Stiri 15 iulie 2020 , prima parte

Cursul de schimb 15.07.2020 1 EUR 4.8433

1 USD 4.2377

Agrometeo: temperaturi de pana la 37 de grade Celsius si stare de vegetatie buna la majoritatea culturilor iulie 15, 2020

Potrivit ANM, in urmatoarea saptamana, vremea se va mentine calda pe intreg teritoriul tarii, cu temperaturi ce vor ajunge chiar si la 37 de grade Celsius. In ceea ce priveste gradul de alimentare cu apa la culturile de grau si de porumb, acesta va prezenta valori satisfacatoare in majoritatea regiunilor tarii, se mai arata in prognoza de specialitate.

Caracteristici meteorologice

In acest interval va predomina o vreme in general normala sub aspect termic, in cea mai mare parte a zonelor de cultura. Temperatura medie diurna a aerului va oscila intre 14…27°C, limite apropiate de mediile multianuale, la nivelul intregii tari.

Temperatura maxima a aerului va fi cuprinsa intre 19…34°C, in majoritatea regiunilor agricole. Temperatura minima a aerului se va situa intre 8…20°C,

1

in aproape toata tara, cele mai scazute valori fiind posibile in depresiunile din estul Transilvaniei.

Se prognozeaza ploi sub forma de aversa, dar si torentiale, acestea fiind insotite de descarcari electrice si intensificari ale vantului, izolat cu aspect de vijelie. Totodata, se pot inregistra cantitati de apa semnificative din punct de vedere agricol, iar local vor fi conditii de producere a grindinei.

Caracteristici agrometeorologice

Aprovizionarea cu apa pe adancimea de sol 0-100 cm, in cultura neirigata de porumb, va prezenta valori satisfacatoare, apropiate de optim si optime, in Maramures, Transilvania, Crisana, cea mai mare parte a Banatului, local in vestul, nordul, centrul, sudul si estul Munteniei, nordul, centrul, estul, vestul, izolat sud-vestul Moldovei, nordul si estul Olteniei, sud-vestul Dobrogei.

Rezerva de umiditate din sol se va incadra in limite scazute si deosebit de scazute (seceta pedologica moderata, puternica si extrema), pe suprafete agricole extinse din Dobrogea si Oltenia, local in centrul, estul, sudul si sud-estul Moldovei, nord-estul, estul, sud-estul, vestul si sudul Munteniei, izolat in nord-vestul Banatului.

Starea de vegetatie a culturilor agricole

Pe ansamblu, regimul hidro-termic din aer si sol favorabil va determina o evolutie normala a proceselor fiziologice la toate culturile agricole, in cea mai mare parte a tarii. Starea de vegetatie a speciilor prasitoare se va mentine in general buna si medie, iar in semanaturile tardive si pe terenurile cu deficite de apa in sol, ritmurile de vegetatie ale plantelor vor fi stanjenite.

La graul de toamna infiintat in epoca optima se vor continua lucrarile de recoltare, iar in semanaturile tardive se vor inregistra fazele de maturitate in ceara si deplina (30-100%). Cultura de rapita aflata la maturitatea tehnologica se va recolta pe ultimele suprafete agricole.

Sub aspect fenologic, la floarea-soarelui vor predomina fazele de formare a capitulului (50-100%), inflorirea (30-100%) si inceputul maturitatii in ceara (10-30%), la nivelul intregii tari.

In functie de data semanatului si agrotehnica aplicata, porumbul va inregistra diferite faze de vegetatie, respectiv: formarea paniculului (20-100%), inflorirea si matasirea (10-50%), iar izolat in zonele de campie, la hibrizii extratimpurii se va putea declansa maturitatea in lapte (10-15%).

2

In principalele bazine de cultura, la sfecla de zahar se vor semnala infrunzirea (70-100%), precum si alungirea/ingrosarea axei hipocotile (30-100%). Cartoful pentru consum se va afla la cresterea tuberculilor si inflorire (40-100%), in majoritatea zonelor de cultura.

In toate plantatiile, la speciile de semintoase (mar, par) predominante vor fi fazele de crestere a fructelor si acumulare a zaharurilor, iar la samburoase (cais, piersic si prun), maturarea fructelor si recoltarea acestora.

Vita de vie din cea mai mare parte a podgoriilor va parcurge cresterea lastarilor/frunzelor, precum si dezvoltarea boabelor. In zilele fara precipitatii, lucrarile agricole in camp (prasile mecanice/manuale, erbicidari, tratamente fito-sanitare, recoltare, etc.) se vor desfasura in conditii relativ bune.

Recomandari de specialitate

Recoltarea, transportul si depozitarea produselor agricole de sezon; Eliberarea terenurilor de resturile vegetale; Continuarea lucrarilor de intretinere la speciile prasitoare, pomii

fructiferi si vita de vie (combaterea bolilor si daunatorilor, erbicidari, prasile manuale);

Aplicarea irigatiilor pe suprafetele agricole cu deficite de apa in sol din sud-estul tarii.

APIA si SUBVENTII

Adrian Oros: Fermierii vor suferi din start tăieri din subvențiile APIA! Roxana Dobre Roxana Dobre - 15 iulie 2020 14:11

Fermierii care vor primi banii de la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) cu penalizări ”din start”. Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a anunțat astăzi, miercuri, 15 iulie, că 13.373 de fermieri au depus cererea unică de plată cu întârziere ceea ce înseamnă că subvențiile acestora vor suferi pierderi de 1 la sută din suma totală pe suprafață sau cap de animal, cumulat pentru fiecare zi lucrătoare de întârziere.

”S-a încheiat și campania de depunere a cererii unice de plată. Știți că până în 15 iunie aceste cereri puteau fi depuse fără penalizări și că până în 15 iunie am avut 826.964 cereri pentru o suprafață de 9.814.937,86 hectare. Sigur că în această perioadă, din 16 iunie și până în 10 iulie, s-au mai înregistrat cereri cu penalizări. Dar aceste cereri sunt în număr de 3.934 de cereri iar suprafața declarată în plus este de 65.039 hectare. Deci practic

3

astăzi avem 830.898 cereri, pentru o suprafață declarată la plată de 9.879.977,25 hectare. Practic a crescut suprafața față de anul trecut cu 235.000 de hectare și numărul cererilor au scăzut cu 13.373 de cereri. Cum am spus și atunci, în 16 iunie, că fermele foarte mici, de subzistență scad ca și număr dar crește suprafața pentru fiecare exploatație pentru care se depune cererea unică la APIA”, a arătat Adrian Oros.

Agrointeligența-AGROINTEL.RO a scris despre situația finală a cererilor unice pentru Campania 2020 aici: Șeful APIA, anunț de ultimă oră privind situația finală a subvențiilor în 2020!

Ulterior, APIA a informat oficial și care este situația depunerii cererii unice pe județe. Despre acest subiect puteți citi aici: SUBVENȚII APIA 2020 – situația pe județe: LISTA CU FERMIERII și hectarele înregistrate la plată!

Reamintim că Agenția de Plăți si Intervenție pentru Agricultură (APIA) a încheiat la 15 iunie Campania de depunere fără penalități a cererilor unice de plată aferentă anului 2020. Astfel, în perioada 2 martie – 15 iunie 2020 au fost depuse un număr de 826.964 cereri unice de plată pentru o suprafață de 9.814.937,86 hectare.

La o analiză comparativă a datelor, se observă că față de anul anterior numărul cererilor a scăzut cu 17.307 cereri, în timp ce suprafața agricolă a crescut cu 170.206 ha, ceea ce demonstrează că fermierii sunt tot mai conștienți de importanța comasării terenurilor pentru a crește productivitatea și competitivitatea pe piață. Derulată în condițiile atipice impuse de răspândirea pe teritoriul României a epidemiei de Coronavirus, Campania 2020 de primire a cererilor unice de plată a debutat la data de 2 martie, iar în intervalul 6 aprilie 2020 – 15 iunie 2020 aceasta s-a desfășurat exclusiv în mediul online, pentru a proteja sănătatea salariaților APIA și a beneficiarilor deopotrivă.

APIA ANUNȚĂ ASTĂZI CÂȚI FERMIERI SUNT PENALIZAȚI DIN SUBVENȚII! Agroinfo 14 iulie 2020 -

OFICIAL APIA! Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că a finalizat în data de 10 iulie 2020, Campania de primire a Cererilor Unice de Plată pentru anul 2020, în cadrul căreia au fost înregistrate un număr de de 830.898 cereri, pentru o suprafață declarată la plată de 9.879.977,25 hectare.

Reamintim că perioada de depunere a cererilor unice de plată fără penalizări, s-a desfășurat în intervalul 2 martie - 15 iunie 2020, fiind depuse un număr de 826.964 cereri pentru o suprafață de 9.814.937,86 hectare.

4

În ce privește perioada de depunere a cererilor cu penalizări de 1 % pentru fiecare zi de întârziere, mai exact intervalul 16 iunie – 10 iulie 2020, au fost înregistrate 3.934 cereri, pentru o suprafață declarată la plată de 65.039,39 hectare.

Nicio cerere unică de plată depusă după data de 10 iulie 2020 nu mai este admisă.

Județele cu cele mai multe cereri înregistrate sunt Suceava (45.800 cereri), Bihor (35.526 cereri), Dolj (35.013 cereri), Maramureș (33.878 cereri) și Botoșani (31.988 cereri). În ce privește județele cu cele mai mari suprafeţe solicitate la plată avem județele Timiș (540.317,91 ha), Constanța (500.657,75 ha), Teleorman (429.283,14 ha), Dolj (424.522,65ha) și Ialomița (378.820 ha).

În comparație cu anul trecut, numărul cererilor a scăzut cu 13.373 cereri, în timp ce suprafața agricolă a crescut cu 235.245,94 ha, fapt care confirmă tendința de comasare a terenurilor de la an la an.

Sprijinul financiar este finanţat din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) şi de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Campania de depunere a Cererilor Unice de plata pentru 2020, finalizata. Nu se mai primeste nicio cerere! Agrostandard | 15 July, 2020 |

Agentia de Plati şi Interventie pentru Agricultura (APIA) informeaza ca a finalizat in data de 10 iulie 2020, Campania de primire a Cererilor Unice de Plata pentru anul 2020, in cadrul careia au fost inregistrate un numar de de 830.898 cereri, pentru o suprafata declarata la plata de 9.879.977,25 hectare. Perioada de depunere a cererilor unice de plata fara penalizari s-a desfașurat in intervalul 2 martie – 15 iunie 2020, fiind depuse un numar de 826.964 cereri pentru o suprafata de 9.814.937,86 hectare.

5

In ceea ce privește perioada de depunere a cererilor cu penalizari de 1 % pentru fiecare zi de intarziere, mai exact intervalul 16 iunie – 10 iulie 2020, au fost inregistrate 3.934 cereri, pentru o suprafata declarata la plata de 65.039,39 hectare.

Nicio cerere unica de plata depusa dupa data de 10 iulie 2020 nu mai este admisa.

In tabelul anexat regasiti situatia depunerii Cererilor Unice de Plata pentru fiecare Centru Judetean APIA. Astfel, se poate observa ca judetele cu cele mai multe cereri inregistrate sunt Suceava (45.800 cereri), Bihor (35.526 cereri), Dolj (35.013 cereri), Maramureș (33.878 cereri) și Botoșani (31.988 cereri). In ce privește judetele cu cele mai mari suprafete solicitate la plata avem judetele Timiș (540.317,91 ha), Constanta (500.657,75 ha), Teleorman (429.283,14 ha), Dolj (424.522,65ha) și Ialomita (378.820 ha).

In comparatie cu anul trecut, numarul cererilor a scazut cu 13.373 cereri, in timp ce suprafata agricola a crescut cu 235.245,94 ha, fapt care confirma tendinta de comasare a terenurilor de la an la an.

Sprijinul financiar este finantat din Fondul European de Garantare Agricola (FEGA), din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (FEADR) şi de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltarii Rurale.

Adrian Oros: Suprafața cultivată pentru care s-au cerut subvenții este mai mare în acest an cu 235.000 de hectare față de 2019 15 iul, 2020 | AgerpresSuprafaţa declarată la plată anul acesta este de 9,879 de milioane de hectare, mai mare faţă de anul trecut cu 235.000 de hectare, în timp ce numărul exploataţiilor a scăzut cu 13.373, a declarat, miercuri, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Oros (foto), într-o conferinţă de presă, informează Agerpres.

"S-a încheiat şi campania de

6

depunere a cererilor unice de plată. Până în 15 iunie, practic, aceste cereri puteau fi depuse fără penalizări, şi am avut un număr de 826.964 de cereri, pentru o suprafaţă de 9,814 milioane hectare. În această perioadă, din 16 iunie şi până în 10 iulie, s-au mai înregistrat cereri cu penalizări, dar acestea sunt în număr de 3.194, iar suprafaţa declarată în plus este de 65.000 de hectare.

Astăzi avem 830.898 de cereri, iar suprafaţa declarată la plată anul acesta este de 9,879 milioane hectare. Practic a crescut suprafaţa faţă de anul trecut cu 235.000 hectare, iar numărul de cereri, numărul exploataţiilor, a scăzut cu 13.373. Am spus şi în 16 iunie că fermele foarte mici, fermele de subzistenţă scad ca şi număr, dar creşte suprafaţa pentru fiecare exploataţie pentru care se depune declaraţia de plată la APIA", a declarat ministrul Agriculturii.

Perioada de depunere a cererilor unice de plată fără penalizări s-a desfăşurat în intervalul 2 martie - 15 iunie 2020, iar cea cu penalizări de 1% pentru fiecare zi de întârziere, a fost în intervalul 16 iunie - 10 iulie 2020.

Potrivit datelor Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), judeţele cu cele mai multe cereri înregistrate sunt: Suceava (45.800), Bihor (35.526), Dolj (35.013), Maramureş (33.878) şi Botoşani (31.988). Totodată, pe lista judeţelor cu cele mai mari suprafeţe solicitate la plată se află: Timiş (540.317,91 hectare), Constanţa (500.657,75 hectare), Teleorman (429.283,14 hectare), Dolj (424.522,65 hectare) şi Ialomiţa (378.820 hectare). Sprijinul financiar este finanţat din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) şi de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

VESTEA AȘTEPTATĂ DE TOȚI FERMIERII! Agroinfo 15 iulie 2020 CÂND ÎNCEPE PLATA AJUTORULUI DE 7000 DE EURO! Fermierii români au dreptul la un ajutor de criză de maxim 7.000 de euro/fermă. Decizia Comisiei Europene a fost deja publicată în Jurnalul Oficial UE, este în vigoare. Ministrul agriculturii a anunțat astăzi că vor fi acordate scheme de ajutor pentru fiecare sector din agricultură în parte. Șeful MADR le dă fermierilor vestea așteptată, când se vor face aceste plăți.

În luna septembrie vom distribui și celelalte forme de sprijin legate de comunicarea Comisiei Europene privind compensarea pierderilor datorate evoluției Covid. Pentru fiecare sector de activitate este un act normativ care și el trebuie prenotificat, notificat la Comisie, alocate fonduri și apoi banii vor ajunge la fermieri, astfel încât să nu avem probleme cu constituționalitatea, cu legalitatea sau cu echitatea acestor despăgubiri pentru

7

fiecare sector în parte, a anunțat astăzi ministrul agriculturii în cadrul unei conferințe de presă susținută la sediul MADR.

Fermierii au dreptul la un ajutor de criză de maxim 7.000 de euro/fermă, iar procesatorii la un ajutor de maxim 50.000 de euro.

Este vorba de măsuri pentru ovine și caprine, pentru porcine și păsări, pentru bovine de lapte și carne, pentru sectorul apicol, dar și pentru procesare. Unele scheme le facem noi, Ministerul Agriculturii, iar pentru procesare lucrăm în colaborare cu Ministerul Economiei, unde se lucrează la o schemă de sprijin pentru tot ceea ce înseamnă industrie, inclusiv industrie alimentară. Și toate aceste sume vor fi distribuite până la finele lunii octombrie, la schemele de sprijin, declara pe 3 iulie, ministrul agriculturii la Radio Someș.

Deocamdată, Ministerul Agriculturii nu a anunțat care sunt condițiile pentru obținerea acestui ajutor în fiecare sector din agricultură.

Secretarul de stat din Ministerul Agriculturii, George Scarlat, a dezvăluit, într-o emisiune la Agro TV, că pentru crescătorii de bovine, de carne și de lapte, este gândit un ajutor de 100 de euro pe cap de animal.

Adrian Oros: Ajutoarele pentru fermieri se vor plăti la finele lunii august și în septembrie! Angelica Lefter 15 iulie 2020

Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, a dat asigurări, astăzi, miercuri – 15 iulie, în cadrul unei conferințe de presă, că fermierii afectați de secetă vor primi banii, așa cum le-a fost promis. Totodată, ministrul de resort a precizat că toate demersurile în acest sens au fost făcute.

”Legea privind despăgubirile legate de secetă. Am spus încă de la începutul primăverii, că anul acesta toți fermierii care au avut pagube, cauzate de către această secetă puternică pedologică vor fi despăgubiți. Am modificat atunci legislația, am trimis echipele pe teren, s-au centralizat toate datele, am făcut verificările astfel încât despăgubirile să fie cât mai obiective. Am emis norma legislativă, am făcut prenotificarea la Comisie pentru că așa se face,

8

trebuie respectate orientările Uniunii Europene, trebuie respectat tratatul 108 din Tratatul de funcționare A Uniunii Europene, am primit observațiile, le-am corectat, am făcut și calculele pe care la un moment dat le-am comunicat dumneavostră, am prins și în rectificarea de buget și acum, forma finală a ordonanței de urgență este trimisă atât spre guvern cât și spre Comisia Europenă”, a declarat Adrian Oros.

Ministrul Agriculturii a punctat și faptul că actul normativ emis pentru ajutorarea financiară a fermierilor afectați de seceta pedologică este aplicabil și constituțional. ”Am emis un act normativ aplicabil prin care banii să ajungă la fermieri. Este și constituțional, este și legal, este și aplicabil. Sigur, am văzut bucuria aseară a unora prin care spuneau că nu se mai pot face despăgubiri la secetă pentru că nu știu ce lege neconstituțională, făcută pe picior, cu populism, neprofesionalism a fost trântită la Curtea Constituțională. Păi a fost trântită pentru că nu îndeplinea nici cele mai elementare reguli de constituționalitate. Cu alte cuvinte, fermierii trebuie să fie liniștiți, am ținut oricum legătura cu ei, știu exact pașii pe care Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale i-a făcut. Toate marile asociații și federații din agricultură știu exact pașii și știu că sumele calculate conform legii, cosntituțional, le vor primi. Ca să fac un rezumat, vor fi despăgubiți 34.647 de fermieri, iar suprafața despăgubită 1.168.000 de hectare”, a explicat ministrul Agriculturii.

Totodată, a amintit și cuantumurile despăgubirilor pentru fiecare cultură, la hectar, pe care le-a făcut publice și anterior. Astfel, după cum Agrointeligența – AGROINTEL.RO a mai scris, acestea sunt:

grâu – 925 de lei/ha;

secară – 925 de lei/ha;

triticale – 805 lei;

orz – 912 lei/ha;

orzoaică – 951;

ovăz – 772 lei/ha;

rapiță – 1.002 lei/ha.

GĂSIȚI DETALII AICI: Despăgubiri secetă 2020: Grâu – 925 lei/ha, rapiță – 1.002 lei/ha. Cererile se depun la APIA!

