Asociatia pentru Promovarea Alimentului Romanesc€¦ · Web viewCum spuneam mai sus, fermierii...

Stiri 20 februarie 2020

CURSUL DE SCHIMB 20.02.2020

1 EUR 4.7834

1 USD 4.4307

PROGNOZA AGROMETEOROLOGICĂ 21 – 26 FEBRUARIE 2020Agroinfo 20 februarie 2020 -

Caracteristici meteorologice. În acest interval va predomina un regim termic al aerului mai ridicat decât în mod obișnuit, la nivelul întregii ţări. Temperatura medie diurnă a aerului se va situa între -3...13°C, abaterile termice pozitive fiind de 1...10°C, în majoritatea zonelor de cultură. Temperatura maximă a aerului se va încadra între 2...17°C, pe întreg teritoriul agricol al ţării.

Temperatura minimă a aerului va fi cuprinsă între -8...9°C în aproape toate regiunile, valorile cele mai scăzute fiind posibile în depresiuni, producându-se îngheț la sol. Se întrevăd precipitaţii predominant sub formă de ploi locale în cea mai mare parte azonelor de cultură, dar și mixte (ploaie, lapoviță și ninsoare) îndeosebi în nordul și centrul țării, acestea fiind însoţite de intensificări temporare ale vântului. Izolat, vor fi condiţii de producere a ceții.

Caracteristici agrometeorologice

În cultura grâului de toamnă, conținutul de umiditate pe adâncimea de sol 0-100 cm, se va încadra în limite scăzute și deosebit de scăzute (secetă pedologică moderată, puternică și extremă), pe suprafețe extinse din Dobrogea, Transilvania și Moldova, local în nordul, nord-vestul și vestul Banatului, nordul, centrul, estul, izolat în vestul și sudul Munteniei, sudul Olteniei și al Crișanei.

1

mailto:[email protected]

Rezerva de apă va prezenta valori satisfăcătoare până la apropiate de optim și optime, în Maramureș, în cea mai mare parte a Olteniei, Crișanei, local în nordul, nord-estul și centrul Transilvaniei, nordul, nord-vestul, sudul, sud-vestul, vestul și sud-estulMunteniei, nord-vestul, nordul, vestul, centrul, sudul și sud-vestul Moldovei, sudul Dobrogei, nord-estul Banatului.

Starea de vegetaţie a culturilor agricole

Pe ansamblu, speciile de câmp şi pomi-viticole îşi vor menține starea de repaus vegetativ, în aproape toate regiunile agricole ale ţării. De asemenea, pe fondul regimului termic mai ridicat din aer şi sol, local vor fi posibile reluări lente și temporare ale proceselor de creştere şi dezvoltare ale plantelor, în special la culturile semănate în epoca optimă.

Culturile de orz şi grâu de toamnă înființate în perioada optimă vor parcurge fazele de apariţie a frunzei a treia şi înfrăţire (25-100%), iar cele tardive, răsărirea şi formarea frunzei a treia (10-100%).

În funcție de data semănatului, rapița îşi va continua înfrunzirea (4-12 frunze), starea de vegetaţie a plantelor fiind în general medie spre slabă.

Pomii fructiferi şi viţa de vie se vor afla în stadiul de repaus biologic, în aproape toate plantaţiile. Pe terenurile cu expoziţie sudică, izolat se va putea semnala faza de umflare a mugurilor de rod, îndeosebi la speciile pomicole timpurii de sâmburoase.

În zilele cu precipitaţii, lucrările agricole în câmp vor fi întrerupte temporar, în majoritatea regiunilor agricole.

Recomandări de specialitate:

• Efectuarea controlului biologic pentru determinarea viabilităţii plantelor la culturile de toamnă, precum şi a elementelor de rod la speciile pomicole şi viticole;• Efectuarea arăturilor pe suprafeţele agricole fără strat de zăpadă şi cu îngheţ superficial la sol;• Aplicarea îngrăşămintelor organice în plantaţiile pomi-viticole;• Administrarea de îngrăşăminte minerale pe bază de azot şi potasiu la culturile de toamnă semănate în perioada optimă.

* Evoluția stării de vegetație pentru perioada estimată utilizează prognoza meteorologică pe scurtă/medie durată asociată cu informațiile fenologice colectate săptămânal prin monitorizarea principalelor culturi agricole din România situate în apropierea stațiilor meteorologice cu program agrometeorologic din rețeaua Administrației Naționale de Meteorologie.

2

APIA si SUBVENTII

România susține plafonarea voluntară și plata redistributivă

Revista Fermierului Joi, 20 Februarie 2020

Ministrul Agriculturii Adrian Oros a afirmat că țara noastră susține plafonarea voluntară şi plata redistributivă, astfel încât să poată fi sprijinite mai mult fermele de familie, acesta fiind un obiectiv prioritar al conducerii MADR, ca și dezvoltarea procesării produselor agricole.

Afirmația a fost făcută miercuri, 19 februarie 2020, în cadrul întâlnirii, de la sediul Ministerului Agriculturii, cu E.S. Botond Zákonyi, ambasadorul Ungariei la București, acesta fiind însoțit de atașatul pentru agricultură și mediu - Tibor László Sándor. Alături de ministrul Oros s-au aflat secretarul de stat Aurel Simion, precum și directorul general al Direcției Generale Afaceri Europene și Relații Internaționale – Roxana Zarma.

Întâlnirea a vizat consolidarea cooperării bilaterale între cele două state și în cadrul Uniunii Europene, discuția fiind premergătoare întâlnirii care va avea loc între ministrul Adrian Oros și omologul său ungar, István Nagy, în 29 februarie 2020, la Cluj, unde ministrul român va fi însoțit de Robert Chioveanu, președintele Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA). Cu această ocazie, vor fi abordate subiecte de interes comun pentru ambele țări, precum: evoluția Pestei Porcine Africane și a gripei aviare pe teritoriul României și al Ungariei și identificarea de soluții pentru a ține în frâu aceste boli; modul de funcționare al Camerelor Agricole în Ungaria și posibilitatea implementării unui sistem similar în țara noastră; noua Politică Agricolă Comună cu accent pe Pactul Verde European ”Green Deal”; precum și menținerea Sprijinului Cuplat și a Ajutoarelor Naționale Tranzitorii; problema plafonării voluntare.

OFICIAL! Primele cuantumuri APIA la plata pe hectar și pe cap de animal în 2020! agrointeligenta.ro - 19 februarie 2020 11:56

Primele scheme pentru care fermierii știu exact ce bani urmează să ia în campania 2020 pentru subvenții! Cuantumurile pentru plățile compensatorii nu se aprobă anual ca în cazul subvențiilor achitate din bugetul FEGA sau cel național, acestea fiind măsuri delegate către AFIR la APIA.

3

https://www.revistafermierului.ro/romania-agricola/stiri-interne/itemlist/user/307-revistafermierului.html

Plățile compensatorii se acordă fermierilor în urma încheierii unor angajamente voluntare multianuale în cazul M.10 şi M.11 sau anuale în cazul M.13.

Beneficiarii plăților compensatorii sunt:

-fermierii care utilizează terenuri agricole în cazul pachetelor aplicate pe suprafață (P1-P7 şi P9-P11) ale măsurii de agro-mediu și climă (M.10);

-fermierii care cresc femele adulte de reproducție de rasă pură din rasele locale în pericol de abandon, în cazul pachetului aplicat pe UVM (P8) al măsurii de agro-mediu și climă (M.10);

-fermierii activi care utilizează terenuri agricole, în cazul măsurii de agricultură ecologică (M.11) și a măsurii care vizează zonele care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice (M.13).

Agrointeligența-AGROINTEL.RO vă spune ce sume se plătesc în 2020 pentru schemele compensatorii, așa cum ne-au fost transmise de APIA:

Măsura 10 – Agro-mediu şi climă (M.10) (cf. Art. 28 din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 cu modificarile ulterioare)

M.10 are ca scop încurajarea fermierilor să adopte, pe baze voluntare, practici agricole care să asigure menținerea valorii de mediu a zonelor rurale, menținerea habitatelor specifice terenurilor agricole importante pentru speciile sălbatice, precum și utilizarea durabilă a resurselor naturale și păstrarea peisajelor tradiționale.

Prevederi comune pachetelor din Măsura 10

Pentru a beneficia de plăți în cadrul acestei măsuri, fermierii trebuie să desfășoare o „activitate agricolă”, așa cum este definită în legislația națională și să respecte condițiile de eligibilitate, cerințele specifice și cerințele de bază relevante fiecărui pachet, conform fișei măsurii 10 din PNDR 2014 – 2020.

Sprijinul acordat pentru pachetele 1 – 11 reprezintă o plată compensatorie şi acoperă pierderile de venit și/sau costurile suplimentare suportate de fermieri în urma aplicării angajamentelor voluntare. Angajamentele se încheie pentru o perioadă de minimum 5 ani de la data semnării acestora.

Cerințe specifice aplicabile tuturor pachetelor M.10:

-beneficiarii trebuie să țină o evidenţă a activităţilor agricole corelate cu implementarea cerinţelor de agro-mediu (caiet de agro-mediu),

4

-beneficiarii trebuie să facă dovada deţinerii competenţelor necesare implementării angajamentelor sau să se angajeze să obţină cunoștințele și informațiile necesare sau să asigure expertiza necesară în domeniul implementării angajamentelor de agromediu şi climă prin servicii de consiliere sau consultanţă, care să vizeze cel puţin aspectele legate de identificarea parcelelor agricole, completarea şi depunerea angajamentelor şi cererilor de plată, măsurile de management aplicabile la nivelul fermei necesare pentru conformarea la cerinţele de bază şi la cerinţele specifice ale angajamentelor.

Pachetul 1 – Pajişti cu înaltă valoare naturală – 142 euro/ha/an;

Cerinţele specifice:

utilizarea fertilizanţilor chimici şi a pesticidelor este interzisă,

utilizarea tradiţională a gunoiului de grajd este permisă până în echivalentul a maximum 40 kg N s.a./ha (1 UVM/ha),

cositul poate începe doar după data de 1 iulie (pentru terenurile situate în UAT cu altitudini medii mai mari sau egale cu 600 m) sau după data de 15 iunie (pentru terenurile situate în UAT cu altitudini medii mai mici de 600 m),

păşunatul se efectuează cu maximum 1 UVM pe hectar,

masa vegetală cosită trebuie adunată de pe suprafaţa pajiştii aflate sub angajament nu mai târziu de două săptămâni de la efectuarea cositului,

pajiştile inundate nu vor fi păşunate mai devreme de două săptămâni de la retragerea apelor,

nu vor fi realizate însămânţări de suprafaţă sau supraînsămânţări (se pot face însămânţări cu specii din flora locală doar în cazurile când unele suprafeţe sunt afectate accidental),

este interzis aratul sau discuitul pajiştilor existente în cadrul fermelor care au angajamente în derulare.

Pachetul 2 – Practici agricole tradiţionale (poate fi aplicat doar adiţional, în combinaţie cu Pachetul 1):

varianta 2.1 – lucrări manuale pe pajişti permanente utilizate ca fâneţe – 100 euro/ ha/an;

5

varianta 2.2 – lucrări cu utilaje uşoare pe pajişti permanente utilizate ca fâneţe – 21 euro/ha/an.

Cerinţe specifice:

varianta 2.1 – lucrările cu utilaje mecanizate, cu excepţia celor operate cu forţă animală, nu sunt permise pe suprafaţa pajiştilor şi a livezilor tradiţionale aflate sub angajament.

varianta 2.2 – cositul se poate efectua cu utilaje mecanizate de mică capacitate (utilaje cu lama scurtă și viteză mică de deplasare), fiind interzisă folosirea utilajelor grele.

Cerinţe specifice comune ambelor variante ale Pachetului 2:

masa vegetală cosită trebuie adunată de pe suprafaţa pajiştii aflată sub angajament nu mai târziu de două săptămâni de la efectuarea cositului,



Pachetul 3 – Pajişti importante pentru păsări:

Subpachetul 3.1 – Crex crex:

varianta 3.1.1 – lucrări manuale pe pajiști importante pentru Crex crex – 310 euro/ha/an;

varianta 3.1.2 – lucrări cu utilaje ușoare pe pajiști importante pentru Crex crex – 231 euro/ha/an;

Subpachetul 3.2 – Lanius minor şi Falco vespertinus:

varianta 3.2.1 – lucrări manuale pe pajiști importante pentru Lanius minor şi Falco vespertinus – 159 euro/ha/an;

varianta 3.2.2 – lucrări cu utilaje ușoare pe pajiști importante pentru Lanius minor şi Falco vespertinus – 80 euro/ha/an.

Cerinţele specifice sub-pachetului 3.1 – Crex crex:

cositul se poate efectua doar după data de 31 iulie,

6

cositul se va realiza dinspre interiorul parcelei spre exteriorul acesteia,

păşunatul se va efectua cu maximum 0,7 UVM/ha,

lucrările cu utilaje mecanizate nu sunt permise pe suprafaţa pajiştilor aflate sub angajament, cu excepţia celor operate cu forţă animală (pentru varianta 3.1.1) sau lucrările se pot efectua cu utilaje mecanizate de mică capacitate (cosit cu utilaje cu lama scurtă si viteză mică de deplasare), fiind interzisă folosirea utilajlor grele (pentru varianta 3.1.2),

sunt interzise acţiunile care să conducă la accelerarea drenajului natural al pajiştilor aflate sub angajament.

Cerinţele specifice sub-pachetului 3.2 – Lanius minor şi Falco vespertinus:

cositul trebuie efectuat cel mai târziu până la data de 1 iulie

păşunatul se va efectua cu maximum 1 UVM pe hectar,

lucrările cu utilaje mecanizate nu sunt permise pe suprafaţa pajiştilor aflate sub angajament cu excepţia celor operate cu forţă animală (pentru varianta 3.2.1) sau lucrările se pot efectua cu utilaje mecanizate de mică capacitate (cosit cu utilaje cu lama scurtă și viteză mică de deplasare), fiind interzisă folosirea utilajelor grele (pentru varianta 3.2.2).

Cerinţe specifice comune ambelor sub-pachete ale Pachetului 3:


utilizarea tradiţională a gunoiului de grajd este permisă până în echivalentul a maximum 40 kg N sa/ha (1 UVM/ha),

o bandă necosită, lată de 3 metri, va fi lăsată pe marginile fiecărei parcele (poate fi cosită după data de 1 septembrie),




7


Pachetul 4 – Culturi verzi – 128 euro/ha/an;


semănarea culturilor verzi trebuie realizată până la 30 septembrie, utilizându-se: mazărea, măzărichea, rapiţa, muştarul, lupinul, sulfina;

utilizarea fertilizanţilor chimici este interzisă, doar fertilizanţii organici putând fi utilizaţi înaintea înfiinţării culturilor verzi;

biomasa formată trebuie să fie incorporată în sol cel târziu până la 31 martie;


Pachetul 5 – Adaptarea la efectele schimbărilor climatice – 125 euro/ha/an;


pentru fiecare cultură de primăvară (porumb, sorg, floarea soarelui, soia) angajată pe suprafaţa cultivată se vor utiliza concomitent, în proporţii egale, cel puţin 2 hibrizi/soiuri cu precocităţi diferite (timpurii sau semi-timpurii şi semi-tardivi sau tardivi),

fermierii care incheie angajamente vor trebui să asigure rotaţia culturilor, astfel încât în 2 ani consecutivi să utilizeze minimum 3 culturi diferite din cele 4 eligibile (porumb, sorg, floarea soarelui, soia),

utilizarea metodelor de lucrare minimă a solului (minimum tillage), fiind interzis aratul suprafeţelor angajate,

aplicarea gunoiului de grajd sub formă compostată (cantitatea maximă de gunoi de grajd care se aplică pe teren trebuie să fie în acord cu Standardele privind cantităţile maxime de îngrăşăminte cu azot care pot fi aplicate pe terenul agricol definite în “Codul de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi”),


Pachetul 6 – Pajişti importante pentru fluturi (Maculinea sp.)

8

varianta 6.1 – lucrări manuale pe pajiști importante pentru fluturi (Maculinea sp.) – 410 euro/ha/an;

varianta 6.2 – lucrări cu utilaje ușoare pe pajiști importante pentru fluturi (Maculinea sp.) – 331 euro/ha/an.

Cerinţe specifice:

lucrările cu utilaje mecanizate nu sunt permise pe suprafaţa pajiştilor aflate sub angajament, cu excepţia celor operate cu forţă animală (varianta 6.1) sau lucrările se pot efectua cu utilaje mecanizate de mică capacitate (cosit cu utilaje cu lama scurtă și viteză mică de deplasare), fiind interzisă folosirea utilajelor grele (varianta 6.2)



cositul poate începe doar după data de 25 august

păşunatul se efectuează cu maximum 0,7 UVM pe hectar,

sunt interzise acţiunile care să conducă la accelerarea drenajului natural al pajiştilor aflate sub angajament.





Pachetul 7 – Terenuri arabile importante ca zone de hrănire pentru gâsca cu gât roşu (Branta ruficollis) – 250 euro/ha/an.

Cerinţe specifice:

în fiecare an de angajament, după data de 15 septembrie, trebuie înfiinţată o cultură de cereale de toamnă (grâu, orz, secară, triticale) sau de rapiţă,

9

însămânţarea cerealelor de toamnă (grâu, orz, secară, triticale) sau a rapiţei trebuie finalizată înainte de data de 15 octombrie,

pe perioada de 5 ani a angajamentelor este obligatorie înfiinţarea în cel puţin 2 ani a culturii de porumb pe timpul verii,

în situaţia în care se înfiinţează o cultură de porumb, în anul respectiv, pe parcela angajată, cultura de toamnă este încorporată în sol până cel târziu la finalul lunii martie,

parcelele angajate vor putea fi însămânţate cu porumb, dar nu mai târziu de data de 15 mai, iar porumbul nu va fi recoltat înainte de data de 15 septembrie,

la recoltarea culturii de porumb este lăsată o suprafaţă nerecoltată de minimum 5 % şi maximum 10 % (cultura este lăsată în picioare sau culcată) sau în situaţia în care nu este înfiinţată o cultură de porumb, în anul respectiv de angajament fermierul este obligat să asigure o cantitate de 100 kg de porumb boabe pe hectar, în cel puţin un punct de hrănire situat pe suprafaţa fiecărei parcele angajate,

pesticidele şi fitostimulatorii (îngrăşămintele) nu pot fi folosite în perioada cuprinsă între însămânţarea culturii de toamnă şi 15 martie,

se interzic lucrările agricole şi/sau păşunatul în perioada 15 octombrie – 15 martie,

este interzisă folosirea metodelor de alungare a păsărilor în perioada cuprinsă între 15 octombrie şi 31 martie,


Pachetul 8 – Creșterea animalelor de fermă din rase locale în pericol de abandon

Ovine – 87 euro/UVM/an,

Caprine – 40 euro/UVM/an,

Bovine (taurine şi bubaline) – 200 euro/UVM/an,

Ecvidee – 200 euro/UVM/an,

Porcine – 176 euro/UVM/an.

