ASPECTE A],N ECO}TOMIEI

RoMANEgrr tr rrMPUtnlzBorurur REoE( 19 46-1991)

PEfRE OPRIF $dfttrW,&*- TReI

EDTIORI:Silviu DragomirVasile Dem. Zamfirescu

DTRECTOR EDITONIAL:Magd4ena Mirculescu

REDACTOR:Dmiel Eberhat

COPERTA:Alexe Popescu

DTRECTOR PRODUCTTE:Cristim Claudiu Coban

DTP:Carusel Multimedia

CORECTURA:Duqa Udrea-BoborelCarmen Eberhat

Dercriwa CIP a Bibtiotecii Nafionale a RomlnieioPRrs, PETREAsIEcte &le €onomiet romdnegti ln timpul Rizboiului Rce Gg+e-191gt) IPetre Oprig. - Bucuregti : Editura Trei, zorg

Confine bibliografieISBN 978-606-40-o683-7

33094

@ Editura Trei, zorg

o.P. 17, GHI$EUL 1 , C.P. O4go, BUCURE$TtTEL.: +4 o2r 3oo 60 90; FAx: +4 oj72 zs 20 20E-MAIL: comenzi@edituratrei.ro

w.edituratrei.ro

Cuprins

Nottr introductivl 7

Datoriafinanciard a Germanieifat,d de Romdnia

gi solulia acceptatd tn anul 1947 13

Qperafiuni cu aurtil rolnthnesc din lard

Si din strdindtate (1947-1970) 30

Compania Ford propune,

Nicolae Ceaugescu refuzd (1966-1970) 48

Nemulpumiri ale minerilor din Valea Jiului Si din zona Anina

Si implicarea almatei romAne

l,a obiectivele economice nalionale (1945'1986) 50

Investifii in Romdnia: eazul intreprinderii de Osii Si Boghiuri Balg

(tulie 1971) 70

Optniile lui Nicolae Ceausescu despre

concursurile cu prernii de la televiziune

gi d.esprefilmele artistice occidenta.le (1971-1974) 81

Incendii la instalaliile petrochimice din Romhnia (1974-1983) 85

Impltcarea Elenei Ceaatescu tn acordarea unor burse

gt tn achizifionarea de ticenle defabricalie Si a'viontne 98

E*porturi d.e prod.use romAnefti tn SUA 9i repatrierea profitului ob{inut

(1980-1ss3) los

O evaluare a programului pentru producerea

de aparaturd. med.icald in Romknia (22 d'ecembrie 1980) 116

6

Is

o

:o3N

o

o

o

oo

\o

Criza datoriei etcterne

a Romd.niei (1g80-1g8 S)

Achizilionarea de avioane turboreactoare

pentra compania Tarom (1968-1974)

Planuri privind fabricarea unor avioane

de pasageri in Romd.nia (1970-1959)

Avioane noi pentru Armata Romh.nd (1956-1959)

Concluzii

Lista abrevierilor

Lista ilustraliilor

Lista documentelor

Bibliografie

Despre autor

Indice

125

147

171

189

203

208

209

2L7

364

376

378

Noti introductivi

Logodnica mea, I(arina, m-a intrebat de curdnd de ce autoriti-

lilc poloneze au insistat la inceputul anilor'7o pentru dezvoltarea

unor relatii econom.ice cu Australia qi cdnd anume au fost stabilite

rela{ii diplomatice intre RomAnia qi Australia (la r8 martie rg68).

Nu este prima dati cdnd, in cadrul cercetlrilor sale, face analogii

lntre situaliile politico-economice gi diplomatice de la Varqovia 9i

llucureqti din perioada Rizboiului Rece.

AvAnd zilnic un contact permanent cu un adev[rat cataliza-

tor al propriilor mele cercetiri (pe scurt, o muz[ incdntltoare), a

frrst firesc si analizim evolufia generali' a economiei romAneqti

clin timpul R[zboiului Rece pornind de la sintagma ,,globalizarea

comunismului". De exemplu, ambele regimuri politice din Romdnia

ryi Polonia de dupi 1945 au stabilit planuri economice pe termen

lung pe baza unor influenle decisive din partea Uniunii Sovietice

gi foarte multe evenimente care au avut loc in cele dou[ state euro-

pene in perioada Rizboiului Rece pot fi analizate astizi cu ajutorul

$imilitudinilor specifice regimurilor politice comuniste instalate

cle autoritifile sovietice in Europa Centrali 9i de Est cu ajutorul

Armatei Rogii, incepAnd din anul 1944.