9

De asemenea, ministrul Adrian Oros, a declarat că fermierii afectați de secetă își vor primi banii la sfârșitul lunii august, după ce anterior spusese că în luna septembrie se vor face aceste plăți. Cu toate acestea, șeful de la Agricultură a anunțat că în luna septembrie vor fi efectuate alte forme de sprijin.

”Eu am comunicat fermierilor că ne-am întâlnit de nenumărate ori și le-am spus că la finele lunii august vor primi aceste despăgubiri, sunt niște pași legali și constituționali. Am făcut prenotificare la Comisie, am așteptat observațiile, am făcut notificarea, am făcut calculele conform orientării Comisiei pentru fiecare cultură în parte, am făcut verificări în teren să nu fie probleme. Am scris ordonanța, am trimis-o la toate ministerele să nu fie observații, iar în momentul în care va fi rectificarea de buget și banii vor intra, în câteva zile fermierii o să-i primească pentru că banii o să-i distribuim prin APIA. Este o instituție care are o bază de date foarte bună și după alocare, imediat, banii pot să ajungă la fermieri. După care, în luna septembrie vom distribui și celelalte forme de sprijin legate de comunicarea Comisiei privind compensarea pierderilor datorate evoluției COVID-19”, a mai menționat ministrul Agriculturii, Adrian Oros.

Adrian Oros: „Despagubirile la seceta sunt CONSTITUTIONALE, legale si aplicabile” In iul. 15, 2020

Ministrul Agriculturii Adrian Oros a declarat că fermierii vor fi despăgubiți pentru efectele produse de secetă așa cum li s-au promis. Oficialul a negat stirea care spunea că legea despăgubirilor este neconstituțională și a afirmat că actul normativ prin care banii vor ajunge la fermierii „Este și constituțional, este și legal, este și aplicabil!”.

„Am spus încă de la începutul primăverii că anului acesta toți fermierii care au avut pagube cauzate de către această secetă puternică pedologică vor fi despăgubiți. Am modificat atunci legislația, am trimis echipele pe teren. S-au centralizat toate datele, s-au făcut verificările astfel încât despăgubirile să fie cât mai obiective.

10

Am emis norma legislativă și am făcut prenotificarea la Comisie, pentru că așa se face, trebuie respectate orientările Uniunii Europene, trebuie respectat articolul 108 din tratatul de funcționare a UE. Am primit observațiile, le-am corectat! Am făcut și calculele pe care la un moment dat vi le-am comunicat dumneavoastră.

Am prins și rectificarea de buget și acum în forma finală a Ordonanței de Urgență este trimisă atât spre Guvern, cât și spre Comisia Europeană. Deci am emis un act normativ aplicabil prin care banii să ajungă la fermieri. Este și constituțional, este și legal, este și aplicabil”, a declarat Adrian Oros, în cadrul Conferinței de presă din data de 15 iulie 2020.

Ministrul Agriculturii a menționat că a văzut „bucuria aseară a unora prin care spuneau că nu o să se mai poată face despăgubiri la secetă, pentru că nu știu ce lege neconstituțională, făcută pe picior, cu populism, neprofesionalism, a fost trântită la Curtea Constituțională. A fost trântită pentru că nu îndeplinea nici cele mai elementare reguli de constituționalitate. Cu alte cuvinte, fermierii trebuie să fie liniștiți. Am ținut în toată această perioadă legătura cu ei. Știu exact pașii pe care MADR i-a făcut în această perioadă cu toate marile asociații și federații din agricultură. Știu că sumele, calculate conform legii, constituțional le vor primi”, a declarat ministrul.

Discutăm de 1.168.000 de hectare care vor fi despăgubite și de un număr de 34.647 fermieri.

Cuantumul despăgubirilor variază în funcție de cultură și sunt:

La grâu și la secară 925 RON/ha triticale 805 RON/ha orz 912 RON/ha orzoaică 951 RON/ha ovăz 772 RON/ha rapiță 1002 RON/ha

Acestea sunt sumele pe care toți fermierii le vor primi prin APIA, a dat asigurări Adrian Oros.

11

Subvenții-bonus pe hectar: Cele 3 cazuri în care fermierii pot încheia la APIA angajamente noi! Roxana Dobre Roxana Dobre - 15 iulie 2020 12:26

În anul 2021 agricultura europeană va trece prin așa-numita ”perioadă de tranziție” dintre actuala Politică Agricolă Comună (PAC) și PAC 2021-2027. Dacă în cazul plăților directe schemele pe suprafața și cap de animal vor rămâne aceleași pe care le știu toți fermierii, în privința plăților compesantorii, sumele delegate de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) către Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), există mai multe scenarii privind închierea de noi angajamente, care se semnează pe cinci ani.

Conform unui document asumat de Comitetului Economic și Social European (CESE) și publicat în Jurnalul Oficial al Comisiei Europene sunt propuse trei modalități de prelungire și de încheiere a contractelor pentru angajamente multianuale:

Cazul 1: măsurile de agromediu și climă, agricultura ecologică (conversie și menținere), bunăstarea animalelor.

În ceea ce privește noile angajamente asumate din 2021, statele membre trebuie să definească o perioadă de angajament cuprinsă între unu și trei ani în programele lor de dezvoltare rurală.

Cazul 2: măsurile de agromediu și climă, agricultura ecologică (menținere)

În cazul în care statul membru prevede o extindere anuală a angajamentelor după încheierea perioadei inițiale, o astfel de prelungire nu poate depăși un an începând din 2021 (se atrage atenția asupra faptului că, pentru sprijinirea agriculturii ecologice, această posibilitate de extindere se referă numai la menținerea agriculturii ecologice, nu și la conversie).

Cazul 3: măsurile de agromediu și climă, agricultura ecologică (menținere) și bunăstarea animalelor.

Angajamentele noi care vin în continuarea unui angajament asumat în cursul perioadei inițiale și care s-a încheiat în 2021 nu pot fi asumate decât pentru o perioadă de un an.

Reamintim că măsurile de mediu și climă aplicabile pe terenurile agricole, finanțate prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) în cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020 și implementate în România sunt:

12

– Măsura 10 – agro-mediu și climă (M.10),

– Măsura 11 – agricultura ecologică (M.11),

– Măsura 13 – plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice (M.13).

Potrivit directorului general al APIA, Adrian Pintea, pentru Campania 2020 angajamentele care au fost mai vechi pe o perioada de 5 ani s-au putut prelungi cu încă 1 an. ”Practic angajamentele multianuale pe o perioadă de 5 ani s-au transformat în angajamente multianuale pe 6 ani, pentru cine optează, iar cei care sunt în anul 5 și vor să închidă, pot proceda la finalizare. Cei care vor începe angajament nou, procedează la semnare pentru anul respectiv, sau anii respectivi până la apariția noilor reglementări. În principiu se discuta de angajamente anuale, nu multianuale ca până acum, dar nu este o certitudine la această dată. Mai multe detalii se regăsesc chiar în formularul de cerere, respectiv lista angajamentelor”, ne-a precizat șeful APIA.

MINISTRUL OROS: AVEM O VESTE BUNĂ pentru APICULTORI! Agroinfo 15 iulie 2020

AJUTOARE APICULTORI. Avem o veste bună pentru apicultori, a anunțat astăzi ministrul agriculturii, Adrian Oros, în conferința de presă susținută la sediul MADR. Vestea este legată de ajutoarele de care beneficiază apicultorii.

Avem o veste bună pentru apicultori, pentru că condițiile anul acesta nu au fost prielnice nici pentru apicultură, au afectat foarte mult apicultorii, am demarat un proiect de hotărâre de Guvern prin care modificăm HG 339/2020 privind aprobarea Programului Național Apicol pentru perioada 2020-2022, în care acordăm câte 50 de milioane de lei pe an acestui sector, tocmai pentru a-i ajuta să aplice, să fie cât mai mulți beneficiari ai acestui program. Practic, am extins termenul de depunere de la 1 august 2020 la 1 septembrie 2020. Sigur, acest lucru l-am făcut la multele solicitări venite din partea apicultorilor, astfel încât să asigurăm o continuitate a activității, absorbția fondurilor respective, dar să ajutăm în acest an greu și acest sector, a declarat miercuri șeful MADR.

Potrivit proiectului de act normativ, publicat pe site-ul oficial MADR, este aprobată o derogare pentru anul 2020 în sensul prelungirii termenului de depunere a unor documente justificative în cadrul acțiunilor „Raţionalizarea transhumanţei/stupăritului pastoral” și „Îmbunătăţirea calităţii produselor în vederea unei mai bune valorificări a produselor pe piaţă”, până la data de 1

13

septembrie 2020. Documentele vizate de derogare sunt: copia cărţii de identitate a remorcii apicole; copia buletinului de analize fizico-chimice/reziduuri.

UPDATE: Se prelungește termenul în care apicultorii pot depune unele acte la APIA! Cererile, până la 1 august! agrointeligenta.ro - 14 iulie 2020

Apicultorii pot să răsufle ușurați pentru că primesc un răgaz pentru a accesa sprijinul din fondurile europene și naționale dedicate activității de creștere a albinelor. Termenul pentru depunerea unor documente pentru subvențiile acordate sub formă de decont prin Programul Național Apicol (PNA) va fi prelungit până pe 1 septembrie. Termenul pentru depunerea cererilor a rămas 1 august!

Ministerul Agriculturii a publicat pe site-ul propriu un proiect de act normativ prin care termenul de 1 august pentru depunere unor acte doveditoare în acest an pe PNA 2020-2022 este prelungit până pe 1 septembrie. Aceste solicitări și documentele justificative se înregistrează la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, instituția care face și controalele ulterioare și plățile.

”Atentie! Termenul de depunere a cererilor a rămas 1 august. Pe site-ul ministerului este postată o modificare a termenului de depunere – 1 septembrie – pentru documente cu privire la achiziționarea de mijloace de transport, respectiv la analiza mierii”, ne-a precizat Marian Irinei, consilierul ministrului agriculturii, Adrian Oros.

”Numeroase solicitări ale apicultorilor au evidențiat faptul că nu se pot încadra în termenul de 1 august 2020 pentru efectuarea analizelor fizico-chimice și/sau pentru reziduuri care să ateste calitatea mierii, precum și pentru achiziţionarea de mijloace de transport apicol fără autopropulsie – remorci şi mijloace de încărcare-descărcare a stupilor în pastoral pe de o parte din cauza capacității reduse a laboratoarelor autorizate, iar pe de altă

14

parte din cauza măsurilor de prevenire a răspândirii pandemiei cu COVID 19 care au afectat și activitatea apicultorilor. De asemenea, trebuie avut în vedere și faptul că acțiunile din cadrul Programului apicol ”Raţionalizarea transhumanţei/stupăritului pastoral”, respectiv achiziţionarea de mijloace de transport apicol fără autopropulsie – remorci şi mijloace de încărcare-descărcare a stupilor în pastoral, precum și „Îmbunătăţirea calităţii produselor în vederea unei mai bune valorificări a produselor pe piaţă”, respectiv efectuarea analizelor fizico-chimice/reziduuri care să ateste calitatea mierii, sunt acțiuni noi care au generat o perioadă mai lungă de timp pentru realizarea lor”, se arată în nota de fundamentare a deciziei de prelungire a termenului limită pentru apicultori.

Vă reamintim că Hotărârea Guvernului nr. 339 din 30 aprilie 2020 privind Programul Naţional Apicol pentru perioada 2020-2022, a normelor de aplicare, a valorii sprijinului financiar, precum și pentru stabilirea unor măsuri de aplicare a acesteia, a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 362 din 06 mai 2020.

Scop PNA 2020-2022 – îmbunătățirea producției și comercializării produselor apicole prin acordarea apicultorilor de sprijin financiar Valoarea sprijinului financiar alocat pentru Programul Naţional Apicol pentru perioada 2020 – 2022 este de 150.628.000 lei, din care suma de 75.314.000 lei reprezintă contribuţia Uniunii Europene la programele apicole naţionale, potrivit prevederilor Deciziei Comisiei Europene nr. 974 din 12 iunie 2019 de aprobare a programelor naţionale de îmbunătăţire a producţiei şi comercializării produselor apicole prezentate de statele membre în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului, şi distribuită astfel:

a) pentru anul 2020: 50.210.000 lei;

b) pentru anul 2021: 50.232.000 lei;

c) pentru anul 2022: 50.186.000 lei.

Beneficiarii Programului pot fi:

a) apicultori, persoane fizice şi juridice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale constituite potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 182/2016;

15

b) asociaţii, federaţii, cooperative agricole, uniuni, constituite din apicultori conform legislației în vigoare, denumite în continuare forme asociative apicole legal constituite, numai pentru acţiunea de asistenţă tehnică pentru apicultori şi organizaţiile de apicultori.

Solicitanţii Programului pot fi:

1. Formele asociative apicole legal constituite, pentru acţiunea:

A. Asistenţă tehnică pentru apicultori şi organizaţiile de apicultori.

2. Apicultorii, persoane fizice şi juridice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale constituite potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 182/2016, pentru acţiunile:

B. Combaterea agresorilor şi a bolilor specifice stupilor, în special a varoozei;

C. Raţionalizarea transhumanţei;

D. Măsuri de asistenţă pentru repopularea şeptelului apicol din Uniune.

E. Îmbunătăţirea calităţii produselor în vederea unei mai bune valorificări a produselor pe piaţă;

Acțiunile cuprinse în program

A. Asistenţă tehnică pentru apicultori şi organizaţiile de apicultori

A.1.- consultanță în apicultură;

A.2.- promovarea apiculturii şi a produselor apicole;

A.3.- organizarea de cursuri de perfecționare în apicultură;

A.4.- achiziția de către formele asociative de echipament pentru procesarea cerii;

A.5.- achiziția de către formele asociative de echipament pentru ambalarea mierii;

B. Combaterea agresorilor şi a bolilor specifice stupilor, în special a varoozei- Achiziţionarea de medicamente pentru tratarea varoozei şi nosemozei

16

C. Raţionalizarea transhumanţei / stupăritului pastoral:

C.1. Achiziţionarea de cutii în vederea înlocuirii cutiilor uzate în urma deplasării în pastoral.

C.2. Achiziţionarea de accesorii apicole : colector polen, colector propolis, uscător polen, încălzitor miere, topitor de ceară, maturator;

C.3. Achiziţionarea de unelte apicole si echipamente de protecţie- combinezon apicol, mănuși de protecție, afumător, daltă apicolă, furculiță pentru descăpăcit, cuțit pentru descăpăcit, sită filtrare miere;

C.4. Achiziţionarea de mijloace de transport apicol fără autopropulsie -remorci şi mijloace de încărcare–descărcare a stupilor în pastoral- remorcă apicolă, macara pentru încărcare-descărcare stupi, motostivuitor pentru încărcare – descărcare stupi;

D. Măsuri de asistenţă pentru repopularea şeptelului apicol din Uniune- Achiziţionarea de mătci şi/sau familii de albine ;

E. Îmbunătăţirea calităţii produselor în vederea unei mai bune valorificări a produselor pe piaţă

Decontarea analizelor fizico-chimice/reziduuri care să ateste calitatea mierii.

Noutati importante:

apicultorii care dețin peste 75 familii de albine și care solicită sprijin pentru oricare dintre măsurile B, C, și D ale Programului trebuie să efectueze cel puțin un set de bază de analize fizico-chimice ale mierii;

exploatațiile apicole să fie înregistrate la direcţia sanitar-veterinară şi pentru siguranţa alimentelor judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti;

analizele fizico-chimice ale mierii trebuie să fie efectuate la un laborator autorizat sanitar-veterinar.

Guvernul poate anunța până la 1 august dacă plafonează subvențiile la 150.000 euro/fermă! Roxana Dobre Roxana Dobre - 14 iulie 2020 Comitetul Economic și Social European (CESE) și-a dat avizul pozitiv propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a anumitor dispoziții tranzitorii privind sprijinul acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și din Fondul european de garantare agricolă (FEGA) în anul 2021. Totodată,

17

CESE vine și cu o serie de concluzii și recomandări!

Foarte important de precizat este că recomandările CESE sunt pur consultative și nu obligă cu nimic Comisia Europeană să le implementeze.

CESE atrage atenția că programarea bugetară pentru actuala PAC se încheie la 31 decembrie 2020. Dacă reglementările PAC actuale nu sunt în mod oficial limitate în timp, absența unei alocări bugetare corespunzătoare le face inaplicabile. În plus, propunerile legislative care definesc PAC pentru următoarea perioadă de programare (2021-2027) sunt încă în curs de negociere și este puțin probabil să fie adoptate în timp util pentru a permite punerea în aplicare a acestei noi PAC la 1 ianuarie 2021. Într-adevăr, punerea în aplicare a planurilor strategice ale PAC, care sunt în curs de elaborare în fiecare stat membru, va începe cel mai devreme la 1 ianuarie 2022. Această situație necesită așadar un regulament tranzitoriu pentru anul 2021.

Conform propunerii Comisiei, durata perioadei de tranziție care începe la 1 ianuarie 2021 ar trebui să fie de un an. CESE recomandă cu fermitate introducerea unui mecanism flexibil pentru prelungirea cu încă un an a acestei perioade, care ar trebui să se declanșeze automat, cu excepția cazului în care viitorul buget pe termen lung al UE (CFM) și politica agricolă comună sunt convenite și aprobate până la 30 octombrie 2020.

Iată care sunt recomandările transmise de CESE:

CESE salută propunerea Comisiei privind planificarea unei perioade de tranziție de un an pentru PAC (primul și al doilea pilon) în 2021: un an fără ajutoare directe din primul pilon ar fi dus la deficite pentru toți agricultorii; un an fără ajutoare din al doilea pilon ar fi dus la stoparea angajamentelor privitoare la obiective de mediu sau climatice extrem de importante și ar fi amânat investițiile pentru modernizare;

Conform propunerii Comisiei, durata perioadei de tranziție care începe la 1 ianuarie 2021 ar trebui să fie de un an. CESE recomandă cu fermitate introducerea unui mecanism flexibil pentru prelungirea cu încă un an a

18

acestei perioade, care ar trebui să se declanșeze automat, cu excepția cazului în care viitorul buget pe termen lung al UE (CFM) și politica agricolă comună sunt convenite și aprobate până la 30 octombrie 2020;

CESE salută faptul că sunt menținute condițiile de acordare a ajutoarelor între 2020 și 2021, dat fiind că condiționalitățile și ecologizarea sunt deja bine cunoscute și gestionate de agricultorii din UE;

CESE atrage atenția asupra faptului că termenul de notificare a modificărilor este 1 august 2020. Într-adevăr, un acord prea tardiv privind cadrul financiar multianual (CFM) 2021-2027 ar putea să împiedice luarea la timp a deciziilor necesare la nivel național;

Comisia dă dovadă de clarviziune regularizând numărul și valoarea drepturilor la plată;

Convergența drepturilor la plată rămâne la latitudinea statelor membre, în conformitate cu principiul subsidiarității;

Posibilitatea de a prelungi cu un an programele de dezvoltare rurală (PDR) trebuie însoțită de posibilitatea de a utiliza toate fondurile din cadrul celui de al doilea pilon care nu sunt utilizate în perioada 2014-2020 și după 2020;

Comitetul subliniază că este urgentă valorificarea rapidă a celui de al doilea pilon pentru a asigura reluarea activității după criza generată de pandemia de COVID-19. Aceasta ar însemna, printre altele, să se sprijine instalarea tinerilor fermieri, circuitele scurte, foarte populare în timpul crizei, acțiunile colective de producție și comercializare, precum și agroturismul. În acest context, trebuie acordată o atenție deosebită regiunilor ultraperiferice, insulare, montane și izolate, care sunt dependente în mare măsură de turism;

CESE salută faptul că măsurile multianuale din cadrul celui de al doilea pilon (măsuri pentru agricultura ecologică, măsuri de agromediu și climă) se prelungesc cu un an, însă solicită extinderea perioadei de angajament la cinci ani, ca în perioada 2014-2020. Propunerea de a o limita la trei ani va genera fără îndoială birocrație și nu va duce la niciun rezultat pentru mediu.

