&, semnat de 7laude 8onet!.  9sen a acestei noi mi căriț ș

artistice este exprimarea impresiilor imediate i manifestarea unuiș  interes deosebit pentru

nuane, atmosferă, fluiditate a senza iilor, mi carea permanenta a acestora!ț ț ș

7urentul artistic al impresionismului a apărut în :ranţa în ultimele decenii ale

secolului al 151-lea şi s-a propagat în ;ermania, 5talia, $usia şi în mai toate ţările 9uropei,

inclusiv în tara noastră, el fiind parcă o replică la curentul romantic! Se impune la început în

domeniul picturii şi a literaturii, găsind apoi teren propice de afirmare a unor noi idei stilistice

şi în muzică ce va modifica conceptia clasică despre melodie, ritm şi formă, aducând o mare

fluiditate a planurilor sonore, a orc0estraţiei! Sentimentele şi aspectele realităţii sunt redate

într-o viziune interiorizată, în care predomină elementele lirice! 5mpresionismul i-a avut ca

reprezentanţi de seamă pe 7laude Ac0ille #ebussy şi 8aurice $avel în :ranţa, pe 9manuel de

1 

<arold c! Sc0onberg 4=ie ile marilor compozitori&, 9ditura (ider, >ucure ti '33* p!'?+ț ș2 8i0aela 8arinescu, 4 7ompendiu de estetică i stilistică muzicală&, 9ditura :unda ieiș ț

$omânia de 8âine, .* p! '.*

7/18/2019 aspecte stilistice

http://slidepdf.com/reader/full/aspecte-stilistice 2/4

:alla în Spania, pe $ic0ard Strauss în Austria, $espig0i şi 8alipiero în 5talia, @orecenco şi

7erepnin în $usia, #elius şi Scott în Anglia!

Bermenul 4impresionism& în muzică a fost extrem de dezbătut de foarte mult timp ,

compozitorii înşişi în vremea lor şi-au manifestat reticenţa pentru această denumire!

Cn arta lui 7laude #ebussy, de care uneori este ataşat termenul de 4impresionism& apar 

elemente care pot fi apropiate , până la un anumit punct, de pictura omonimă!

7onsiderabila îmbogăţire a limbaului armonic, utilizarea modurilor gregoriene şi a

celor proprii muzicii 9xtremului 6 Drient, scriitura pentru orc0estră, bogată în combinaţii

instrumentale inedite, aungând la o adevărată 4pulverizare& a timbrurilor, ca şi scriitura

 pianistică, plină de nuanţe şi subtile indicaţii de expresie, concură la crearea unui sistem de

4culori sonore& comparabil cu irizaţia cromatică a picturii impresioniste!

Arta lui 7laude #ebussy, ca şi a 4impresioniştilor&, este cea a evocării şi nu a

descripţiei, a sugestiei şi nu a reprezentării! 4Se poate oare reda misterul unei păduri

măsurându-se înălţimea copacilor E& 6 7laude #ebussy

Cn ce măsura aceste elemente şi altele, precum preferinţa pentru miniatura de formă

liberă degaată de structurile tradiţionale, ustifică analogia dintre 7laude #ebussy şi pictorii

impresionişti este o întrebare care rămâne desc0isă!

Se poate vorbi însă cu siguranţă despre un contextul cultural artistic omogen în linii

sale mari )alături de pictura impresionistă, rolul poeziei simboliste în definirea acestuia este

esenţial/, în care creaţia singulară a lui 7laude #ebussy îşi plasează aportul de puternică

originalitate!

"utem deci considera ca primă lucrare 4impresionistă& în muzică fiind poemul

simfonic   Prélude à l'après-midi d'un faune  de 7laude #ebussy creat între anii '3. -'3F

inspirat după poemul L’Après - midi d’un faun  de StGp0ane 8allarmG!

7laude #ebussy a mutat accentul de pe lumea trăirilor interioare ale artistului pe

surprinderea frumuseţilor naturii, a redării farmecului momentului! Acesta era şi idealul pictorilor impresionişti, neîntrecuţi în a surprinde prin nuanţe de culoare, irizările fine ale

atmosferei! 9l a dat naştere unei arte a sugestiei, artă în care lucrările nu primesc contururi

definitive! Astfel, preocupat de ideea transpunerii cuvintelor în muzică, spunea că poetul %îmi

va îngădui să-mi grefez visul pe al său&!