Primele elemente caracteristice ale unei economii de tip comu-

nist care ne vin in minte, instantaneu, sunt penuria de alimente

qii bunuri de strictl necesitate, frigul din locuinfe, cozile din fafa

t-

Datoria financiari a Germaniei fafi de Rominiapl solufia acceptatfl in anul r94z

tt lbhruarie zotS

llxlst[ oameni care se consideri predestinafi pentru a-i conduce

pe renrcnii lor. in acest scop, ei nu eziti s[ vdnture in mass-media

t'lli't nrnri despre datoria financiar[ pe care autoritilile germane

n Hvertu fafl de RomAnia la 8 mai rg+s (echivalentul a 18 miliarde

rle euru, ln opinia lor) qi speri, probabil, ci nimeni nu va indrlzni

rA I contrazici pe platourile de televiziune unde au fost invitali.

Itcntru a demonta qarada propagandistici inceputi in anul

roto ln RomAnia, ne-am propus s[ prezentim realitatea din peri-

ogdu t9t9-r9+z situatia generali a despigubirilor de rizboi pe care

Butorltdfile de la Berlin trebuiau si le achite in perioada interbelici

;l ttutclul in care au acfionat cele Patru Mari Puteri in anul 1947

perrtru a fi sigure ci vor primi despigubiri de la autoritilile ger-

tnune dupl incheierea celui de-Al Doilea Rizboi Mondial.

lnuinte de semnarea Tratatului de Pace de la Versailles (28

lunlo rorg), liderii politici ai lirilor care au invins Germania in

ttrlurul Rdzboi Mondial nu au reugit si ajungi la un acord in pri-

vlrr{n modului de formare a cuantumului despigubirilor germane

('rrrc urmau s[ fie plitite statelor invingitoare. Pentru rezolvarea

probk mei, a fost infiingati o Comisie interaliati speciall. Aceasta

u rrlt,rltuit o listi in care s-a previ.zut achitarea de c[tre autoritilile

CN

66Is

o

o&

a

oo

o

A

$

de la Berlin a r3z miliarde mirci aur in decurs de 3o de ani, ince-pdnd cu r mai r9zr.'

Din cauza problemelor politice gi economice interne, germaniiau achitat tarziu o parte din sumele stabilite in graficul elaborat decomisia interaliatd. in consecinti, politicienii din Marea Britaniegi sUA au revizuit de doui ori planur despigubirilor de r[zboi caretrebuiau pldtite de autoritdfile de la Berlin (,,planul Dawes.,, in t924,qi,,Planul Young", in r93o). Scopul urmirit de liderii politici ameri-cani qi britanici a fost de a-i convinge pe germani sd achite despr-gubiri statelor europene, care aveau la randul lor datorii foarte maride plitit faEd de suA (rr,5 miliarde de dorari in anul rgzz), deoarecese imprumutaseri de la americani in primul Rdzboi Mondial, pen,tru a-qi dezvolta armatele qi a obgine victoria finali.,

in cele din urm6, reparafiile de rizboi neprdtite de autoriti-lile de la Berlin pAnd la r iulie r93z au fost anulate complet (ss demiliarde de mdrci aur), in conformitate cu hotirdrile adoptate laConferinfa de la Lausanne (16 iunie-g iulie t93z), intimp ce altestate din Europa, datoare fa!6 de suA, nu au fost scutite de achi-tarea sumelor imprumutate in perioa da t9t 4-r9tg.3

Anexarea Austriei (rz martie 1938) qi disparifia statului ceho_slovac (r5 martie 1939) au permis firmelor germane sri utilizezeDundrea pentru a creqte importurile de produse agricole gi petroldin RomAnia, precum qi exporturile de produse germane citrePeninsula Balcanicd, in defavoarea rutei maritime, mult mailungi Ei mai lente: Marea Nordului - Oceanul Atlantic _ MareaMediterani - Marea Neagri. Franta qi Marea Britanie au urmi-rit cu ingrijorare expansiunea economicd a Germaniei in regiune,iar tratatul economic romAno-german incheiat la z3 marti e LgBg aconsfinlit dreptul autoritifilor de la Berlin de a folosi zonele scutite

Constantin Buge, Din istoria relaliilor intem,lionate. Studii,Editura Enciclopedici,Bucureqti, 2oo9, pp. 265-296.Ibidem, p. 288. De exemplu, autoriti{ile franceze aveau de achitat 4 miliarde dedolari, iar cele britanice a,s miliarde de dolari.Ibid.em, pp. s4B-349.

de tuxc vamale din porturile romAneqti de la Dunire (in special

eele dc la Galafi qi Briila).