În prezent, Comisia Europeană lucrează la elaborarea unui astfel de text, excluzând următoarele puncte:

decizia de convergență a drepturilor la plată în 2020, pentru care intrarea în vigoare este stabilită la 1 ianuarie 2020;

19

modificările aduse Programului de opțiuni specifice pentru zonele îndepărtate și insulare (POSEI), care intră în vigoare la 1 ianuarie 2021.

Bugetul prevăzut pentru 2021 va fi în concordanță cu prevederile propunerii de cadru financiar multianual (CFM) 2021-2027, care nu a fost încă aprobată de Consiliu și, prin urmare, nu a fost adoptată de Parlamentul European (nu este posibilă modificarea sa). Iată propunerile Comisiei:

-bugetele pentru 2021 pentru FEGA (39,884 miliarde EUR) și FEADR (12,258 miliarde EUR): coerente cu prevederile regulamentelor privind viitoarea PAC și cadrul financiar multianual;

-totalitatea normelor și cerințelor în vigoare în 2021: agricultorilor li se va acorda sprijin încă un an, în conformitate cu condițiile și cerințele referitoare la perioada 2014-2020;

-transfer de fonduri: posibilitatea ca statele membre să transfere în continuare fonduri între FEGA și FEADR după 2020, cu un plafon de 15 % pentru cazul general;

-rezerva de criză: menținerea, pe timpul perioadei de tranziție, a unei sume anuale egale cu sumele programate în perioada 2014-2020, și anume 400 de milioane EUR (prețurile din 2011);

-atribuirea și valoarea drepturilor la plată: posibilitatea de a remedia greșelile comise de statele membre în alocarea drepturilor la plată în ce privește atât numărul, cât și valoarea lor;

-convergența valorii drepturilor la plată: posibilitatea ca statele membre să continue procesul de convergență a drepturilor la plată după anul 2019: 2020 și/sau 2021;

-punerea în aplicare a FEADR: posibilitatea exinderii în mod excepțional cu un an a programelor de dezvoltare rurală;

-măsuri multianuale în cadrul celui de al doilea pilon (măsuri pentru agricultura ecologică, măsuri de agromediu și climă): posibilitatea de a prelungi cu un an măsurile multianuale din perioada de programare 2014-2020. Pentru angajamentele noi, statele membre vor trebui să propună o durată redusă (maximum trei ani).

Notificările care trebuie avute în vedere: Până la 1 august 2020 cel târziu:

20

-Punerea în aplicare sau nu a reducerii plăților directe care depășesc 150 000 EUR pe an pentru anul calendaristic 2021 și a oricărui produs estimat al reducerilor pentru anul 2021;

-Alegerea de a efectua sau nu un transfer de fonduri și, în caz afirmativ, procentajul transferat (până la 15 %) din FEGA pentru anul 2021, pentru a furniza fonduri suplimentare pentru FEADR în 2022;

-Alegerea de a efectua sau nu un transfer de fonduri și, în caz afirmativ, procentajul transferat (până la 15 %) din FEADR în 2022, pentru a furniza o finanțare suplimentară pentru FEGA în 2021;

-Pentru anul 2021: acordarea sau nu a unei plăți redistributive;

Pentru 2021, procentul din plafonul pentru 2021 al FEGA pentru următoarele măsuri de ajutor:

plăți redistributive;

plăți pentru tinerii agricultori (a nu se uita că valoarea maximă reglementată este de 2 %);

sprijin cuplat facultativ (a nu se uita că valoarea maximă reglementată este de 15 %);

plăți către zonele care se confruntă cu constrângeri naturale, în cadrul primului pilon;

observație: plafonul pentru schema de plată de bază se calculează scăzând din plafonul anual al FEGA plafoanele stabilite pentru celelalte ajutoare (ca pentru perioada 2015-2020).

MESAJUL MINISTRULUI OROS pentru FERMIERI: VIN BANII! STAȚI LINIȘTIȚI! Agroinfo 15 iulie 2020 -

AJUTOARE FERMIERI! Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a declarat astăzi, în conferința susținută la Ministerul Agriculturii, că acordarea ajutorului de stat pentru pagubele cauzate de secetă nu are legătură cu declararea neconstituțională de către Curtea Constituțională a României a unei legi care stabilește chiar plata unor despăgubiri pentru fermierii care au culturile afectate de secetă sau de alte fenomene naturale. Șeful MADR le transmite fermierilor să stea liniștiți că-și vor primi banii.

21

Am spus încă de la începutul primăverii că anul acesta toți fermierii care au avut pagube cauzate de către această secetă puternică, pedologică, vor fi despăgubiți. Am modificat atunci legislația, am trimis echipele pe teren, s-au centralizat toate datele, s-au făcut verificări, astfel încât despăgubirile să fie cât mai obiective, am emis norma legislativă, am făcut prenotificarea la Comisie pentru că așa se face, trebuie respectate orientările Uniunii Europene, trebuie respectat articolul 108 din tratatul de funcționare al Uniunii Europene. Am primit observațiile, le-am corectat, am făcut și calculele, pe care vi le-am comunicat și dvs, am prins și-n rectificarea de buget și acum, forma finală a Ordonanței de Urgență este trimisă atât spre Guvern, cât și spre Comisia Europeană. Deci, am emis un act normativ aplicabil prin care banii să ajungă la fermieri.

VEZI AICI DETALII DESPRE LEGEA DECLARATĂ MARȚI NECONSTITUȚIONALĂ!Este și constituțional, este și legal, este și aplicabil. Sigur, am văzut bucuria, aseară, a unora, prin care spuneau că nu o să se mai poată face desăgubiri la secetă, pentru că nu știu ce lege neconstituțională, făcută pe picior, cu populism, neprofesionalism a fost trântită la Curtea Constituțională. Păi, a fost trântită pentru că nu îndeplinea nici cele mai elementare reguli de constituționalitate. De aceea, a fost trântită. Deci, cu alte cuvinte, fermierii trebuie să fie liniștiți, ei, oricum, sunt liniștiți, am ținut în toată această perioadă legătura cu ei, știu exact pașii pe care Ministerul Agriculturii i-a făcut în această perioadă, toate marile asociații și federații din agricultură, știu exact pașii și știu că sumele calculate conform legii, constituțional, le vor primi, a declarat astăzi ministrul agriculturii. 

Șeful MADR a adăugat că despăgubirile le vor fi plătite fermierilor începînd de la sfârșitul lunii august.

Pe baza proceselor-verbale de constatare și evaluare a pagubelor la culturile agricole sunt 34.647 de fermieri afectați de seceta pedologică și 1.168.064,79 ha cu culturi agricole înființate în toamna anului 2019 calamitate în grade diferite de afectare pe areale agricole importante la nivel național, după cum urmează: grâu 833.213,53 ha, secară 314,5 ha, triticale 5.112,51 ha, orz 175.680,44 ha, orzoaică 16.613,71 ha, ovăz 628,69 ha și rapiță 136.501,41 ha.

Vă reamintim sumele pe hectar stabilite de Ministerul Agriculturii și culturile agricole pentru care fermierii vor primi despăgubiri:

22

 Veste buna pentru apicultori! Se prelungeste termenul de depunere al actelor la APIA In iul. 15, 2020 65 0

Veste bună pentru apicultori, direct de la ministrul Agriculturii, Adrian Oros. Într-o conferință de presă susținută la sediul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, acesta a precizat că apicultorii primesc un răgaz pentru a accesa fondurile disponibile din Programul Național Apicol. Astfel, termenul pentru depunerea unor documente pentru subvențiile acordate prin Programul Național Apicol se va prelungi până pe 1 septembrie.

”Am o veste bună și pentru apicultori! Deoarece condițiile de anul acesta nu au fost prielnice nici pentru apicultură, au afectat foarte mult apicultorii, am demarat un proiect de Hotărâre de Guvern prin care modificăm HG-ul 339/2020 privind aprobarea Programului Național Apicol pentru perioada 2020-2022, în care acordam câte 50 de milioane de lei pe an acestui sector. Pentru a-i ajuta să aplice, să fie cât mai mulți beneficiari ai acestui program, am extins termenul de depunere de la 1 august 2020 la 1 septembrie 2020. Am făcut acest lucru după multele solicitări venite din partea apicultorilor, astfel încât să asigurăm o continuitate a activității, absorbția fondurilor respective, dar și să ajutăm acest sector în acest an greu”, a subliniat Adrian Oros.

Reamintim că valoarea sprijinului financiar alocat din bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru Programul naţional apicol pentru perioada 2020 -2022 este de 150.628 mii lei, din care suma de 75.314 mii lei reprezintă contribuţia Uniunii Europene la programele apicole naţionale.

23

Suma este distribuită astfel:

a)pentru anul 2020: 50.210 mii lei

b)pentru anul 2021: 50.232 mii lei

c)pentru anul 2022:50.186 mii lei

Programul oferă:

A. Asistenţă tehnică pentru apicultori şi organizaţiile de apicultori;B. Combaterea agresorilor şi a bolilor specifice stupilor, în special a varoozei;C. Raţionalizarea transhumanţei;D. Măsuri de asistenţă pentru repopularea şeptelului apicol din Uniune;E. Îmbunătăţirea calităţii produselor în vederea unei mai bune valorificări a produselor pe piaţă

Beneficiarii Programului sunt:a) apicultori, persoane fizice şi juridice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale constituite potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008b) asociaţii, federaţii, cooperative agricole,uniuni, constituite din apicultori conform legislației în vigoare, denumite în continuare forme asociative apicole legal constituite, numai pentru acţiunea de asistenţă tehnică pentru apicultori şi organizaţiile de apicultori.

AFIR si FINANTARI

AFIR: De astăzi, tinerii fermieri pot depune cereri pentru sprijinul de până la 50.000 de euro! Angelica Lefter Angelica Lefter - 15 iulie 2020

Instalarea tinerilor fermieri 2020 – start sesiune de proiecte! Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) anunță lansarea unei noi sesiuni

24

de primire a solicitărilor de finanțare pentru submăsura 6.1 ”Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020), potrivit unui comunicat remis Agrointeligența – AGROINTEL.RO.

Sesiunea de proiecte se desfășoară în intervalul 15 iulie, ora 9:00 – 15 octombrie 2020, ora 16:00 sau până la epuizarea fondurilor alocate acestei sesiuni.

Fondurile totale disponibile prin submăsura 6.1 pentru sesiunea din acest an sunt în valoare de 43.022.207 de euro, din care 20.000.000 de euro reprezintă alocarea pentru tinerii fermieri din diaspora, mai arată informarea.

AFIR precizeazăcă este prima dată în acest exercițiu financiar, 2014 – 2020, când există o alocare distinctă pentru tinerii fermieri din afara granițelor țării.

Pragul de calitate pentru prima etapă: 90 de puncte

Pragul de calitate pentru prima etapă lunară (15 iulie – 15 august) este de 90 de puncte și scade la 85 de puncte pentru a doua etapă (16 august – 15 septembrie), iar pragul minim de depunere este de 25 de puncte, aferent perioadei 16 septembrie – 15 octombrie 2020.

Sprijinul public acordat prin PNDR 2020 pentru instalarea tinerilor fermieri este 100% nerambursabil, în valoare de 40.000 de euro sau de 50.000 de euro în funcție de dimensiunea exploatației agricole (dimensiunea exploatației agricole se poate calcula și prin noua aplicație pusă la dispoziția publicului pe pagina de internet a AFIR – http://so.afir.info/

Potrivit comunicatului, finanțarea se acordă tinerilor fermieri sub formă de sumă forfetară în două tranșe: 75% din cuantumul sprijinului la semnarea Contractului de finanțare și 25% din cuantumul sprijinului în funcție de implementarea corectă a Planului de afaceri, fără a depăși trei ani (cinci ani pentru exploatațiile pomicole) de la semnarea Contractului de finanțare.

Cererile de finanțare se realizează conform Ghidului solicitantului și a anexelor aferente acestuia, disponibile gratuit pe www.afir.info, la secțiunea ”Investiții PNDR” în pagina dedicată submăsurii 6.1, iar depunerea documentației se realizează on-line, pe pagina oficială de internet a Agenției.

Depunerea cererilor de finanțare se poate opri înainte de termenul limită (15 octombrie 2020, ora 16:00), dacă valoarea publică totală a proiectelor

25

depuse (care au un punctaj estimat mai mare sau egal cu pragul de calitate) atinge plafonul de 150% din alocarea sesiunii.

AFIR subliniază faptul că în primele 5 zile calendaristice ale etapelor de depunere nu se aplică această prevedere și sesiunea rămâne deschisă chiar dacă suma alocată a fost epuizată.

Informaţiile publicate de Agrointeligența – AGROINTEL.RO pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în PRIMUL PARAGRAF a sursei cu LINK ACTIV. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor, ca atare vom acționa în consecință.

START DE ASTĂZI: BANI pentru TINERII FERMIERI! Agroinfo 15 iulie 2020

ANUNȚ OFICIAL. Astăzi, 15 iulie, lansăm măsura Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri, a anunțat ministrul agriculturii, Adrian Oros, la conferința de presă susținută la sediul MADR. Ajutorul acordat tinerilor fermieri este de 40.000 de euro, pentru exploatațiile agricole cu o valoare a producției standard mai mică și, respectiv, de 50.000 de euro. Pentru prima oară, de acești bani beneficiază și tinerii fermieri români care muncesc în străinătate.

Astăzi, 15 iulie, lansăm măsura Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri. Această măsură s-a derulat și pe perioada 2014-2020 tocmai pentru a revigora agricultura în zone care sunt depopulate sau în zone care au constrângeri naturale și pentru a preîntâmpina fenomenul de îmbătrânire.

Vreau să vă spun că, până acum, au aplicat la această măsură 10.230 de beneficiari, dintre care 17.520 (!! aici s-ar putea să fie o greșeală de calcul strecurată între cifrele primite de ministrul agriculturii n.r.) au încheiat măsura, restul sunt în proceduri. Tocmai de aceea, anul acesta am suplimentat cu bani, pentru că fiind o măsură accesată, banii pentru această măsură s-au consumat, am notificat Comisia Europeană și am mutat bani de la alte măsuri neaccesate, încă 43 de milioane de euro pentru acest an.

De data aceasta, am împărțit alocarea în modul următor: 20 de milioane euro pentru tineri fermieri, cetățeni români din afara granițelor țării, care se instalează pentru prima dată ca șefi de exploatație, sigur, aici, o să vedeți în ghid, aceleași criterii legate de cursurile pe care le-au absolvit în domeniul agricol, dar și dacă au avut un loc de muncă în țări membre UE sau țări terțe în domeniul agricol, vor putea să depună cereri de finanțare.

26

Măsura este de 50.000 de euro pentru exploatațiile între 30.000 și 50.000 SO, adică valoare producție standard, și de 40.000 de euro pentru exploatațiile între 12.000 și 29.999 valooarea producției standard. Este o sumă forfetară, în două tranșe, 75% la semnarea contractului de finanțare și încă 25% până la finalul implementării proiectului care durează între 3 și 5 ani, cum își fac dânșii planul de dezvoltare, a declarat miercuri ministrul agriculturii.

VEZI AICI GHIDUL PENTRU OBȚINEREA BANILOR!

Tinerii fermieri, start la finanțările europene Mihaela Prevenda Miercuri, 15 Iulie 2020 12:06

Prima sesiune din 2020 de depunere a Cererilor de finanțare pentru submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” a fost lansată de AFIR pentru perioada 15 iulie - 15 octombrie 2020. Fondurile disponibile sunt de 43.022.207 euro, din care 20 de milioane de euro sunt pentru tinerii fermieri din diaspora.

Depunerea cererilor de finanțare se poate opri înainte de termenul limită (15 octombrie 2020, ora 16:00), dacă valoarea publică totală a proiectelor depuse (care au un punctaj estimat mai mare sau egal cu pragul de calitate) atinge plafonul de 150% din alocarea sesiunii. Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale subliniază faptul că în primele cinci zile calendaristice ale etapelor de depunere nu se aplică această prevedere și sesiunea rămâne deschisă chiar dacă suma alocată a fost epuizată.

„Submăsura 6.1, „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”, este una din liniile de finanțare care a fost intens solicitată de către fermierii români. Având în vedere lansarea primei sesiuni de primire a cererilor de finanțare din acest an, AFIR a aplicat mai multe măsuri de simplificare a modului în care sunt oferite informațiile preliminare legate de această submăsură. Felul în care este accesat Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 este și o responsabilitate a noastră. Suntem extrem de atenți la modul în care furnizăm informații și cât de accesibile le facem celor care vor să depună un proiect de investiții. Nu doar numărul beneficiarilor, ci și numărul de

27

solicitanți și al celor care au aflat despre PNDR este unul din rezultatele care trebuie cuantificate.A ști din auzite despre fonduri europene nu este același lucru cu a accesa, în speță a înțelege cum funcționează sistemul de implementare, cu tot ceea ce înseamnă asta.

Marea responsabilitate, până la implementarea efectivă a proiectului, este aceea de a explica pe înțelesul tuturor atât oportunitățile oferite de accesarea fondurilor europene, cât mai ales condițiile de accesare și modul efectiv în care se depune și implementează un proiect cu fonduri europene nerambursabile. Tot acest efort de comunicare este dublat de conceperea unor proceduri clare și simplu de urmărit, proceduri care se actualizează permanent pentru a oferi o accesibilitate cât mai mare la fondurile disponibile prin Program”, a declarat Mihai-Liviu Moraru, director general al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale.

Prin urmare, pentru submăsura destinată tinerilor fermieri, pe lângă Ghidul Solicitantului tehnic și detaliat, AFIR a conceput un material care să înlesnească asimilarea facilă a informațiilor privind accesarea submăsurii. Materialul conține informații de bază, cum ar fi: cuantumul fondurilor care pot fi accesate, beneficiarii eligibili, criteriile de selecție sau condițiile de accesare.

„O altă inițiativă pe care am concretizat-o recent este și publicarea unei aplicații suport, care ajută solicitanții să-și facă o idee clară și concretă despre dimensiunea economică a exploatației agricole pe care tinerii o preiau, lucru foarte important în procesul de eligibilitate a cererilor de finanțare. Această aplicație este cea pentru calcularea coeficienților de calcul ai producției standard (Standard Output – SO) și poate fi accesată direct pe pagina de internet a agenției, la adresa: http://so.afir.info/. Aceste măsuri pe care le-am luat acum vor fi dezvoltate și în viitorul Program, pentru toate liniile de finanțare”, a precizat Mihai-Liviu Moraru.

50.000 euro, sprijinul nerambursabil acordat sub formă de sumă forfetară în două tranșe

Cu câteva zile înainte de lansarea submăsurii 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”, AFIR a publicat versiunea finală a Ghidului Solicitantului, din care spicuim câteva elemente.