10

Cerinţe specifice:

beneficiarul se angajează să respecte regulamentul de organizare și funcționare a registrului genealogic al rasei condus de asociații acreditate de ANZ

beneficiarul se angajează să menţină pe o perioadă de 5 ani numărul de animale femele adulte de reproducție prevăzut la încheierea angajamentului, precum și descendenții femele necesari pentru înlocuirea acestor animale până la sfârşitul programului; dacă efectivul angajat se reduce, datorită unor cauze cum ar fi îmbolnăvirea, sacrificarea, moartea sau vânzarea animalelor, beneficiarul are obligaţia de a notifica APIA și de a reface efectivul de femele adulte de reproducție, prin trecere de la tineret sau prin cumpărare; în cazul în care efectivul de animale adulte nu se va reface în maximum 6 luni de la momentul notificării, sprijinul va fi redus proporţional.

Beneficiarii acestor plăți sunt fermierii care cresc femele adulte de reproducție de rasă pură locală în pericol de abandon din speciile şi rasele prezentate mai jos, înscrise în Registrele genealogice ale raselor – secțiunea principală – conduse de asociații acreditate de Agenția Națională pentru Zootehnie – ANZ.

Rasele de animale locale eligibile, pe specii, sunt:

Ovine: Țigaie cu cap negru de Teleorman (Oaie cap negru de Teleorman), Rațca (Valahă cu coarne în tirbușon), Karakul de Botoșani, Merinos de Suseni, Merinos Transilvănean, Merinos de Cluj, Merinos de Palas, Țigaie – varietatea ruginie

Caprine: Carpatina, Alba de Banat

Bovine : Taurine- Sura de Stepă

Bovine : Bubaline – Bivolul românesc

Ecvidee: Furioso North Star, Huțul, Gidran, Semigreul românesc, Shagya Arabă, Nonius, Lipițan

Porcine: Bazna, Mangalița.

Pachetul 9 – terenuri agricole importante ca zone de hrănire pentru acvila țipătoare mică (Aquila pomarina)

sub-pachetul 9.1 – terenuri arabile importante ca zone de hrănire pentru acvila țipătoare mică – 200 euro/ha/an,

11

sub-pachetul 9.2 – pajişti permanente importante ca zone de hrănire pentru acvila țipătoare mică cu 2 variante:

varianta 9.2.1 – lucrări manuale pe pajişti importante pentru acvila țipătoare mică – 269 euro/ha/an,

varianta 9.2.2 – lucrări cu utilaje uşoare pe pajişti importante pentru acvila țipătoare mică – 190 euro/ha /an

Cerinţele specifice sub-pachetului 9.1:

cultivarea rapiței, porumbului şi florii-soarelui este interzisă,

o suprafață de minimum 10% si maximum 15% din suprafata fiecarei parcele aflate sub angajament va rămane necultivată;

suprafaţa necultivată va fi amplasată astfel încât suprafaţa compactă cultivată să nu depăşească 4 ha iar lăţimea minimă a benzilor care vor fi înfiinţate în acest scop nu va fi mai mică de 3 m;

o suprafață de minimum 10% si maximum 15% din suprafața parcelei va ramâne nerecoltată, iar cultura va rămâne în picioare sau culcată până la finalul lunii februarie.

Cerinţele specifice sub-pachetului 9.2:

cositul va fi efectuat începând cu 1 iulie

o suprafață de minimum 10% si maximum 15% din suprafata fiecărei parcele aflată sub angajament trebuie menţinută necosită, cositul acestora fiind permis după finalul lunii septembrie,

lucrările cu utilaje mecanizate nu sunt permise pe suprafaţa pajiştilor aflate sub angajament cu excepţia celor operate cu forţă animală (pentru varianta 9.2.1) sau lucrările se pot efectua cu utilaje mecanizate de mică capacitate (cosit cu utilaje cu lama scurtă și viteză mică de deplasare), fiind interzisă folosirea utilajelor grele (pentru varianta 9.2.2),

utilizarea tradiţională a gunoiului de grajd este permisă până în echivalentul a maximum 40 kg N sa/ha (1 UVM/ha),

păşunatul se efectuează cu maxim 0,7 UVM/ha,

păşunile inundate nu vor fi păşunate mai devreme de două săptămâni de la retragerea apelor,

12

nu vor fi realizate însămânţări de suprafaţă sau supraînsămânţări. Se pot face însămânţări cu specii din flora locală doar în cazurile când anumite porţiuni de pajişte se degradează sau sunt afectate accidental,

este interzis drenajul parcelelor aflate sub angajament.

Cerinţe specifice comune ambelor sub-pachete ale Pachetului 9:



Pachetul 10 – refugii ecologice pe terenuri arabile pentru speciile de păsări comune asociate terenurilor agricole – 92 euro/ha/an

Cerinţe specifice:

o suprafață de minimum 30% și maximum 40% din suprafaţa fiecărei parcele aflată sub angajament trebuie să fie necultivată. Procentul va fi împărţit astfel:

o suprafață compactă fixă de minimum 10% și maximum 15% din suprafaţa fiecărei parcele este menținută necultivată timp de 4 ani din perioada angajamentului. Această suprafaţă va fi doar cosită/păşunată anual după 1 august. În ultimul an de angajament suprafaţa respectivă va fi arată.

două suprafețe compacte necultivate, fiecare de minimum 10% si maximum 15% din suprafaţa fiecărei parcele, pot fi mutate de la un an la altul la nivelul parcelei. Suprafeţele nelucrate vor fi înfiinţate pe o perioadă de 1 an, începând cu toamna (1 octombrie) fiecărui an de angajament. La nivelul acestor suprafeţe sunt interzise lucrările agricole pe o perioadă de 1 an, inclusiv arătura de toamnă.

pe cele 3 suprafeţe lăsate necultivate în fiecare an nu se vor aplica îngrăşăminte chimice sau pesticide,


Pachetul 11 – terenuri agricole importante pentru dropie (Otis tarda) sub-pachetul 11.1 – terenuri arabile importante pentru dropie (Otis tarda)

varianta 11.1.1 – conversia terenurilor arabile în pajiști – 255 euro/ha/an

13

varianta 11.1.2 – zonă de protecție pentru dropie (Otis tarda) pe teren arabil – 100 euro/ha/an

sub-pachetul 11.2 – pajiști importante pentru dropie (Otis tarda)

varianta 11.2.1 – lucrări manuale pe pajişti importante pentru dropie (Otis tarda) – 269 euro/ha/an

varianta 11.2.2 – lucrări cu utilaje uşoare pe pajişti importante pentru dropie (Otis tarda) – 190 euro/ha/an

varianta 11.2.3 – lucrări cu utilaje grele pe pajişti importante pentru dropie (Otis tarda) – 169 euro/ha/an

Cerinţe specifice sub-pachetului 11.1:

fie se va înființa pajiște (varianta 11.1.1) – se vor cultiva culturi perene pe toată suprafața aflată sub angajament (leguminoase furajere – lucernă, trifoi, mixturi de leguminoase furajere cu specii de graminee perene),

fie se va respecta în fiecare an următorul asolament: cel puțin 20% de cereale păioase, cel puțin 40% culturi perene (leguminoase furajere – lucernă, trifoi, mixturi de leguminoase furajere cu specii de graminee perene), cel puțin 10% rapiță de toamnă (varianta 11.1.2),

cositul se face folosindu-se un dispozitiv1 pentru protecția păsărilor cuibăritoare la sol;

cositul suprafeţelor pe care s-au înfiinţat culturi perene va începe după 1 iulie

se menține necosită până la data de 1 octombrie o suprafață de minimum 20% şi maximum 25% din parcelele cu culturi perene i

cositul se va realiza dinspre interiorul parcelei spre exteriorul acesteia.

Cerinţe specifice sub-pachetului 11.2:



cositul va începe după 1 iulie i

cositul se va realiza dinspre interiorul parcelei spre exteriorul acesteia,

14

lucrările cu utilaje mecanizate nu sunt permise pe suprafaţa pajiştilor aflate sub angajament cu excepţia celor operate cu forţă animală (pentru varianta 11.2.1)

lucrările se pot efectua cu utilaje mecanizate de mică capacitate (cosit cu utilaje cu lama scurtă și viteză mică de deplasare), fiind interzisă folosirea utilajelor grele (pentru varianta 11.2.2)

pășunatul se va efectua cu maximum 1 UVM/ha și numai începând cu 1 iunie;

se interzice desfășurarea oricăror lucrări agricole pe timp de noapte;

lucrările se pot efectua cu utilaje mecanizate convenționale / grele, dar cositul se face folosindu-se un dispozitiv pentru protecția păsărilor cuibăritoare la sol (pentru varianta 11.2.3),

va fi lăsată până la data de 1 septembrie o zonă necosită, de minimum 10% şi

maximum 15% din suprafața fiecărei parcele

Cerinţe specifice comune pachetului 11:

masa vegetală cosită trebuie adunată de pe suprafaţa pajiştilor angajate, nu mai târziu de două săptămâni de la efectuarea cositului,

pajiştile inundate nu vor fi păşunate și nu sunt permise lucrări cu utilaje grele pe pajiștile inundate mai devreme de două săptămâni de la retragerea apelor,

sunt interzise aerisirea, irigarea și accelerarea drenajului natural al pajiştilor angajate,


Măsura 11 – Agricultură ecologică (M.11) (cf. Art. 29 din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 cu modificările ulterioare)

Submăsura 11.1 – Sprijin pentru conversia la practicile și metodele de agricultură ecologică:

Pachetul 1 – Culturi agricole pe terenuri arabile (inclusiv plante de nutreţ) – 293 euro/ha/an;

15

Pachetul 2 – Legume aflate în conversia la agricultura ecologică – 500 euro/ha/an;

Pachetul 3 – Livezi aflate în conversia la agricultura ecologică – 620 euro/ha/an;

Pachetul 4 – Vii aflate în conversia la agricultura ecologică – 530 euro /ha/an;

Pachetul 5 – Plante medicinale şi aromatice aflate în conversia la agricultura ecologică – 365 euro/ha/an;

Pachetul 6 – Pajiști permanente aflate în conversia la agricultura ecologică:

varianta 6.1 – pajişti permanente aflate în conversia la agricultura ecologică – aplicabilă la nivel național pe suprafețe fără angajament M.10 – 143 euro/ha/, varianta 6.2 – pajişti permanente aflate în conversia la agricultura ecologică – aplicabilă în zonele eligibile M.10 și numai împreună cu un angajament M.10 – 39 euro/ha/an

Cerinţe specifice:

beneficiarii submăsurii trebuie să respecte practicile specifice agriculturii ecologice pe suprafeţele agricole care fac obiectul angajamentului, pe toată perioada de desfăşurare a acestuia,

beneficiarii submăsurii trebuie să menţină certificarea suprafeţelor care au făcut obiectul angajamentului pentru conversia la metodele de agricultură ecologică pentru o perioadă de cel puţin 5 ani de la momentul semnării angajamentului respectiv,

beneficiarii ţin o evidenţă a activităţilor agricole corelate cu implementarea angajamentelor (caiet de agricultură ecologică),

beneficiarii măsurii vor trebui să facă dovada deţinerii competenţelor necesare implementării angajamentelor sau se angajează să obţină cunoștințele și informațiile necesare sau să asigure expertiza necesară în domeniul implementării angajamentelor de agricultură ecologică prin servicii de consiliere sau consultanţă, care să vizeze cel puţin aspectele legate de identificarea parcelelor agricole, completarea şi depunerea angajamentelor şi cererilor de plată, măsurile de management aplicabile la nivelul fermei necesare pentru conformarea la cerinţele de bază şi la cerinţele specifice ale angajamentelor,

16

în cazul pajiştilor permanente pentru care se încheie angajamente, se asigură pe toată perioada angajamentului o încărcătură minimă de animale de 0,3 UVM/ha. Sprijinul se acordă anual ca sumă fixă, pe unitatea de suprafață (ha), ca plată compensatorie pentru pierderile de venit și costurile suplimentare suportate de beneficiarii care încheie angajamente voluntare pentru o perioadă de maximum 2 ani (pentru culturile anuale) și maximum 3 ani (pentru culturile perene) și care sunt fermieri activi potrivit art. 9 din Reg. (UE) nr. 1307/2013, cu modificarile ulterioare.

Submăsura 11.2 – Sprijin pentru menţinerea practicilor și metodelor de agricultură ecologică:

Pachetul 1 – Culturi agricole pe terenuri arabile (inclusiv plante de nutreţ) certificate în agricultură ecologică – 218 euro /ha/an;

Pachetul 2 – Legume certificate în agricultură ecologică – 431 euro/ha/an;

Pachetul 3 – Livezi certificate în agricultură ecologică – 442 euro /ha/an;

Pachetul 4 – Vii certificate în agricultură ecologică – 479 euro /ha/an;

Pachetul 5 – Plante medicinale şi aromatice certificate în agricultură ecologică – 350 euro/ha/an;

Pachetul 6 – Pajiști permanente certificate în agricultură ecologică:

varianta 6.1 – pajişti permanente certificate în agricultura ecologică – aplicabilă la nivel național pe suprafețe fără angajament M.10 – 129 euro/ha/an

varianta 6.2 – pajişti permanente certificate în agricultura ecologică – aplicabilă în zonele eligibile M.10 și numai împreună cu un angajament M.10 – 73 euro/ha/an;

Cerinţe specifice:

beneficiarii submăsurii trebuie să respecte practicile specifice agriculturii ecologice pe suprafeţele agricole care fac obiectul angajamentului, pe toată perioada de desfăşurare a acestuia,

beneficiarii ţin o evidenţă a activităţilor agricole corelate cu implementarea angajamentelor,

beneficiarii măsurii vor trebui să facă dovada deţinerii competenţelor necesare implementării angajamentelor sau se angajează să obţină cunoștințele și informațiile necesare sau să asigure expertiza necesară în

17

domeniul implementării angajamentelor de agricultură ecologică prin servicii de consiliere sau consultanţă, care să vizeze cel puţin aspectele legate de identificarea parcelelor agricole, completarea şi depunerea angajamentelor şi cererilor de plată, măsurile de management aplicabile la nivelul fermei necesare pentru conformarea la cerinţele de bază şi la cerinţele specifice ale angajamentelor,

în cazul pajiştilor permanente pentru care se încheie angajamente, se asigură pe toată perioada angajamentului o încărcătură minimă de animale de 0,3 UVM/ha.

Sprijinul se acordă anual ca sumă fixă, pe unitatea de suprafață (ha) și reprezintă o plată compensatorie pentru pierderile de venit și costurile suplimentare suportate de beneficiarii care încheie angajamente voluntare pentru o perioadă de 5 ani și care sunt fermieri activi potrivit art. 9 din Reg. (UE) nr. 1307/2013.

Prevederi comune submăsurilor 11.1 și 11.2:

Pentru a beneficia de plăți în cadrul măsurii, fermierul trebuie să respecte condițiile de eligibilitate, cerințele specifice și cerințele de bază relevante pachetelor, conform fișei măsurii 11 din PNDR 2014 – 2020. Pe perioada angajamentelor este permisă pe aceeași parcelă de teren rotația culturilor de la un an la altul între pachetele 1,2 și 5 în cadrul fiecărei submăsuri.

Măsura 13 – Plăţi pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice (M.13) (cf. Art 31, 32 din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 cu modificările ulterioare)

Submăsura 13.1 – Plăţi compensatorii în zona montană – 97 euro/ha;

Submăsura 13.2 – Plăţi compensatorii pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale semnificative – 62 euro/ha;

Submăsura 13.3 – Plăţi compensatorii pentru zone care se confruntă cu constrângeri specifice – 75 euro/ha.

Pentru a beneficia de plăți în cadrul acestei măsuri, fermierul trebuie să respecte condițiile de eligibilitate conform fișei măsurii 13 din PNDR 2014 – 2020. Sprijinul este de tip compensatoriu, acordat anual, ca sumă fixă, pe hectar şi reprezintă o compensaţie pentru pierderile de venit şi costurile suplimentare suportate de fermierii activi care încheie angajamente voluntare anuale pentru continuarea activităţilor agricole în zonele (UAT-urile) eligibile corespunzătoare fiecărei submăsuri.

18

Conform PNDR 2014 – 2020, la nivelul fiecărei submăsuri, pentru fermele cu suprafețe agricole mai mari de 50 ha se va aplica degresivitatea sprijinului financiar, valoarea plății scăzând pentru acele suprafețe agricole care depășesc această valoare, după cum urmează:

• 1-50 ha – 100% din prima acordată pe hectar,

• 50,01-100 ha – 75% din prima acordată pe hectar,

• 100,01-300 ha – 50% din prima acordată pe hectar,

• peste 300 ha – 35% din prima acordată pe hectar.

Pentru sM.13.2 și sM13.3, în cazul în care în urma aplicării degresivității, valoarea plății compensatorii/ha ar ajunge la un nivel inferior celui de 25 €/ha, plata compensatorie acordată pe unitatea de suprafaţă va fi în cuantum de 25 €/ha.

Pentru UAT care au fost eligibile în perioada 2015-2018 în cadrul sM.13. 2, dar care au devenit neeligibile începând din anul 2019 în urma actualizării procesului de fine tuning, se va realiza o scădere progresivă a plăţilor, în limitele prevăzute la art. 31 alin. (5) al R.1305/2013. Astfel, în anul 2020 cuantumul pentru aceste UAT este de 25 euro/ha/an (20% din valoarea plăţii acordate în zonele care au fost eligibile în perioada de programare 2007-2013 în temeiul art. 36 lit. (a) punctul (ii) din R.1698/2005 / art. 19 al R.1257/1999, dar nu mai puţin de 25 euro/ha/an).

Informaţiile publicate de Agrointeligența – AGROINTEL.RO pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în PRIMUL PARAGRAF a sursei cu LINK ACTIV. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor, ca atare vom acționa în consecință.

REVOLTĂTOR! Tinerii fermieri nu pot lua FONDURI EUROPENE din cauza unei reguli ABSURDE! agrointeligenta.ro - 19 februarie 2020

O situație absurdă îi împiedică pe numeroși tineri fermieri să acceseze anul acesta fonduri europene nerambursabile prin submăsura 6.1 – ”Instalarea tinerilor fermieri”. Deși vârsta le permite să depună proiecte – întrucât au până în 40 de ani, din cauză că au depus proiecte și în sesiunile trecute, fără a obține finanțare, aceștia au depășit termenul de 24 de luni de la instalarea ca șef de exploatație, devenind astfel neeligibili.

Potrivit specialiștilor din domeniu, tot mai multe persoane care au vrut să depună proiectele anul acesta s-au lovit de o situație dezamăgitoare. De

19

aceea, aceștia au solicitat anularea regulii de 24 de luni de la instalarea ca tânăr fermier.