U lterior, presiunile economice germane asupra autorit[filor

de lu lfucureqti s-au accentuat qi, dupi rapturile teritoriale din

vern unului rg4o, Romdnia a intrat complet in sfera de influen![

gcrnrond. La 4 decembrie :rg4o, a fost semnat la Berlin un acord

ele c0laborare intre cele doui state, in scopul creEterii masive a

erprtrturilor romaneqti de petrol, produse agricole qi forestiere

(Atrc Germania qi a importurilor de armament, munifii, tehnic[ de

tugltA qi echipamente militare germane necesare armatei romAne'

lnt{lnirea dintre Adolf Hitler gi generalul Ion Antonescu, in cursul

clreia s-a discutat despre participarea armatei romdne la operafiunea

rnilitari germani,,Barbarossa" - invadarea Uniunii Sovietice

(Mi.inchen, ru iunie r94r).

Dupd izolarea Armatei a 6-a germane la Stalingrad de citre

trupele sovietice qi pierderea a aproximativ r5o ooo de militari

rrrmAni in bit[lia respectivi, mareqalul Ion Antonescu a reanali-

zut relaliile de colaborare cu Germania qi, in cursul vizitei sale la

llerlin din ianuarie L943, asemnat un nou protocol economic' in

acel document s-a previzut ca Germania si deschidi un nou cre-

dit in favoarea RomAniei, in scopul furnizirii de tehnici de lupti

1-f:

6

II6

o

4=-o!N

o

o

o

a

\o

moderne pentru armata romand, sldbite dupi pierderile umanegi materiale suferite la stalingrad. in schimb, autoritifile de laBucureqti au acceptat sd trimiti 4 milioane de tone de petrol inGermania qi Italia in cursul anului 1943.

schimburile economice dintre cele doud state au continuatpdn[ la 23 august 1944. Lovitura de stat care a avut loc la Bucuregtia intrerupt colaborarea politicd, militard, economici Ei diplomaticiromano-germand, in condiqiile in care autoritdfile romine aveaude primit de la Berlin circa r,3 miliarde de mlrci germane pentruprodusele exportate qi neachitate.de guvernul german. in acelaqitimp, armamentul, tehnica de lupt[, munifiile qi echipamentele pecare RomAnia le-a primit din Germania gi nu le-a plitit pdni la z3august 1944 erau in valoare de t,z5 miliarde de m[rci.

Regele Carol al Il-lea al RomAniei, in uniformi de colonel al armateipolone, agteapti inceperea paradei militare (Biedrusko, zg iunie r937).in stAnga, fiul sd'u, Mihai, viitor Rege al RomAniei. in partea ar"uptf

'

mareqalul Edward Smigly-Rydz.

Lovitura de stat de la zg august 1944 ainsemnat, printre altele,recunoatterea infrdngerii Romaniei in rizboiul la care participa dela zz iunie 94t (o capitulare necondiqionati, anunfati unilateral

rle Regele Mihai I). Acea situafie a fost menfionati in preambu-

lul ,,Convenfiei de armistifiu intre guvernul romAn qi guvernele

Nafiunilor l"Jnite", incheiati la Moscova (rz septembrie rg44),in

lirlul urmitor:,,Guvernul Ei inaltul Comandament al RomAniei,

rccunoscAnd faptul infrdngerii Rominiei in rizboiul impotrivatJniunii Republicilor Socialiste Sovietice, Regatului Unit gi Statelor

llnite ale Americii gi a celorlalte Nafiuni Unite, accepti condili-rrrrile armistifiului, prezentate de citre Guvernele sus-men{iona-

lclor trei Puteri Aliate, ac{iondnd in interesul Nafiunilor unite"'.in telegrama trimisd la rz septembrie ry44 Departamentului

cle Stat al SUA, Averel Harriman (ambasadorul SUA la Moscova) a

rrrcnfionat ci nu a avut timp sd.analizeze cererile romAneqti de inclu-

clcre in Convenlia de Armistifiu a propunerilor privind ,,impunerea

rrrrui termenlimiti ocupafiei militare (sovietice - n.n.) gi valabili-

lrllii articolelor respective ale acordului de armistifiu, precum gi la

r'(!(:unoaSterea concretd a statutului de aliat sau cobeligerant pentru

l{omAnia.