Beneficiarii submăsurii sunt tinerii fermieri care se instalează pentru prima oară ca unic șef al exploatației agricole. De asemenea, beneficiază de fondurile submăsurii persoanele juridice cu mai mulți acționari unde un tânăr fermier se instalează și exercită un control efectiv pe termen lung în

28

ceea ce privește deciziile referitoare la gestionare, la beneficii și la riscurile financiare legate de exploatație.

În cadrul acestei sesiuni de depunere de proiecte, vor beneficia de alocare distinctă tinerii cetățeni români din afara granițelor țării care se instalează ca șefi/manageri ai exploatației și care îndeplinesc cel puțin una dintre condițiile următoare:

- au absolvit în ultimul an calendaristic dinaintea depunerii cererii de finanțare un program de studiu în domeniul agricol: postuniversitar, universitar, preuniversitar atât din țări membre UE, cât și din țări terțe UE;

- au avut un loc de muncă atât în țări membre UE cât și din țări terțe UE în domeniul agricol, cel puțin trei luni în ultimul an dinaintea depunerii cererii de finanțare.

Exploatația pentru care se solicită finanțarea trebuie să aibă o dimensiune economică cuprinsă între 12.000 – 50.000 SO, să fie înregistrată ca microîntreprindere/întreprindere mică și să fie înregistrată obligatoriu în Registrul Unic de Identificare de la APIA, în Registrul agricol și/sau în Registrul exploatațiilor de la ANSVSA.

Sprijinul public nerambursabil este de 50.000 de euro pentru exploatațiile între 30.000 SO și 50.000 SO și de 40.000 de euro pentru exploatațiile între 12.000 SO și 29.999 SO.

Sprijinul pentru instalarea tinerilor fermieri se acordă sub formă de sumă forfetară în două tranșe. Astfel, 75% din cuantumul sprijinului se acordă la semnarea Contractului de finanțare și 25% din cuantumul sprijinului se va acorda în funcție de implementarea corectă a Planului de afaceri, fără a depăși trei ani (cinci ani pentru exploatațiile pomicole), de la semnarea contractului de finanțare.

Pragul de calitate pentru prima etapă lunară (15 iulie – 15 august) este de 90 de puncte și scade la 85 de puncte pentru a doua etapă (16 august – 15 septembrie), iar pragul minim de depunere este de 25 de puncte, aferent perioadei 16 septembrie – 15 octombrie 2020.

Sprijinul va fi acordat pentru facilitarea începerii activităților agricole pentru instalarea tânărului fermier într-o exploatație agricolă, pe baza Planului de afaceri. Pot fi eligibile toate cheltuielile propuse în Planul de afaceri indiferent de natura acestora, respectând condițiile prevăzute în Ghidul Solicitantului și în Fișa tehnică a submăsurii 6.1. Aici se poate include și capitalul de lucru, achiziția de teren sau material biologic, efectuare de studii

29

precum cel pentru sectorul pomicol sau privind potențialul agricol (dacă e cazul) precum și activitățile relevante pentru implementarea corectă a Planului de Afaceri aprobat.

Tânărul fermier trebuie să își stabilească domiciliul în Unitatea Administrativ-Teritorială în care exploatația este înregistrată. Totodată, sediul social al beneficiarului trebuie să fie localizat în aceeași UAT în care este înregistrată exploatația.

Pentru întocmirea documentației necesare obținerii finanțării, solicitanții de fonduri nerambursabile au la dispoziție Ghidul solicitantului, împreună cu anexele necesare pe site-ul Agenției, www.afir.info, la secțiunea „Investiții PNDR”, în pagina dedicată submăsurii 6.1.

Ministrul Agriculturii: Avem 20 de milioane de euro pentru tineri fermieri, cetăţeni români din afara graniţelor ţării 15 iul, 2020 | Agerpres Măsura privind sprijinul acordat pentru instalarea tinerilor fermieri are 20 de milioane de euro pentru cetăţenii români din afara graniţelor ţării, care se instalează pentru prima dată ca şefi de exploataţie, a declarat, miercuri, ministrul Agriculturii, Adrian Oros, într-o conferinţă de presă, scrie Agerpres.

"Astăzi, 15 iulie, lansăm măsura "Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri". Această măsură s-a derulat pe perioada 2014-2020 tocmai pentru a revigora agricultura în zone care sunt depopulate sau care au constrângeri naturale şi pentru a preîntâmpina fenomenul de îmbătrânire. Vreau să vă spun că, până acum, au aplicat 10.230 de beneficiari, dintre care 7.520 au încheiat măsura, iar restul sunt în proceduri. Tocmai de aceea am suplimentat, fiind o măsură accesată, banii s-au consumat, am notificat Comisia şi am mutat bani de la alte măsuri neaccesate, încă 43 de milioane de euro pentru acest an. De data aceasta am împărţit alocarea în modul următor: 20 de milioane de euro pentru tineri fermieri, cetăţeni români din afara graniţelor ţării, care se instalează pentru prima dată ca şefi de exploataţie. O să vedeţi în ghid aceleaşi criterii legate de cursurile pe care le-au absolvit în domeniul agricol, dar şi dacă au avut un loc de muncă în ţări membre UE sau ţări terţe în domeniul agricol. Ei vor putea să depună cereri de finanţare", a spus Oros.

Potrivit sursei citate, sprijinul acordat este de 50.000 de euro pentru exploataţiile între 30.000 şi 50.000 de euro valoare producţie standard şi de

30

40.000 de euro pentru exploataţiile între 12.000 şi 29.999 valoarea producţie standard. "Este o sumă forfetară în două tranşe: 75% la semnarea contractului de finanţare şi încă 25% la finalul implementării proiectului care durează între 3 şi 5 ani, cum îşi fac dânşii planul de dezvoltare", a adăugat ministrul Agriculturii. Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) a lansat miercuri sesiunea de primire a solicitărilor de finanţare pentru submăsura 6.1 "Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri" din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 - 2020 (PNDR 2020). Sesiunea se desfăşoară în intervalul 15 iulie, ora 9:00 - 15 octombrie 2020, ora 16:00 sau până la epuizarea fondurilor alocate acestei sesiuni. Fondurile totale disponibile prin submăsura 6.1 pentru sesiunea din acest an sunt în valoare de 43.022.207 euro, din care 20.000.000 euro reprezintă alocarea pentru tinerii fermieri din diaspora.

Este prima dată în acest exerciţiu financiar, 2014 - 2020, când există o alocare distinctă pentru tinerii fermieri din afara graniţelor ţării. Potrivit AFIR, pragul de calitate pentru prima etapă lunară (15 iulie - 15 august) este de 90 de puncte şi scade la 85 de puncte pentru a doua etapă (16 august - 15 septembrie), iar pragul minim de depunere este de 25 de puncte, aferent perioadei 16 septembrie - 15 octombrie 2020.

Sprijinul public acordat prin PNDR 2020 pentru instalarea tinerilor fermieri este 100% nerambursabil, în valoare de 40.000 de euro sau de 50.000 de euro în funcţie de dimensiunea exploataţiei agricole. Dimensiunea exploataţiei agricole se poate calcula şi prin noua aplicaţie pusă la dispoziţia publicului pe pagina de internet a AFIR - http://so.afir.info/. Cererile de finanţarea se realizează conform Ghidului solicitantului şi anexelor aferente acestuia, disponibile gratuit pe www.afir.info, la secţiunea "Investiţii PNDR" în pagina dedicată submăsurii 6.1, iar depunerea documentaţiei se realizează on-line, pe pagina oficială de internet a Agenţiei.

Depunerea cererilor de finanţare se poate opri înainte de termenul limită (15 octombrie 2020, ora 16:00), dacă valoarea publică totală a proiectelor depuse (care au un punctaj estimat mai mare sau egal cu pragul de calitate) atinge plafonul de 150% din alocarea sesiunii.

AFIR precizează că în primele 5 zile calendaristice ale etapelor de depunere nu se aplică această prevedere şi sesiunea rămâne deschisă chiar dacă suma alocată a fost epuizată.

31

Sume distincte pentru sprijin in zona MONTANA. Plafonul este de 300.000 EUR/Proiect In iul. 15, 2020

Fermierii din zona montană vor putea beneficia de sprijin financiar prin submăsura 4.2 Investiții în procesarea/ marketingul produselor agricole. Anunțul a fost făcut de Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, menționând că plafonul pentru un proiect este de 300.000 de euro.

„Pentru că în exercițiul 2014-2020 nu au fost destinate sume distincte pentru zona montană și pentru că am avut solicitări din această zonă, anul acesta am identificat tot așa sume neutilizate în alte măsuri, i-am mutat în această submăsura 4.2  și le-am dedicat abatoarelor de mică capacitate în zona montană”, a declarat ministrul. 

Beneficiarii sunt cooperativele, dar și grupurile de producători constituite în baza legislației. Rata sprijinului public este de:

50% din totalul cheltuielilor eligibile pentru IMM-uri și grupuri de producători, cooperative sau societăți;

40% pentru alte întreprinder.

Sesiunea va fi deschisă până la data de 31 decembrie 2020.

ALTELE

Ministrul agriculturii, anunț oficial pentru toți apicultorii! Roxana Dobre - 15 iulie 2020

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, dă oficial o veste bună crescătorilor de albine. În cadrul unei conferințe de presă, susținută astăzi, miercuri 15 iulie, șeful de la agricultură a anunțat că termenul pentru

32

depunerea unor documente justificative, obligatorii pentru încasarea banilor din Programul Național Apicol (PNA), se prelungește cu o lună, de la 1 august la 1 septembrie. Foarte important de precizat este că data-limită pentru depunerea cererii de înscriere în program rămâne 1 august.

Vestea despre prelungirea termenului din cadrul PNA a fost dată prima dată de către Agrointeligența – AGROINTEL.RO, în articolul: Se prelungește termenul în care apicultorii pot depune unele acte la APIA! Cererile, până la 1 august!

”Avem o veste bună și pentru apicultori pentru că, condițiile anul acesta nu au fost prielnice nici pentru creșterea albinelor, au afectat foarte mult acest sector. De aceea am demarat un proiect de Hotărâre de Guvern (HG) prin care modificăm HG-ul 339/2020 privind aprobarea ”Programului Național Apicol (PNA) pentru perioada 2020-2022, prin care acordăm câte 50 de milioane de lei pe an acestui sector, tocmai pentru a ajuta să aplice și să fie cât mai mulți beneficiari ai acestui program. Practic am extins termenul de depunere, de la 1 august 2020 la 1 septembrie 2020. Sigur acest lucru l-am făcut la multele solicitări venite din partea apicultorilor astfel încât să asigurăm o continuitate a activității, absorbția fondurilor respective dar să ajutăm în acest an greu și sectorul de creștere a albinelor”, a arătat Adrian Oros.

Astfel, potrivit Hotărârii Guvernului nr. 339/2020 privind aprobarea Programului naţional apicol pentru perioada 2020-2022, a normelor de aplicare, precum şi a valorii sprijinului financiar, document ce se află momentan în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Agriculturii, se reglementează o derogare pentru anul 2020 în sensul prelungirii termenului de depunere a unor documente justificative în cadrul acțiunilor „Raţionalizarea transhumanţei/stupăritului pastoral” și „Îmbunătăţirea calităţii produselor în vederea unei mai bune valorificări a produselor pe piaţă”, până la data de 1 septembrie 2020.

Conform textului citat, aceste documente sunt cele prevăzute în capitolul IX din anexa nr.1 la Hotărârea Guvernului nr. 339/2020 la litera c) a alineatului

33

(3) din Secțiunea 4 de la subcapitolul III.C, precum și la litera j) a alineatului (4) din Secțiunea 1 de la subcapitolul V.E, respectiv:

„c) copia cărţii de identitate a remorcii apicole;”

„j) copia buletinului de analize fizico-chimice/reziduuri;”

”Numeroase solicitări ale apicultorilor au evidențiat faptul că nu se pot încadra în termenul de 1 august 2020 pentru efectuarea analizelor fizico-chimice și/sau pentru reziduuri care să ateste calitatea mierii, precum și pentru achiziţionarea de mijloace de transport apicol fără autopropulsie – remorci şi mijloace de încărcare-descărcare a stupilor în pastoral pe de o parte din cauza capacității reduse a laboratoarelor autorizate, iar pe de altă parte din cauza măsurilor de prevenire a răspândirii pandemiei cu COVID 19 care au afectat și activitatea apicultorilor.

De asemenea, trebuie avut în vedere și faptul că acțiunile din cadrul Programului apicol ”Raţionalizarea transhumanţei/stupăritului pastoral”, respectiv achiziţionarea de mijloace de transport apicol fără autopropulsie – remorci şi mijloace de încărcare-descărcare a stupilor în pastoral, precum și „Îmbunătăţirea calităţii produselor în vederea unei mai bune valorificări a produselor pe piaţă”, respectiv efectuarea analizelor fizico-chimice/reziduuri care să ateste calitatea mierii, sunt acțiuni noi care au generat o perioadă mai lungă de timp pentru realizarea lor”, se arată în nota de fundamentare a deciziei de prelungire a termenului limită pentru apicultori.

Ministrul Oros, intalnire cu reprezentantii industriei alimentare. Cu ce probleme se confrunta acestia iulie 15, 2020

Ministrul Adrian Oros a participat in data de 13 iulie 2020 la sedinta de lucru organizata la sediul MADR cu reprezentantii mai multor asociatii din sectorul agroalimentar.

Au fost prezenti membri ai: Federatiei Romalimenta, membrii Asociatiei Romane a Carnii – ACR si ai Asociatiei Patronale Romane din industria Laptelui – APRIL, precum si ai Patronatului Roman din Industria de Morarit, Panificatie si Produse Fainoase. La intalnire au luat parte secretarii

34

de stat Aurel Simion si Emil Dumitru, directori si experti ai directiilor de specialitate din cadrul MADR, precum si reprezentanti ai ANSVSA si ANPC.

Convocata la initiativa secretarului de stat Aurel Simion, intalnirea a vizat dezbaterea urmatoarelor subiecte: demersuri legislative privind evitarea suprapunerilor de competente aleautoritatilor de control in industria alimentara, propuneri de modificare a  Ordinului 394/2014 privind atestarea produselor alimentare obtinute conform retetelor consacrate romanesti, schema de calitate voluntara privind atestarea produselor agroalimentare marcate cu mentiunea ”Calitate premium”, schemele de calitate nationale, normele de aplicare ale Legii nr. 28/2020 privind comercializarea produselor alimentare, propunerile inaintate de Romalimenta si ARC pe marginea transpunerii Directivei 633/2019 privind practicile comerciale neloiale dintre intreprinderi, precum si armonizarea legislativa nationala cu cea europeana privind alimentele.

In cadrul reuniunii, ministrul Adrian Oros a subliniat necesitatea ca la nivelul institutiilor publice sa existe o legislatie clara si coerenta, personal de specialitate, dotari si logistica adecvata, astfel incat institutiile sa fie puternice si credibile si sa-si poata indeplini in mod eficient obiectivele din domeniul de activitate.

Ministrul a sustinut ca este necesar ca lucrurile sa fie clarificate la nivel institutional, iar regulamentele sa fie interpretate si in spiritul legii, nu doar in litera legii, in acest fel putand facilita atingerea obiectivelor propuse.

Referitor la situatia privind controalele din partea autoritatilor competente in sectorul industriei alimentare, Mihai Visan, reprezentantul Romalimenta a facut apel catre ministrul Agriculturii pentru impulsionarea procesului de inlesnire a poverii administrative. In acest sens, ministrul Adrian Oros a declarat ca va avea discutii cu omologii sai din celelalte ministere implicate.

Secretarul de stat Simion a transmis catre responsabilii institutiilor cu atributii in desfasurarea controalelor cerinta ca verificarile sa fie efectuate intr-un mod mai organizat si mai eficient, pentru a nu bloca activitatea operatorilor economici.

Secretarul de stat Simion a evidentiat oportunitatea promovarii produselor romanesti si a celor atestate pe scheme de calitate si a transmis catre participanti rugamintea de a sprijini Ministerul sa notifice la Comisia Europeana reteta consacrata. Astfel, va exista posibilitatea accesarii de fonduri pentru promovare. Pe parcursul discutiilor s-a agreat, de asemenea,

35

demararea draftului schemei de calitate ”reteta consacrata” in vederea notificarii la Comisia Europeana.

La randul lor, operatorii din sectorul carne, lapte, panificatie au transmis cerinta de a beneficia de sprijin pentru a face fata provocarilor crizei legate de pandemie cat si pentru a creste calitatea.

Directorul directiei generale politici in industrie alimentara si comert, Amelia Rus, a detaliat propunerea legata de un prim aspect aferent modificarii Ordinului 394/2014 privind atestarea produselor alimentare obtinute conform retetelor consacrate romanesti: potrivit propunerii documentatia ar putea fi depusa direct la sediul MADR, iar aceasta va fi completata de specificatiile tehnice, prin care se face dovada ca respectiva reteta este veche.

Pentru modificarea Ordinului 394/2014 s-a agreat elaborarea unei propuneri care se va transmite participantilor spre completare.

Referitor la propunerile transmise de catre reprezentantii Romalimenta si ARC pe marginea transpunerii Directivei 633/2019 a Consiliului European privind practicile comerciale neloiale in legislatia din Romania, secretarul de stat Aurel Simion a afirmat ca sugestiile inaintate au fost preluate si vor fi analizate.

In incheierea discutiilor, secretarul de stat a multumit participantilor pentru buna colaborare din perioada pandemiei si si-a exprimat speranta ca dialogul sa fie unul constructiv si fructuos.

Ministrul Agriculturii: TAXELE impuse de marii retaileri sunt DISCRIMINATORII In iul. 15, 2020

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a declarat că după o întâlnire cu producătorii și procesatorii români, care a avut loc luni 13 iulie 2020 legat de PNS, s-a constatat că marele lanțuri de retail impun taxe care sunt

36

discriminatorii pentru aceștia. Oficialul a atras atenția că va fi implementată o Ordonanță care să repare aceste ABUZURI.

Potrivit ministrului, foarte mulți dintre producătorii români și cooperative care au contracte cu marele lanțuri de retail au spus că în momentul în care a apărut Legea 28/2020 în care s-a permis retailerilor să perceapă din nou tot felul de taxe (reducere conform contract, discount de volum, reducere ulterioare raportate la cifra de afaceri, remiză lunară, taxe care poartă denumiri diferite în funcție de rețea) au revenit la aceste taxe.

„Sunt discriminatorii față de producătorii și procesatorii români aceste taxe! Termenele de plată iarăși s-au prelungit, deși promoțiile, de fiecare dată, mulți dintre retaileri le fac cu produse românești, pentru că există o anumită sensibilitate și o anumită dorință a consumatorului român. De câțiva ani de zile (această alegere a produselor românești) este în creștere și este foarte bine să caute produse românești”, a declarat Adrian Oros.

Toate promoțiile sunt făcute cu produse românești, după care sunt comercializate alte produse, a adăgat minsitrul agriculturii.

„ORDONANȚA este pregătită pentru repararea acestor abuzuri”

„Eu prin intermediul dumneavoastră vreau să le atrag atenția public! Am avut întâlniri cu domniile lor și o să mai avem întâlniri, pentru că vrem să transmitem și avem pregătit textul de ordonanță prin care implementăm această directivă privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanțului de aprovizionare agricole și alimentare. Este directiva 633/2019 pe care trebuie să o implementăm până în luna mai a anului viitor (2021).