„Am aflat că se deschide sesiunea de depunere a proiectelor pentru tinerii fermieri în luna aprilie. Pentru a găsi mai multe informații, am fost la sediul AFIR și am întrebat ce trebuie să fac pentru a depune anul acesta dosarul. Din start mi s-a spus că am depășit termenul de instalare a tânărului fermier. Prima dată am avut proiect eligibil, dar fără finanțare. Acum nu am absolut nicio șansă să iau banii, pentru că nu mai pot depune deloc. Cred că o să acționez în instanță instituția. Mi se pare o mare prostie ceea ce se întâmplă, de aceea solicit anularea acestei reguli tâmpite. Ca mine mai sunt zeci sau sute de persoane”, susține Mihai Apetrei, fermier din comuna Andrieșeni, județul Iași, care a încercat anul trecut să obțină finanțarea europeană.

Nu se mai pot depune dosarele

Conform regulilor în vigoare, la acest moment, cei care au depus în urmă cu doi ani cererile de finanțare și au expirat cele 24 de luni de la instalarea tânărului fermier nu vor mai putea depune și anul acesta din nou dosarele, chiar dacă îndeplinesc condiția ca vârsta minimă la depunerea lor să fie de 41 de ani.

„Regula privind instalarea tânărului fermier care presupune că la un an de la înregistrarea cu cod de exploatare la ANSVSA sau APIA a expirat termenul când tânărul încă este fermier nu îi ajută pe cei care vor să mai încerce încă o dată și vor să depună din nou dosarul. Astfel, dacă sesiunea de depunere începe pe 20 februarie, să spunem, dar potențialul beneficiar îndeplinește un an de la instalarea tânărului fermier pe 21 februarie, nu mai poate depune cererea de finanțare”, au precizat pentru bzi.ro reprezentanții Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) Iași.

Proiectele pentru ”Instalarea tinerilor fermieri 2020 se vor putea depune la AFIR începând cu finele lunii aprilie, a anunțat, oficial Ministerul Agriculturii. Așa cum s-a declarat și anterior, bugetul alocat acestei sesiuni – ultima din cadrul acestui PNDR, este de aproximativ 40 de milioane de euro. Mai exact, alocarea pentru această sesiune a submăsurii 6.1 va fi de 42.681.019 euro.

Cum arată acum Ghidul Solicitantului pentru Submăsura 6.1 – Instalarea tinerilor fermieri

Astfel, conform GHIDULUI SOLICITANTULUI în vigoare în prezent pentru Submăsura 6.1, sprijinul public nerambursabil se acordă pentru o

20

perioadă de maxim trei/ cinci ani (perioada de cinci ani se aplică doar pentru sectorul pomicol) și este de:

– 50.000 de euro pentru exploatațiile între 30.000 S.O. și 50.000 SO

– 40.000 de euro pentru exploatațiile între 12.000 S.O. și 29.999 SO

Sprijinul pentru instalarea tinerilor fermieri se va acorda sub formă de sumă forfetară în două tranșe, astfel:

– 75% din cuantumul sprijinului la semnarea Contractului de finanțare;

– 25% din cuantumul sprijinului se va acorda în funcţie de implementarea corectă a Planului de afaceri, fără a depăși trei* ani (*cinci ani pentru exploatațiile pomicole), de la semnarea contractului de finanțare.

Solicitanţi eligibili pentru sprijinul financiar nerambursabil acordat prin această submăsură sunt:

Tânărul fermier în conformitate cu definiția prevăzută la art. 2 din R(UE) nr.1305/2013, care se instalează ca unic șef al exploatației agricole;

Persoana juridică cu mai mulţi acţionari unde un tânăr fermier în sensul art. 2 din R(UE) 1305/2013 se instalează și exercită un control efectiv pe termen lung în ceea ce privește deciziile referitoare la gestionare, la beneficii și la riscurile financiare legate de exploatație.

Conform art. 2 din R(UE) nr. 1305/ 2013, (1) „tânăr fermier” înseamnă o persoană cu vârsta de până la 40 de ani inclusiv (până cel mult cu o zi înainte de a împlini 41 de ani) la momentul depunerii cererii de finanțare, care deține competențele și calificările profesionale adecvate și care se stabilește pentru prima dată într-o exploatație agricolă ca șef al respectivei exploatații.

Exploataţia trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

Exploataţia are o dimensiune economică cuprinsă între 12.000 – 50.000 SO;

Exploataţia este înregistrată ca microîntreprindere/ întreprindere mică;

Exploataţia este înregistrată obligatoriu în Registrul Unic de Identificare – APIA, în Registrul agricol și/sau în Registrul exploatațiilor – ANSVSA;

Afacerile inițiate de tinerii fermieri în agricultură pot fi în domeniul apicol, zootehnic și vegetal.

21

Cine poate deschide angajamente noi la APIA pentru subvenții în plus la hectar agrointeligenta.ro - 19 februarie 2020

Banii pentru plățile compensatorii în 2020! Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) infomează în premieră pentru Agrointeligența-AGROINTEL.RO cum pot cere fermierii bani în plus pe hectar!

Pentru Campania 2020 vor putea deschide angajamente noi pentru perioade de 5 ani numai beneficiarii care nu au avut în anul anterior un angajament în derulare (la nivel de pachet/variantă și la nivel de parcelă) în cadrul M.10 din PNDR 2014-2020. Un angajament pentru M.10 a cărui perioadă de implementare (5 ani) s-a finalizat în anul 2019, pentru care beneficiarul dorește să aplice în continuare cerințele specifice M.10, va putea fi prelungit cu un an pentru Campania 2020.

Agrointeligența-AGROINTEL.RO a scris despre plățile compensatorii pe larg aici: OFICIAL! Primele cuantumuri APIA la plata pe hectar și pe cap de animal în 2020!

Pentru Campania 2020 vor putea deschide angajamente noi pentru perioade de 5 ani numai beneficiarii care nu au avut în anul anterior un angajament în derulare (la nivel de pachet/variantă și la nivel de parcelă) în cadrul M.11 din PNDR 2014-2020. Totuși, un angajament pentru sM.11.2 a cărui perioadă de implementare (5 ani) s-a finalizat în anul 2019, pentru care beneficiarul dorește să aplice în continuare cerințele specifice ale M.11, va putea fi prelungit cu un an pentru Campania 2020.

De asemenea, în Campania 2020 poate fi deschis un angajament nou în cadrul sM.11.2 pentru o perioadă de 5 ani, în cazul în care beneficiarul a finalizat în anul 2019 perioada de 2 sau respectiv 3 ani a angajamentului deschis în cadrul sM.11.1. Beneficiarul este obligat să mențină certificarea suprafețelor care au făcut obiectul angajamentului în cadrul sM.11.1 pentru o perioadă de cel puțin 5 ani de la momentul semnării acestuia.

Pentru angajamentele care se aplică la nivel de parcelă agricolă (P1, P2, P3, P6 şi P7 ale M10, precum și M11) care s-au finalizat în anul 2019:

– angajamentul se poate prelungi cu un an în anul 2020 dacă prelungirea este solicitată pe o parcelă agricolă a cărei suprafață este egală cu cea din angajamentul inițial sau dacă prelungirea este solicitată pe o parcelă a cărei suprafață este extinsă cu până la 50% și cel mult 1 ha față de suprafața determinată în primul an de angajament (suprafața angajată). În cazul sM11.2 trebuie îndeplinită în același timp și condiția ca noua suprafaţă să aibă acelaşi statut cu suprafaţa aflată sub angajament, fie același an de conversie, fie statut ecologic. Pentru sM11.1 nu pot fi prelungite

22

angajamentele în acest caz, repetarea/prelungirea anului de conversie nefiind permisă;

– nu se poate deschide angajament nou începând din anul 2020 dacă suprafața parcelei se extinde cu peste 50% sau cu mai mult de 1 ha față de suprafața determinată în primul an de angajament (suprafața angajată);

– nu se poate solicita în anul 2020 pachetul 2 din M10 adițional unui angajament de pachet 1 din M10 aflat în desfăşurare;

– beneficiarii ale căror angajamente pentru P1, P2, P3, P6 şi P7 ale M10 și pentru pachetele M11 s-au finalizat în anul anterior (2019) pot deschide angajamente noi începând din anul 2020 pentru 5 ani pentru aceleași pachete, dar pe alte parcele din exploataţie decât cele pentru care au avut angajamente în anul anterior. De asemenea, pot deschide angajamente noi, începând cu anul 2020 pe o perioadă de 5 ani, pe parcele pe care s-au finalizat angajamente în anul 2019, dar pentru alte pachete decât cele pentru care s-au finalizat angajamente în anul 2019.

Pentru angajamentele care se aplică la nivel de total suprafață angajată a pachetului (P4 şi P5 ale M10) care s-au finalizat în anul 2019:

– angajamentele se pot prelungi cu un an în anul 2020 dacă prelungirea este solicitată pe o suprafață totală angajată a pachetului egală cu cea din angajamentul inițial sau dacă prelungirea este solicitată pe o suprafață extinsă cu până la 50% și cel mult 1 ha din suprafaţa totală angajată a pachetului în primul an de angajament;

– se pot deschide angajamente noi începând din anul 2020 pentru o perioadă de 5 ani dacă suprafața se extinde cu peste 50% sau cu mai mult de 1 ha din suprafaţa totală angajată a pachetului în primul an de angajament.

Pentru angajamentul P8 al M10, care se aplică la nivel de rasă ale căror angajamente s-au finalizat în anul 2019:

– angajamentul se poate prelungi cu 1 an în anul 2020 dacă prelungirea este solicitată pentru același număr de animale pe rasă sau dacă prelungirea este solicitată pe un număr mai mare de animale/rasă cu mai puțin de 20% din numărul de animale/rasă determinat în primul an de angajament;

– se pot deschide angajamente noi începând din anul 2020 pentru 5 ani pentru alte animale decât cele pentru care beneficiarii au avut angajamente în anul anterior (2019);

– nu se poate deschide angajament nou începând din anul 2020 pentru numărul total de animale dacă numărul de animale pe rasă crește cu peste 20% din numărul de animale/rasă determinat în primul an de angajament.

23

Prelungirea pachetului pe o parcelă trebuie să se facă cu respectarea suprafeţei determinate în campania 2019 a parcelei angajate (pentru angajamentele urmărite la nivel de parcelă-P1, P2, P3, P6, P7, P9, P10, P11.2-M10 şi pachetele din sM11.2)/ a suprafeţei angajate (pentru angajamentele urmărite la nivel de suprafaţă angajată-P4, P5, P11.1-M10).

Dacă fermierul a finalizat în campania 2019 angajamente pentru mai multe tipuri de pachete din M10/sM11.2, nu este obligat să prelungească în campania 2020 toate aceste pachete, pe toate parcelele. Nu se poate prelungi angajamentul numai pe o parte din parcela angajată iniţial.

În cazul prelungirii, evaluarea angajamentului se realizează la nivelul perioadei de 6 ani. În consecinţă, dacă în campania de prelungire se constată neconformităţi legate de condiţiile de eligibilitate (ex. micşorarea suprafeţei aflate sub angajament), de cerinţele specifice, de cerințele de bază, sancţiunile se aplică la nivel de grup de plată, iar recuperarea sumelor acordate necuvenit anterior se efectuează până în primul an de angajament.

Rotaţia pachetelor 1, 2 şi 5 din sM11.2 nu se consideră solicitare de pachet nou.

Adaptarea angajamentelor (trecerea de la varianta 2.2 la varianta 2.1, de la 3.2.2 la 3.2.1, de la 3.1.2 la 3.1.1, de la 6.2 la 6.1, de la 9.2.2 la 9.2.1, de la 11.2.3 la 11.2.2, de la 11.2.2 la 11.2.1–M10 şi de la 6.2 la varianta 6.1-M11) nu se consideră solicitare de pachet nou.

Cum se calculează încărcătura de animale la suprafața de pășune pentru APIA agrointeligenta.ro - 19 februarie 2020 21:38

Cum se calculează încărcătura de animale la suprafața de pășune. O chestiune care îi frământă în această perioadă pe mulți crescători de animale ce urmează să depună cererea unică la APIA pentru subvențiile agricole din acest an.

Agrointeligența – AGROINTEL.RO vine ÎN PREMIERĂ în sprijinul fermierilor și vă dezvăluie FORMULA DE CALCUL după care funcționarii APIA stabilesc dacă efectivul de animale dintr-o exploatație poate asigura încărcătura la suprafața de pășune declarată.

Pentru a încasa subvenția APIA pe pășune, încărcătura minimă ce trebuie asigurată este de 0,3 UVM. UVM este abrevierea de la termenul ”Unitate Vită Mare”, adică, așa cum spune numele, corespunde unei taurine adulte. Putem spune că UVM este unitatea de măsură pentru încărcătura de animale la hectar.

24

Un element cheie în calculele pe care le faceți este specia sau speciile de animale pe care le declarați la APIA. Pentru ovine, caprine, porcine, bovine sau păsări, funcționarii au în vedere câte un coeficient în raport cu UVM. În tabelul de mai jos aveți coeficienții pentru fiecare specie de animal eligbil în calculele APIA, astfel încât să puteți face calculul exact pentru exploatația pe care o dețineți în funcție de numărul de animale pe care le creșteți:”Unitatea Vită Mare (UVM) reprezintă încărcătura sau numărul de animale ce revin la un hectar de păşune. Pentru a calcula încărcătura de animale necesare pe hectar se va proceda astfel: se înmulţeşte numărul de animale care păşunează cu coeficientul de conversie specific, iar produsul se împarte la numărul de hectare utilizate pentru păşunat”, ne-au explicat specialiștii de la APIA.

Astfel, pentru a vă calcula încărcătura de animale la hectar, formula matematică este:

Nr animale X Coeficient de conversie (din tabel) / Nr. hectare = UVM/ha

Situația 1: Aveți numărul de animale, vreți să vedeți la ce suprafață de pășune sunteți eligibili cu încărcătura minimă

Dacă vă știți numărul de animale eligibile la APIA și vreți să aflați ce suprafață de pășune le revine acestora, formula de calcul este:

(Nr. animale X Coeficient specie) / Încărcătura minimă = Nr. hectare

Exemple:

Fermă cu 10 taurine de minim 2 ani: (10 X 1) / 0,3 = 33,33 ha

Fermă cu 12 taurine de minim 2 ani, 2 bovine între șase luni și 2 ani și 5 bovine sub 6 luni: (12 X 1+2 X 0,6 + 5 X 0,4) / 0,3 = 50,66 ha

Fermă cu 300 de ovine (nu se specifică vârsta): (300 X 0,15) / 0,3 = 150 ha

Situația 2: Aveți stabilită suprafața de pășune și vreți să vă calculați necesarul de animale pentru încărcătura la hectar

Dacă aveți acte pentru o anumită suprafață de pășune și vreți să știți ce efective vă sunt necesare pentru a avea încărcătura minimă stabilită, formula de calcul este:

(Nr. hectare X Încărcătură minimă) / Coeficientul speciei = Nr. minim necesare de animale

Exemplu:

25

Fermă cu 25 de hectare de pășune și vaci adulte – (25 X 0,3) / 1 = 7,5 capete, adică minim 8 capete eligibile

Fermă de 30 de hectare de pășune și ovine – (30 X 0,3) / 0,15 = 60 de ovine

Vă reamintim că pentru a încasa subvențiile pentru pajiștile permanente, fermierii care dețin animale trebuie să prezinte la APIA copia cardului exploataţiei zootehnice în care sunt înregistrate animalele din care să rezulte codul exploataţiei înscrise în RNE valabil la data depunerii cererii unice de plată, în cazul în care proprietarul de pajişte permanentă deţine animale prin care asigură o încărcătură minimă de 0,3 UVM/ha.

În cazul în care utilizatorii de pajiști nu dețin animale, se cer documentele doveditoare ale valorificării fânului şi/sau declaraţiile privind depozitarea fânului pentru consumul cu animalele deţinute în cazul persoanelor fizice sau documentele contabile de gestiune pentru depozitarea fânului în cazul persoanelor juridice, până la data de 15 octombrie a anului de cerere curent, iar activitatea agricolă minimă constă inclusiv în asigurarea unui cosit anual pe pajiştile permanente aflate în proprietate, în perioada 15 iunie-1 august.

Șeful APIA, răspunsuri directe despre plata subvențiilor! agrointeligenta.ro - 19 februarie 2020

Șeful APIA, discuții directe cu fermierii! Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a continuat astăzi, miercuri – 19 februarie, seria sesiunilor de informare, dedicate exclusiv măsurilor delegate de AFIR către APIA din Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020, cu o nouă conferință organizată în regiunea de sud a țării, respectiv la Ploiești, județul Prahova.

Agrointeligența – AGROINTEL.RO vă reamintește că scopul Campaniei de informare este de a eficientiza implementarea măsurilor de dezvoltare rurală gestionate de APIA și de a crește gradul de absorbție a fondurilor europene aferente acestora.

26

Măsurile vizate sunt Măsura 10 – Agromediu și climă, Măsura 11 – Agricultură ecologică, Măsura 13 – Plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale, Măsura 14 – Plăți în favoarea bunăstării animalelor, Măsura 8 – Submăsura 8.1 – Împădurirea și crearea de suprafețe împădurite și Măsura 15 – Submăsura 15.1 – Plăţi pentru angajamente de silvomediu.

„Ne apropiem încet, încet de finalul acestei campanii de informare pe care am derulat-o timp de aproape două luni, în toate regiunile țării, exclusiv pentru beneficiarii măsurilor delegate pe care le gestionăm din PNDR 2014-2020. Și astăzi, la Ploiești, prezența fermierilor a fost mare, ca peste tot în țară, și interesul manifestat pentru aceste forme de sprijin a fost crescut; au venit cu multe întrebări, au solicitat clarificări pe diverse spețe, deci sesiunea a fost mai mult decât binevenită și productivă,” a declarat Directorul General APIA, Adrian Pintea.

La conferința de la Ploiești au participat astăzi fermieri din județele, Prahova, Argeș, Dâmbovița, Giurgiu, Ilfov, București.

Ultima sesiune de informare va avea loc în data de 26 februarie 2020 la Râmnicu Vâlcea.

ACTUL OBLIGATORIU pentru TOATE SUBVENȚIILE APIA 2020!Agroinfo 20 februarie 2020

ADEVERINȚA VALABILĂ PENTRU ANUL 2020. Fermierii români care solicită anul acesta subvenții de la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) trebuie să atașeze obligatoriu la cererea unică APIA adeverința eliberată de primăriile pe raza căreia este exploatația agricolă.

Din acest an, s-a schimbat modelul adeverinței pe care fermierii trebuie să o prezinte la APIA. Noul formular a fost deja aprobat și a fost publicat în Monitorul Oficial pe data de 5 februarie 2020. Pentru informarea corectă a fermierilor care solicită subvenții, AGROINFO publică modelul acestei adeverințe.