RomAnii au protestat energic in legiturd cu clauza privindtllr.rnele de rdzboi, cerAnd ca aceasta s[ fie mai flexibili pentru a

lrrcintAmpina o posibili incapacitate de platl.Ei au mai cerut, de asemenea, o recunoa$tere mai mare a con-

tribufiei administraliei romAneqti la aplicarea mdsurilor de poligie

1i ldministrative interne reclamate de acord. Molotov nu a mani-

li'stat dorinfa de a da nici un fel inapoi in problema despdgubirilorqii nu a consim{it la nimic din ceea ce ar fi limitat puterea militaristr.r polilieneasci rus6. in RomAnia in timpul perioadei [de ocupa-

licl militara"'.

u august 1944. Documente ry4+,vol.ll, Direcfia Generali a Arhivelor Statului,Centrul de Studii qi Cercetiri de Istorie qi Teorie Militari, Editura $tiinlifici 9iEnciclopedici, Bucuregti, tg8q,, p. zoz.Foreign Relations of the United States,Diplomatic Papers 1944, Volume IV, Europe,

Rumania, Washingtonry66,pp.23r-232. The NationalArchives of the United States,

Washington D.C., General Records of the Department of State (RG 59), European

War z4o.oorr9 EW rszs/s - p+q. Aprtdzs august t944. Documente ry44, op. cit,,p.

zr3 (Documentul nr, 8a4.

F-:

66

II6

!N

o

o

coo

=

A

Atitudinea ministrului sovietic Viaceslav Molotov fafi de

Rominia nu s-a schimbat in anii care au urmat. Cu toate acestea,

reprezentantii Rominiei au solicitat la Paris acordarea statutuluide lari cobeligerantl, in locul celui de stat invins in rizboi (rz

august rq+6). Despre acea situafie, regretatul istoric Valeriu FlorinDobrinescu a precizat in anul 1988, in volumul sdu care a fost ulte-

rior premiat de Academia Romini, urmitoarele:

,Rominia cerea statut de cobeligerant, inliturarea din proiec-

tul de tratat a stipulafiilor articolului 3o (clauza naliunii celei maifavorizate), imbunitifirea clauzelor economice care afectau grav

situafia firii qi politica sa economici, imbuniteflrea conditiilorprivitoare la limitarea armamentului. [...]

Referindu-se la clauzele economice gi militare, pe care le-a

calificat ca injuste in cea mai mare parte, [ministrul AfacerilorExterne] Gheorghe Td.tirescu a solicitat [a r3 august 1946] o ame-

liorare, finAnd cont de eforturile in rizboiul antihitlerist, ca gi de

situafia noastri precari economicS. Guvernul romdn, preciza el,

iqi rezervi dreptul de a pretinde despigubiri qi reparalii atit de la

Germania, cAt gi de la Ungaria"'.

Din picate pentru ceti{enii Rom6.niei, reprezentanliiNafiunilor Unite nu au recunoscut statutul de fari cobelige-ranti la reuniunile de la Paris, din anii 946 gi 1947 Rominiafiind consideratd un stat invins - a$a cum s-a consemnat in,,Convenfia de armistifiu" (Moscova, rz septembrie ry++). in con-

secinfd, autoritifile de la Bucuregti au fost obligate si. renunledefinitiv la circa r,3 miliarde de mirci - datorie pe care fostulguvern de la Berlin o avea pentru petrolul qi produsele agricoleromineqti exportate in Germania pdni la z3 august rg44 qi care

nu fuseseri achitate de statul german. Totodati, Rominia a fost

obligatl si pliteascl toate facturile neachitate din perioada incare maregalul Ion Antonescu s-a aflat la putere, pentru tehnica

Valeriu Florin Dobrinescu, Rorz dnia Si organizarea postbelicd a lumii (tgl.s-tg+z),

Editura Academiei Republicii Socialiste Rominia, BucureSti, 1988, pp. 15o; 156.