Noi am avut întâlniri cu domniile lor. Am crezut că semnalele noastre și ale producătorilor și procesatorilor români au fost clar înțelese. Noi oricum o să dăm drumul la această ordonanță să reparăm aceste abuzuri, în opinia mea”, a conchis Adrian Oros, Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Consultare online privind Sprijinul Cuplat. Emil Dumitru: „Se va face raportarea la productiile pe care fermierii le au” In iul. 15, 2020

Ministrul Adrian Oros a participat luni, 13 iulie 2020,  la a doua consultare online cu entitățile publice și private implicate în elaborarea Planului Național Strategic (PNS), din cadrul Grupului de Lucru – Sprijin Cuplat, având ca temă versiunea a 2- a analizei SWOT – Obiectiv Specific 2 “Consolidarea orientării către piață și creșterea competitivității”. 

37

La evenimentul organizat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), prin Direcția Generală Dezvoltare Rurală – Autoritatea de Management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală (AMPNDR), au participat Emil Dumitru, secretar de stat în cadrul MADR, Daniela Rebega, director general adjunct AMPNDR, reprezentanți ai unor organizații importante din zona dezvoltării rurale și agriculturii,  ai mediului asociativ, precum și directori și experți din cadrul MADR.

Ministrul Adrian Oros a menționat că instituția pe care o conduce va lua în considerare toate observațiile și propunerile membrilor grupului de lucru în vederea identificării tuturor nevoilor din domeniul agriculturii și dezvoltării rurale, iar referitor la tema evenimentului a declarat că sprijinul cuplat trebuie obligatoriu legat de producție. 

Secretarul de stat Emil Dumitru a afirmat că vor fi incluse în analiza SWOT acele observații ale partenerilor bazate pe date statistice, declarând că au fost incluși mai mulți indicatori adiționali pentru o analiză de ansamblu. A subliniat că sprijinul cuplat se acordă pentru producție, subliniind că se va face raportarea la producțiile pe care fermierii le au. 

Daniela Rebega a prezentat principalele modificări și actualizări operate în cadrul analizei SWOT în ceea ce privește sprijinul cuplat. Sprijinul cuplat a pornit în anul 2015 în vederea obținerii unei producții agricole ridicate atât în sectorul vegetal cât și zootehnic. Ultimele date disponibile în analiza SWOT sunt din anul 2018. Directorul general adjunct a precizat că pentru fiecare schemă a sprijinului cuplat a fost făcută o analiză și că acesta se acordă sectoarelor în dificultate, iar Statele Membre sunt responsabile să identifice acele dificultăți.

Participanții și-au exprimat punctele de vedere cu privire la sprijinul cuplat și au fost discuții bazate pe experiența actualului exercițiu financiar și pe lecțiile învățate pe fiecare sector pentru ca în viitor PNS să reflecte nevoile mediului rural din România.

38

Analiza SWOT a PNS este postată pe site-ul www.madr.ro, la link-ul: https://www.madr.ro/docs/dezvoltare-rurala/2020/analiza_swot_pns-versiunea_ii.pdf.

Directorul ANZ, Vaida Bela: ”Dacă Ordinul privind genotiparea dă chix, sigur o să-mi dau demisia!” Roxana Dobre Roxana Dobre - 14 iulie 2020

Bela Vaida, directorul ANZ

Directorul general al Agenției Naționale pentru Zootehnie „Prof. dr. G. K. Constantinescu” (ANZ), ing. Vaida Bela, nu se simte ”acuzat” de cele spuse de către crescătorii de ovine care i-au cerut în mod public demisia și i-au reproșat că duce o politică lipsită de transparență, că încalcă legislația națională și europeană.

”Nu mă simt acuzat, asta în primul rând și câteodată trebuie să se țină cont și de cine spune, nu numai ce spune, asta ar fi prima chestiune. A doua chestiune: ce este nou pe lume? Acest ordin a fost și până acum, 90% în același mod se vrea să fie publicat și aprobat și pentru perioada următoare! Pot să înțeleg grija sau neliniștea unora la care că probabil că testul de filiație (paternitate- n.r) le creează emoții, dar chestiunea asta trebuie făcută că altfel planează nesiguranța și neîncrederea în rândul crescătorilor de ovine la nesfârșit”, a declarat pentru Agrointeligența-AGROINTEL.RO, Vaida Bela.

Acesta ne-a precizat că ministrul agriculturii, Adrian Oros, nu i-a făcut niciun reproș privind modul cum conduce Agenția pentru zootehnie și nici nu i-a solicitat să își depună mandatul. ”Nu (ministrul nu i-a cerut demisia n.r). Și un act de demisie este un act de onoare. Dacă acest ordin dă chix, puteți să fiți sigură că o să-mi dau demisia. Eu cred mult în acest ordin și nu că vrea Vaida să facă chestiunea asta. Ordinul privind autorizarea la reproducție a animalelor pentru montă naturală a existat dintotdeauna, în ultimii 50 de ani așa a fost în România și așa a fost și în celelalte state membre. Nemulțumirea vine de la testul de filiație. Legea zootehniei scrie

39

clar, cu subiect și predicat: toți reproducătorii folosiți la montă naturală trebuie să fie autorizați. Acum, într-adevăr recunosc că am intrat într-o criză de timp, pentru că noi am fi dorit foarte mult să facem și testul de filiație și testul de screpie înainte să înceapă campania de montă 2020, dar vă rog să mă credeți că nu din vina noastră nu s-a putut face această chestiune, ci mai degrabă a celor care verbal spuneau în permanență că sunt de acord, dar în realitate tot amânau procesul, tot mai găseau o virgulă sau un cuvânt din ordin și uite așa am ajuns că suntem în prag de campanie de începerea montelor la ovine și încă nu avem aceste teste, dar toate trebuie să aibă un început”, ne-a mai precizat șeful ANZ.

20% din forța de muncă activă a părăsit România în ultimii ani Financial Intelligence 15 iulie 2020,

„Înaintea șocului COVID-19, emigranții români cu vârstă de muncă, depășeau 2,6 milioane de persoane, reprezentând aproape 20% din populația cu vârstă de muncă din România. Estimările Băncii Mondiale s-au realizat pe baza datelor Eurostat dar și pe baza recensămintelor naționale din țările de destinație”, a declarat Andrei Silviu Dospinescu, economist în cadrul biroului din România al Băncii Mondiale, la cea de-a VI-a ediție a dezbaterilor PACTUL PENTRU MUNCĂ. ÎMPREUNĂ RECONSTRUIM ROMÂNIA, ce a avut loc recent, la Constanța.

Cei mai mulți români au emigrat în Italia (circa 1,2 milioane de persoane, dintre care aproximativ 1 milion din categoria populației active), urmată de Spania (circa 700.000 de persoane, din care aproximativ 600.000 din categoria 15 – 64 de ani, adică populație activă).

România este pe locul 52 din 140 în Clasamentul Competitivității Globale întocmit de Forumul Economic Mondial și înregistrează unul dintre cele mai scăzute scoruri din Clasamentul European al Competitivității din 2020. Acest aspect este determinat de  un declin demografic accentuat, în special declin al populației active, o rată ridicată de emigrare, inclusiv a forței de muncă înalt calificată și o rată de participare pe piața muncii de 67% (comparativ cu media UE de 74%). Economistul Băncii Mondiale este

40

optimist și vorbește despre “rata scăzută a șomajului care sugerează că țara are un potențial mare în ceea ce privește dezvoltarea capitalului uman, deși forța de muncă este mai puțin educată decât cea din UE, cu diferențe semnificative între regiuni. Cheltuielile publice pentru politici active în domeniul muncii sunt scăzute și relativ ineficiente, fapt ce contribuie la accesul limitat la oportunități de muncă, în special în rândul tinerilor din zonele rurale.”

Conform datelor Băncii Mondiale din ultimii ani, dintre românii cu pregătire superioară, poate cea mai gravă situație se regăsește în rândul medicilor – peste 50% din emigranții care sunt medici și care lucrează în străinătate, au sub 40 de ani și în plus, un număr foarte ridicat dintre aceștia sunt medici rezidenți.

La rândul său, președintele CONAF, Cristina Chiriac, a declarat:” Investiția în educație și sănătate generează capitalul uman. Ar trebui să construim competențe de bază, competențe digitale și abilități socio-emoționale pentru copiii de azi – viitorii angajați de mâine pentru a nu mai asista la evoluții asemănătoare celor din trecut. România are cea mai mică pondere, puțin peste 50% a tinerilor cu competențe digitale de bază din UE, în condițiile în care, patru din cinci tineri din UE au abilități de bază și chiar peste, în ceea ce privește utilizarea calculatorului.

De asemenea, este important ca mediul privat să se implice în dezvoltarea învățământului dual pentru a recalifica și perfecționa forța de muncă actuală. Un alt aspect ce trebuie analizat la nivel guvernamental este taxarea forței de muncă, care ar trebui redusă, pentru a stimula fiscalizarea muncii la negru, reducerea decalajelor și sporirea atractivității muncii în România. Această măsură face parte din șirul de soluții pe care mediul de afaceri, patronate, mediul academic, le-a identificat în cadrul dezbaterilor PACTUL PENTRU MUNCĂ și care se vor regăsi în Memorandumul ce va fi înaintat Guvernului în perioada următoare”.

O inițiativă a Confederaţiei Naţionale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) și a Federaţiei Patronale Petrol şi Gaze (FPPG), cărora, din 2020, li s-a alăturat, ca partener strategic, Confederația Patronală CONCORDIA, PACTUL PENTRU MUNCĂ își propune să identifice noi provocări pe piaţa muncii și să vină cu soluții realiste și eficiente pentru realizarea unei Strategii coerente a forței de muncă pe termen mediu și lung.

41

CCR NU ÎŞI VINDE ŢARA Terenurile agricole, achiziţionate doar de fermierii din România I.Ghe. Ziarul BURSA 15 iulie

Curtea Constituţională a României (CCR) a respins, ieri, sesizarea PNL şi USR şi a decis că este constituţională legea PSD care impune o serie de interdicţii şi impozite uriaşe pentru tranzacţiile cu terenuri agricole. În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că legea respectivă este constituţională în raport cu criticile formulate.

Sesizarea se referă la actul normativ pentru modificarea şi completarea Legii 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii 268/2011 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţia agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului.

Liberalii şi cei de la USR au atacat luna trecută la Curte legea iniţiată de deputatul PSD Alexandru Stănescu, fratele fostului ministru Paul Stănescu şi mare latifundiar din Olt, care interzice efectiv românilor şi străinilor care nu sunt fermieri să cumpere teren agricol în România, rezultatul fiind că actualii fermieri români vor avea monopol pe cumpărarea de terenuri.

Potrivit PNL şi USR, legea ar fi neconstituţională deoarece instituie obligaţia românilor deţinători de terenuri de a se adresa cu prioritate anumitor latifundiari, mai exact celor care au societăţi de exploataţie agricolă de cel puţin cinci ani in zona agricolă respectivă.

"Poziţia PNL este că această lege este (...) cu dedicaţie specială pentru baronii PSD, marii latifundiari din zona de Sud a României", declara la începutul lunii iunie liderul deputaţilor liberali, Florin Roman.

El a adăugat că legea restrânge dreptul de proprietate, iar terenurile respective sunt "vândute la bani de nimic doar lor".

De asemenea, au mai subliniat PNL şi USR, legea încalcă principiul proporţionalităţii, deoarece restrânge nejustificat dreptul de proprietate, fără a exista vreo cauză de catastrofă socială sau de calamitate naturală pentru a fi aplicabilă dispoziţia art.53 din Constituţie.

O altă critică se referea la faptul că legea impune o dublă impozitare asupra sumelor obţinute de cetăţenii care îşi vând un teren în mai putin de 8 ani de la dobândire, situaţie aplicabilă inclusiv în cazul în care terenul a fost

42

dobândit prin moştenire, ceea ce, au avertizat PNL şi USR, afectează implicit dreptul fundamental la dobândirea unei moşteniri prevăzut de Constituţie.

Nu în ultimul rând, se mai preciza în sesizare, legea afectează libera circulaţie a terenurilor, lucru care va duce la scăderea valorii de piaţă a acestora, putând fi astfel cumpărate mai ieftin de marii latifundiari.

Propunerea legislativă iniţiată de deputatul Alexandru Stănescu prevede că, dacă cei care care au drept de preempţiune pentru cumpărarea unui teren agricol scos la vânzare de proprietar (rude, arendaşi, vecini, tineri fermieri) nu îşi exercită dreptul de preempţiune, atunci terenul respectiv nu poate fi cumpărat decât de alţi fermieri cu activitate în România.

Practic, legea votată în iunie de Parlament interzice cetăţenilor români şi străini care nu sunt fermieri cu activitate în România în ultimii cinci ani să cumpere terenuri agricole. Dacă legea va intra în vigoare, doar fermierii români actuali vor mai putea cumpăra terenuri agricole în România. Noul act normativ ar face imposibil ca un român sau un cetăţean străin care nu are afaceri în agricultură să mai poată deveni proprietar de teren şi fermier.

CCR: O familie cu doi copii are nevoie de 7.000 de lei pentru un trai decent. Sesizarea PNL a fost respinsă 15 iulie 2020, 07:29 de Afrodita Cicovschi CCR: O familie cu doi copii are nevoie de 7.000 de lei pentru un trai decent. Sesizarea PNL a fost respinsă CCR (Curtea Constituţională a României) a decis că este constituţională corelarea salariului minim pe economie cu valoarea coşului lunar pentru un trai decent, calculată la aproape 7.000 de lei pentru o familie cu doi copii.

„Curtea Constituţională a României (CCR) a decis azi (marţi - n. red.) asupra sesizării referitoare la neconstituţionalitatea Legii pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.217/2000 privind aprobarea coşului minim de consum lunar.

Legea a fost atacată la CCR de Grupul parlamentar al Partidul Naţional Liberal (PNL), pe data de 10 iunie, imediat după adoptare. Azi, CCR a respins sesizarea de neconstituţionalitate a grupului PNL. Obiecţiile de neconstituţionalitate ridicate de Partidul Naţional Liberal nu se susţin. Mai mult decât atât, legea cu privire la care s-a ridicat obiecţia de neconstituţionalitate răspunde prin conţinutul său unei prevederi constituţionale şi anume articolului 47 din Constituţia României care stipulează la alin.1) că statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare

43

economică şi de protecţie socială, de natură să asigure cetăţenilor un nivel de trai decent.

Salariaţii din România au nevoie de o lege care să reafirme dreptul lor la o viaţă decentă şi să operaţionalizeze conceptul de trai decent prevăzut în Constituţia ţării. Tot conform Constituţiei, România este un stat social, iar caracterul social este şi trebuie să fie reflectat în actele legislative şi politicile publice concrete care conferă substanţă şi conţinut concret acestei prevederi constituţionale, precum e legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.217/2000 privind aprobarea coşului minim de consum lunar”, a anunţat marţi CNS Cartel Alfa.

Legea prevede corelarea salariului minim cu coşul minim pentru un trai decent, iar valoarea sa va fi calculată anual, potrivit legii, de Institutul Naţional de Statistică. Această corelare nu presupune obligativitate pentru Guvern, însă coşul minim de consum va fi un indicator important în stabilirea şi fundamentarea salariului minim. Valoarea coşului minim de consum pentru un trai decent pentru o familie de doi adulţi şi doi copii, calculat pentru luna Septembrie 2019 este de 6954 lei pe lună.

Valoarea coşului pentru o familie de doi adulţi şi un copil este de 5708 lei pe lună, pentru o familie de doi adulţi fără copii este de 4262 lei pe lună, iar pentru o persoană adultă singură este de 2621 lei pe lună.

În luna octombrie, Parlamentul României a adoptat o lege conform căruia coşul lunar pentru un trai minim decent reprezintă principalul element de fundamentare a salariului minim pe economie şi a politicilor salariale. Legea a fost trimisă spre promulgare preşedintelui Iohannis în data de 26 octombrie 2019, care are la dispoziţie un termen de 20 de zile de la primire pentru a o promulga. „Promulgarea legii este esenţială pentru predictibilitatea politicilor salariale şi pentru asigurarea unui nivel de trai decent lucrătorilor. Reamintim că dincolo de dimensiunea sa socială, legea răspunde şi recomandărilor Comisiei Europene de a defini un mecanism transparent de stabilire a salariului minim”, susţine sindicatul.

CCR: Legea prin care fermierii își pot amâna plata ratelor este neconstituțională! agrointeligenta.ro - 15 iulie 2020

Curtea Constituţională a României a admis, miercuri, o sesizare a PNL şi a decis că este neconstituţională Legea pentru aprobarea OUG

44

37/2020 referitoare la acordarea unor facilităţi pentru împrumuturile date de instituţii de credit şi instituţii financiare nebancare anumitor categorii de debitori. Actul normativ prevedea ca fermierii afectați de secetă să poată beneficia de a-și suspenda plata ratelor cu până la 18 luni, dar nu mai mult de data de 31 octombrie 2021.

Potrivit unui comunicat al CCR, cu unanimitate de voturi, judecătorii au admis obiecţia de neconstituţionalitate înaintată de PNL şi au constatat că Legea pentru aprobarea OUG 37/2020 privind acordarea unor facilităţi pentru creditele acordate de instituţii de credit şi instituţii financiare nebancare anumitor categorii de debitori este neconstituţională, în ansamblul său, fiind contrară principiului bicameralismului, prevăzut de art.61 alin.(2) din Constituţie.

Legea pentru aprobarea OUG 37/2020 a fost amendată în Parlament pentru a veni inclusiv în sprijinul fermierilor. Astfel, una dintre prevederi se adresa agricultorilor care au fost afectați de secetă: ”Prin derogare de la prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2010, cu modificările și completările ulterioare, ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 52/2016 cu modificările ulterioare și ale Ordonanței Guvernului nr. 51/1997, republicată, cu modificările și completările ulterioare, obligația de plată a ratelor scadente aferente împrumuturilor, reprezentând rate de capital, dobânzi și comisioane, acordate debitorilor afectați de toate tipurile de secetă de către creditori până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, se suspendă la cererea debitorului cu până la 18 luni, dar nu mai mult de 31 octombrie 2021, prin prelungirea corespunzătoare a maturității creditului, fără costuri suplimentare”.

După decizia de astăzi a CCR, dar și a declarării neconstituționale a Legii anti-secetă, care de asemenea conținea prevederi legate de amînarea ratelor pentru fermieri, la acest moment nu sunt șanse ca agricultorii cu culturi calamitate să beneficieze de păsuire în plata ratelor și a leasingurilor. Cel mai probabil, dezbaterea pe cele două legi menționate anterior va fi reluată în toamnă, în viitoarea sesiune parlamentară.

Camera Deputaţilor a adoptat, în aprilie, cu mai multe amendamente, proiectul de lege pentru aprobarea OUG 37/2020.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare suspendarea, la cerere, a obligaţiilor de plată aferente împrumuturilor, reprezentând rate de capital, dobânzi şi comisioane, pentru o perioadă care să nu depăşească data de 31 decembrie 2020, pentru unii beneficiari ai creditelor acordate de instituţii de credit şi instituţii financiare nebancare, pe fondul posibilelor dificultăţi pe care aceştia le-ar putea întâmpina în rambursare ca urmare a efectelor pandemiei COVID-19 (persoane fizice, persoane fizice autorizate,

45

întreprinderi individuale, întreprinderi familiale, întreprinderi mici şi mijlocii, IFN-uri).

„Dobânda datorată de debitori, precum şi comisioanele aferente corespunzătoare sumelor scadente a căror plată a fost suspendată nu se capitalizează la soldul creditului existent, la finalul perioadei de suspendare. (…) Pentru debitori persoane fizice pentru care prelungirea maturităţii creditelor depăşeşte limita de vârstă prevăzută prin reglementările creditorilor de acordare a creditelor, creditorii procedează la restructurarea creditelor cu depăşirea limitei de vârstă”, prevede, printre altele, proiectul adoptat.