1) Se înscrie denumirea județului.2) Se înscrie categoria unității administrativ-teritoriale3) Se înscrie denumirea unității administrativ-teritoriale4) Se înscrie codul de identificare fiscală, respectiv codul de înregistrare fiscală, codul numeric personal, numărul de identificare fiscală sau codul unic de înregistrare, după caz.5) Se înscrie numărul de rol nominal unic de către persoana cu atribuții în domeniul administrării impozitelor, taxelor locale.6) Se înscriu datele corespunzătoare de către persoana cu atribuții privind

27


completarea, ținerea la zi și centralizarea datelor din registrele agricole.7) În cazul categoriei de folosință "pajiști permanente" (pășuni+fânețe) se completează perioada de pășunat aprobată pentru fiecare UAT, conform prevederilor art.6 alin (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pnetru modificarea și completarea Legii fondului funciar 18/1991, aprobată cu modificări și completări prin Legea 86/2014.8) Conform anexei nr.1 la Hotărârea Guvernului nr.985/2019 privind registrul agricol pentru perioada 2020-2024.

FOARTE IMPORTANT!Eliberarea adeverinţei nu se condiţionează de plata impozitelor şi taxelor locale.

Adeverința, al cărei model îl aveți mai sus, trebuie solicitată de fermieri primăriilor înainte de prezentarea la APIA pentru completarea cererii unice pentru subvențiile agricole aferente anului 2020.ATENȚIE! CAMPANIA DE DEPUNERE A CERERII UNICE DE PLATĂ LA APIA SE DESFĂȘOARĂ ÎN PERIOADA 2 MARTIE-15 MAI 2020!

AFIR si FINANTARI

Iohannis, despre bugetul UE: Ambiția mea e să primim bani suficienți pentru coeziune, agricultură Redacția 20 Februarie 2020

Președintele Klaus Iohannis a declarat, joi, la Bruxelles, înaintea reuniunii Consiliului European în care se dezbate bugetul UE pentru următorii 7 ani, că ambiția lui este ca România să primească bani suficienți pentru coeziune, pentru agricultură și să aibă un buget mai mare decât cel anterior.

Președintele Klaus Iohannis a declarat, la Bruxelles, că în timpul negocierilor pentru bugetul Uniunii Europene fiecare țară va încerca să își maximizeze șansele.

„Este o negociere pe un buget unde fiecare încearcă să-și maximizeze șansele. Ambiția mea este să primim bani suficienți pentru coeziune, să

28

https://reporterglobal.ro/author/news/

primim bani suficienți pentru agricultură și să avem un buget per total mai mare decât cel din perioada bugetară anterioară”, a spus șeful statului.

Klaus Iohannis a precizat că, în general, opiniile sunt rezervate în ceea ce privește propunerea de buget.

„Cei care dau mai mult decât primesc sunt de părere că se dă prea mult, cei care primesc mai mult – cum suntem noi – suntem de părere că primim prea puțin, iar pentru noi, repet, este extrem, extrem de important să avem o finanțare consistentă pe politica de coeziune și pe agricultură, dar, evident, și pe noi ne interesează să avem finanțate și programele noi, moderne – digitalizare, inteligența artificială, cercetare, mobilitatea studenților și așa mai departe. Evident că un rol important în toată discuția îl va juca pregătirea pentru măsuri pe climă, pentru așa-numitul Green Deal. Pozițiile sunt foarte diferite. Abordările inițiale sunt destul de dure la majoritatea participanților și mă aștept la discuții foarte complicate astăzi”, a mai spus Iohannis.

Acesta a declarat că România va utiliza, în timpul negocierilor, foarte multe argumente care țin de repartizarea banilor, de contribuție, de dezvoltare, dar și de politicile tradiționale.

Întrebat dacă la finalul summit-ului se va obține un acord pe bugetul UE, președintele României s-a arătat sceptic: „Îmi permit să fiu sceptic în această privință. Șansele de reușită le evaluez undeva la 50-50”.

Orban: România are nevoie de un plan pentru toate domeniile afectate de Green Deal Redacția 20 Februarie 2020

Premierul interimar Ludovic Orban a declarat, joi, că România trebuie să vină cu un plan care să prevadă toate domeniile afectate de Green Deal-ul european, pentru că există „o adevărată religie” la Bruxelles asupra subiectului, relatează Mediafax.

29

https://reporterglobal.ro/author/news/

Premierul interimar Ludovic Orban a declarat joi, la conferința „Green Deal România – Finanţare, strategie, provocări şi soluţii” că România va primi 750 de milioane de euro compensații pentru tranziția energetică.

„Povestea asta cu Green-deal-ul a apărut aşa, oarecum pe nepusă masă, iar ambiţia obiectivelor stabilite până în 2050 de Comisia Europeană a surprins pe mulţi. La ora actuală, la Bruxelles, cel puţin la nivelul Comisiei Europene, dar nu numai, este o adevărată religie cu Green-deal-ul şi aproape orice argument încerci să pui în discuţie este respins ab initio şi există, practic, un angajament total pentru obiectivele stabilite, de neutralitate până în 2050 şi de reducere până în 2030 cu 55% a emisiilor de gaze de seră, de gaze care provoacă efectul de seră sau dioxid de carbon. Green-deal-ul înseamnă şi multe proiecte de regulamente care urmează să fie dezbătute şi vor trebui urmărite cu maximă atenţie, iar noi să fim implicaţi în aceste dezbateri. Realitatea este dată de cum sunt împărţiţi banii din Just Transition Fund. Din 7,5 miliarde de euro, 750 de milioane, adică 10% din bani, sunt alocaţi teoretic României de proiectul care există astăzi. Ceea ce înseamnă că România este printre ţările cele mai afectate, fiind pe locul trei ca alocare financiară după Polonia, care are 78% producţie de energie pe cărbune, şi Germania, cu vreo 880 de milioane”, a spus Ludovic Orban.

Premierul interimar susține că România trebuie să se acomodeze cu ideea şi va trebui să respecte obiectivele asumate la nivel european. Planul României pentru tranziţia energetică trebuie să prevadă cu claritate toate domeniile care vor fi afectate, a afirmat Orban.

„Trebuie să ne acomodăm cu această idee şi va trebui să respectăm aceste obiective. Nu cred că există modalităţi de a putea evita atingerea obiectivelor care sunt stabilite. E o determinare mult prea mare la nivel european pentru ca să fie permise întârzieri sau perioade de păsuire. Ca atare va trebui să ne facem un plan, iar acel plan trebuie să prevadă cu claritate toate domeniile care vor fi afectate, inclusiv transporturi, energie, agricultură, că am văzut că sunt foarte ambiţioşi şi pe zona agricolă. Trebuie să vedem exact efectele, să ştim ce activităţi economice vor fi afectate şi mai ales cum putem să îndepărtăm sau, în mare parte, să prevenim efectele pe care le pot genera diferitele reglementări aferente Green-deal-ului”, a spus premierul interimar.

Acesta a adăugat că emisiile vor fi reduse prin trecerea pe maşini electrice, numai că aceasta va duce la creşterea consumului de energie electrică. Pe de altă parte, a mai spus Orban, să produci energie electrică numai din vânt, soare şi apă e destul de complicat.

30

„E destul de complicat şi aici trebuie foarte clar să fim implicaţi în toate negocierile pentru ca să ne rămână măcar nişte soluţii pentru a putea să ne adaptăm şi să şi asigurăm consumul de energie necesar. Pentru că aici trebuie să fim foarte realişti, România nu e în centrul Europei, nu e înconjurată de ţări europene astfel încât să poată să obţină energie din ţările din jur. România este într-o margine a Europei, ne învecinăm cu Marea Neagră. Sigur, poate producem energie electrică din valuri sau din vânt, din briza mării, nu e exclus nici asta. În rest, nu avem foarte mari producători de energie în jur care să ne poată ajuta în situaţii în care noi nu putem asigura consumul de energie”, a afirmat Orban.

Premierul interimar a mai spus că planul naţional pentru tranziţia energetică trebuie făcut de zona guvernamentală în colaborare cu mediul privat şi toţi cei care sunt afectaţi de Green-deal-ul european.

„Trebuie să investim mai mult în cercetare, în inovare, pentru a găsi soluţii potrivite care să poată să ne permită menţinerea competitivităţii, dar oricum adaptarea şi trecerea spre o economie care să ţină cont de ceea ce se vrea astăzi în Europa”, a conchis Ludovic Orban.

ALTELE

Ministrul Adrian Oros s-a întâlnit cu ambasadorul Ungariei la Bucureşti F.D. Miscellanea / 20 februarieMinistrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale,Adrian Oros,l-a primit miercuri, la sediul MADR pe E.S. Botond Zakonyi, ambasadorul Ungariei la Bucureşti, însoţit de ataşatul pentru agricultura şi mediu, dl. Tibor Laszlo Sandor. Alături de ministrul Oros s-au aflat secretarul de stat Aurel Simion, precum şi directorul general al Direcţiei Generale Afaceri Europene şi Relaţii Internaţionale, arată un comunicat remis Redacţiei noastre.

Întâlnirea a vizat consolidarea cooperării bilaterale între cele două state şi în cadrul Uniunii Europene, discuţia fiind premergătoare întâlnirii care va avea loc între ministrul Adrian Oros şi omologul său ungar, Istvan Nagy, în 29 februarie 2020, la Cluj. Cu această ocazie, vor fi abordate subiecte de interes comun pentru ambele ţări, precum: evoluţia Pestei Porcine Africane şi a gripei aviare pe teritoriul României şi Ungariei şi identificarea de soluţii pentru a ţine în frâu aceste boli, modul de funcţionare al Camerelor Agricole în Ungaria şi posibilitatea implementării unui sistem similar în ţara noastră, noua Politică Agricolă Comună cu accent pe Pactul Verde European "Green Deal", precum şi menţinerea Sprijinului Cuplat şi a Ajutoarelor Naţionale Tranzitorii, problema plafonării voluntare.

31

https://www.bursa.ro/miscellanea

Ministrul Oros a afirmat că ţara noastră susţine plafonarea voluntară şi plata redistributivă, astfel încât să poată fi sprijinite mai mult fermele de familie, acesta fiind un obiectiv prioritar al conducerii MADR, ca şi dezvoltarea procesării produselor agricole, mai informează sursa.

În cadrul viitoarei întâlniri de la Cluj, alături de Ministrul român al agriculturii se va afla Preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, având în vedere tematica propusă pentru discuţii.

MADR: Întâlnirea ministrului Adrian Oros cu ambasadorul Ungariei la București Joi, 20 Februarie 2020

Miercuri, 19 februarie 2020, Adrian Oros, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, l-a primit la sediul MADR pe E.S. Botond Zákonyi, ambasadorul Ungariei la București, însoțit de atașatul pentru agricultura și mediu- dl. Tibor László Sándor.

Alături de ministrul Oros s-au aflat secretarul de stat Aurel Simion, precum și directorul general al Direcției Generale Afaceri Europene și Relații Internaționale.

Întâlnirea a vizat consolidarea cooperării bilaterale între cele două state și în cadrul Uniunii Europene, discuția fiind premergătoare întâlnirii care va avea loc între ministrul Adrian Oros și omologul său ungar, István Nagy, în 29 februarie 2020, la Cluj. Cu această ocazie, vor fi abordate subiecte de interes comun pentru ambele țări, precum: evoluția Pestei Porcine Africane și a gripei aviare pe teritoriul României și Ungariei și identificarea de soluții pentru a ține în frâu aceste boli, modul de funcționare al Camerelor Agricole în Ungaria și posibilitatea implementării unui sistem similar în țara noastră, noua Politică Agricolă Comună cu accent pe Pactul Verde European ”Green Deal”, precum și menținerea Sprijinului Cuplat și a Ajutoarelor Naționale

32

Tranzitorii, problema plafonării voluntare. Ministrul Oros a afirmat că țara noastră susține plafonarea voluntară şi plata redistributivă, astfel încât să poată fi sprijinite mai mult fermele de familie, acesta fiind un obiectiv prioritar al conducerii MADR, ca și dezvoltarea procesării produselor agricole.

În cadrul viitoarei întâlniri de la Cluj, alături de Ministrul român al agriculturii se va afla Președintele Autorității Naționale Sanitar Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, având în vedere tematica propusă pentru discuții.

Seminar privind promovarea produselor agricole și alimentare organizat la MADR meatmilk joi, 20 februarie, 2020

La sediul MADR a avut loc seminarul „INFO DAY – Acțiuni de informare și promovare a produselor agricole și alimentare”, organizat de MADR în colaborare cu reprezentanți ai Agenției Executive pentru Consumatori, Sănătate, Agricultură și Alimente (CHAFEA) din cadrul Comisiei Europene. Secretarul de stat Aurel Simion a deschis evenimentul dedicat lansării programului de promovare pentru anul 2020 a produselor agroalimentare europene sub sloganul „Enjoy, it’s from Europe”, finanțat din fonduri europene. Alături de secretarul de stat s-au aflat directori și experți din cadrul direcțiilor de specialitate ale MADR și APIA. De asemenea, au participat și grupurile aplicante pe sistemele de calitate europene, precum şi reprezentanți ai organizaţiilor interprofesionale. Programul se adresează organizațiilor profesionale și interprofesionale, grupurilor și organizațiilor de producători, precum și celor din sectorul agroalimentar, care au ca obiect de activitate acțiuni de promovare. Programele simple pot fi depuse de una sau mai multe organizații din aceeași țară a Uniunii Europene, iar programele multinaționale provin de la cel puțin două organizații naționale din cel puțin două state membre sau din organizații europene.

33

În intervenția sa, secretarul de stat Aurel Simion a subliniat că programul de informare și promovare pentru anul 2020 are drept scop creșterea conștientizării și a capacității de recunoaștere a schemelor de calitate. Oficialul a declarat că una dintre prioritățile MADR este elaborarea de scheme de calitate, România are în lucru trei scheme noi de calitate ce urmează a fi notificate la Comisia Europeană. Totodată, secretarul de stat a evidențiat importanța acordării unei atenții sporite acestor scheme de calitate, având în vedere valoarea și calitatea produselor agroalimentare românești precum și istoricul rețetelor tradiționale de care țara noastră dispune. Reprezentantul Comisiei Europene, Varvara Bektasiadou, a prezentat principalele prevederi ale acestui program de finanțare – politica UE privind promovarea, programul de lucru și cererile de propuneri pentru anul 2020. Astfel, au fost detaliate prioritățile tematice, bugetele alocate, entitățile și produsele eligibile, piețele care vor fi țintite și procedura de transmitere a propunerilor de proiecte. La finalul prezentării, oficialul a răspuns întrebărilor adresate de participanții interesați să depună proiecte. Obiectivele specifice principale ale programului vizează: sporirea competitivității produselor agricole şi a anumitor produse alimentare din Uniune, a consumului acestora, precum şi a vizibilităţii lor atât în Uniune, cât şi în afara sa, creşterea nivelului de cunoaştere şi recunoaştere a sistemelor de calitate ale Uniunii, majorarea cotei de piaţă a produselor agricole şi a anumitor produse alimentare din Uniune. În anul 2020, pentru promovarea produselor agroalimentare în UE și țări terțe, prin programul „Enjoy, it’s from Europe” a fost alocat un buget total de 200,9 milioane Euro. Aceste programe de finanțare urmăresc informarea consumatorilor din Uniunea Europeană și din întreaga lume cu privire la valoarea produselor certificate pe diferite scheme de calitate ale UE, precum indicațiile geografice, produsele ecologice sau produsele cu indicația “produs montan”. Totodată, aplicanții pot promova standardele înalte de siguranță și calitate ale UE, precum și diversitatea și autenticitatea produselor europene. Data limită de depunere a proiectelor este 15 aprilie 2020. Persoanele interesate să obțină acest sprijin pot afla mai multe detalii de pe site-ul www.madr.ro, secţiunea Agricultura – Promovare produse agroalimentare.

Şedinţă a Consiliului ştiinţific convocată de preşedintele ANSVSA

34

Meatmilk joi, 20 februarie, 2020 La sediul ANSVSA, a fost convocată şedinţa Consiliului Ştiinţific* din cadrul Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor în vederea obţinerii unor opinii stiinţifice cu privire la subiecte de interes pentru activitatea serviciilor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor de stat, pe baza cărora să se poată stabili strategia pe termen scurt şi mediu în domeniul sănătăţii animalelor şi a siguranţei alimentelor.

Principalele teme abordate în cadrul şedinţei au fost: strategia pentru combaterea pestei porcine africane, gestionarea focarelor de gripa aviară din Maramureş, monitorizarea reziduurilor de pesticide identificate în fructele şi legumele provenite din import şi identificarea unor modalităţi eficiente de colaborare directă între ANSVSA şi universităţile sau instituţiile de profil.

În privinţa Planului de eradicare a pestei porcine africane în populaţia de mistreţi din România au fost supuse dezbaterilor mai multe problematici legate de reducerea numărului de mistreţi, plata despagubirilor, ecarisarea teritoriului de mistreţii morţi, evoluţia focarelor de pestă porcina africană, situaţia complexelor de vânatoare, etc. În urma celor discutate, s-a concluzionat că până în prezent, strategia pentru combaterea pestei porcine africane aprobată în anul 2018, care prevede ca mistreţii din zonele afectate să fie vânaţi în proporţie de 100%, respectiv reducerea efectivului la mai puțin de 0,5 mistreți/km2 în jurul zonelor afectate, nu s-a realizat. La această dată în România numărul focarelor de pesta porcină africană şi zonelor în care trebuie impuse măsuri sunt în creştere, aspecte care vor determina o creştere semnificativă a costurilor pentru eradicarea şi combaterea acestei maladii şi, implicit, pierderi economice majore. Având în vedere aceste aspecte, preşedintele ANSVSA a solicitat şi a obţinut sprijinul mediului academic, în ceea ce priveşte revizuirea şi reactualizarea strategiei privind combaterea pestei porcine africane şi adaptarea acesteia la situaţia existentă. Referitor la gestionarea focarului de gripă aviară H5N8, diagnosticat la păsări pe platforma zootehnică Seini din judeţul Maramureş, membrii

35

Consiliului Ştiinţific au apreciat modul prompt în care ANSVSA a acţionat în conformitate cu legislaţia europeană şi naţională pentru combaterea focarului primar şi a celui secundar. De asemenea, a fost prezentat modul de gestionare de către Comisia Europeană a situaţiei epidemiologice la nivel european, prin decizii de restricţionare a zonelor în care evoluează gripa aviară în statele membre ale UE şi prin interdicţia totală a importului de păsări vii şi produse ale acestora, în cazul ţărilor terţe. Referitor la subiectul monitorizării reziduurilor de pesticide identificate în fructele şi legumele provenite din import, statistica relevă că numai 1,66% din probe analizate au fost declarate neconforme (depăşiri ale limitelor maxime admise de reziduuri de pesticide). Procentul este sensibil mai mic decât media neconformităţilor la nivelul Uniunii Europene, care se situează la 4,1%. Ultimul subiect dezbătut a fost consacrat necesităţii de identificare a unor modalităţi eficiente de colaborare directă între ANSVSA şi universităţile şi instituţiile de profil, în sensul organizării de sesiuni de instruire a medicilor veterinari din sectorul de stat şi a medicilor veterinari concesionari, în scopul de a fi permanent conectaţi la realitatea epidemiologică actuală. În aces sens, preşedinte al ANSVSA a propus ca între autoritate şi universităţile / instituţiile de profil să fie incheiat un acord de colaborare, care să reprezinte cadrul juridic pentru funcţionarea de grupuri de experţi pe diferite tematici, precum epidemiologie, boli infecţioase, analiză de risc, igienă şi industrie alimentară, aspect cu care au fost de acord toţi membri Consiliului Stiinţific. *Consiliul Ştiințific al ANSVSA este format din personalități recunoscute ale mediului academic, care acordă asistență tehnică și științifică, privind legislația națională și comunitară, în domeniile care au o influență directă sau indirectă asupra ariei de competență a Autorității. (Serviciul Comunicare şi Logistică Documentară ANSVSA).

