Asolamentul in Cultura Plantelor ...

Asolamentul, in cultura plantelor legumicole

Nu de puţine ori, consultantul agricol de la Centrul Local de Consultanţă Agricolă

trebuie să sugereze dintre secretele rentabilităţii culturilor agricole.

Este şi cazul asolamentului marele ,,mic secret’’ al rentabilităţii legumelor.

Cultivarea legumelor, atât pe suprafeţe mici cât şi pe suprafeţe mari, nu poate fi

rentabilă în lipsa unui asolament întocmit cât mai judicios.

Asolamentul legumicol, presupune împărţirea terenului exploataţiei agricole, în sole

sau parcele pe cât posibil egale între ele, numărul acestora fiind egal cu numărul anilor de

rotaţie. Culturile trebuie repartizate în timp şi spaţiu ţinând cont de sistemul de lucrări şi

de fertilitatea solului. Aceasta este o măsură agrotehnică generală, de mare importanţă şi

are drept scop sporirea fertilităţii solului, reducerea atacului de boli şi dăunători,

obţinerea unor producţii ridicate şi a unei eficienţe economice sporite, cu cheltuieli şi

consumuri mai reduse de îngrăşăminte chimice, erbicide şi insecto-fungicide.

În legumicultură este absolut necesară folosirea amendamentelor, deoarece legumele

au nevoie de lucări repetate, udări sistemice şi recoltări succesive, care duc la alterarea

mai rapidă a calităţilor fizice şi biologice ale solului.

Cultivarea timp de mai mulţi ani pe acelaşi teren a aceloraşi specii

legumicole(monocultura) sau a unor specii înrudite din punct de vedere botanic,

contribuie la înmulţirea şi răspândirea masivă a bolilor şi dăunătorilor specifici culturilor

respective. Numai printr-o rotaţie corectă aculturilor în cadrul asolamentului, se poate

diminua mult atacul bolilor şi dăunătorilor. Asolamentul constituie şi o măsură eficace

de combatere a buruienilor. Monocultura determină o scădere substanţială a producţiei.

Exemplu: la ceapă, fasole verde, tomate, mazăre, monocultura după cinci ani scade

producţia faţă de cea din primul an cu 35-36%.

Aplicarea asolamentului permite folosirea raţională a forţei de muncă şi

îngrăşămintelor

Powered by www.referate-gratis.ro

www.referat.ro

http://www.referate-gratis.ro/

Rotaţia culturilor în cadrul asolamentului se face tinând cont de criteriile tehnologice

şi biologice ale plantelor legumicole. În funcţie de aceste criterii legumele pot fi:

- legume lacome, mari consumatoare de substanţe fertilizante cum ar fi vărzoasele,

ardeiul, vinetele, ţelina. Acestea se vor cultiva în sole fertilizate cu îngrăşăminte organice

sau în primul an după plantele amelioratoare, ale fertilităţii solului(leguminoase perene

sau anuale);

- legume mai puţin pretenţioase faţă de azot (morcov, pătrunjel, ceapa, usturoiul). Se vor

cultiva în anul al doilea, de la fertilizare cu gunoi de grajd a parcelei (solei);

- leguminoase păstăioase, mazărea, fasolea, fiind capabile să fixeze azotul atmosferic, au

cerinţe mai puţin reduse faţă de îngrăşămintele organice, din care cauză, se pot plasa în

rotaţie în al doilea sau al treilea an după fertilizarea cu gunoi de grajd;

- plante cu sistem radicular profund (rădăcinoase, pepeni), care va alterna cu legumele

care au un sistem radial superficial (ceapa, castraveţi, verdeţuri) pentru a folosi mai

eficient apa şi substanţele fertilizante din substraturile de adâncimi diferite;

- pentru refacerea fertilităţii solului, este bine să se introducă în asolament, sola

amelioratoare, cultivată cu lucernă care durează 3-4 ani sau trifoi care durează 2 ani,

plante care îmbogăţesc solul în humus şi refac sructura solului;

- in vederea combaterii buruienilor, se recomandă alternarea culturilor leguminoase, care

lasă terenul mai îmbuienat, morcov, pătrunjel, vărzoase, ceapa, usturoi, cu specii care

datorită unui aparat foliar bine dezvoltat, stâjenesc dezvoltarea buruienilor (vinete, ardei,

dovleci, vărzoase);

- pentru prevenirea atacului bolilor şi dăunătorilor aceeaşi specie sau specii înrudite nu se

vor cultiva pe acelaşi teren decât după 3-4 ani;

- legumele perene care ocupă suprafeţe reduse pe timp îndelungat (8-10 ani9 nu se includ

în asolamentul legumicol.