Bitlurile multora din lucrările sale trădează această orientare, fie spre un programatism

de tip descriptiv, fie spre o lume de sugestie pură! Cn creaţia pianistică, ciclurile %5magini&, din

3 ;eorge "ascu i 8elania >oţocan ,47arte de istorie a muzicii&, , 9d! =asiliana, 5a i . pag'Fș ș

7/18/2019 aspecte stilistice

http://slidepdf.com/reader/full/aspecte-stilistice 3/4

alcătuirea cărora amintim %$eflexe în apă& sau %"eşti de aur&, iar din creaţia simfonică piesele

%2octurne&, %8area&, %5beria& sau %"reludiu la după-amiaza unui faun&, sunt pilduitoare

 pentru atmosfera de mare rafinament coloristic şi discreţie în exprimare!

7ompozitorul 7! #ebussy este însă şi creatorul unui nou model de exprimare

dramatic-muzicală, opera sa %"elleas şi 8elisande&, fiind atât de deosebită %de opera fluviu&

Hagneriană sau de modelele oferite de reprezentanţii şcolilor naţionale! "lecând de la

sugestiile recitativului francez, #ebussy a creat o prozodie originală, o vorbire muzicală plină

de discreţie şi lirism!

#iscursul muzical debussyan este continuu i se bazează pe fluiditatea armoniei,ș

melodiei i ritmului, într-o permanentă devenire! #eosebit de inventiv în înlăn uireaș ț

acordurilor, #ebussy găse te în armonie un univers incomplet explorat, oferindș

contemporanilor descoperiri spectaculoase! "ornind de la structurile armonice tradi ionale cuț

 baza de consonan ă în modalism, #ebussy aunge la combina ii mixte rezultate din succesiuniț ț

de septime i none nerezolvate, de structuri 0exatonale, politonale, pentatonice, modale,ș

agregate sonore de cvarte i cvinte în mers paralel, fără ter ă uneori, în acest fel atingândș ț

liniile teritoriilor atonalismului! i toate acestea determinate de necesită i structurale intime,Ș ț

armonia devine la acest compozitor elementul principal în discursul muzical, melodia trecând-

o pe plan secund! 7oncisă i plastică, de structură armonică, melodia se constituie ca unș

element decorativ, rezultat al combina iilor subtile de arabescuri, cuprinzând variate nuan eț ț

expresive, apărând din fluxul armonic unde se reîntoarce curând, pentru a se revitaliza iș

 pentru a reapărea în noi variate ipostaze

$itmul în muzica lui #ebussy este trat ca un element principal în componen aț

discursului muzical de o mare varietateI calc0iat pe formule, de la cele mai simple la cele mai

complexe, suprapunând pe verticală până la apte formule metrice, contribuind la tălmăcireaș

i sugerarea inten iilor sale poetice, subtile i rafinate (a toate acestea se adaugă expresiaș ț ș

 politimbrală oferită de pian sau de orc0estră , concepută ca o imensă paletă multicoloră!"entru #ebussy timbrul instrumental este culoarea, prin ea reu ind să vizualizeze imaginile!ș

Cn orc0estra sa, rolul principal îl au instrumentele de suflat într-o nouă tratare a registrelor,

urmărind efectele care sugerează i creează atmosfera partida corzilor trecând pe plan secundș

 prin divizarea amplă a acesteia ob inând un veritabil fundal sonor, transparent, cadru alț

desfă urări impresionisteș

7/18/2019 aspecte stilistice

http://slidepdf.com/reader/full/aspecte-stilistice 4/4

>ibliografieJ

•  XXX - Dicţionar Enciclopedic, (2!" #ol$%%, Edi&urani#ers

• XXX - Dicţionar de ar&) modern) *i con&emporan), (22" Edi&ura ni#ersenciclopedic

•  XXX + ic dicţionar Enciclopedic, (22" Edi&ura ni#ers

•  XXX + Dicţionar de &ermeni muicali + Larousse, (2"$ Ed$ni#ers

enciclopedic

• AndrG <odeir, 4:ormele muzicii& 9ditura ;rafoart, >ra ov .*ș

• -Antoine ;olGa, 48uzica din noaptea timpurilor până în zorile noi&, 9ditura muzicală,

>ucure ti '3*, vol! 5ș

•  ;eorge "ascu i 8elania >oţocan ,47arte de istorie a muzicii&, , 9d! =asiliana, 5a iș ș

.

• -<arold c! Sc0onberg 4=ie ile marilor compozitori&, 9ditura (ider, >ucure ti '33*ț ș

• 5lie #umitra cu 6 7urs Stilisticaș

• (iviu 7omes i #oina 2em eanu-$otaru, 47ontrapunct&, 9ditura didactică iș ț ș

 pedagogică, >ucure ti, '3**ș

• -8i0aela 8arinescu, 4 7ompendiu de estetică i stilistică muzicală&, 9ditura :unda ieiș ț

$omânia de 8âine, .*