Presedintele ANSVSA, pus pe treaba! Masurile discutate in Consiliul Stiintific In feb. 20, 2020

În data de 17.02.2020, la sediul ANSVSA, a fost convocată şedinţa Consiliului Ştiinţific* din cadrul Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor în vederea obţinerii unor

36

opinii stiinţifice cu privire la subiecte de interes pentru activitatea serviciilor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor de stat, pe baza cărora să se poată stabili strategia pe termen scurt şi mediu în domeniul sănătăţii animalelor şi a siguranţei alimentelor.

Principalele teme abordate în cadrul şedinţei au fost: strategia pentru combaterea pestei porcine africane, gestionarea focarelor de gripa aviară din Maramureş, monitorizarea reziduurilor de pesticide identificate în fructele şi legumele provenite din import şi identificarea unor modalităţi eficiente de colaborare directă între ANSVSA şi universităţile sau instituţiile de profil.

În privinţa Planului de eradicare a pestei porcine africane în populaţia de mistreţi din România au fost supuse dezbaterilor mai multe problematici legate de reducerea numărului de mistreţi, plata despagubirilor, ecarisarea teritoriului de mistreţii morţi, evoluţia focarelor de pestă porcina africană, situaţia complexelor de vânatoare, etc.

În urma celor discutate, s-a concluzionat că până în prezent, strategia pentru combaterea pestei porcine africane aprobată în anul 2018, care prevede ca mistreţii din zonele afectate să fie vânaţi în proporţie de 100%, respectiv reducerea efectivului la mai puțin de 0,5 mistreți/km2 în jurul zonelor afectate, nu s-a realizat. La această dată în România numărul focarelor de pesta porcină africană şi zonelor în care trebuie impuse măsuri sunt în creştere, aspecte care vor determina o creştere semnificativă a costurilor pentru eradicarea şi combaterea acestei maladii şi, implicit, pierderi economice majore.

Având în vedere aceste aspecte, preşedintele ANSVSA a solicitat şi a obţinut sprijinul mediului academic, în ceea ce priveşte revizuirea şi reactualizarea strategiei privind combaterea pestei porcine africane şi adaptarea acesteia la situaţia existentă.

Referitor la gestionarea focarului de gripă aviară H5N8, diagnosticat la păsări pe platforma zootehnică Seini din judeţul Maramureş, membrii Consiliului Ştiinţific au apreciat modul prompt în care ANSVSA a acţionat în conformitate cu legislaţia europeană şi naţională pentru combaterea focarului primar şi a celui secundar.

De asemenea, a fost prezentat modul de gestionare de către Comisia Europeană a situaţiei epidemiologice la nivel european, prin decizii de

37

restricţionare a zonelor în care evoluează gripa aviară în statele membre ale UE şi prin interdicţia totală a importului de păsări vii şi produse ale acestora, în cazul ţărilor terţe.

Referitor la subiectul monitorizării reziduurilor de pesticide identificate în fructele şi legumele provenite din import, statistica relevă că numai 1,66% din probe analizate au fost declarate neconforme (depăşiri ale limitelor maxime admise de reziduuri de pesticide). Procentul este sensibil mai mic decât media neconformităţilor la nivelul Uniunii Europene, care se situează la 4,1%.

Ultimul subiect dezbătut a fost consacrat necesităţii de identificare a unor modalităţi eficiente de colaborare directă între ANSVSA şi universităţile şi instituţiile de profil, în sensul organizării de sesiuni de instruire a medicilor veterinari din sectorul de stat şi a medicilor veterinari concesionari, în scopul de a fi permanent conectaţi la realitatea epidemiologică actuală.

În aces sens, preşedinte al ANSVSA a propus ca între autoritate şi universităţile / instituţiile de profil să fie incheiat un acord de colaborare, care să reprezinte cadrul juridic pentru funcţionarea de grupuri de experţi pe diferite tematici, precum epidemiologie, boli infecţioase, analiză de risc, igienă şi industrie alimentară, aspect cu care au fost de acord toţi membri Consiliului Stiinţific.

*Consiliul Ştiințific al ANSVSA este format din personalități recunoscute ale mediului academic, care acordă asistență tehnică și științifică, privind legislația națională și comunitară, în domeniile care au o influență directă sau indirectă asupra ariei de competență a Autorității.

ANSVSA: Aproximativ 1,66% din fructele și legumele din import conțin pesticide peste limita admisă SIMONA DAN 20 FEBRUARIE 2020

Monitorizarea reziduurilor de pesticide identificate în fructele şi legumele provenite din import, arată că 1,66% din probe analizate au fost declarate neconforme (depăşiri ale limitelor maxime admise de reziduuri de pesticide), potrivit datelor prezentate de conducerea Autorității Naţionale Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) în cadrul Comitetului Științific al instițuției.

38

https://fermierinromania.ro/author/lidia/

Procentul este sensibil mai mic decât media neconformităţilor la nivelul Uniunii Europene, care se situează la 4,1%.În cadrul întâlnirii au mai fost dezbătute probleme legate de combaterea Pestei Porcine Africane și a gripei aviare.

În privinţa Planului de eradicare a pestei porcine africane în populaţia de mistreţi din România au fost supuse dezbaterilor mai multe problematici legate de reducerea numărului de mistreţi, plata despagubirilor, ecarisarea teritoriului de mistreţii morţi, evoluţia focarelor de pestă porcina africană, situaţia complexelor de vânatoare, etc.

În urma celor discutate, s-a concluzionat că până în prezent, strategia pentru combaterea pestei porcine africane aprobată în anul 2018, care prevede ca mistreţii din zonele afectate să fie vânaţi în proporţie de 100%, respectiv reducerea efectivului la mai puțin de 0,5 mistreți/km2 în jurul zonelor afectate, nu s-a realizat. „La această dată în România numărul focarelor de pesta porcină africană şi zonelor în care trebuie impuse măsuri sunt în creştere, aspecte care vor determina o creştere semnificativă a costurilor pentru eradicarea şi combaterea acestei maladii şi, implicit, pierderi economice majore”, se arat[ ]ntr-un comunicat al ANSVSA.

Având în vedere aceste aspecte, preşedintele ANSVSA a solicitat şi a obţinut sprijinul mediului academic, în ceea ce priveşte revizuirea şi reactualizarea strategiei privind combaterea pestei porcine africane şi adaptarea acesteia la situaţia existentă.

Referitor la gestionarea focarului de gripă aviară H5N8, diagnosticat la păsări pe platforma zootehnică Seini din judeţul Maramureş, membrii Consiliului Ştiinţific au apreciat modul prompt în care ANSVSA a acţionat în conformitate cu legislaţia europeană şi naţională pentru combaterea focarului primar şi a celui secundar.

De asemenea, a fost prezentat modul de gestionare de către Comisia Europeană a situaţiei epidemiologice la nivel european, prin decizii de restricţionare a zonelor în care evoluează gripa aviară în statele membre ale UE şi prin interdicţia totală a importului de păsări vii şi produse ale acestora, în cazul ţărilor terţe.

ANSVSA: Sub 2% din fructele şi legumele importate conţin reziduuri de pesticide peste limita maximă Lidia Neagu in Biodiversitate 20 February 2020

39

https://www.green-report.ro/biodiversitate-3/

https://www.green-report.ro/author/lidia-neagu/

Monitorizarea reziduurilor de pesticide identificate în fructele şi legumele provenite din import arată că 1,66% din probele analizate au avut depăşiri ale limitelor maxime, sub media neconformităţilor înregistrate la nivelul Uniunii Europene, care se situează la 4,1%, anunţă Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA).“Referitor la subiectul monitorizării reziduurilor de pesticide identificate în fructele şi legumele provenite din import, statistica relevă că numai 1,66% din probe analizate au fost declarate neconforme (depăşiri ale limitelor maxime admise de reziduuri de pesticide). Procentul este sensibil mai mic decât media neconformităţilor la nivelul Uniunii Europene, care se situează la 4,1%”, se arată într-un comunicat al instituţiei.

Datele au fost prezentate în cadrul şedinţei Consiliului Ştiinţific din cadrul ANSVSA organizată pe 17 februarie. Scopul şedinţei a fost obţinerea unor opinii ştiinţifice cu privire la subiecte de interes pentru activitatea serviciilor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor de stat, pe baza cărora să se poată stabili strategia pe termen scurt şi mediu în domeniul sănătăţii animalelor şi a siguranţei alimentelor.

Principalele teme abordate în cadrul şedinţei au fost: strategia pentru combaterea pestei porcine africane, gestionarea focarelor de gripa aviară din Maramureş, monitorizarea reziduurilor de pesticide identificate în fructele şi legumele provenite din import şi identificarea unor modalităţi eficiente de colaborare directă între ANSVSA şi universităţile sau instituţiile de profil.Consiliul Ştiințific al ANSVSA este format din personalități recunoscute ale mediului academic, care acordă asistență tehnică și științifică, privind legislația națională și comunitară, în domeniile care au o influență directă sau indirectă asupra ariei de competență a Autorității.

Oros, despre pesticidele din rosii: “Niciun risc pentru consumatori” In feb. 20, 2020

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a declarat că, în România, există două laboratoare care analizează dacă legumele sunt contaminate cu pesticide, și că, din rapoartele oficiale din anul 2019, rezultă că un singur lot de tomate avea concentrația de pesticide peste limita admisă. Aceste tomate au fost descoperite în urma

40

analizelor efectuate în laboratorul central din București, a spus Adrian Oros.

”Laboratorul central a făcut 419 determinări, din care 192, adică 46 la sută, au conținut de pesticide în limitele maxime admise. Asta înseamnă că nu prezintă nici un risc pentru consumatori. Doar una din aceste probe, repet, una din aceste 192 de probe a depășit limitele maxime admise. Asta înseamnă că tomatele respective – pentru că era vorba de tomate – au fost retrase de la comercializare. Iar 227 de probe, reprezentând 54 la sută, nu au avut reziduuri de pesticide”, a spus Adrian Oros.

Adrian Oros a adăugat că în laboratorul care funcționează în Satu Mare nu a fost descoperit nici un lot de legume care să aibă reziduuri de pesticide.

”Din 256 de probe, 81 dintre acestea, adică 31,6 la sută, au avut reziduuri de pesticide, dar fără a depăși limitele maxime admise. Adică nu prezintă risc pentru consumatori. Și 176 dintre ele, adică 68,36 la sută, nu au prezentat reziduurile de pesticide”, a mai spus ministrul Agriculturii, pentru RFI.ro.

Reacția ministrului vine în contextul în care în ultimele zile, în mass-media au apărut mai multe articole care arată că legumele vândute în România ar fi contaminate cu pesticide.

MINISTRUL OROS: INTERMEDIARII, SINGURII CÂȘTIGĂTORI AI SUBVENȚIEI LA LÂNĂ! Agroinfo 20 februarie 2020 - AGROINFO.RO Intermediarii sau samsarii au fost singurii care au scos profit din subvenția la lâna de oaie, a declarat ministrul desemnat la Agricultură, Adrian Oros, la audierile, ținute miercuri, în Parlamentul României. Ajutorul de minimis de 2 lei pe kilogramul de lână pe an ar fi trebuit să ajungă în buzunarele crescătorilor de ovine, dar Programul Lâna a lăsat loc unor afaceri înflorite la limita legii.

Legat de Programul Lâna, în 2019 a fost mai slab accesat de către beneficiari și am identificat foarte mari nereguli în acest program, din păcate. Ce se întâmplă? Aici au câștigat doar intermediarii, care colectează lână doar scriptic și percep, culmea, de le fermieri între 200 și 400 de lei pe tonă de lână pe care o trec în carnetele de comercializare a acestora, pe care aceștia le depun la DAJ-uri (direcții agricole județene n.r.) pentru a lua ajutorul de minimis. Și dacă ne uităm și facem un calcul, ne uităm pe balanța de anul trecut, noi, ca țară, am export 7.795 de tone de lână, în valoare de 3 milioane de euro. Dacă înmulțim cele 7.000 de tone cu 2 lei subvenția, vom vedea că subvenția a fost mai mare cu 150 de euro.

41


Deci, subvenția a fost mai mare decât prețul la care s-a vândut lâna în exterior. Deci, practic, noi am exportat toată subvenția. Singurii care au câștigat, au fost acești intermediari. Și am importat, sigur, lână prelucrată, 370 de tone, cu un 1,6 milioane de euro. Dar ce este interesant? În aceste rapoarte de control s-a observat că fermierii, sau unii fermieri, aveau producții pe cap de oaie până la 36 de kilograme de lână. De aceea am impus, în acest program, un maxim de 4 kilograme de lână, a spus ieri, 19 februarie 2020, ministrul Adrian Oros, în Parlament.

De ajutorul de minimis la lână beneficiază crescătorii de ovine înscriși în Programul de ajutor de minimis pentru lână, gestionat de direcțiile agricole, și care fac dovada cu acte, facturi sau file din carnetul de comercializare, că au vândut lâna oilor. Cuantumul ajutorului pe an este de 2 lei/kg de lână comercializată. Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a anunțat că subvenția la lână nu se va mai acorda decât pentru o cantitate de maxim 4 kilograme de lână recoltate de la o oaie cu scopul de a stopa fraudarea banilor.

Ministrul desemnat la Agricultură, Adrian Oros, a fost avizat favorabil miercuri, 19 februarie 2020, de comisiile de specialitate reunite ale Parlamentului.

……………………….

LEGISLATIV

Legislaţie românească

Hotărârea nr. 830/2016 pentru aprobarea Programului naţional de supraveghere, prevenire şi control al pestei porcine africane, precum şi pentru completarea unor acte normative, Guvernul României Modificat de HG 90/2020 la 19.02.2020

Legislaţie europeană

Regulamentul de punere în aplicare nr. 229/2020 privind autorizarea L-triptofanului ca aditiv pentru hrana tuturor speciilor de animale (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 47 din 20.02.2020. A intrat în vigoare la 20.02.2020

Regulamentul nr. 231/2020 de modificare a Regulamentului (UE) 2018/1977 al Consiliului privind deschiderea şi modul de gestionare a unor contingente tarifare autonome ale Uniunii pentru anumite produse

42

http://lege5.ro/App/Document/gm3dcojwgi4q/regulamentul-nr-231-2020-de-modificare-a-regulamentului-ue-2018-1977-al-consiliului-privind-deschiderea-si-modul-de-gestionare-a-unor-contingente-tarifare-autonome-ale-uniunii-pentru-anumite-produse-p?newsletter=1


http://lege5.ro/JurnalOficial/jurgq2dcmjsgeya/jurnalul-oficial-al-uniunii-europene-nr-47-20-02-2020?numar=47&d=20-02-2020&newsletter=1

http://lege5.ro/App/Document/gm3dcojyga4a/regulamentul-de-punere-in-aplicare-nr-229-2020-privind-autorizarea-l-triptofanului-ca-aditiv-pentru-hrana-tuturor-speciilor-de-animale-text-cu-relevanta-pentru-see?newsletter=1



http://lege5.ro/App/Document/gm3dcnzshaza/hotararea-nr-90-2020-privind-organizarea-si-functionarea-ministerului-transporturilor-infrastructurii-si-comunicatiilor?newsletter=1

http://lege5.ro/App/TrackChanges/geztkmbqgm3a?type=1&by=gm3dcnzshaza&d=19.02.2020&newsletter=1

http://lege5.ro/App/Document/geztkmbqgm3a/hotararea-nr-830-2016-pentru-aprobarea-programului-national-de-supraveghere-prevenire-si-control-al-pestei-porcine-africane-precum-si-pentru-completarea-unor-acte-normative?newsletter=1



pescăreşti pentru perioada 2019-2020, Consiliul Uniunii Europene Publicat în JOCE nr. 47 din 20.02.2020. A intrat în vigoare la 20.02.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 230/2020 de deschidere a unei anchete privind posibila eludare a măsurilor antidumping instituite prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/83 referitor la importurile de glutamat monosodic originar din Republica Populară Chineză şi de supunere a acestor importuri la înregistrare, Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 47 din 20.02.2020. A intrat în vigoare la 20.02.2020

………………….

INTERNE

"Pact Pentru Agricultură şi Progres" între Pro Agro şi LAPAR A.M. Companii / 20 februarie

Federaţia Naţională a Producătorilor din Agricultură, Industria Alimentară şi Servicii Conexe din România - Pro Agro şi Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România - LAPAR au semnat un Acord de Colaborare Inter-Organizaţională intitulat "Pactul Pentru Agricultură şi Progres", în vederea obţinerii unui consens naţional la nivelul organizaţiilor reprezentative din sectoarele agricol, alimentar şi al serviciilor conexe, informează Agerpres.

"Acest demers important va permite promovarea în mod unitar, în contextul european, priorităţile strategice naţionale în conformitate cu interesele fermierilor din România. Considerăm că este în responsabilitatea noastră să găsim soluţii pentru revitalizarea cooperării mediului asociativ în contextul preconizatelor schimbări la nivelul Politicii Agricole Comune şi implicit naţionale", transmite Federaţia Pro Agro.

43

https://www.bursa.ro/companii-afaceri


http://lege5.ro/App/Document/gm3dcojxhe3a/regulamentul-de-punere-in-aplicare-nr-230-2020-de-deschidere-a-unei-anchete-privind-posibila-eludare-a-masurilor-antidumping-instituite-prin-regulamentul-de-punere-in-aplicare-ue-2015-83-referitor-la-?newsletter=1





Principalele obiective asumate de cele două organizaţii vizează: susţinerea reciprocă pentru realizarea obiectivelor asumate, în interesul fermierilor, participarea activă în grupurile de lucru COPA-COGECA (cea mai importantă structură a fermierilor şi a cooperativelor agricole din UE, reprezentând 22 de milioane de fermieri); reprezentarea şi susţinerea comună a intereselor membrilor în cadrul Planului Naţional Strategic - PAC 2021-2027 şi participarea în Comitetul de Monitorizare al viitorului PNDR.