@i

de lupti, armamentul gi echipamentele importate din Germania,

ln valoare totald de \zS miliarde de mirci.'Statutul de lari invinsi in cel de-Al Doilea Rizboi Mondial a

condus la includerea articolului z8 in Tratatul de Pace de la Paris,

incheiat la ro februarie g47 Romdnia a acceptat si achite in intre-gime datoriile pe care le avea fali de Germania la data de 8 mai

rg45, deqi statul german se afla sub ocupa{ie in luna februarieg4z,la fel ca Rominia, iar acei bani au ajuns sub controlul celor

Patru Mari Puteri: URSS, SUA, Marea Britanie qi Franfa. Totodata,

Valeriu Florin Dobrinescu a menfionat o informafie despre situa-

f ia existenti la ro februarie t94z:,,Conform Agenfiei France Press,

l{omAnia, <deqi a declarat ci va executa clauzele> [Tratatului de

l)ace], s-a aritat nemulfumitl de faptul ci este lipsiti de creanfele

irsupra Germaniei"'.La rAndul siu, guvernul de la Budapesta a fost dezam[git de

llozilia reprezentanlilor celor Patru Mari Puteri, care au obligat(h-rgaria si renunfe la datoriile acumulate de Germania pentru

toate produsele qi serviciile furnizate autorit[filor de la Berlin qi

rrcplltite in timpul celui de'Al Doilea Rizboi Mondial. O declara-

lic in acel sens a fost ficutd de guvernul de la Budapesta (6 august

r946): ,,Ungaria a suferit pagube nemlsurate in timpul ocupaliei

gcrmane qi in urma evacu[rii germane. Nu existi nicio bazi juri-clici sau morald pentru ca Ungaria sd fie constrdnsl si renunfe la

lcvendic[rile ei fali de Germania in favoarea duqmanilor ei. Cel

Istoricul Valeriu Florin Dobrinescu preciza in anul 1988 astfel: ,,Articolul zz (din'fratatul de Pace de la Paris, devenit ulterior articolul 28, paragraful 4 - n.n.) obliga

RomAnia si renunfe la toate reclamaliile sale, inclusiv creanfe, fald de Germania qi

supuqii germani, cu exceplia acelora in vigoare sau perfectate inainte de r septembrie

1939. Or, in perioada neutralitefii RomAniei (r septembrie tgSg-zz iunie ry+u n.n.),

relaliile cu Germania au fost de naturi pur comerciali. Dar qi mai grav era faptul

ci articolul ducea la anularea unei datorii germane cltre Rominia de r 3oo mili-oane mirci germane - se menfinea astfel exigibilitatea unei datorii a RomAniei citreGermania de r z5o milioane mirci germane. Hotirirea de a scinda cele doui opera-

1ii cu anularea primei qi persistarea celei de-a doua echivala practic cu a-i impune

RomAniei o penalitate nejustificati de r 3oo milioanemirci".Ibid.em,p. t46.

Arhiva Ministerului Apiririi Naqionale,/on d 54tg, dosar 8or/r3 A, 7947, poziliarseq, f. szs. Apud Valeriu Florin Dobrinescu, op. cit., p. 789.

o\i

66IG

d

'==oN

-o

tro

oo

a

AI

mult, Ungaria, in calitate de fosti aliati a Germaniei, poate ceda

prioritatea revendicdrilor puterilor aliate, dar fdri a renun;a la ele"'.

Alte informatii interesante provin de la Gheorghe Titirescu.La z3 august 1947, ministrul Afacerilor Externe qi, totodati, qeful

delegafiei romAne la Conferinla de Pace de la Paris a declarat inParlamentul RomAniei, inainte de ratificarea documentului sem-

nat in capitala Franfei la ro februarie rg4z:,,Tratatul cuprindemulte clauze grele gi multe clauze injuste. Este in primul rdndinjust preambulul tratatului, care nu acordd. Romdniei calitatea de

cobeligerantn.1...1Este in special injustd. clauza prevd.zutd: in art.28, care obligd. Romrhnia sd renunle la toate creanlele sale tmpo-triva Germaniei.I...) Romh.nia rdmdne totuSi obligatd sd pldteascd

Germaniei crean{ele sale [...] qi infapt sid pldteascd. ea Germanieireparafii. [..] Nu este just si restituim aurul primit din Germaniadrept platd a cerealelor qi petrolului ridicat din RomAnia qi nici siinapoiem materialul rulant intrat in serviciul ciilor noastre ferate

prin trafic normal inainte de a fi primit inapoi materialul similarieqit din lari in acelaqi mod sau pentru susfinerea efortului de rdz-

boi aldturi de Nafiunile Unite. 1...1 Guvernul a acceptat tratatul[de Pace de la Paris] qi sincer s-a o:bligat sd execute in mod loialclauzele sale (s.n.)"".