Toate aceste aspecte fac parte din asolament marele ,,mic secret’’ al rentabilităţii

legumelor.



Asolamente legumicole

Posted on April 20, 2011 by costinburducea

Asolamentul reprezintă repartizarea în timp şi spaţiu a culturilor, corelată cu sistemul de lucrări şi fertilizare a solului.Asolamentul constituie o măsură agrotehnică de mare importanţă pentru sporirea

fertilităţii solului, reducerea atacului de boli şi dăunători, obţinerea de producţii ridicate şi

a unei eficienţe economice ridicate.

Folosirea asolamentelor în legumicultură este o necesitate deoarece legumele reclamă

lucrări repetate de pregătire a terenului, praşile repetate (3-5 ori), udări sistematice,

recoltări repetate. Toate acestea produc o alterare mai rapidă a calităţilor fizice si

biochimice ale solului, astfel că refacerea structurii solului este absolut necesară şi efi-

cientă.

Cultivarea timp de mai mulţi ani pe acelaşi teren a aceloraşi specii legumicole sau a unor

specii înrudite din punct de vedere sistematic contribuie la înmulţirea şi răspândirea

masivă a bolilor şi dăunătorilor specifici culturilor respective. Printr-o rotaţie corectă a

culturilor în cadrul asola-mentului se poate diminua din atacul bolilor şi dăunătorilor.

Numeroase experienţe efectuate la noi în tară şi în străinătate au demonstrat faptul că

monocultura determină o scădere substanţială a producţiei. De exemplu, după 5 ani de

monocultura la ceapă, fasole verde, mazăre şi tomate, producţia s-a redus la 35-36 % faţă

de cea din primul an (tabelul 5.1).

Tabelul 5.1

Influenţa nionoculturii asupra producţiei (în procente) la câteva culturi de legume

(Surlekov, citat de G. Ghenkov,T. Murtazov şi Micov, 1974)

Anul Ceapă

Fasole

verde

Mazăre

verde

Tomate

de vară

Tomate

timpurii

+

porumb

Cartofi +

castraveţi

sau

fasole

1962 - - 100 - 100



http://www.afaceri-agricole.net/author/costinburducea/

http://www.afaceri-agricole.net/2011/04/asolamente-legumicole/

http://www.afaceri-agricole.net/2011/04/asolamente-legumicole/

1963 100 100 100 65 100 102

1964 75 76 78 65 116 108

1965 56 68 88 85 103 72

1966 60 59 76 80 100 90

1967 53 40 45 30 74 67

1968 35 33 36 36 67 73

Aplicarea asolamentelor permite folosirea raţională a forţei de muncă şi a

îngrăşămintelor.

Asolamentul este o măsură eficace de combatere a buruienilor.

Organizarea asolamentelor legumicole se face pe baza unor criterii economico-

organizatorice şi biologico-tehnologice.

Criterii economico-organizatorice. Cuprinderea în cadrul asolamentului a tuturor

culturilor din planul de producţie al fermei. Structura culturilor se stabileşte în funcţie de

necesităţile social-economice, zonarea culturilor şi direcţiile de specializare a fermei

(consum intern, export, industrie alimentară). La stabilirea structurii trebuie să se ţină

seama de gradul de dotare tehnică şi de existenţa forţei de muncă.

Criteriile biologico-tehnologice sunt mai numeroase şi se referă la următoarele aspecte:

- Legumele mari consumatoare de substanţe fertilizante: vărzoasele, bostănoasele,

ardeiul, vinetele, ţelina se vor introduce în sole fertilizate cu îngrăşăminte organice sau în

primul an după sola ocupată de plante ameliorate ale fertilităţii solului (leguminoase

perene sau anuale);

- Legume mai puţin pretenţioase faţă de azot: morcovul, pătrunjelul, ceapa, usturoiul se

vor cultiva în anul al doilea de la fertilizarea cu gunoi de grajd;

- Legumele păstăioase (mazărea, fasolea), fiind capabile să fixeze azotul atmosferic,

manifestă cerinţe mai reduse faţă de îngrăşămintele organice, din care cauză se pot plasa

în rotaţie în anul al doilea sau al treilea după fertilizarea cu gunoi de grajd;



- Plantele cu sistem radicular profund (rădăcinoasele, pepenii) vor alterna cu legume ce

au un sistem radicular superficial (ceapă, castraveţi, verdeţuri), pentru o folosire mai

eficientă a apei şi a substanţelor fertilizante din straturile de adâncimi diferite.