Cadrul acordului nu presupune înfiinţarea unei noi entităţi cu personalitate juridică, nu are o durată determinată de funcţionare, fără ingerinţe privind funcţionarea statutară, actuală şi asigură entităţilor partenere drepturi egale în luarea deciziilor, precizează Pro Agro.

De asemenea, acordul permite aderarea altor organizaţii ce promovează obiective şi interese comune.

PRO AGRO și LAPAR – ACORD DE COLABORARE! Liderii fermierilor și-au dat mâna pentru PAC 2021-2027! agrointeligenta.ro - 19 februarie 2020

Premieră în agricultura românească! Cele două organizații reprezentative care activează în sprijinul fermierilor din România, respectiv Federația Națională a Producătorilor din Agricultură, Industria Alimentară și Servicii Conexe din România ”PRO AGRO” și Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România – LAPAR au decis semnarea unui Acord de Colaborare Inter-Organizațională intitulat ,,PACTUL PENTRU AGRICULTURĂ ȘI PROGRES”.

”Prin acest parteneriat se realizează pași importanți în obținerea unui consens național la nivelul organizațiilor reprezentative din sectoarele agricol, alimentar și al serviciilor conexe. Acest demers important va permite promovarea în mod unitar, în contextul european, prioritățile strategice naționale în conformitate cu interesele fermierilor din România. Considerăm că este în responsabilitatea noastră să găsim soluții pentru revitalizarea cooperării mediului asociativ în contextul preconizatelor schimbări la nivelul Politicii Agricole Comune și implicit naționale”, se arată într-un comunicat de presă remis în premieră către Agrointeligența –

44

AGROINTEL.RO.

Principalele obiective asumate de către cele două organizații în data de 19.02.2020, în ședința comună din București vizează:

– Susținerea reciprocă pentru realizarea obiectivelor asumate, în interesul fermierilor, participare activă în grupurile de lucru COPA-COGECA (cea mai importantă structură a fermierilor și a cooperativelor agricole din UE, reprezentând 22 de milioane de fermieri);

– Reprezentarea și susținerea comună a intereselor membrilor în cadrul Planului Național Strategic – PAC 2021-2027 și participarea în Comitetul de Monitorizare al viitorului PNDR.

”Cadrul acordului nu presupune înființarea unei noi entități cu personalitate juridică, nu are o durată determinată de funcționare, fără ingerințe privind funcționarea statutară, actuală și asigură entităților partenere drepturi egale în luarea deciziilor. De asemenea, acordul permite aderarea altor Organizații ce promovează obiective și interese comune”, se mai arată în comunicarea comună a celor două principale organizații de fermieri din România.

Acordul dintre PRO AGRO și LAPAR a fost semnat și parafat de către cei doi lideri de organizație: președintele Federației Naționale PRO AGRO, Ionel Arion, și președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Nicu Vasile.

O mare fermă din România, lichidată complet! Ultimii 42.000 de porci vor fi uciși din cauza pestei porcine africane! Angelica Lefter - 19 februarie 2020 13:46

45

O mare fermă din România a fost lichidată complet din cauza pestei porcine africane. În ciuda faptului că exploatația este dotată cu cele mai moderne sisteme de biosecuritate, virusul a pătruns și în unitatea unde se aflau ultimele 42.000 de suine înregistrate la ferma DanBred din județul Argeș. Anterior, în luna octombrie anul trecut, tot în această fermă au fost lichidate 20.000 de capete de suine.

Ultima exploatație ce mai rămăsese funcțională din cadrul societății argeșene DanBred va fi lichidată de porci. La fel ca în octombrie 2019, și acum este vorba despre virusul PPA, specialiștii fiind de-a dreptul șocați de veste. Exploatația argeșeană este o veritabilă ”farmacie”: nu se intră în unitate fără un control strict, fără un duș complet și fără schimburi noi de haine.

Oficial, prefectul județului, Emanuel Soare a confirmat că în următoarea perioadă, aproximativ 42.000 de porci vor fi uciși și îngropați de autoritățile competente deoarece rezultatele analizelor de laborator au confirmat, marți, 18 februarie, existența virusului și la cea de-a treia exploatație comercială a acestei societăți.

Centrul Local de Combatere a Bolilor la Animale s-a întrunit pentru a adopta planul de măsuri specific situației de față. Toți porcii din exploatație urmează să fie sacrificați și neutralizați prin îngropare.

Agrointeligenta.ro – AGROINTEL a prezentat în octombrie 2019 situația critică din alte două ferme DanBred unde, din cauza virusului de Pestă Porcină Africană (PPA), 20.000 de porci au fost uciși și îngropați.

Grupul DanBred Argeș include una dintre cele mai mari ferme de reproducție de suine din România. Membră în cadrul rețelei de de agenți a brandului danez DanBred, exploatația a fost înființată în anul 2004 de către doi dintre crescătorii de porci ai geneticii DanBred, Martin Agerskov și Laurids Søndergaard, împreună cu doi parteneri români, Ionel Chiriac și Nicu Benta.

Toți patru, aveau o vastă experiență acumulată în cadrul fermelor Munkbro și Marslund din Danemarca și au decis să își unească forțele și să înființeze în România propria fermă de reproductie, creștere și îngrășare suine.

În 2018, fermele DanBred din România înregistrau un efectiv de 3.000 de scroafe cu plan de dublare a efectivului până la 6.000 de scroafe și erau recunoscute pentru măsurile foarte stricte de biosecuritate impuse în perimetrul unităților. Cu toate acestea, activitatea a fost perturbată

46

iremediabil de apariția virusului Pestei Porcine Africane, care a reușit să distrugă în 2020 și ultima exploatație de suine a DanBred în țara nostră.


A mizat pe catina, iar afacerea ii merge struna! O initiativa bio (video) In feb. 20, 2020

Cătina, o afacere de succes! Subiectul a fost discutat de mai multe ori aici, pe platforma AGRO TV. Revenim cu această cultură de cătină, înființată de această dată în județul Tulcea. Vă prezentăm un reportaj despre o inițiativă bio, care ocupă 3 hectare, iar fermierul își vinde producția printr-o cooperativă agricolă care a reușit să încheie mai multe contracte cu procesatorii de cătină.

https://youtu.be/WeL67HNMV6s

Mare ferma din Romania, distrusa total! Zeci de mii de animale vor fi ucise In feb. 20, 2020 Pesta porcină face ravagii la fermele DanBred Argeș, din comuna Slobozia. A fost afectată și ultima exploatație comecială a societății. Reamintim că pesta porcină a fost confirmată la două dintre fermele danezilor de la DanBred, încă din noiembrie 2019. Peste 29.000 de porci au fost atunci uciși și îngropați, transmite publicația Obiectiv de Argeș.

47

https://ziarobiectiv.ro/

Pesta porcină a fost confirmată ieri, 18 februarie, și în cea de-a treia exploatație comercială, cea mai mare a societății DanBred Argeș. Circa 42.000 de porci vor fi uciși și îngropați de autoritățile competente, în perioada următoare.

Rezultatele analizelor de laborator au confirmat, marți, existența virusului și la cea de-a treia exploatație comercială a acestei societăți. Centrul Local de Combatere a Bolilor la Animale s-a întrunit astăzi pentru a adopta planul de măsuri specific situației de față. Toți porcii din exploatație urmează să fie sacrificați și neutralizați prin îngropare.

Odată cu acest lucru și activitatea societății a fost grav afectată! Rămâne de văzut ce măsuri vor lua reprezentanții DanBred Argeș.

Ionuţ Cioranu: Oilor le-a mai rămas… asfaltul Paula CIUPAG 20 februarie 2020 - Pentru prima oară în România, tinerii fermieri vor beneficia de o lege, veche ce-i drept dar neaplicată. Modificările Legii 268/2001, promulgate de preşedintele României, Klaus Iohannis, în noiembrie 2016 includ şi atribuirea directă de teren tinerilor cu vârsta de până-n 40 de ani.

Ce spune Legea? „Concesionarea sau arendarea terenurilor cu destinaţie agricolă, libere de contract, în suprafaţă maximă de 50 de hectare, aparţinând domeniului public şi privat al statului, aflate în administrarea Agenţiei Domeniilor Statului, prin atribuire directă, tinerilor de până la 40 de ani, absolvenţi ai învăţământului de profil, în vederea înfiinţării de ferme; în situaţia în care suprafeţele de terenuri disponibile sunt mai mici decât cele solicitate, se aplică procedura concurenţială reglementată de prezenta lege“.Ministrul actual al Agriculturii, Adrian Oroş (la acea dată interimar) a anunţat recent că LEGEA SE APLICĂ! Ce se întâmplă în realitate? Ne spune Ionuţ Cioranu, tânăr crescător de oi din judeţul Arad.

Uite terenul, nu e terenul!Agenţia Domeniilor Statului (ADS) are propria lege? Cel puţin… aşa pare. Ionuţ ne-a povestit cum i-a fost “suflat” terenul aflat chiar în vecinătatea fermei familiei.“La noi, în judeţul Arad, ADS-ul a fost condus cu pumn de fier de fostul director. Agenţia are o parcelă de 40 de hectare de teren la o distanţă de maxim 500 de metri de ferma mea. Această parcelă era lucrată de un vecin român. Noi, naţionalişti fiind, şi prieteni cu vecinii, pentru că el lucra, apoi mâncau animalele mele de pe parcelă până începea iar lucrările şi tot aşa, ne înţelegeam. Până când, în vara anului trecut, am auzit că se întâmplă ceva, am fost la domn director al ADS şi i-am spus că vrem să concesionăm noi terenul, dacă renunţă vecinul. Răspunsul lui a fost: Staţi în banca voastră că

48

https://www.revista-ferma.ro/autori/paula-ciupag

terenul ăla nu e pentru voi, îl lucrez eu! Ei bine, acum am aflat că terenul a fost dat unui cetăţean italian. Şi domn-director… după ce a dat terenul şi-a dat imediat demisia. L-a sunat tata şi l-a întrebat de ce a făcut asta. A răspuns cinic: Nu mă mai interesează, eu nu mai lucrez la ADS!", ne-a povestit Ionuţ Cioranu.

Licitaţie cu un singur participantTânărul fermier nu este supărat pentru că a pierdut terenul, ci pentru felul în care l-a pierdut, dar şi pentru că l-a câştigat, în mod suspect, un cetăţean străin. „Dacă băiatul care l-a avut îl primea în continuare nu era nicio problemă. Este român de-al meu, am crescut poartă-n poartă. Dar nu pot accepta ca un cetăţean străin, prin mijloace obscure, să lucreze gard în gard cu mine. Adică să lucreze teren românesc lângă ferma mea, nu pot accepta niciodată!”, a adăugat el. Despre licitaţia pentru terenul acesta informarea s-a făcut înainte cu o zi, online. Iar participantul la licitaţie a fost unui singur – italianul. Deşi directorul ADS ştia de interesul familiei Cioranu pentru teren, nu i-a înştiinţat. “Italianul mi-a spus că el nu are ce să facă, dacă noi nu suntem informaţi… mi-a râs în faţă. Dacă ar fi fost o licitaţie corectă şi nu aş fi avut bani suficienţi pentru teren, dacă el – italian sau nu – ar fi avut bani mai mulţi decât mine, asta era, jos pălăria… dar aşa? Şi nu pot să spun că aş fi avut bani sau că am bani, dar sincer, 40 de hectare lângă ferma ta, trebuie să fii nebun ca să nu faci tot ce poţi, te împrumuţi şi tot le iei. Acum sunt sigur că terenul îi este dat deja, pentru că a făcut şi demersurile la primărie ca să primească subvenţie pe el”, a adăugat cu amărăciune vădită Ionuţ.

Vreau să se aplice legea...Tânărul spune că nu vrea scandal, el cere doar să se aplice Legea 268/2001, cu modificările din 2016, care le dă dreptul lor, tinerilor fermieri la aceste terenuri. Aşa că, după declaraţiile actualului ministru, a mers din nou la ADS Arad. “Doamna de acolo mi-a spus că nu ştie de nicio lege, nicio normă şi că nici măcar nu se ştie dacă se va pune în aplicaţie… Noi vrem să face ceva la noi în ţară, dar ni se dă cu bâta-n cap! Este o mafie a terenurilor care guvernează tot! Legea care ne dă dreptul nouă, tinerilor fermieri, să primim pământul ADS a fost dată în anul 2016. Dacă nu ar fi legea aceasta nu mi-ar fi aşa ciudă, dar există o lege. Eu acum, nu mai pot face nimic

49

pentru a primi terenul respectiv, decât dacă legea se aplică şi terenul mi se va retroceda. Pentru asta m-am înscris şi în audienţă la domnul ministru al agriculturii. Dacă nici cu legea-n mână nu ne vor da terenurile nouă, tinerilor fermieri, înseamnă că suntem fii ploii şi eu vând tot! Este singura mea speranţă, singura modalitate prin care aş putea să mai ajung la terenul respectiv sau la orice altă palmă de pământ… Norocul lor este că în perioada asta fată oile şi nu le putem lua să le ducem în faţă la primărie, la prefectură, că nu se mai dădea terenul”, spune hătărât oierul arădean.

Transparenţa e doar un cuvântDin păcate nu avem transparenţă în ceea ce priveşte tranzacţiile sau concesiunile de terenuri, constată Ionuţ. “Nu ştim cu cât s-a dat un teren, cui şi când s-a dat. Nu se face nimic public. Pe site-ul ADS la secţiunea transparenţă decizională sunt trecute nişte aberaţii, nu ce ne interesează pe noi. Noi nici nu ştim cine sunt vecinii noştri, abia când a venit topometristul să măsoare terenul pentru că era pus în vânzare, am aflat proprietarul”, argumentează el.

Românul se vinde pe un pumn de bani...Ionuţ Cioranu este un patriot şi un naţionalist convins. Îi pare rău de fiecare bucăţică de pământ înstrăinată şi spune că, după tot ce s-a întâmplat în ţară în ultimii ani, oilor le-a mai rămas… asfaltul. “Parcela de care vorbesc este pământul pe care eu am crescut de la vârsta de doi ani, de când a pus tata primul stâlp al stânii noastre aici. Eu şi tata avem împreună 1.200 de oi, dintre care puţin peste 400 sunt ale mele. Eu nu am gram de teren, dacă nu ar fi tata cu arendele pe care le are de 15-20 de ani, eu nu aş avea unde să-mi ţin oile. Primăria Arad nu mai are niciun petec de păşune, tot ce nu e trecut în intravilan este retrocedat căte X şi Y din alte judeţe. Dar ce mă doare cel mai tare este faptul că eu, fermier român, născut şi crescut aici, am mai puţine drepturi decât un cetăţean străin. Noi am fost în Spania şi cu mari insistenţe şi rugăminţi am putut cumpăra nişte oi de elită, spaniolii au vrut să ne dea doar din cele trimise la sacrificare. Nu ar fi dat nicicum din bunul lor, din elita lor, pe când românul se vinde pe un pumn de bani...“, concluzionează Ionuţ Cioranu.

50

Oaia, fără punctaj în proiecteO altă problemă deosebit de importantă semnalată de Ionuţ Cioranu este faptul că proiectele de dezvoltare în domeniul agricol care au ca principală activitate oieritul sunt din start declarate neeligibile. “La ora actuală, dacă vrei să depui un proiect pe fonduri europene cu activitate în oierit nu ai nicio şansă pentru aprobare. De ce? Pentru că oaia nu are punctaj. Cui datorăm asta? Tot băieţilor deştepţi, care după ce s-au dat subvenţii de la UE au apărut ciobani peste noapte, a fost un boom în oierit, un moment în care efectivele au crescut brusc şi cei de la Bruxelles au considerat că oaia este o afacere extrem de profitabilă, aşa încât au exclus-o de la punctaj pe proiecte. Un proiect care are doar oaia în vedere, este respins. Ni se spune că fără vaci sau cultură mare nu avem şanse. Recent, eu am investit 70.000 de euro într-un sălaj pentru oi, dacă puteam depune proiect aş fi investit dublu, aş fi mărit efectivul, aş fi creat locuri de muncă şi, evident, aş fi cotizat mai mult la stat. Dar aşa? Cine nu ar vrea să-şi modernizeze ferma, să crească, să se dezvolte… dar statul român nu face decât să ne pună beţe-n roate!” , spune tânărul oier.

Misiune ratată pentru ANSVSA în problema pestei porcine africane. Porcii mistreți din zona focarelor nu au fost uciși Planul ANSVSA din 2018 de a ucide toți porcii mistreți din zonele afectate de pesta porcină africană a eșuat. Efectele se văd în apariția de noi focare la porcii sălbatici, dar și în cadrul fermelor comerciale. Autoritatea avertizează asupra costurilor în creștere. 20 feb, 2020 | Alina Stanciu | ECONOMICA.net

Strategia gândită de ANSVSA în 2018 cu scopul de a eradica pesta porcină africană a eșuat, anunță chiar Autoritatea care a convocat un Consiliu Științific pentru a analiza situația.

Instituția a decis atunci ca toți mistreții din zonele afectate să fie vânaţi, iar în jurul zonelor afectate să rămână mai puțin de 0,5 mistreți pe kilometrul pătrat, ceea ce "nu s-a realizat". "La această dată în România numărul focarelor de pesta porcină africană şi zonelor în care trebuie impuse măsuri sunt în creştere, aspecte care vor determina o creştere semnificativă a costurilor pentru eradicarea şi combaterea acestei maladii şi, implicit, pierderi economice majore", anunță un comunicat al Autorității. ADVERTISING De altfel, instituția a solicitat şi a obţinut sprijinul mediului

51

academic, în ceea ce priveşte revizuirea şi reactualizarea strategiei privind combaterea pestei porcine africane şi adaptarea acesteia la situaţia existentă.

Totodată, după cum a scris ECONOMICA.NET, Comisia Europeană pregătește o misiune în România pe această temă. Potrivit unui raportului de audit realizat de specialiștii Comisie Europene în 2019, continuarea circulației virusului PPA în rândul populației de mistreți reprezintă o amenințare continuă la adresa producției interne de porcine în țară. Evoluție negativă România are cel mai mare număr de focare de pestă porcină africană la porcii domestici din UE (125 în data de 17 februarie) și al treilea cel mai mare număr de focare la porcii mistreți (236), iar situația nu pare a se rezolva prea curând.

În data de 19 februarie s-a confirmat prezența virusului PPA la cea de-a treia fermă din localitatea Slobozia din județul Argeș. Aceasta după ce, anul trecut, la alte două ferme din localitate au fost sacrificați cel puțin 29.000 de porci. Conform ultimei statistici a ANSVSA, ce datează din 13 februarie, PPA evoluează în 243 de localități din 24 de județe, cu un număr de 530 de focare (dintre care 5 focare în exploatații comerciale și 2 focare în exploatații de tip A). În 11 județe au fost diagnosticate doar cazuri la mistreți. De la prima semnalare a prezenței virusului PPA în România, pe data de 31 iulie 2017, și până în prezent, au fost eliminați 577.307 porci afectați de boală și au fost diagnosticate 3.011 de cazuri la mistreți.