Imediat dupi discursul ministrului Afacerilor Externe,Parlamentul RomAniei a aprobat in unanimitate Tratatul de Pace

de la Paris.

De ce s-au acceptat prevederile articolului z8 din acel docu-ment? Deoarece RomAnia a fost o fari invinsi in cel de-Al DoileaRizboi Mondial, nu i s-a recunoscut statutul de lard cobeligeranti,prevederile Dictatului de la Viena din august 1940 au fost anulatein intregime de cele Patru Mari Puteri, iar URSS, SUA, MareaBritanie qi Franfa au avut pretenfii materiale qi financiare fafn de

Ftildp Mih6ly, Pacea netermindtd. Consiliul Ministrilor Afacerilor Externe Si tra-tatul de pace ungar (tgq.),Institutul European, IaEi, zoo7, p. zzz.Relaliile internalionale postbelice. Cronologie diplomaticrh, tg4s-tg64, coord.Nicolae Ecobescu, Editura Politice, Bucure;ti, 1983,, p. 62.

Germania. Acestea s-au achitat inclusiv printr-o confiscare de citrereprezentan{ii celor Patru Mari Puteri a tuturor datoriilor pe care

nlte leri le aveau fald de Germania (RomAnia, Ungaria, Bulgaria qi

Italia), conform Tratatelor de Pace incheiate la Paris, la ro februa-rle 1947, de fiecare lari menfionati cu Puterile Aliate qi Asociate.'ln consecinfl, autoritdfile de la Berlin nu pot fi. considerate rds-

lrunzdtoare astdzi in acest caz, ci liderii politici din ry+z ai URSS,

S[JA, Franfei qi Marii Britanii - care au urmirit si obgind rapidrlin Germania diferite produse, bani qi servicii in contul despl-gubirilor de rdzboi, pentru a nu repeta greqelile grave sivdrgite in

lrcrioada Lgtg-7g82 intr-o chestiune similari.La rAndul lor, mareqalul Ion Antonescu gi Regele Mihai I pot

li considerafi vinovati de situalia respectivi, deoarece au permislrimiterea in Germania a unor cantitdli foarte mari de petrol qi

produse agricole in timpul r[zboiului, tird a recupera sumele de

lrrtni datorate de guvernul de la Berlin. Dac[ germanii cAqtigau riz-boiul impreuni cu romAnii, datoriile reciproce dintre Germania qi

l{omAnia ar fi fost probabil compensate de comun acord. Am spus

,,probabil" deoarece istoria acelor evenimente a fost cu totul alta,trt defavoarea intereselor nationale romAnegti.

In final, RomAnia a fost obligate s[ phteasci Uniunii Sovieticedespigubiri de rizboi in valoare de 3oo de milioane de dolari, inrrcelagi timp cu achitarea datoriei pe care o avea fali de Germania(r,25 miliarde de mirci). Anumite fonduri oblinute din exportultlc produse romAneqti au fost utilizate pentru alimentarea contuluidin care se pldtea datoria fa{i de statul german dupi ro februarie

Pentru detalii privind renunfarea de citre Italia, RomAnia, Ungaria gi Bulgariala datoriile pe care Germania le avea fafd de aceste {iri la sfArqitul celui de-AlDoilea Rizboi Mondial, hot[rdrea adoptati ln acel sens la cea de-a doua sesiune a

Consiliului Miniqtrilor de Externe a celor Patru Mari Puteri (r5 iunie-rz iulie 1946),

precum gi disculiile privind prevederile finale ale celor patru tratate care urmausi fle semnate la Paris, la ro februarie t947 vezi Fiil<ip Mihiiy, op. cit, p. t99 (pen-tru toate cele patru state lnvinse); pp.276-277 (RomAnia); pp. 221-222 (Ungaria);pp.2Z8-281(Ungaria, Italia, RomAnia qi Bulgaria); p. 289 (RomAnia qi Bulgaria);p. 294 (Ungaria); pp. 296-29z (pentru cele patru state invinse).

nl

o6I

o

o!N

=A

o

ooo

oa

Nct

1947, $i acele sume aiungeau la cele Patru Mari Puteri, care tineausub ocupafie intreaga Germanie.'