- Pentru refacerea fertilităţii solului este bine să se introducă în asolament o solă

săritoare cu lucerna (durează 3-4 ani) sau cu trifoi (durează 2ani), care

îmbogăţesc solul în humus.

În vederea combaterii buruienilor se alternează culturile legumicole care lasă terenul mai

îmburuienat (morcov, pătrunjel, mazăre, ceapă, usturoi) cu specii care datorită unui

aparat foliar bine dezvoltat, stânjenesc dezvoltarea buruienilor (vărzoase, ardei, vinete,

dovlecei);

- Pentru micşorarea intensităţii atacului bolilor şi dăunătorilor aceeaşi specie sau specii

înrudite nu vor reveni pe acelaşi teren decât după 3-4 ani;

- Pentru efectuarea lucrărilor de pregătire a terenului în mod corespunzător este bine ca

plantele care se înfiinţează primăvara devreme (mazăre, rădăcinoase, bulboase) să intre în

rotaţie cu specii care

eliberează terenul toamna devreme (tomate, ardei, vinete, castraveţi etc);

- Legumele perene, care ocupă suprafeţe reduse pe timp îndelungat (8-10 ani), nu se

includ în asolamentul legumicol.

În cadrul asolamentului legumicol noţiunea de rotaţie a culturilor are o semnificaţie

aparte, deoarece în acelaşi an, pe acelaşi teren, se fac două sau mai multe culturi. În cele

mai multe cazuri nu putem vorbi de o cultură premergătoare, ci de culturi premergătoare

(datorită practicării culturilor succesive). În această situaţie se ia în considerare cultura

principală, de bază, cea care are perioada de vegetaţie cea mai lungă.

Fiecare specie are una sau mai multe plante premergătoare.

După plantele legumicole pentru rădăcini tuberizate urmează: castraveţi, pepeni, tomate,

cartofi timpurii, ceapă, usturoi, praz.

După solanacee şi vărzoase urmează: castraveţi, pepeni, dovlecei.

După bulboase şi păstăioase urmează: tomate, ardei, vinete, morcov, pătrunjel, păstârnac.

Unele plante sunt incompatibile în cultură (de exemplu: spanac, sfeclă), datorită

modificării pH-ului solului şi acumulării unor toxine şi boli.



http://www.afaceri-agricole.net/2011/03/solul/

Literatura de specialitate recomandă diferite scheme de asolament.

Asolamentul presupune împărţirea teritoriului fermei în sole, pe cât posibil egale între ele.

Numărul solelor este egal cu numărul anilor de rotaţie.

În fermele specializate se întocmeşte un asolament legumicol în care se introduc toate speciile de legume trecute în planul de cultură.

În fermele mixte cu caracter horticol se introduc legume şi în asolamentul pepinierei de pomi sau vie.

În unităţile cu suprafeţe mari de terenuri amenajate pentru irigat se poate folosi un asolament mixt legumicol- furajer sau legumicol cerealier, în culturile forţate şi protejate se stabileşte rotaţia în cursul unui an. Aici apar particularităţi determinate de ponderea diferită a speciilor şi de intervenţia cu lucrarea de dezinfecţie a solului pe diferite căi.

Schemele de asolamente în spaţiile protejate (solarii, sere-solar) nu pot fi realizate cu aceeaşi uşurinţă ca în câmp. Prima dificultate este generată de faptul că paleta speciilor cultivate în solarii şi sere solar este mult mai redusă. În plus, principalele specii – tomate, ardei, vinete, care deţin cea mai mare pondere, aparţin aceleiaşi familii botanice şi nu sunt compatibile ca premergătoare. În această situaţie se poate recurge, în primul rând, la planificarea raţională a culturilor astfel ca să se poată asigura o rotaţie simplă. Ca urmare, jumătate din suprafaţă va fi cultivată cu specii din familia Solanaceae (tomate, ardei, vinete), iar cealaltă jumătate cu alte specii legumicole (în primul rând castraveţii). În anul următor se vor inversa culturile.(Voican V., 1988).

Pe de altă parte se va recurge la culturile succesive pe aceeaşi suprafaţă, evitându-se efectele negative ale monoculturii de lungă durată.