INDUSTRIE ALIMENTARA

Gustul romanesc cucereste lumea: Magiunul de Prune Topoloveni In feb. 20, 2020

În cel de-al 28-lea an de la înființarea SONIMPEX TOPOLOVENI, începem promovarea Magiunului de Prune Topoloveni în Emiratele Arabe și Vietnam cu

52

https://i2.wp.com/agro-tv.ro/wp-content/uploads/2020/02/magiun-de-prune.jpg?fit=2048,1536

fonduri europene în valoare de 775.000 euro. Ca membri ai Patronatului Romconserv vom participa la târguri și expoziții în Japonia, America și Brazilia.

Continuăm astfel să prezentăm în toată lumea tradiția gastronomică românească. Pe parcursul celor 28 de ani am reușit să fim un exemplu pozitiv pentru producătorii români onești și de anduranță față de nedreptățile cu care ne confruntăm. Suntem printre primele societăți cu capital 100% românesc căreia i s-a acordat Titlul de Furnizor al Casei Regale a României. La nivel național suntem premiați de bănci, mass-media, primăria Topoloveni, județul Argeș

Ne mândrim cu faptul că la nivel european am deschis drumul la Institutul Internațional de Gust și Calitate de la Bruxelles, ca firmă 100 % românească, unde am primit 2 Stele Michelin – din maxim 3-la Monde Selection, tot din Bruxelles, unde am fost medaliați cu bronz și argint pentru Dulceața fără zahăr adăugat sau aditivi, dulceață obținută conform unui brevet internațional de invenție. Faptul că în fabrica noastră nu folosim zahăr adăugat sau aditivi, în niciun produs, ne clasifică în topul celor mai bune unități de producție din industria alimentară. Am reușit astfel să avem ca scop suprem sănătatea consumatorilor.

Datorită acestor realizări pe plan național și internațional, MADR ne-a înregistrat la OSIM cu numărul 1 în Registrul Național al denumirilor de origine protejată, ca produs tradițional – Magiun prune Topoloveni – încă din 2009. Înregistrarea a fost prima etapă pentru recunoașterea la nivelul Uniunii Europene prin sistemul de calitate european al indicațiilor geografice, ca Indicaţie Geografică Protejată, din 7 aprilie 2011.

Timp de 5 ani am fost singurii producători români din industria alimentară cu o recunoaștere europeană în sistemul de calitate, între cei 1500 producători europeni.

Prin recunoașterea europeană am accesat fonduri europene pentru promovarea tradiționalului, unicului și autenticului Magiun de prune Topoloveni în Norvegia, Elveția, Rusia, America, Emiratele Arabe Unite, iar acum în Vietnam și din nou UAE.

Am fost plăcut surprinși de faptul că am fost protejați cu Indicaţia Geografică Protejată, în Canada și Japonia de Comisia Europeană. Recunoașterea eforturilor noastre pentru a obține protecție, atât pentru produs cât și pentru toponimul Topoloveni, au condus la realizarea unui film

53

de 30 de secunde, video care a obținut 2.7 milioane vizualizări la nivelul Uniunii Europene.

Magiunul de prune Topoloveni a reprezentat un cadou prețios oferit de Președinția României, Guvernul României, Senat sau Parlament. Aceste Instituții l-au recunoscut ca Brand al României.

Ar fi fost foarte bine să ni se asigure protecția la nivelul instituțiilor naționale acreditate în acest sens.

Vânzarea fostei fabrici Nestlé din Timişoara ar putea fi semnată în următoarele luni. „Fabrica poate fi folosită şi ca o soluţie de depozitare temporară sau ca centru de distribuţie pentru firme de curierat, pentru a asigura livrări rapide în oraş“ Bogdan Alecu 19.02.2020, 20:23 228

Nestlé urmează să vândă fosta fabrică din Timişoara, pe care a închis-o în luna mai a anului trecut, iar compania de consultanţă imobiliară Colliers International a fost desemnată pentru a atrage un nou investitor în zonă.

„Este posibil ca vânzarea să aibă loc în lunile următoare, avem deja semnale încurajatoare din piaţă, iar discuţiile sunt deschise către potenţiali investitori interesaţi. Spaţiul este ideal pentru producţie uşoară, eventual alimentară, iar suprafaţa mare de birouri poate fi transformată în laboratoare, spre exemplu, în funcţie de cerinţele investitorilor. Fabrica poate fi folosită şi ca o soluţie de depozitare temporară sau ca centru de distribuţie pentru firme de curierat, pentru a asigura livrări rapide în oraş. De asemenea, poate fi uşor acomodată o producţie de componente auto, asamblare", explică Laurenţiu Duică, Partner & Head of Industrial Agency în cadrul Colliers International România.

Antreprenori locali. Lăptăria cu Caimac: Exporturile sunt o prioritate. Lucrăm la un nume internaţional. „Polonia exportă produse agro-alimentare de 24 de miliarde de euro anual, iar noi exportăm de 60 de ori mai puţin. Avem potenţial să ajungem Polonia din urmă.“ Mădălina Panaete 20.02.2020,

54

https://www.zf.ro/autor/madalina-panaete

https://www.zf.ro/autor/madalina-panaete

https://www.zf.ro/autor/bogdan-alecu

Adrian Cocan, general manager Lăptăria cu Caimac

Lăptăria cu Caimac, brand de lactate lansat în 2018 de familia care de-ţine Agroserv Măriuţa, una dintre cele mai mari ferme de vaci de lapte de pe plan local, a avut în 2019 vânzări de peste 4,17 milioane de euro, faţă de circa 550.000 de euro în lunile de funcţionare din 2018, conform informaţiilor furnizate de companie.

În 2020, brandul ţinteşte afaceri de 13,5 mil. euro, extinderea pe pieţele externe şi creşterea prezenţei în România.

„În 2019 am reuşit o creştere exponenţială a distribuţiei. Dacă la finalul anu-lui 2018 Lăptăria cu Caimac era prezent în 178 de magazine, anul trecut am ajuns să fim prezenţi în peste 1.600 de magazine în aproape ţara“, a declarat pentru ZF Adrian Cocan, general manager al Lăptăriei cu Caimac.

Brandul este produs în fabrica din Drăgoeşti, jud. Ilfov, care are şase linii de producţie, cu o capacitate de 72.300 de litri de lapte pe zi.

Fabrica a fost ridicată în urma unei investiţii de peste 5 milioane de euro.

„Anul acesta exporturile sunt o prioritate. Am purtat mai multe discuţii cu buyeri, reţele de magazine şi companii de logistică din afara ţării şi o să avem în continuare. Lucrăm şi la un nume internaţional pentru Lăptăria cu Caimac“, a mai spus Adrian Cocan. El consideră că potenţialul produselor agro-alimentare româneşti este foarte mare.

De asemenea, Lăptăria cu Caimac vrea să se împrumute la bursa de la Bucureşti cu până la 3 milioane de euro printr-o emisiune de obligaţiuni, despre care Adrian Cocan spune că va susţine dezvoltarea companiei în anii ce urmează.

Deloitte: Răspunsul sectorului materiilor prime la cererea consumatorilor de lactate Mircea Demeter joi, 20 februarie, 2020

55

În timp ce sectorul produselor lactate se confruntă în prezent cu o serie de provocări, tendințele favorabile pe termen lung indicate de consumatori și tehnologiile de dezvoltare oferă o serie de oportunități. Însă, alături de acestea, domeniul materiilor prime utilizate în industria laptelui trebuie să se alinieze pieței. Iată că Deloitte s-a aplecat asupra relației dintre piață și materii prime, și, în studiul cu titlul ”Trends and opportunities in Global Dairy Sector”, analizează aceste provocări și oportunități la nivel de fermier, procesator și vânzător.

Fermieri, procesatori, comercianți La nivel de fermieri, tehnologiile emergente și digitalizarea agrozootehniei le oferă acestora potențialul de a obține informații cuantificabile, pentru a măsura și monitoriza continuu operațiunile fermei și pentru a reacționa în consecință. Fermierii care pot completa aceste tehnologii cu practici operaționale și comerciale adecvate, ar putea vedea că rentabilitatea crește semnificativ. Aceste tehnologii pot ajuta, de asemenea, fermierii să extindă producția într-un mod rentabil și durabil, fapt care este deosebit de important în perioada volatilă post-Brexit. Din perspectiva procesatorilor, evoluția tendințelor consumatorilor, cum ar fi cererea de produse sănătoase și ”etichetă curată”, cererea crescută de alimente funcționale și creșterea consumului de proteine vor determina inovația în acest sector și, mai ales, în cel al materiilor prime. Deși având capacități tehnologice puternice, este esențial pentru producătorii de ingrediente, aditivi și alte materii prime pentru lactate, altele decât laptele, desigur, dar și pentru procesatori, să profite de aceste tendințe, dar asta nu este suficient. Capacitatea de a identifica și exploata informațiile consumatorilor de pe piețele locale este, de asemenea, vitală, în generarea unei valori sporite pentru consumatori și fabricarea de produse cu marjă mai mare. Aceste produse trebuie, de asemenea, livrate într-un mod sigur. Industria produselor lactate a cunoscut o serie de scandaluri, iar firmele trebuie să ia măsuri pentru a se asigura că lanțurile de aprovizionare ale acestora sunt cât mai sigure posibil, pentru a menține încrederea clienților. Noile tehnologii, cum

56

http://www.meat-milk.ro/wp-content/uploads/2020/02/delap.jpg

ar fi data-blockchain, distribuit tuturor și accesibil public, ar putea fi utilizate pentru a urmări ceea ce intră într-un produs și cine îl gestionează pe parcurs. Comercianții sunt primii cxare au semnale din partea consumatorilor. O serie de tendințe, cum ar fi creșterea unei culturi a gustărilor, consumul mai mare de produse alimentare în afara casei și creșterea cumpărăturilor online și mobile, schimbă modul în care sunt fabricate, cumpărate și consumate produsele alimentare, inclusiv cele lactate. Iar produsele lactate sunt în fruntea acestor tendințe ca o sursă convenabilă și relativ ieftină de proteine. De aceea, comercianții cu amănuntul trebuie să se adapteze la aceste tendințe printr-o mai bună utilizare a tehnologiei și a datelor, pentru a viza clienții cu oferte adaptate și pentru a se asigura că pot corespunde ofertei și cererii în magazine mai mici, printr-o gestionare mai bună a stocurilor, dar și prin semnalele pe care le dau fabricanților. Noi factori de valoare Analizând aceste tendințe, este clar că schimbarea tiparelor cererii consumatorilor are impact asupra producției și consumului de produse lactate în toate etapele lanțului valoric. Cercetarea Deloitte a identificat o serie de noi factori de valoare pentru consumatori, atunci când își aleg alegerile alimentare. Motoarele tradișionale ale prețului, gustului și comodității au fost suplimentate de factori ai sănătății, siguranței, impactului social și experienței. Dar exploatarea acestor driver-i trebuie subsumată de către companiile de lactate ideii de transparență. 5.000 de consumatori europeni au fost examinați ca parte a cercetării, aproximativ jumătate dintre ei declarând că deciziile lor de cumpărare sunt influențate în mod semnificativ de către etichetă și, mai ales, de materiile prime inscripționate pe ea. Mai mult decât atât, aceste descoperiri au fost omniprezente între regiuni, vârstă și grupuri de venituri. Prin urmare, cercetarea sugerează că deciziile de cumpărare se bazează tot mai mult pe factori ”de beneficiu”, cum ar fi ingrediente specifice, modul în care a fost fabricat produsul, unde a fost realizat, dar și, printre altele, valorile și principiile producătorului și retailerului.

Acest lucru înseamnbă că firmele trebuie să acorde o atenție deosebită tuturor aspectelor producției, de la furcă, la furculiță. În acest context, sănătatea va fi cu siguranță un motiv esențial pentru inovație și dezvoltarea de noi produse, începând de la ingrediente și aditivi, dar firmele trebuie să gândească dincolo de atributele individuale ale produsului ținând cont de factori precum materii prime, modul de fabricare, natura lanțului de aprovizionare etc. Iar această abordare holistică a consumatorilor trebuie să

57

fie relevante într-un mod deschis și transparent. Transparența este deosebit de importantă, într-o epocă în care problemele de dezinformare și siguranța alimentelor au dus la neîncredere în rândul multor consumatori. Dar, acum, consumatorii au acces la mai multe informații decât oricând, în timp ce social media oferă platforme pentru a exprima nemulțumirile. Ce trebuie făcut? Pentru a răspunde cerințelor tradiționale și evolutive într-un context lactat, va fi necesar ca fermierii, procesatorii și comercianții să ofere consumatorilor opțiuni nutritive, sigure, convenabile și de valoare. Cum spuneam mai sus, fermierii trebuie să profite de digitalizarea agrozootehniei, pentru a extinde producția într-un mod durabil, procesatorii vor trebui să profite de capacitățile lor tehnice pentru a dezvolta noi materii prime și, pe baza lor, produse noi, dar, de asemenea, să se asigure că sistemele lor de producție și lanțurile de aprovizionare sunt cât mai sigure. La rândul lor, comercianții cu amănuntul trebuie să utilizeze mai bine tehnologia și datele, pentru a se adapta la schimbarea tiparelor de consum și pentru a oferi consumatorilor produsele lactate pe care le doresc, când și unde le doresc. Mai mult, actorii din toate etapele lanțului valoric vor trebui să muncească din greu pentru a menține încrederea unui consumator mai solicitant și mai informat. Limitați aditivii! Aliat la creșterea alimentației sănătoase este cererea din ce în ce mai mare de produse lactate care sunt percepute a fi ”curate”, ”naturale” și ”libere de”…. Un studiu realizat pe 1.000 de consumatori europeni a identificat o cerere ridicată de produse cu etichete curate în sectorul produselor lactate. Studiul a constatat că 70% din cei care cumpără produse lactate sunt conștienți de ce vor și spun că aceste creanțe influențează deciziile lor de cumpărare. Cele mai de succes firme din acest mediu vor fi cele care pot limita aditivii și vor demonstra clar valoarea nutrițională a produselor lor, susținute în mod ideal de afirmații de sănătate dovedite științific. Există un interes din ce în ce mai mare pentru produsele naturale și organice. Agricultura ecologică are o reputație de catering la o nișă cu venituri mari. Cu toate acestea, piața se extinde dincolo de cumpărătorii importanți, către cei care au mai mult interes pentru calitatea și siguranța alimentelor, în timp ce dorința de ingrediente fără modificări genetice a apărut, de asemenea, ca o preocupare esențială pentru unii consumatori.

58

În prezent, în conformitate cu reglementările UE, alimentele modificate genetic nu trebuie introduse pe piață decât dacă au fost aprobate, iar alimentele care conțin ingrediente modificate genetic trebuie să facă o declarație pe etichetele lor. Cu toate acestea, nu există nicio cerință de a declara locul în care un animal a fost hrănit cu furaje modificate genetic. Necesitatea transparenței Această conștientizare în creștere a nevoii de sănătate, combinată cu bogăția de informații disponibile consumatorului de astăzi, a creat o dorință puternică de deschidere și transparență. Această problemă este deosebit de importantă pentru companiile alimentare, care suferă de o lipsă de încredere în rândul consumatorilor. Sondajul social al companiei Deloitte a constatat că toți consumatorii prezintă de 3,4 ori mai multe riscuri de a genera sentimente negative, în ceea ce privește companiile lactate, decât o medie a industriei alimentare. Tendința spre neîncredere este cea mai accentuată în rândul Milenienilor. Un raport recent al celor de la Mintel afirmă că două din cinci milenieni europeni (43 5), nu au încredere în producătorii mari de produse lactate, în comparație cu doar 18 % dintre cei din alte categorii de vârstă. Însă, milenienii dau tonul în piață!

Tocmai de aceea, companiile alimentare trebuie să muncească din greu, pentru a câștiga încredere în fața unui consumator mai conștient, mai informat și mai pretențios.

COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA

Radu Verdeşi, un antreprenor cu o pizzerie în Centrul Vechi, merge cu al doilea spaţiu în Dorobanţi: Nu intenţionez să mai deschid alte spaţii, chiriile sunt foarte mari în Bucureşti Alina-Elena Vasiliu 20.02.2020

59

https://www.zf.ro/autor/alina-elena-vasiliu

Radu Verdeşi a lucrat în Italia vreme de 12 ani ca bucătar într-un restaurant de lux din Roma, unde a acumulat experienţă şi a „furat“ din secretele gastronomiei italieneşti.

Radu Verdeşi, un antreprenor care deţine pizzeria Latin Pizza de la intrarea în Centrul Vechi din Bucureşti, a investit 110.000 de euro în al doilea local cu acest specific, care se află în zona Perla din Capitală.

„Cred că vom deschide săptămâna viitoare. Spaţiul de acolo este mai mare decât cel din Centrul Vechi, are în total 140 de metri pătraţi. Vom avea opt-zece angajaţi“, spune Radu Verdeşi.

Antreprenori locali. Cum se schimbă gusturile: la parterul magazinului Cocor a venit restaurantul de burgeri Uncle John, iar Subway cu sandvişuri s-a restrâns. Aceste unităţi au suprafeţe de circa 100 mp, aproape duble faţă de un restaurant în mall Cristina Rosca 20.02.2020,

Lanţul de restaurante Uncle John, care are în meniu preparate precum burgeri, pork ribs sau quesadilla, a deschis o unitate la parterul magazinului Cocor, acesta fiind primul local considerat stradal din cadrul companiei. Restaurantul ce măsoară aproape 100 mp ocupă jumătate din spaţiul unde funcţiona anterior Subway (lanţ american de restaurante fast-food) şi jumătate din cel unde trebuia să se deschidă un magazin de modă Mango. Acesta din urmă nu s-a mai deschis, pe când Subway s-a relocat tot la parterul Cocor, însă doar într-o mai mică parte a aceluiaşi spaţiu.

60

https://www.zf.ro/autor/cristina-rosca

https://www.zf.ro/companii/radu-verdesi-un-antreprenor-cu-o-pizzerie-in-centrul-vechi-merge-cu-al-doilea-spatiu-in-dorobanti-nu-intentionez-sa-mai-deschid-alte-spatii-chiriile-sunt-foarte-mari-in-bucuresti-18865343

Alexandru Lascăr, acţionar al restaurantelor Uncle John: Pentru francize targetăm în continuare spaţii în malluri şi centre comerciale.

„Acesta este primul nostru restaurant stradal, am vrut să testăm şi această piaţă. Mallurile – targetate de noi iniţial – sunt tot mai greu accesibile“, spune Alexandru Lascăr, unul dintre cei patru acţionari ai businessului. Investiţia a fost de circa 100.000 de euro.