Informaţiile publicate de Agrointeligența – AGROINTEL.RO pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în PRIMUL PARAGRAF a sursei cu LINK ACTIV. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor, ca atare vom acționa în consecință.

Ordin în vigoare: Mistreții-problemă trebuie OBLIGATORIU să fie vânați! Roxana Dobre Roxana Dobre - 15 iulie 2020

Animalele care produc pagube în terenurile agricole pot fi vânate ”la liber” fără o aprobare prealabilă privind cotele de vânătoare.

În Monitorul Oficial a fost publicat Ordinul nr. 1.400 din 13 iulie 2020 privind aprobarea cotelor de recoltă pentru unele specii de faună de interes cinegetic, la care vânătoarea este permisă, pentru perioada 2020-14 mai 2021. În cadrul documentului se specifică faptul că exemplarele din speciile admise la vânătoare care produc pagube culturilor agricole, silvice sau animalelor domestice se recoltează în orice perioadă a anului, la solicitarea scrisă a gestionarului, de către vânători sub coordonarea personalului de specialitate angajat al gestionarului, precum și de către acesta din urmă.

Articolul 6 din Ordinul nr. 1.400 din 13 iulie 2020 privind aprobarea cotelor de recoltă pentru unele specii de faună de interes cinegetic, la care vânătoarea este permisă, pentru perioada 2020-14 mai 2021 arată că

46

exemplarele din speciile admise la vânătoare care produc pagube culturilor agricole se recoltează în orice perioadă a anului, la solicitarea scrisă a gestionarului, de către vânători sub coordonarea personalului de specialitate angajat al gestionarului, precum și de către acesta din urmă, după cum urmează:

a) în baza aprobării conducerii structurilor teritoriale de specialitate ale autorității publice centrale care răspunde de vânătoare în raza căreia se află fondul cinegetic, în situația în care cota de recoltă aprobată prin prezentul ordin nu a fost realizată;

b) în baza aprobării conducerii autorității publice centrale care răspunde de vânătoare, prin referat de aprobare, la propunerea structurilor sale teritoriale de specialitate pe fondurile cinegetice pe care nu au fost aprobate cote de recoltă, precum și în situația în care cota de recoltă aprobată prin prezentul ordin a fost realizată.

În scopul prevenirii pagubelor produse culturilor agricole și pentru prelevarea de probe biologice de la exemplarele de mistreț, autoritatea publică centrală care răspunde de vânătoare poate aproba, prin referat de aprobare, recoltarea acestora în orice perioadă a anului, la solicitarea scrisă a gestionarului sau la solicitarea direcțiilor sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, după caz. Recoltarea exemplarelor se realizează de către vânători sub coordonarea personalului de specialitate angajat al gestionarului, precum și de către acesta din urmă.

Aprobările prevăzute mai sus se acordă după ce personalul de specialitate al structurilor teritoriale ale autorității publice centrale care răspunde de vânătoare a verificat la fața locului situația pagubelor produse, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, precum și nivelurile populaționale ale speciei mistreț și iminența producerii de pagube sau solicitările direcțiilor sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor județene. Aprobările pentru recoltarea exemplarelor care produc pagube se acordă în baza raportului de control întocmit de către personalul de specialitate din domeniul silvic sau cinegetic avizat de conducătorul structurii teritoriale a autorității publice centrale care răspunde de vânătoare, în urma verificării în teren privind situația pagubelor.

În scopul cooperării la îndeplinirea programelor de supraveghere, prevenire, control și eradicare a pestei porcine clasice, a pestei porcine africane și a rabiei, gestionarii fondurilor cinegetice au obligația de a lua măsurile prevăzute de legislația aplicabilă în domeniul sanitar-veterinar, conform următoarelor acte normative:

47

a) Hotărârea Guvernului nr. 830/2016 pentru aprobarea Programului național de supraveghere, prevenire și control al pestei porcine africane, precum și pentru completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare;

b) Hotărârea Guvernului nr. 55/2008 pentru aprobarea Programului strategic privind supravegherea, controlul și eradicarea turbării la vulpe în România, cu modificările și completările ulterioare;

c) Hotărârea Guvernului nr. 1.156/2013 pentru aprobarea acțiunilor sanitar-veterinare cuprinse în Programul acțiunilor de supraveghere, prevenire, control și eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecția animalelor și protecția mediului, de identificare și înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor, caprinelor și ecvideelor, a acțiunilor prevăzute în Programul de supraveghere și control în domeniul siguranței alimentelor, precum și a tarifelor aferente acestora, cu modificările și completările ulterioare.

Mistreții vânați ”obligatoriu” în zonele de mare risc pentru PPA

Pentru prevenirea răspândirii pe teritoriul României a virusului pestei porcine africane, autoritatea publică centrală care răspunde de vânătoare modifică mărimea cotelor de recoltă la specia mistreț prin referat de aprobare, la solicitarea Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, în conformitate cu strategia pentru pesta porcină africană în partea estică a Uniunii Europene și cu prevederile Deciziei Comisiei 2014/709/UE.

Pe fondurile cinegetice aflate pe frontiera de stat cu Ungaria, Ucraina și Republica Moldova, precum și în zone încadrate la categoria „mare risc“ în ceea ce privește riscul de răspândire a virusului pestei porcine africane, recoltarea exemplarelor de mistreț se realizează obligatoriu din ambele sexe, urmărindu-se realizarea în proporție de 50% din fiecare. Recoltarea exemplarelor de femele se va realiza atât din categoria celor adulte, cât și din categoria celor subadulte.

Pe suprafața de teren cuprinsă de la fâșia de protecție a frontierei de stat spre interior, recoltarea exemplarelor de mistreț se realizează în acord cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 105/2001 privind frontiera de stat a României, aprobată cu modificări prin Legea nr. 23/2002, cu modificările și completările ulterioare, cu respectarea reglementărilor în vigoare în domeniul vânătorii referitoare la autorizarea, organizarea și practicarea vânătorii prin metoda „la pândă“. Gestionarii fondurilor cinegetice completează și transmit la structurile teritoriale ale autorității

48

publice centrale care răspunde de vânătoare pe a cărei rază de activitate se află fondul cinegetic situația recoltării exemplarelor de mistreț,

În zona afectată definită ca aria calculată cu o rază de 13 km de la cazul de pestă porcină africană, compusă din zona infectată cu o rază de 8 km și zona-tampon de 5 km în exteriorul zonei infectate, se recoltează întregul efectiv de mistreți și cotele de recoltă aprobate pentru speciile șacal, vulpe, cioară grivă și coțofană, prin metode de vânătoare care nu dislocă efectivul, respectiv prin metoda „la pândă“ și „la dibuit“, în termen de 30 de zile de la confirmarea virusului. Acțiunile de recoltare prevăzute mai sus se continuă și după îndeplinirea termenului dacă în zona afectată se regăsesc exemplare de mistreț sau dacă nu au fost realizate, din motive justificate, cotele de recoltă aprobate pentru speciile șacal, vulpe, cioară grivă și coțofană, până la ridicarea restricțiilor de către organismele abilitate. Exemplarele din speciile șacal, vulpe, cioară grivă și coțofană din fondurile cinegetice afectate de pesta porcină africană pot fi recoltate în orice perioadă a anului cu respectarea procedurilor. În zonele de frontieră cu Ucraina, Republica Moldova și Ungaria se va acționa pentru recoltarea mistreților și a exemplarelor din speciile șacal, vulpe, cioară grivă și coțofană de către vânători și personal de specialitate al gestionarului, cu sprijinul personalului Ministerului Afacerilor Interne, până la linia frontierei de stat, potrivit prevederilor legale în vigoare.

Nerespectarea prevederilor Ordinul nr. 1.400 atrage răspunderea gestionarilor fondurilor cinegetice potrivit legii și clauzelor contractelor de gestionare în vigoare.

……………………….

LEGISLATIV

Proiecte de acte normative https://www.madr.ro/proiecte-de-acte-normative.htmlMiercuri, 15 Iulie 2020 08:54

HOTĂRÂRE privind trecerea unui bun imobil aflat în administrarea Stațiunii de Cercetare - Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Odobești, din domeniul public al statului în domeniul privat al acestuia, în vederea scoaterii din funcțiune, valorificării și casării, după cazCetățenii și instituțiile interesate pot transmite opinii/propuneri/sugestii în termen de 10 zile de la data publicării pe adresa de e-mail: patrimoniu@madr.ro , persoană de contact Adina Ionela Burcea

49

Descarcă ataşamente: detalii proiect (pdf)

Miercuri, 15 Iulie 2020 08:47

HOTĂRÂRE pentru modificarea art.1 din Hotărârea Guvernului nr.823/2017 privind reorganizarea Stațiunii de Cercetare - Dezvoltare pentru Pomicultură Iași, judeţul Iași, prin fuziune prin absorbție cu Staţiunea de Cercetare și Producție Pomicolă Fălticeni, judeţul Suceava și pentru modificarea anexei nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr.1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statuluiCetățenii și instituțiile interesate pot transmite opinii/propuneri/sugestii în termen de 10 zile de la data publicării pe adresa de e-mail: patrimoniu@madr.ro , persoană de contact Adina Ionela Burcea

Descarcă ataşamente: detalii proiect (pdf)

Marți, 14 Iulie 2020 16:26

HOTĂRÂRE pentru aprobarea unor măsuri de aplicare a Hotărârii Guvernului nr. 339/2020 privind aprobarea Programului naţional apicol pentru perioada 2020-2022, a normelor de aplicare, precum şi a valorii sprijinului financiar.Cetățenii și instituțiile interesate pot transmite opinii/propuneri/sugestii în termen de 10 zile de la data publicării pe adresa de e-mail:politici.agricole@madr.roPersoanele sau organizaţiile interesate care transmit în scris propuneri, sugestii sau opinii cu privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii publice vor specifica articolul sau articolele din proiectul de act normativ la care se referă, menţionând data trimiterii şi datele de contact ale expeditorului.

Descarcă ataşamente: detalii proiect (pdf)

Luni, 13 Iulie 2020 10:33

HOTĂRÂRE pentru modificarea art.10 din Hotărârea Guvernului nr.1174/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură. Cetățenii și instituțiile interesate pot transmite opinii/propuneri/sugestii în termen de 10 zile de la data publicării pe adresa de e-mail:politici.agricole@madr.roPersoanele sau organizaţiile interesate care transmit în scris propuneri,

50

sugestii sau opinii cu privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii publice vor specifica articolul sau articolele din proiectul de act normativ la care se referă, menţionând data trimiterii şi datele de contact ale expeditorului.

Descarcă ataşamente: detalii proiect (pdf)

.....................................

Legea mirosurilor se aplică de joi. Amenzi usturătoare pentru persoanele fizice şi pentru companii 15 iulie 2020, 11:10 de Afrodita Cicovschi

Legea mirosurilor se aplică de joi. Amenzi usturătoare pentru persoanele fizice şi pentru companii Legea mirosurilor, care se apică începând de joi, 16 iulie, prevede amenzi usturătoare atât pentru persoanele fizice, cât şi pentru companiile care poluează olfactiv.

Legea nr. 123/2020 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului a fost publicată luni în Monitorul Oficial şi se va aplica de joi. Legea mirosurilor introduce în legislaţia românească termenul de „disconfort olfactiv” definit ca fiind „efectul generat de o activitate care poate avea impact asupra stării de sănătate a populaţiei şi a mediului, care se percepe subiectiv pe diferite scale de mirosuri sau se cuantifică obiectiv conform standardelor naţionale, europene şi internaţionale în vigoare”.

Tot prin această lege este introdus şi „planul de gestionare a disconfortului olfactiv – plan de măsuri cuprinzând etapele care trebuie parcurse în intervale de timp precizate, în scopul identificării, prevenirii şi reducerii disconfortului olfactiv care se realizează atât în cazul unor instalaţii/activităţi noi sau a 2 instalaţiilor/activităţilor existente cât şi în cazul unor modificări substanţiale ale instalaţiilor/activităţilor existente”. Noile reguli „Planul de gestionare a disconfortului olfactiv se elaborează de către operatorii economici/titularii activităţilor care pot genera disconfort olfactiv”, se arată în noua lege. Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, prin autorităţile publice din subordinea sa, supraveghează şi controlează aplicarea prevederilor legale privind protecţia atmosferei şi gestionarea zgomotului ambiental, în care scop: dispune, în scris sau în actul de control, încetarea temporară sau definitivă a activităţilor generatoare de poluare, disconfort olfactiv, în vederea aplicării unor măsuri de urgenţă sau pentru nerespectarea programului pentru conformare şi/sau a planului de gestionare a disconfortului olfactiv, după caz. De asemenea, solicită aplicarea măsurilor tehnologice, a restricţiilor şi interdicţiilor în scopul prevenirii, limitării sau

51

eliminării emisiilor de poluanţi şi a disconfortului olfactiv şi solicită luarea măsurilor în vederea respectării nivelului maxim admis al zgomotului ambiental. Astfel, autorităţile administraţiei publice locale vor avea obligaţia să reglementeze, inclusiv prin interzicerea permanentă sau temporară, desfăşurarea activităţilor generatoare de mirosuri în zonele de locuit, recreere, odihnă, tratament şi agrement şi să controleze preventiv şi la sesizarea publicului activităţile care nu se supun reglementării din punct de vedere al protecţiei mediului. Amenzile Pentru nerespectarea obligaţiei de a realiza, în totalitate sau la termen, măsurile impuse în conformitate cu planul de gestionare a disconfortului olfactiv, legea prevede o amendă între 7.500 şi 15.000 de lei pentru persoane fizice şi o amendă între 50.000 şi 100.000 de lei pentru persoanele juridice, scrie avocatnet.ro.

O amendă este prevăzută şi pentru nerespectarea, la modul general, a planului respectiv: între 25.000 şi 50.000 de lei pentru persoanele juridice. Practic, autorizaţia de mediu va fi legată şi de deţinerea acestui plan.

Autorităţile de protecţia mediului vor trebui să ţină cont, în actele emise, de condiţiile de funcţionare pentru respectarea normelor de igienă şi sănătate publică impuse de autoritatea pentru sănătătate publică pentru proiectele/activităţile care pot crea disconfort olfactiv în zonele rezidenţiale. Desigur, autoritatea de mediu va putea dispune, în scris sau în actul de control, încetarea temporară sau definitivă a activităţilor care generează disconfort olfactiv, precum şi pentru nerespectarea planului de gestionare a disconfortului olfactiv.

De asemenea, o altă obligaţie impusă firmelor şi altor operatori economici va fi deţinerea unui sistem propriu de monitorizare a disconfortului olfactiv. Lipsa acestor sisteme va putea fi sancţionată cu amenzi între 25.000 şi 50.000 de lei în cazul firmelor.

Cu amenzi între 7.500 şi 15.000 de lei (persoane fizice) şi cu amenzi între 50.000 şi 100.000 de lei (persoane juridice) vor putea fi amendaţi cei care nu respectă obligaţia de a diminua, modifica sau înceta activităţile generatoare de poluare şi/sau disconfort olfactiv la cererea motivată a autorităţii de mediu.

Noua lege le va da posibilitatea expresă autorităţilor locale inclusiv să interzică temporar sau definitiv activităţile care generează disconfort olfactiv în zonele de locuit, recreere, odihnă, tratament şi agrement, precum şi în zonele cu construcţii de sănătate şi şcoli.

................................

52

INTERNE

UE - perspectivele agricole pe termen scurt Gheorghe GHIŞE15 iulie 2020 -

La începutul lunii iulie Comisia Europeană a publicat perspectivele pe termen scurt privind producţia şi consumul de produse agricole. Sunt încă incertitudini în ceea ce priveşte impactul crizei coronavirusului și costurile redresării economice.

Cu toate că lanțul de aprovizionare cu alimente a rezistat pe parcursul crizei, odată cu ridicarea progresivă a măsurilor de blocare în toată Europa ar trebui să crească cererea, în special pentru restaurante, baruri și cafenele. Dar pe termen scurt, nu se va reveni la nivelul din 2019 din cauza reducerii puterii de cumpărare. În consecință, prețurile vor creşte.

Criza COVID-19 și măsurile conexe luate de statele membre UE au afectat cererea şi mai puţin oferta. Acest lucru se reflectă în perspectivele de producție bune pentru diverse sectoare precum lactate, zahăr, carne de porc, ulei de măsline, vin și roșii. Şi perspectivele de export rămân în general bune.

Cultura mare

Pentru sezonul 2020/2021, producția de cereale a UE este prognozată la 286,3 milioane tone, în scădere cu 2,7% față de 2019/2020, dar cu 1,7% peste media ultimilor 5 ani.

Acest lucru se explică prin suprafața mai mică cultivată cu cereale de iarnă și datorită secetei care a afectat dezvoltarea culturilor, în special a grâului. Ploile la sfârșitul lunii mai și din iunie au scăzut presiunea asupra culturilor de vară.

Comisia Europeană estimează o scădere cu 0,6% a consumului de cereale în statele membre, în sezonul 2019/2020, în principal din cauza unei cereri reduse din partea brutăriilor, dar este aşteptată o redresare în 2020/2021.

În ceea ce privește semințele oleaginoase și culturile proteice, producția de rapiță în sezonul 2020/2021 ar trebui să fie la un nivel similar cu cel din 2019/2020, cca. 15,4 milioane tone. Producția de floarea-soarelui urmează să atingă 10,4 milioane tone, în creștere cu 3,7% față de 2019/2020.

53

Producția de soia și culturi proteine ar trebui să crească, de asemenea, până la 2,8 milioane tone, respectiv 4,5 milioane tone. Este prevăzută o ușoară scădere a volumelor procesate în 2020/2021, o cerere stabilă de şroturi proteice și o recuperare lentă a utilizării uleiurilor vegetale.

Producția de zahăr 2020/2021 ar trebui să rămână la același nivel ca în 2019/2020, în ciuda unei scăderi de 3% a suprafeței cultivate cu sfeclă de zahăr. Cererea mai redusă de etanol și scăderea vânzărilor de servicii alimentare ar trebui să conducă la un consum mai mic de zahăr în UE.

Culturi specializate

În 2019/2020, producția de ulei de măsline din UE a rămas cu 4% sub media ultimilor 5 ani. Măsurile luate în timpul crizei coronavirus au contribuit la creșterea vânzărilor cu amănuntul și la utilizarea uleiului de măsline în industria alimentară (de exemplu, la conserve), cu toate acestea, un sezonul estival slab va contribui în continuare la reducerea cererii de servicii alimentare. În general, consumul UE de ulei de masline ar putea crește în continuare cu 6% în 2019/20 iar producția va ajunge la 2,3 milioane tone (în creștere cu 20% față de 2019/2020).

În acelaşi timp, consumul de vin va scădea cu 7% din cauza măsurilor luate pentru prevenirea răspândirii Covid-19. Totuşi, producţia vinificată pentru alte utilizări, cum ar fi oțet și alcool, ar trebui să crească cu 33%. Puternic afectate, exporturile de vin din UE și importurile se preconizează că se vor reduce cu 7%, respectiv cu 8% în 2019/2020.

Legume şi fructe

În ceea ce privește sectorul fructelor și legumelor, prețurile mărelor a crescut foarte mult în ultimele luni, din cauza unei producţii mici în 2019/2020 și a unei cereri mari în timpul celor trei luni de izolare.