La protejarea cu tunele provizorii problema asolamentelor este mai simplă, deoarece acestea nu au stabilitate pe aceeaşi suprafaţă de teren şi este posibilă protejarea unei alte suprafeţe în anul următor, desigur respectând cerinţa de bază cu referire la planta premergătoare.

La cultura legumelor în serele de tip industrial, noţiunea de asolament devine improprie deoarece speciile legumicole din familia Solanaceae (tomate, ardei, vinete) ocupă circa 60-70 % din suprafaţă în primul ciclu şi până la 80 % în ciclul al II-lea. Din această cauză realizarea unei rotaţii în timp pe aceeaşi suprafaţă de seră, întâmpină mari dificultăţi.



Prevenirea efectelor negative, care pot fi generate de cultura unei specii, de exemplu a tomatelor, mai mulţi ani la rând pe acelaşi teren, se poate asigura prin câteva măsuri. Astfel, efectuarea dezinfecţiei termice a solului, în cursul verii, asigură atât distrugerea germenilor şi agenţilor patogeni specifici, cât şi descompunerea exudatelor radiculare cu efect inhibitor asupra plantelor din aceeaşi specie. Pe de altă parte, în perioada de iarnă, atunci când se pune problema limitării şi reducerii consumului de energie termică, înfiinţarea unor culturi cu perioadă de vegetaţie scurtă şi cerinţe reduse la căldură, aşa cum este salata, asigură de fapt o rotaţie simplă pe aceeaşi suprafaţă de teren.

Diversificarea sortimentului speciilor cultivate în seră, pentru respectarea cerinţelor asolamentelor, rămâne un deziderat pentru cultivatorii de legume în sere.

Una din posibilităţile eficiente este realizarea unei echivalenţe între suprafaţa cultivată cu specii din familia Solanaceae (tomate, ardei, vinete) şi cea cultivată cu castraveţi plus specii floricole. În acest caz speciile floricole au un rol dublu, de a favoriza realizarea unor rotaţii optime şi de a contribui la creşterea eficienţei economice generale.

În sistemul de rotaţie liberă, proporţia culturilor într-un asolament se poate schimba de la un an la altul, în funcţie de considerentele economice, cerinţele de consum ale populaţiei, conjunctura pieţei etc.

Principiile care stau la baza asolamentului şi rotaţiei sunt valabile şi atunci când se cultivă legume pe suprafeţe mai mici în cadrul gospodăriilor individuale.

Câteva scheme de asolament sunt redate în tabelele 5.2, 5.3, 5.4,

Tabelul 5.2 Schemă de asolament cu solă săritoare cu lucerna

Sola Anul

1 2 3 4

I

Solanaceae (tomate, ardei,vinete)

Varză şi conopidă Rădăcinoase Lucerna

IIVarză şi conopidă Rădăcinoase Solanaceae

Varză şi conopidă

III

Rădăcinoase (morcov, pătrunjel, păstânac) Solanaceae

Varză şi conopidă Rădăcinoase

IV Lucerna Lucerna Lucerna Solanaceae



Tabelul 53 Schemă de asolament într-o fermă specializată pentru producerea legumelor pentru consum

Sola Anul

1 2 3 4

I SolanaceaeBulboase+ Rădăcinoase Vărzoase Cucurbitaceae

IIBulboase+ rădăcinoase Vărzoase Cucurbitaceae Solanaceae

III Vărzoase Cucurbitaceae SolanaceaeBulboase+ Rădăcinoase

IV Cucurbitaceae SolanaceaeBulboase+ Rădăcinoase Vărzoase

Tabelul 5.4Schemă de asolament practicată într-o fermă specializată pentru industrializare

Sola Anul

1 2 3 4

I

Mazăre şi fasole + varză de toamnă (cultură succesivă)

Tomate şi gogoşari

Salată,spanac+bame Castraveţi

comişor

II Tomate şi Salată, Castraveţi Mazăre şi



gogoşarispanac + bame cornişon

fasole +varză de toamnă

IIISalată,spanac + bame

Castraveţi cornişon

Mazăre şi fasole +varză de toamnă

Tomate şi gogoşari +varză de toamnă

IVCastraveţi cornişon

Mazăre şi fasole + varză de toamnă

Tomate şi gogoşari

Salată, spanac, +bame




Asolamentul in Cultura Plantelor ...

Documents

Transcript of Asolamentul in Cultura Plantelor ...