Conducerea Bdncii Nafionale a RomAniei a fost invinuiti inultimii ani ci nu se implici in aqa-zisa operatiune de recuperare a18 miliarde de euro din Germania, fdrl si fie menlionat un lucruelementar: Tratatul de Pace de la Paris nu a fost semnat de guverna,torul Bdncii Nalionale a RomAniei, ci de Gheorghe Tdtdrescu (minis-

tru al Afacerilor Externe), Lucretiu Pltrigcanu (ministrul Justifiei),

$tefan Voitec (ministrul Educafiei Nafionale) gi generalul DumitruD[mdceanu (subsecretar de stat la Ministerul de Rdzboi)., in plus,

comisia romAnd pentru aplicarea Tratatului de Pace a avut urml-toarea componenfi: Gheorghe Tit[rescu (preqedinte), GheorgheGheorghiu-Dej (ministrul Economiei Nafionale), Teohari Georgescu(ministrul Afacerilor Interne), Lucrefiu Pitriqcanu (ministrul|ustifiei), Alexandru Alexandrini (ministru de Finanfe), generalulMihail Lascir (ministrul Ap[r[rii Nafionale), Tudor Ionescu (minis-trul Minelor qi Petrolului), Emil BodniraE qi Simion Oeriu (comisar

al guvernului pentru aplicarea Tratatului de Pace de la Paris).3

Cum s-a ajuns in zilele noastre la cele 18 miliarde de euro? S,aucalculat,,dobinzi" gi,,penaliti1i", plecAnd de la suma de r,3 miliardede mdrci pe care Germania trebuia sd o achite RomAniei dupd cea

de-a doua conflagrafie mondiald qi care, potrivit articolului 28, para-

graful 4 din Tratatul de Pace de la Paris, a fost anulati de reprezen-

tanlii coaliliei Nafiunilor Unite in defavoarea RomAniei. Politicieniide la Bucureqti au fost nevoifi si accepte acel articol in intregime,deoarece Rominia a fost invinsi in acel rdzboi gi invingitorii qi-au

impus condiliile, chiar dacd erau considerate injuste de autoritlfilede la Bucuregti. $i statul romAn (nu Banca Nafionald a RomAniei)a indeplinit prevederile Tratatului de Pace de la Paris, deoarece

Pentru cazul similar al Finlandei, vezi Silviu Miloiu, O istorie a Europei Nordice SiBaltice, vol. II: De la Rdzboiul Rece la era globalizdrii, Editura Cetatea de Scaun,Tdrgoviqte, 2oos, p. 148.

Valeriu Florin Dobrinescu, op. cit., p. t9g,Ibidem, p. t9z.

politicienii de la Bucureqti au dorit incetarea stirii de rlzboi qi, inur:claqi timp, anularea Dictatului de la Viena din 3o august 1g4o -prin care nord-yestul Transilvaniei fusese oferit Ungariei de repre-

uontantii Germaniei qi Italiei; in plus, politicienii romdni vedeau inrq47 cum Organizafia Nafiunilor Unite incerca si coaguleze speran-

{clc picii intr-o lume afectati de rizboiul care tocmai se incheiase qi

tkrreau ca Romdnia si fie primiti cit mai curind in rAndul statelor

tttcmbre ale ONU - fapt care s-a intdmplat abia la r4 decembrierr)ss, in condigiile aplicirii de citre statul romin a Tratatului de

l'rtr:c de la Paris din 947. Acelaqi obiectiv general a fost urmirit qi

rk'nutoritifile de la Helsinki, Roma, Budapesta qi Sofia, dup[ ce au

rrrtcptat tratatele de pace stabilite de invingitori.

Plecarea delegaliei guvernamentale romAne la Conferinfa de Pace de laParis (aeroportul Bineasa rr august 1946). Cilitoria a fost efectuati cuavionul Lisunov Li-z (YR-TAV) din imagine, iar intoarcerea de la Pariss-a ficut cu trenul.

in anul r947,Einlanda, Italia, Bulgaria, Rominia qi Ungaria

iii au recipitat independenfa qi suveranitatea, iar patru dintre ele

rrrr renunfat la toate datoriile pe care Germania ar fi trebuit si le

ti1N