Se preconizează o producție scăzută piersici și nectarine, numai 3,1 milioane tone, un nou recor negativ, din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile și a reducerii suprafeţelor cultivate din cauza prețurilor mici și a costurilor ridicate de producție. Acest lucru va avea un impact pozitiv asupra prețurilor, care au crescut deja cu 19% în primele șapte săptămâni ale sezonului față de aceeași perioadă a anului trecut.

Producția de roșii proaspete urmează să rămână stabilă în 2020, cu o scădere a producției în Spania, dar compensată de o creștere preconizată în Polonia. Consumul UE de roșii proaspete va cunoaşte o scădere ușoară, cu 1%, în 2020.

54

Arion(ProAgro): fermierii vor simti efectele crizei la sfarsitul anului iulie 15, 2020 ,

Fermierii vor simti cu adevarat efectele crizei economice, a celei climatice si a celei sanitare probabil la sfarsitul acestui an, a declarat Ionel Arion, presedintele Federatiei Nationale ProAgro.

„Probabil ca la sfarsitul anului acesta, inceputul anului viitor vom simti cu adevarat efectele crizei sanitare, efectele crizei climatice si efectele crizei economice. Inca din februarie am atentionat ca aceste lucruri daca se vor suprapune vor iesi foarte urat pentru fermieri. Am colaborat inca de la inceputul crizei cu Ministerul (Agriculturii, n.r.) chiar foarte bine. Multe dintre mecanismele care astazi se implementeaza au fost facute impreuna cu noi”, a mentionat Ionel Arion.

Arion: avem mai multe ferme mici decat toata Uniunea Europeana la un loc

Presedintele federatiei a vorbit si despre  modul in care sunt organizate fermele din Romania, sustinand ca avem o agricultura polarizata: „Avem ferme de suprafata foarte mare si un numar foarte mare de ferme mici, intre 3 si 5 hectare. Avem aproape aproape 100.000 de fermieri in Romania, ceea ce inseamna foarte mult. Avem mai multe ferme mici decat toata Uniunea Europeana la un loc. Pericolul cel mai mare este al acestor mici fermieri pentru ca stim, asa este in natura si asa se intampla, cel mare il inghite pe cel mic – si asta se va intampla in perioada urmatoare”, a subliniat Ionel Arion.

Acesta a mai spus ca in Romania “vine carne de pasare foarte multa din Europa care are un pret de vanzare la raft mai mic cu 30% decat se produce in Romania”. “Azi, din cauza unor mecanisme pe care nu vrem sa le implementam in Romania, am ajuns sa producem doar 30% din carnea de porc”, a adaugat presedintele Federatiei Nationala ProAgro.

LAPAR: ”Un 2020 greu, vine 2021 cu probleme! Romania sufera serios la capitolul competitivitate” Agrostandard | 15 July, 2020

Semnal de alarma tras de LAPAR! Agricultura din Romania va avea de suferit in viitorul imediat din cauza unor factori negativi ce se suprapun in mod nefericit – seceta care afecteaza o mare parte din tara si pandemia de coronavirus, care a facut sa scada semnificativ cererea de produse alimentare dar si nealimentare, produse finite si materii prime, in mai multe domenii.

In plus, orientarea tot mai multor state catre o economie centrata pe resursele proprii, interne, face ca activitatile de export si comert intracomunitar sa

55

cunoasca o evolutie negativa, se arata intr-un comunicat al Ligii Asociatiilor Producatorilor Agricoli din Romania (LAPAR).

Federatia, care reprezinta interesele producatorilor agricoli la nivel national, atrage atentia ca Romania sufera serios la capitolul competitivitate in acest domeniu si ca nu este de ajuns sa produci suficient pentru acoperirea nevoilor interne daca economia este mereu sub asaltul importurilor de alimente din alte tari, inclusiv din Uniunea Europeana.

’’In ciuda optimismului afisat de cei care fac agricultura, nu putem sa nu atragem atentia asupra previziunilor care anunta o potentiala criza economica, chiar daca nu de amploarea celei precedente. Orice perturbare a pietei va avea insa consecinte grave asupra unui domeniu – agricultura din Romania, care este inca in faza de dezvoltare, ca sa nu spunem de revenire la valorile de productie anterioare. Estimarile actuale vorbesc de o scadere a cererii interne de produse alimentare si o reducere a cantitatilor exportate, amandoua situatiile urmand a aduce importante deservicii si pierderi financiare economiei si implicit agriculturii romanesti. De aceea LAPAR – Liga Asociatiilor Producatorilor Agricoli din Romania sustine ca acum este poate cel din urma moment in care lucrurile sa fie puse la punct in agricultura”, se arata in comunicat.

Reprezentantii LAPAR considera ca este nevoie de o analiza serioasa si pertinenta, plecand de la datele puse la dispozitie de catre Institutul National de Statistica, in stransa corelare cu acelea ale fermierilor. Nu mai sunt nici suficiente, nici de ajutor, declaratiile publice si intentiile anuntate; este deja prea tarziu in anumite domenii, dar asta nu inseamna ca nu mai sunt cai de actiune care sa duca, de exemplu, la cresterea competitivitatii. Folosind 1 kilogram de materie prima sau materiale, Romania produce plus-valoare de 0,21 euro, in vreme ce la nivelul Uniunii Europene plus-valoarea adaugata aceleiasi cantitati de materie prima este de 1,58 euro (adica de sapte ori mai mult)! Iar asta se intampla in vreme ce Romania si celelalte state comunitare concureaza in aceeasi piata, atrage atentia LAPAR.

Ce va face concret Liga Asociatiilor Producatorilor Agricoli din Romania in perioada imediat urmatoare?

56

Intelegand ca actiunile individuale nu au sorti de izbanda si stiind ca este nevoie de un efort coordonat la nivel national, LAPAR, prin Presedintele Nicu VASILE, va avea o intalnire cu Presedintele Comisiei Nationale de Strategie si Prognoza, domnul Nicolae Cristian STANICA, intentia fiind de a propune organizarea unui grup de lucru pentru dezvoltarea mediului rural cu o tema bine definita – Dezvoltarea Industriei Locale Conexe.

Este doar una dintre caile de actiune, care, alaturi de multe altele la nivel national, impreuna cu autoritatile si toti cei care se ocupa cu agricultura in Romania, ar permite pastrarea acestui domeniu economic pe un curs ascendent, cu reducerea la minim a efectelor negative. De asemenea, Liga Asociatiilor Producatorilor Agricoli din Romania considera ca este nevoie de o reala corelare a legislatiei nationale cu necesitatile economiei, si asta intr-un termen rezonabil.

LAPAR, in numele producatorilor din agricultura, isi arata disponibilitatea, neconditionat, de a fi partea a unui proces rapid de adaptare a domeniului la noile realitati, mentionand in acest sens rezultatul unei recente cercetari de piata ce dovedeste ca inca mai exista suficient optimism in domeniu.

Chiar daca provocarile nu au fost si nu sunt putine si minore, cei care fac agricultura in Romania, aproape jumatate dintre managerii chestionati se declara optimisti privind domeniul de activitate, ba chiar 65% dintre ei sunt orientati catre cresterea productivitatii, se mai arata in comunicat.

LAPAR: Agricultura României va fi afectată de pandemie şi secetă în viitorul imediat G.U. Comunicate de presă / 15 iulie

Agricultura din România va avea de suferit în viitorul imediat din cauza unor factori negativi ce se suprapun în mod nefericit - seceta care afectează o mare parte din ţară şi pandemia de coronavirus, care a făcut să scadă semnificativ cererea de produse alimentare dar şi nealimentare, produse finite şi materii prime, în mai multe domenii, conform unui comunicat de presă. În plus, orientarea tot mai multor state către o economie centrată pe resursele proprii, interne, face ca activităţile de export şi comerţ intracomunitar să cunoască o evoluţie negativă.

Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România - LAPAR, federaţie la nivel naţional şi care reprezintă interesele producătorilor agricoli, atrage atenţia că România suferă serios la capitolul competitivitate în acest domeniu şi că nu este de ajuns să produci suficient pentru acoperirea nevoilor interne dacă economia este mereu sub asaltul importurilor de alimente din alte ţări, inclusiv din Uniunea Europeană.

57

În ciuda optimismului afişat de cei care fac agricultură, nu putem să nu atragem atenţia asupra previziunilor care anunţă o potenţială criză economică, chiar dacă nu de amploarea celei precedente. Orice perturbare a pieţei va avea însă consecinţe grave asupra unui domeniu - agricultura din România, care este încă în faza de dezvoltare, ca să nu spunem de revenire la valorile de producţie anterioare, a adăugat sursa. Estimările actuale vorbesc de o scădere a cererii interne de produse alimentare şi o reducere a cantităţilor exportate, amândouă situaţiile urmând a aduce importante deservicii şi pierderi financiare economiei şi implicit agriculturii româneşti.

De aceea LAPAR - Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România susţine că acum este poate cel din urmă moment în care lucrurile să fie puse la punct în agricultură. Avem nevoie de o analiză serioasă şi pertinentă, plecând de la datele puse la dispoziţie de către Institutul Naţional de Statistică, în strânsă corelare cu acelea ale fermierilor. Nu mai sunt nici suficiente, nici de ajutor, declaraţiile publice şi intenţiile anunţate; este deja prea târziu în anumite domenii, dar asta nu înseamnă că nu mai sunt căi de acţiune care să ducă, de exemplu, la creşterea competitivităţii. Să amintim că, folosind 1 kilogram de materie primă sau materiale, România produce plus-valoare de 0,21 euro, în vreme ce la nivelul Uniunii Europene plus-valoarea adăugată aceleiaşi cantităţi de materie primă este de 1,58 euro (adică de şapte ori mai mult), iar asta se întâmplă în vreme ce România şi celelalte state comunitare concurează în aceeaşi piaţă.

Preşedintele LAPAR, Nicu VASILE, va avea o întâlnire cu Preşedintele Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză, domnul Nicolae Cristian STĂNICĂ, intenţia fiind de a propune organizarea unui grup de lucru pentru dezvoltarea mediului rural cu o temă bine definită - Dezvoltarea Industriei Locale Conexe. Este doar una dintre căile de acţiune, care, alături de multe altele la nivel naţional, împreună cu autorităţile şi toţi cei care se ocupă cu agricultura în România, ar permite păstrarea acestui domeniu economic pe un curs ascendent, cu reducerea la minim a efectelor negative.

De asemenea, Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România consideră că este nevoie de o reală corelare a legislaţiei naţionale cu necesităţile economiei, şi asta într-un termen rezonabil. LAPAR, în numele producătorilor din agricultură, îşi arată disponibilitatea, necondiţionat, de a fi partea a unui proces rapid de adaptare a domeniului la noile realităţi, menţionând în acest sens rezultatul unei recente cercetări de piaţă ce dovedeşte că încă mai există suficient optimism în domeniu. Chiar dacă provocările nu au fost şi nu sunt puţine şi minore, cei care fac agricultură în România, aproape jumătate dintre managerii chestionaţi se declară optimişti

58

privind domeniul de activitate, ba chiar 65% dintre ei sunt orientaţi către creşterea productivităţii.

PREȚ ORZ 2020: 771 lei/tonă în portul Constanța, 600-700 lei/tonă direct din câmp! agrointeligenta.ro - 15 iulie 2020

Prețul orzului din recolta 2020 este o gură de oxigen pentru fermierii care au reușit să ducă această cultură până la seceriș. Agricultorii s-au luptat cu seceta în multe județe ale țării, astfel că prețurile la cereale ar trebui să reflecte producțiile mai reduse. Chiar dacă creșterile nu sunt cum sperau fermierii, ele există în comparație cu aceeași perioadă a anului trecut.

Prețul de referință pentru piața orzului din România este cel din portul Constanța. În săptămâna 2-8 iulie 2020, adică în plină campanie de seceriș, prețul la orz FOB Constanța a fost de 771 de lei pe tonă, conform datelor oficiale consultate de Agrointeligența – AGROINTEL.RO. Cu o săptămână înainte, orzul FOB Constanța era 757 lei/tonă.

Prețul orzului la poarta fermei sau direct din câmp este mai mic și pornește în unele locuri chiar de la 60 de lei pe kilogram, adică 600 de lei pe tonă. Încă de la finele lunii iunie, agricultorii au început să discute care sunt prețurile pentru orz în 2020, iar câteva cotații locale indicare de producători arătau astfel:

Preț orz 2020 în Tulcea: 700 lei/tonă;

Preț orz 2020 în Teleorman: 630 de lei/tonă;

Preț orz 2020 în Olt (Brebeni): 590 lei/tonă;

Preț orz 2020 în Prahova: 670 lei/tonă;

Preț orz 2020 în Giurgiu: 600-640 lei/tonă;

Preț orz 2020 în Timiș: 600 lei/tonă;

59

Preț orz 2020 în Vaslui: 650 lei/tonă.

Informaţiile publicate de Agrointeligența – AGROINTEL.RO pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în PRIMUL PARAGRAF a sursei cu LINK ACTIV. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor, ca atare vom acționa în consecință.

Studiu Confidex privind încrederea managerilor în economie: Agricultura este printre sectoarele cel mai rezistente în faţa pandemiei. 87% dintre companiile de profil şi-au păstrat intact volumul de activitate Alina-Elena Vasiliu 15.07.2020,

Studiul are la bază 503 companii din toate domeniile principale de activitate şi toate regiunile ţării, dintre care 150 de companii mari, cu cifra de afaceri de peste 5 milioane de euro.

Managerii din agricultură sunt cei mai optimişti în ceea ce priveşte econo-mia în contextul crizei pe care o traversează, în vreme ce aceia din domeniul serviciilor sunt cei mai sceptici, după cum arată studiul Confidex, un proiect al grupului Impetum menit să analizeze încrederea în economie în vremuri de criză.

„Managerii companiilor mici sunt cei mai îngrijoraţi cu privire la modul în care evoluează economia naţională”, spun reprezentanţii Confidex. Studiul al adresa: https://impetumgroup.com/confidex/studiu-confidex/ ;

Studiu Confidex despre încrederea executivilor în economie: managerii văd o criză în V, cu revenirea în două viteze: mai lentă în 2020 şi mai accelerată în 2021 Alina-Elena Vasiliu 04.07.2020,

60

Andrei Cionca, CEO al Impetum Group: Majoritatea managerilor români, adică 58% din respondenţi, sunt pro-creştere, prin productivitate şi investiţii

Confidex a măsurat percepţiile managerilor şi reprezentanţilor C-level din companiile mici, mijlocii şi mari din România, cu privire la perioada de incertitudine traversată în intervalul februarie-aprilie 2020.

Aproximativ 75% dintre managerii români cred că pandemia de Covid-19 a afectat economia, iar jumătate dintre executivi spun că se confruntă cu scăderea vânzărilor şi a comenzilor din cauza acestui context. Acestea sunt concluziile unui studiu realizat de Confidex, un proiect al grupului Impetum menit să analizeze încrederea în economie în vremuri de criză.

„Am depăşit criza sanitară, iar acum strângem date şi încercăm să avem o viziune pe termen lung. Am depăşit etapa de şoc şi de conştientizare a momentului, suntem în faza de analiză. Vrem să înţelegem mai repede criza şi să o scurtăm, să diminuăm pierderile pe care această criză le va produce“, spune Andrei Cionca, CEO al Impetum Group, care gestionează companiile aflate în dificultăţi financiare.

Tehnologiile FMC aplicate la platforma de loturi demonstrative organizată la Dulcești, județul Neamț, împreună cu grupul de ferme Almos agrointeligenta.ro - 14 iulie 2020

Compania FMC România organizează an de an platforme de loturi demonstrative în fiecare zonă geografică a țării, pentru a promova produsele recent lansate în piață și pentru a demonstra eficiența produselor FMC în diferite condiții climatice.

Împreună cu grupul de ferme Almos și cu ajutorul domnului inginer Alexu Molodoi, am organizat în acest an, cea de-a doua ediție a platformei de loturi demonstrative de la Dulcești, din județul Neamț, ce conține 7 culturi, si anume: grâu, orz, rapiță, porumb, floarea soarelui, soia și sfeclă de zahăr.

61

Având în vedere restricțiile cauzate de pandemia Covid-19, în acest an nu a putut fi organizată o întâlnire în camp cu fermieri și am decis să filmăm în ultima decadă a lunii iunie, un sumar al prezentării tehnologiilor aplicate fiecărei culturi din cadrul platformei de loturi demonstrative, pe care să o punem la dispoziția tuturor celor interesați.

https://youtu.be/xflWkYmOkBU

Cereale păioase (grâu și orz) – planta premergătoare a fost rapița, iar semănatul s-a realizat direct în miriște, fără o pregătire în prealabil a patului germinativ, cu ajutorul unei semănători de precizie, de la firma Amazone. Soiul de orz este Hanzi – semănat în data de 23 septembrie 2019, iar cel de grâu este Maurizio – semănat în data de 22 octombrie 2019, ambele fiind genetică Probstdorfer. În toamnă au cazut precipitații suficiente în această zonă, astfel încât culturile de cereale au răsărit rapid și uniform, au înfrățit, s-au dezvoltat și au intrat bine pregatite în iarnă.

La ieșirea din iarnă culturile se prezentau foarte bine și s-a realizat prima fertilizare cu uree – 200 kg/ha, iar peste aproximativ 3 săptămâni s-au mai administrat 100 kg/ha de azot lichid UAN32, dar apoi a urmat o perioadă lungă de secetă, astfel ca de la 1 martie și până pe 20 mai, precipitațiile căzute au însumat doar 10 L/m².

62

În ceea ce privește tratamentele fitosanitare, la primul tratament s-a aplicat erbicidul Omnera® în doză de 0,6 lt/ha, pentru a combate buruienile cu frunză lată predominante în cultură: turiță, pălămidă și mușetel sălbatic. Erbicidul Omnera® conține 3 substanțe active, este formulare OD (dispersie în ulei), are fereastră largă de aplicare, de la înfrățit și până la stadiul de burduf și combate tot spectrul de buruieni cu frunză lată care pot apare în culturile de cereale păioase. Datorită faptului că la desprimăvărare se întruneau condiții prielnice pentru instalarea bolilor (densitate mare a culturii și umiditate), împreună cu erbicidul Omnera® s-au aplicat preventiv fungicidele Riza® 250 EW – 0,5 lt/ha și Impact® 125 SC – 1 lt/ha. Concomitent cu aceste produse, a fost aplicat și fertilizantul Foliar Extra® (N, P, K + microelemente) în doză de 2 lt/ha, pentru o aprovizionare complexă și rapidă a plantelor, atât cu macro cât și cu microelemente și pentru menținerea unei bune stări de vegetație și sănătate a plantelor de cultură.

La cel de-al doilea tratament, s-a aplicat fungicidul Azaka® – 0,75 lt/ha pentru a oferi plantelor de cultură o prelungire a vegetației (efect de “stay green”), împreună cu biostimulatorul SeaMaxx® (extract de alge marine + N, P, K și microelemente) – 1,5 lt/ha, dar și cu fertilizantul foliar Multiple® (Mn, Mg, Cu, Zn) – 1 lt/ha, pentru a ajuta plantele de cultură să reziste mai bine condițiilor de stres hidric, cât și termic.

Rapiță – planta premergătoare a fost grâul, soiul de rapiță ales – Hybrirock (KWS) fiind semănat pe data de 20 august 2019, cu o densitate de 60 boabe germinabile pe m², iar la momentul recoltării vor fi aproximativ 40 de plante/m². Cultura a răsărit foarte bine, a avut densitate și s-a dezvoltat rapid și uniform datorită precipitațiilor căzute în luna septembrie, fiind nevoie de aplicarea unui tratament fungicid preventiv cu produsul Riza® 250 EW –

63

0,5 lt/ha, care are și rol secundar de regulator de creștere. Pentru combaterea samulastrei de cereale s-a aplicat erbicidul Targa® Max, în doză de 0,5 lt/ha și pentru ca în cultură erau prezente și câteva specii de buruieni crucifere (muștar sălbatic, punguliță, traista ciobanului), a fost aplicat și erbicidul Salsa® – 25 g/ha. Tot î n toamnă a fost și atac de viespea rapiței – Athalia rosae și de păduchele cenușiu al cruciferelor – Brevicoryne brassicae, motiv pentru care s-a aplicat insecticidul Novadim Progress® (dimetoat), în doză de 1,5 lt/ha.

La ieșirea din iarnă, a fost aplicat un tratament cu biostimulatorul SeaMaxx® – 1,5 lt/ha pentru o repornire în vegetație cât mai rapidă, împreună cu fertilizantul foliar Rapsin® (N, S, B, Mn, Mo, Zn) – 2 lt/ha, pentru a oferi culturii un supliment nutritiv, în special microelemente. În aproximativ aceeași perioadă s-au administrat și îngrășămintele solide, rețeta fiind identică cu cea de la cereale păioase, și anume: 200 kg/ha uree + 100 kg azot lichid UAN32 peste aproximativ 3 săptămâni.

La începutul înforitului, a fost aplicat fungicidul Azaka® – 0,75 lt/ha, atât preventiv pentru combaterea bolilor, cât și pentru efectul de înverzire („stay green”), de prelungire a perioadei de vegetație a culturii, pentru a-i aduce un spor calitativ și cantitativ. Împreuna cu fungicidul Azaka® a fost aplicat și insecticidul Vantex® 60 CS – 0,1 lt/ha pentru combaterea gândacului lucios al rapiței – Meligethes aeneus, care începuse să-și facă apariția.

Floarea soarelui – planta premergătoare a fost cultura de grâu, iar la pregătirea patului germinativ s-au administrat 400 kg/ha de îngrășăminte complexe de tip NPK 16-16-16. Semănatul s-a realizat pe 10 aprilie, atunci cand în sol s-au înregistrat 7-8 °C, cu tendință de creștere, iar concomitent cu semănatul s-au administrat 150 kg/ha de îngrășăminte complexe de tip

64

starter NPK 18-46-0 (DAP). A fost semănat un hibrid de floarea soarelui tolerant la erbicidul Express® 50 SG, densitatea stabilită fiind de 60.000 boabe germinabile/ha, iar în preemergență a fost aplicat erbicidul Successor® Pro – 2 lt/ha, pentru controlul buruienilor graminee anuale și a unor buruieni cu frunză lată anuale care ar fi putut răsări în primele stadii de vegetație ale culturii.

În stadiul de 4-6 frunze a fost aplicat erbicidul Express® 50 SG – 30 g/ha, pentru combaterea buruienilor cu frunză lată răsărite: pălămidă – Cirsium arvense, spanacul sălbatic – Chenopodium album, știrul – Amaranthus retroflexus, loboda sălbatică – Atriplex patula, mușețel sălbatic – Matricharia chamomilla, împreună cu fertilizantul Foliar Extra® – 1.5 lt/ha, pentru o plecare mai rapidă în vegetație a culturii și o înrădăcinare mai puternică, iar peste aproximativ o săptămână a fost aplicat și erbicidul Targa® Max pentru a controla valul doi de buruieni graminee. Pentru a observa mai bine eficacitatea erbicidelor aplicate, în mijlocul culturii a fost lăsat un perimetru de 10 x 15 m ca și lot martor netratat.

În stadiul de 8-10 frunze a fost aplicat fertilizantul foliar Kenesbor® (N, S, B, Mo, Cu, Mn, Fe, Zn) în doză de 2 lt/ha, care este un produs special conceput pentru cerințele de nutriție specifice culturii de floarea soarelui. În stadiul de buton floral a fost aplicat fungicidul Azaka® împreună cu fertilizantul foliar BO-LA® (B, Mo), pentru a stimula înflorirea, fructificarea culturii și a obține astfel un spor de producție atât cantitativ, cât și calitativ.

Porumb – la pregătirea patului germinativ s-au administrat 400 kg/ha de îngrășăminte complexe de tip NPK 16-16-16, iar semănatul porumbului s-a realizat în data de 25 aprilie, cu hibridul Pioneer P9903, la o densitate stabilită de 72.000 boabe germinabile / ha. Concomitent cu semănatul s-au administrat 150 kg/ha de îngrășăminte complexe de tip starter NPK 18-46-0 (DAP).

În stadiul de 2-3 frunze ale culturii de porumb a fost aplicat erbicidul Diniro® – 0,4 kg/ha pentru controlul buruienilor deja răsărite: pălămida – Cirsium arvense, hrișca urcătoare – Polygonum convolvulus, spanacul sălbatic – Chenopodium album, împreună cu o fracție de 1,5 lt/ha din erbicidul pelicular Successor® TX, pentru a forma o peliculă la suprafața solului și a controla buruienile pe o perioada mai îndelungată.

Concomitent cu erbicidarea s-a aplicat și biostimulatorul SeaMaxx®, pentru a oferi culturii un start mai rapid în vegetație și o înrădăcinare mai puternică, iar peste aproximativ două săptămâni se va interveni cu fertilizantul foliar Manzinc®, ce conține Mn și Zn, două microelemente esențiale porumbului

65

încă din primele stadii de vegetație și față de care cultura de porumb prezintă o sensibilitate ridicată.

Soia – la pregătirea patului germinativ s-au administrat 400 kg/ha de îngrășăminte complexe de tip NPK 16-16-16, iar semănatul culturii s-a realizat foarte târziu datorită secetei, spre sfârsitul lunii aprilie. Planta premergătoare a fost sfecla de zahăr, iar soiul semănat este Felix, de la SCDA Turda.

Erbicidarea s-a realizat doar în postemergență, unde s-a aplicat erbicidul Harmony®50 SG, în doza de 12 g/ha – 2 tratamente succesive la interval de 8 zile pentru combaterea buruienilor cu frunză lată răsărite în cultură: știr – Amaranthus retroflexus, loboda sălbatică – Chenopodium album, hrisca urcătoare – Polygonum convolvulus și mușețelul sălbatic – Matricaria recutita. Pentru controlul buruienilor graminee: mohor – Setaria glauca și iarba bărboasă – Echinochloa crus-galli a fost aplicat erbicidul Targa® Max, în doza de 0,5 lt/ha. Odată cu prima erbicidare a fost aplicat și fertilizantul foliar Hi-Phos® Turbo (P, K, Mg) pentru o suplimentare nutritivă a culturii cu fosfor și potasiu, deoarece fosforul aplicat foliar este mult mai mobil și absorbit mai rapid de până la 20 de ori față de preluarea din sol. La momentul înfloritului s-a aplicat biostimulatorul SeaMaxx®, pentru a stimula înflorirea și fructificarea plantelor de cultură.

Sfecla de zahăr – la pregătirea patului germinativ s-au administrat 600 kg/ha de îngrășăminte complexe de tip NPK 16-16-16 conform cartării agrochimice făcute de Oficiul de Studii Pedologice și Agrochimice din Neamț, pentru o producție planificată de 60 tone/ha , iar semănatul culturii s-a realizat în data de 14 martie, cu un soi de la firma Strube.

În tehnologia de erbicidare, au fost incluse erbicidele Safari®, în doză de 30 g/ha în două treceri, prima dată produsul singur, iar cea de-a doua oară a fost aplicat împreună cu erbicidul Venzar® 500 SC, în doza de 0,5 lt/ha pentru combaterea buruienilor cu frunză lată. Pentru controlul buruienilor graminee, a fost aplicat un tratament de corecție cu erbicidul Targa® Max, în doza de 0,6 lt/ha, pentru că, așa cum menționează și domnul inginer Alexu Molodoi: „O cultură reușită de sfecla de zahăr, trebuie să fie curată de la semănat și până la recoltat” .

Anul acesta agricol a fost foarte favorabil înmulțirii și dezvoltării dăunătorilor, așa că nici cultura de sfeclă de zahăr nu a scăpat, având un atac însemnat de afide, pentru care s-a aplicat insecticidul Vantex® 60 CS. Pentru controlul agenților patogeni (cercosporioza – Cercospora beticola și făinarea – Erysiphe betae), în programul de protecție al culturii de sfeclă de zahăr este inclus fungicidul Impact® 125 SC.

66

La fiecare erbicidare s-a folosit și biostimulatorul SeaMaxx®, mai ales în primele stadii de vegetație și pentru a ajuta planta de cultură să metabolizeze mai repede substanțele active și să stimuleze creșterea și dezvoltarea plantelor de cultură. La ultimul tratament s-a aplicat fertilizantul Foliar Extra® – 1.5 lt/ha pentru suplimentarea nutritivă cu macro și microelemente.

La finalul întâlnirii, domnul inginer Alexu Molodoi ne-a marturisit următoarele:

„În Bărăgan, în Dobrogea, fermierii fac grâul și spun că sunt Grânarul țării, cei din centrul țării fac mălaiul, iar noi, cei din Moldova facem zahărul, iar eu cred că zahărul va fi dulce anul acesta și datorită companiei FMC și a programului de protecție pentru cultura de sfeclă de zahăr“.

Compania FMC mulțumește tuturor fermierilor care ne urmăresc pe toate canalele de comunicare (site www.fmcagro.ro , pagina de Facebook, Youtube și mass media de specialitate) și care au încredere și folosesc produsele și tehnologiile FMC.

Cătălin Viziru – Director de marketing FMC România si Republica Moldova

* * *

TRANSMISIE VIDEO: RAPIȚA DE 4 TONE/HA CU AGROTECHNIK! agrointeligenta.ro - 14 iulie 2020

Rapița de 4 tone la hectar! Premieră VIDEO din câmp alături de AGROTECHNIK SOLUTIONS!

https://agrointel.ro/149809/transmisie-video-rapita-de-4-tone-ha-cu-agrotechnik/

67

Super-vaca cu cea mai mare producție zilnică de lapte din România: 96,9 litri/zi! Daniel Befu Daniel Befu - 15 iulie 2020

Vaca cu cea mai mare productivitate de lapte pe zi din România! O performanță atinsă într-o fermă celebră pentru performanța genetică și productivă a vacilor din rasa Holstein: ferma Panifcom din județul Iași. Exploatația are în total 1.700 de capete, dintre care 650 la muls la acest moment, producția medie pe fermă ajungând la 43 de litri pe zi.

Cea mai productivă vacă este o Holstein din județul Iași

Agrointeligența-AGROINTEL.RO și-a propus să pornească în căutarea celor mai performante vaci de lapte din fermele de elită ale României și să vă prezinte producțiile de lapte care se obțin atunci când se produce o sinergie între om, tehnologie și genetică. Dacă în urmă cu 9 ani, văcuța care deținea recordul se afla în ferma omului de afaceri Mihai Miron, de lângă Sebeș, Alba, în 2020, până la acest moment, animalul cu cea mai mare producție la nivelul unei singure zile am identificat-o în exploatația deținută la Iacobeni de grupul Panifcom, controlat de oamenii de afaceri ieșeni Liviu Bălănici și Ștefan Holicov. Mai mult, din cifrele furnizate de către producător, putem concluziona că ”supervaca” campioană nu e un accident, ci ea e doar ”number 1” dintr-o ”clasă de olimpice”.

Ferma are cinci vaci cu producție de lapte de peste 90 de litri/zi

68

În ferma deținută la Iacobeni de grupul Panifcom Iași, sunt la ora actuală 5 vaci cu cantități de lapte mulse în vârful de producție de peste 90 de l/zi și încă 10 animale care au depășit în vârful de producții 80 l/zi, mai exact s-au plasat în intervalul de producție 84-86 l/zi. În exploatație, toate vacile sunt mulse de trei ori pe zi.

”Cele mai bune vaci au depășit 90 l/zi. Cel mai mult lapte pe care l-a dat o vacă în ferma noastră a fost de 96,9 l/zi. S-a întâmplat în data de 2.05.2020. E vorba de vaca cu numarul 9453, aflată la a 5-a lactație. Acum, în lactația 5 dă în medie aproape 70 l/zi. În lactația a 3-a a dat 19.127 litri și în lactația a patra a dat 13.800 litri. În lactația 3 a avut ca vârf de producție undeva la peste 60 de litri/zi, dar vorbim de cifrele de acum 2-3 ani, când nivelul fermei era mai jos. Acum 3 ani, media per total fermă era de 39 l/zi, în timp ce acum producția medie pe fermă este de 43 l/zi. Iar odată cu producția medie a fermei, cresc și performanțele individuale a fiecărui animal”, a declarat pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO şeful de fermă de la Panifcom, inginerul Lucian Chelariu.

Următoarea vacă ce a depășit 90 l/zi e cea cu numărul 6684. Asta e cea mai bună vacă a fermei. Așa o consideră inginerul Chelariu, chiar dacă cea mai mare producție a ei într-o singură zi a fost de 94,7 l, record înregistrat pe 31.01.2019. ”Eu o consider cea mai valoroasă din fermă, are producție mai constantă decât vaca care a dat 96,9 l/zi și e prima vacă din fermă care a depășit 20.000 l în 305 zile, lactație standard. În lactația a treia, ea a realizat 20.100 l la 305 zile. Este în lactația 4 acum. Ea, ca medie, pe lactația trecută a avut 66 l /zi. E foarte constantă această vacă”.

Defalcat pe ani, supervaca pe care Lucian Chelariu o consideră campioana de facto a fermei Panifcom, a produs în lactația 1 cantitatea de 13.009 l, în lactația 2 cantitatea de 17.939 l, în lactația 3 cantitatea de 20.100 l, iar în lactația 4, în ziua 199 produsese deja cantitatea de 13.600 l.

69

A treia vacă cu cea mai mare cantitate de lapte mulsă în cursul unei singure zile a dat 92,8 l

A treia vacă cu cea mai mare cantitate de lapte mulsă în cursul unei singure zile a dat 92.8 l, a patra 92,7 l și a 5-a vacă 91.9 l. Totodată, în anul 2020 s-a înregistrat și o premieră în ferma Panifcom. ”A apărut prima vacă care la prima lactație a depășit 70 de litri/zi. A dat 76 de l. Ca să vă faceți o idee, dacă producția medie a vacilor din ferma noastră la prima lactație e undeva la 15.000 l, acest exemplar are deja aproape 13.000 l la 200 de zile. La celelalte vaci aflate la prima lactație, media pe zi e de 45 l. Sunt și unele exemplare care ajung la 55-60 l, dar peste 70 l nu am avut niciodată până acum”, detaliază Chelariu.

Fermă cu 1.700 de vaci. Din cele la muls, peste 20% au producție de peste 60 l/zi

În momentul de față în ferma de la Iacobeni sunt aproape 1.700 de animale, dintre care 650 sunt la muls și încă 120 înțărcate, urmând să fete în următoarele 2 luni. Producțiile record la nivel național țin de excelența modului de management al fermei, combinată cu investiții în achiziția de animale valoroase și în asigurarea unei alimentații premium. ”Secretul nu e un secret. E genetica combinată cu furaje de foarte bună calitate, cu furaje care pot să pună în valoare valoarea potențială a animalelor. Dacă vii cu proteină de foarte bună calitate și cu o energie foarte digestibilă și foarte sănătoasă pentru animale, iar când vine vorba de furajele de volum, vin și acelea cu o digestibilitate ridicată. Cam cu asta ajungi la producțiile acestea. Bineînțeles, genetica e baza. Fără genetică nu discutăm, dar vreau să vă spun că cel puțin 20% din animale produc peste 60 l/zi. Astea sunt vârfuri, dar

70

dacă vă uitați la noi în calculator, o să vedeți că aproape orice vacă, începând de la a 2-a lactație sare de 60 de l/zi”, clarifică Lucian Chelariu.

Investiție majoră în condiții de bunăstare pentru animale

În ultimii ani, ferma Panifcom s-a focusat doar pe un fine tuning al proceselor de producție, ceea ce i-a permis maximizarea randamentelor la un nivel care o face competitivă la nivel internațional. ”Ultima oară când am fost în America anul trecut, am văzut o singură fermă peste a noastră ca producție. Am fost în 7 ferme în zona Wisconsin. Singura fermă care era peste noi era ferma de genetică de top ABS. Ei erau la 45 de litri/zi, în timp ce noi la 40,38 l/zi. Am investit enorm în condiții de bunăstare pentru animale, care ne asigură un spor de producție de 20%. Ce avem noi nu am văzut în nici o fermă din România. Văcuțele noastre au condițiile cele mai bune de odihnă. Câți bani s-au băgat la noi în ventilatoare, n-am văzut nicăieri. S-au băgat în ani de zile, treptat, dar la capitolul ventilație, s-a investit foarte mult la noi. Temperatura este un factor de stres foarte mare la vaci. Ca să ajuți odihna vacilor, trebuie, de asemenea, să asiguri așternut de paie de calitate, constant. Bineînțeles că și animalele simt un stres când le îngrămădești într-un loc. E aceeași panică ca și la oameni. Dacă ții animalele într-un spațiu mic, deja e agitație și tot la problema confort-disconfort ajungem. Animalul nu trebuie să depună efort ca să digere un furaj prea mult pentru că consumă energia care ar trebui să se ducă în produs, se duce în altă parte. O oră de odihnă în plus, înseamnă un litru de lapte în plus. Dacă reușești să faci pentru animal condiții foarte bune, ca să nu stea mult în sala de așteptare, să nu piardă timpul, atunci crești și productivitatea. Noi avem un sistem de monitorizare a mișcării, care îmi arată imediat dacă am probleme de odihna animalelor. Pedometrele sunt niște senzori montați la picioare, care în funcție de cât se odihnesc animalele, îți dau niște alarme. Important e să îți iasă cum trebuie raportul acela din calculator de odihnă. În momentul în care animalul îți stă 11-12 ore la odihnă, adică culcat în cușetă, se vede și în producția de lapte. Dacă scade timpul de odihnă, îmi scade și producția de lapte. La 11 ore de odihnă, producția unei vaci poate să fie de 42-42,5 l/zi, iar dacă am 12 ore de odihnă, ea depășește 43-43,5 l-zi”, explică managerul fermei.

Reteta de furajare din această fermă etalon

”Trebuie să înțelegem că orice furaj trebuie făcut calitate și nu cantitate. Eu porumbul de siloz îl recoltez, la cât poate maxim să ridice hederul combina. Îl iau de la 1 metru în sus. Eu fac porumb de siloz cu 37% amidon. Eu din 60 de tone, 10-15 tone le las pe deal. Acolo e diferența. Frunzele sunt foarte multe și foarte bine tocate. Combina de siloz intră într-o revizie capitală în

71

luna februarie-martie, se dă tot jos de pe ea și se aduce la o stare optimă de funcționare, fiindcă atunci când combina când intră în câmp, trebuie să spargă boabele în procent de 90%, adică face totul ca la carte. Când am intrat la siloz facem 1000 de tone siloz pe zi lejer”, conchide Lucian Chelariu.

Managerul fermei a fost de acord să pună la dispoziția Agrointeligența – AGROINTEL.RO, pentru publicare, în vederea popularizării în rândul fermierilor interesați, compoziția rației:

... citeste si partea a doua ...

72

73