Fondatorii cafenelelor 5 to go şi fiul primului şef al McDonald’s în România preiau dezvoltarea barului de cereale Cereal Crunch. Formatul a fost adus local acum circa doi ani de un alt antreprenor, Alex Vasile, însă acesta a cedat controlul businessului Cristina Rosca 20.02.2020,

Conceptul Cereal Crunch, un local care vinde circa 100 de tipuri de cereale din toată lumea, este dezvoltat local de către Radu Savopol şi Lucian Bădilă, cofondatori ai 5 to go, şi Andrei Alecu, proprietar al cafenelei Utopia Coffee Bar.

Conceptul Cereal Crunch, un local care vinde circa 100 de tipuri de cereale din toată lumea, este dezvoltat local de către Radu Savopol şi Lucian Bădilă, co-fondatori ai 5 to go, şi Andrei Alecu, proprietar al cafenelei Utopia Coffee Bar. Acesta din urmă este fiul lui Marian Alecu, primul CEO al McDonald’s în România, care a condus operaţiunile gigantului american timp de 16 ani. Anterior, Andrei Alecu a fost francizat al Hugo Boss în România, însă businessul a fost închis după criză din cauza rezultatelor financiare slabe.

61


Cei trei antreprenori preiau acum dezvoltarea conceptului Cereal Crunch de la un alt antreprenor, Alex Vasile, care l-a adus în România în urmă cu circa doi ani. Noii acţionari au deschis recent o nouă unitate în zona centrală a Bucureştiului, pe Hristo Botev, numărul 1.

Vânzările online de alimente, o furtună într-un pahar cu apă în regiune? Internetul contribuie cu 0,3% la vânzările magazinelor proprietarului Mega Image din Europa Centrală şi de Est, faţă de 5% la nivel de grup Cristina Rosca 20.02.2020,

Proprietarul magazinelor Mega Image, gigantul olandezo-belgian Ahold Delhaize, a avut anul trecut vânzări online de circa 3,5 mld. euro, cu 24% mai mari decât în 2018. România, ca de altfel întreaga regiune a Europei Centrale şi de Sud-Est, este practic invizibilă în total.

Mai exact, vânzările online din zonă se ridică la doar 19 mil. euro, plus 18,8%, potrivit calculelor ZF pe baza datelor din rapoartele Ahold Delhaize. Suma include atât România (brandul Mega Image), cât şi Serbia (Maxi) şi Grecia (Alfa Beta). Cehia face parte din aceeaşi regiune, însă nu apare pe site-ul grupului că ar avea operaţiuni online.

INS: Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata în luna decembrie 2019 meatmilk joi, 20 februarie, 2020În luna decembrie 2019, cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), în termeni nominali, a scăzut faţă de luna precedentă, ca serie brută cu 5,1%, iar ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate a rămas la același nivel. Faţă de luna corespunzătoare a anului precedent, cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), în termeni nominali, a crescut atât ca serie brută cu 7,1%, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 5,0%. În perioada 1.I-31.XII.2019 cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), în termeni nominali, a crescut faţă de perioada 1.I-31.XII.2018, ca serie brută, cu 5,7%. Decembrie 2019 comparativ cu noiembrie 2019 Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, în luna decembrie 2019, comparativ cu luna precedentă, în termeni nominali, a scăzut pe ansamblu cu

62


5,1% ca urmare a scăderii cifrei de afaceri din: comerţul cu ridicata specializat al altor produse (-21,2%), comerţul cu ridicata al echipamentului informatic şi de telecomunicaţii (-17,5%), comerţul cu ridicata nespecializat (-12,8%), activităţile de intermediere în comerţul cu ridicata (-4,7%), comerţul cu ridicata al altor maşini, echipamente şi furnituri (-4,3%) și comerţul cu ridicata al bunurilor de consum, altele decât cele alimentare (-2,0%). Creșteri s-au înregistrat la comerţul cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor şi al tutunului (+7,0%) și la comerţul cu ridicata al produselor agricole brute şi al animalelor vii (+6,8%). Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna decembrie 2019, comparativ cu luna precedentă, în termeni nominali, a rămas neschimbată. Decembrie 2019 comparativ cu decembrie 2018 Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, în luna decembrie 2019, comparativ cu luna decembrie 2018, în termeni nominali, a crescut pe ansamblu cu 7,1% datorită creşterii din comerţul cu ridicata al produselor agricole brute şi al animalelor vii (+16,6%), comerţul cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor şi al tutunului (+10,9%), comerţul cu ridicata al bunurilor de consum, altele decât cele alimentare (+8,3%), comerţul cu ridicata nespecializat (+6,0%), comerţul cu ridicata specializat al altor produse (+4,9%), comerţul cu ridicata al echipamentului informatic şi de telecomunicaţii (+4,9%) și din comerţul cu ridicata al altor maşini, echipamente şi furnituri (+1,2%). Cifra de afaceri din activităţile de intermediere în comerţul cu ridicata a scăzut cu 12,4%. Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna decembrie 2019, comparativ cu luna decembrie 2018, în termeni nominali, a crescut, pe ansamblu, cu 5,0%. Perioada 1.I-31.XII.2019 comparativ cu perioada 1.I-31.XII.2018Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, în perioada 1.I-31.XII.2019 , comparativ cu perioada 1.I-31.XII.2018, în termeni nominali, a crescut cu 5,7% datorită creșterii cifrei de afaceri din: comerţul cu ridicata al bunurilor de consum, altele decât cele alimentare (+11,1%), comerţul cu ridicata

63

nespecializat (+10,2%), comerţul cu ridicata al echipamentului informatic şi de telecomunicaţii (+9,5%), comerţul cu ridicata al altor maşini, echipamente şi furnituri (+9,0%), comerţul cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor şi al tutunului (+6,4%), comerţul cu ridicata specializat al altor produse (+3,3%) şi comerţul cu ridicata al produselor agricole brute şi al animalelor vii (+1,8%). Cifra de afaceri la activităţile de intermediere în comerţul cu ridicata a scăzut cu 12,2%.

DIVERSE

Ce au găsit inspectorii OPC la Cluj: Mâncare expirată de 4 luni, în 5 restaurante controlate. Locaţiile au fost sancţionate cu peste 300.000 lei Vasile Magradean, Andreea Tobias, Mediafax 20.02.2020,

Potrivit unui comunicat al CJPC Cluj transmis, joi, sancţiunile au fost aplicate în urma a cinci reclamaţii depuse în cursul lunii februarie.

„În urma depunerii a cinci reclamaţii în cursul lunii februarie, care vizau unităţi de alimentaţie publică, comisarii CJPC Cluj desemnaţi să cerceteze aspectele semnalate au descoperit mai multe deficienţe, printre care produse cu data limită de consum şi data durabilităţii minimale depăşite cu una până la 120 de zile, produse depozitate necorespunzător sau la care a fost schimbată starea termică sau produse fără elemente de identificare/ caracterizare.

Ca urmare a deficienţelor, operatorii economici prestatori de servicii au fost sancţionaţi contravenţional cu amendă în cuantum de 350.000 de lei”, se arată în comunicat.

De asemenea, s-a dispus oprirea definitivă de la comercializare a cantităţii de 315 kg de produse neconforme şi oprirea temporară a prestării serviciilor până la remedierea deficienţelor.

Controlul comisarilor de la Protecţia Consumatorilor Cluj a vizat 5 restaurante de pe raza municipiului Cluj-Napoca, acestea fiind amendate şi închise temporar.

„Având în vedere că deficienţele constatate pun în pericol sănătate şi intereselor economice ale consumatorilor, comisarul şef al Comisariatului Regional pentru Protecţia Consumatorilor pe Regiunea de Nord-Vest a dispus un control tematic regional care să cuprindă toate unităţile de alimentaţie publică”, se mai arată în comunicat.

64

https://www.zf.ro/autor/mediafax

https://www.zf.ro/autor/andreea-tobias

https://www.zf.ro/autor/vasile-magradean

Controale ANPC în chioşcurile din şcolile şi liceele din Capitală: Sute de kilograme de produse toxice au fost confiscate Otilia Serescu, Mediafax 20.02.2020,

Având în vedere Parteneriatul încheiat în data de 11 februarie 2020 între Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), Federaţia Naţională a Asociaţiilor de Părinţi din Învăţământul Preuniversitar din Bucureşti şi Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti (ISMB), care are ca principal obiectiv verificarea modului de aplicare a legislaţiei în vigoare privind alimentaţia sănătoasă în unităţile de învăţământ preuniversitar, comisarii din cadrul CRPC Bucureşti-Ilfov au controlat 32 societăţi comerciale, anunţă ANPC într-un comunicat.

Verificările ai vizat modul în care se respectă prevederile legale la comercializarea produselor alimentare în chioşcurile şi cantinele din incinta şcolilor şi liceelor din Bucureşti.

Ca urmare a deficientelor constatate s-au aplicat 20 de amenzi contravenţionale în valoare totală de 170.000 lei şi trei avertismente, conform comunicatului ANPC.

„Totodată, s-a dispus oprirea definitivă de la comercializare a cantităţii de 405 kilograme de produse alimentare nerecomandate preşcolarilor şi şcolarilor (prăjituri, bomboane, ciocolată, acadele, chipsuri, biscuiţi săraţi, snacksuri, napolitane) în valoare de 5.587,5 lei şi cantitatea de 627 litri sucuri şi băuturi răcoritoare cu conţinut de zahăr ridicat, în valoare de 5.016 lei”, menţionează sursa citată.

În acest context, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, a declarat că „verificările au pornit de la premisa importanţei educării micilor consumatori cu privire la un stil de viaţă sănătos. Ne dorim ca viitoarele generaţii de consumatori de servicii şi produse să-şi formeze de timpuriu un comportament alimentar sănătos, si totodată, să fie pe deplin informaţi cu privire la caracteristicile produselor pe care le consumă.”

UNIUNEA EUROPEANA

Latest news - Next AGRI meetings - 2020 - - Committee on Agriculture and Rural Development

19-02-2020 11:37 PM CET

18 March 2020, 9.00 - 12.30 and 14.30 - 18.30 19 March 2020, 9.00 - 12.30

65

https://www.zf.ro/autor/mediafax

https://www.zf.ro/autor/otilia-serescu

European Parliament, Brussels

Our meetings (except 'in camera') are webstreamed on the EPTV.

Source : © European Union, 2020 - EP

Highlights - EU support for innovation in agriculture: public hearing - Committee on Agriculture and Rural Development19-02-2020 11:34 PM CETThe public hearing which took place on 18 February focused on EU support for Innovation in Agriculture: first, within the Common Agriculture Policy and the AGRI-EIP and second, in the EU Framework programme for Research and Innovation (Horizon Europe) and the future Mission “Soil health Food”.Source : © European Union, 2020 - EP

Highlights - European Food Safety Authority: exchange of views with Dr Bernhard Url - Committee on Agriculture and Rural Development19-02-2020 11:31 PM CETOn 18 February, the Executive Director of the European Food Safety Authority (EFSA), Dr Bernhard Url, attended the AGRI meeting to update Members on topical EFSA activities and exchange views with them in a Q/A session after his presentationSource : © European Union, 2020 - EP

Highlights - Producer Organisations - Committee on Agriculture and Rural Development19-02-2020 11:30 PM CET

On 17 February, the DG AGRI of the European Commission presented the study published last October, on "The best ways for producer organisations to be formed, carry out their activities and be supported”. An exchange of view will follow. Further information Study of the best ways for producer organisations to be formed, carry out their activities and be supported

Source : © European Union, 2020 - EP

..............................................................................................

66

UNGARIA

UNGARIA: Vânzările de produse apicole vor fi scutite de la plata impozitului pe venit D.F. Internaţional / 20 februarieGuvernul ungar a decis să scutească de la plata impozitului pe venit câştigurile realizate de crescătorii de albine de pe urma vânzărilor de produse apicole, a declarat joi ministrul ungar al Agriculturii, Istvan Nagy, transmite MTI.Potrivit lui Istvan Nagy, susţinerea apicultorilor este un pilon important în măsurile de protecţie a mediului ale Guvernului de la Budapesta. În acest an, guvernul ungar a dublat subvenţia pentru polenizare primită de apicultori, până la 1.000 de forinţi (trei euro) pentru fiecare stup.

Anterior, Istvan Nagy a informat că producţia de miere a Ungariei s-a redus la jumătate, până la 15.000 de tone pe an, dar a avertizat că o problemă şi mai mare o reprezintă impactul pe care îl are scăderea numărului de albine asupra polenizării şi, în consecinţă, asupra economiei naţionale.

SUA

Sute de fermieri au ramas tacuti in timpul unei licitatii! Motivul incredibil In feb. 20, 2020 Gest incredibil din partea unor fermieri! Sute de agricultori au rămas tăcuţi în timpul unei licitaţii publice, pentru ca un tânăr să poată recupera ferma familiei sale. Totul s-a petrecut în Statele Unite ale Americii, în statul Nebraska, scrie publicația AwesomeJelly.

Casa părintească va avea întotdeauna un loc special în inimile noastre. Iar atunci când pierzi acest loc, pierzi o bucată din tine. În trecut, era comun să moștenim proprietăți și chiar era o tradiție din generația trecută a familiei. Dacă tatăl era fermier, atunci restul generațiilor viitoare urmau, în general, același traseu.

67

https://awesomejelly.com/

https://www.bursa.ro/international

David vine dintr-o familie de agricultori, care au făcut comerț zeci de ani. Strămoșii lui aveau pământul pe care lucrau și provenea din aceste rădăcini. David a locuit în Nebraska, SUA, și ar fi urmat în mod natural aceeași cale. Cu toate acestea, unul dintre moştenitori nu a luat în considerare interesele familiei și a insistat să vândă terenul altcuiva.

Au fost vândute optzeci de hectare de pământ, iar familia lui David nu mai deținea pământul pe care l-a moștenit din strămoşi. O stare profundă de tristeţe s-a aşternut peste familia lui David. Iar acest lucru l-a motivat să câștige terenul înapoi.

Într-o zi, terenul a apărut la o licitație de vânzare. David și tatăl său au hotărât să facă tot posibilul pentru a recupera pământul. După ce au petrecut zile și nopți încercând să determine cum își vor putea permite să cumpere terenul, ziua licitației se apropia. În acea zi, au văzut aproximativ 200 de fermieri la licitație.

Atât David, cât și tatăl său au simțit că nu vor reuși niciodată să-și cumpere terenul, din cauza concurenţei aprige. Cu toate acestea, au decis să facă ceea ce pot și să vadă ce se întâmplă. Când și-au plasat oferta, au tras aer în piept, așteptând următoarea ofertă.

Totuși, spre surprinderea lor, toți cei din încăpere au tăcut. Nimeni nu încercase nici măcar să solicite o nouă ofertă, până în momentul în care avea să fie anunțat câștigătorul licitației. A fost un miracol, un exemplu de bunătate şi conştiinţă curată.

Cei 200 de fermieri l-au lăsat pe David să liciteze singur și nu au încercat nici măcar să pună vreo contraofertă, deoarece știau că asta au de făcut. Este un exemplu al adevăratei puteri de bunătate și unitate din partea oamenilor, care au pus mai presus interesul unui străin faţă de cel propriu.

SANATATE si GASTRONOMIE

Ministerul Sănătății cere Parlamentului să nu interzică reclamele la țigări Sorin Breazu feb. 20, 2020 Un document oficial semnat de un secretar de stat în Ministerul Sănătății, Nelu Tătaru, recomandă Parlamentului să respingă un proiect de lege care ar interzice reclamele la țigări și expunerea acestora în magazine. Potrivit HotNews, punctul de vedere al Ministerului Sănătății susține că România n-ar trebui să ia decizii pe cont propriu pe tema promovării și expunerii țigaretelor.

68

https://www.hotnews.ro/stiri-sanatate-23674067-document-ministerul-sanatatii-recomanda-parlamentului-nu-interzica-reclamele-tigari-expunerea-tigarilor-magazine.htm

https://greatnews.ro/author/sorin-breazu/

„Este necesară protejarea populației, dar mai ales a copiilor, de efectele toxice ale inhalării nicotinei și ale produselor de degradare termică a tutunului; cu toate acestea, demersurile pentru modificarea legislației naționale, conform procedurilor Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene, se realizează mai întâi prin modificarea directivei, pe baza unor justificări prezentate de statele membre în grupurile de lucru și comitetele permanente, după care, odată ce au fost adoptate respectivele modificări, toate statele membre le agreează și transpun în legislația națională”, se menționează în documentul semnat de secretarul de stat Nelu Tătaru.

Proiectul de lege inițiat în iunie anul trecut propunea ca expunerea țigărilor în magazine, reclamele la țigări, acțiunile de promovare și distribuirea gratuită de mostre de produse din tutun, precum și sponsorizarea de evenimente de către companiile producătoare de tutun să fie interzise, mai precizează sursa citată.

Ce alimente l-au ajutat pe bucureșteanul de peste 111 ani să ajungă al treilea cel mai longeviv bărbat din lume 19.02.2020

Dumitru Comănescu, românul în vârstă de 111 ani şi 3 luni, declarat al treilea cel mai longeviv bărbat din lume, s-a născut în Proviţa de Jos, județul Prahova. Aici, oamenii îl știu pe „nea Mitică” și sfatul lui pentru săteni a fost tot timpul același: „Lapte și miere, dacă vrei să trăiești cât mine”, potrivit Mediafax.

Inginerul agronom Dumitru Comănescu a fost recunoscut de Guiness Book of Records ca fiind al treilea cel mai în vârstă bărbat de pe Pământ. Are are 111 ani și 3 luni. El s-a născut pe 8 noiembrie 1908, în Provița de Jos, o

69

https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/social/un-bucurestean-este-al-treilea-cel-mai-longeviv-barbat-in-viata-din-lume-a-fost-recunoscut-de-guiness-book-of-records-1262059

https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/social/un-bucurestean-este-al-treilea-cel-mai-longeviv-barbat-in-viata-din-lume-a-fost-recunoscut-de-guiness-book-of-records-1262059

comună din Prahova, aflată la 7 kilometri de Câmpina şi 100 km distanţă de Bucureşti.

Cei mai mulți dintre localnici, în special cei în vârstă, îl cunosc bine pe „nea Mitică”.

Luciana Stoica, de exemplu, a vorbit cel mai des cu cel care acum este cel mai vârstnic bărbat român.

„Este cu o minte lucidă. Mă întreba dacă mai sunt poteci, dacă mai merge lumea”, povestește femeia.

Casa în care a copilărit Dumitru Comănescu încă este în picioare și arată, cu mici excepții, ca pe vremuri.

Luciana spune că vecinul său are ca și secret al longevității laptele și mierea.

Dumitru Comănescu a fost recunoscut de Guiness Book of Records

„Lapte și miere, dacă vrei să trăiești cât mine. Așa zicea (...) Eu cred că imunitate tot de aici a luat (…) Este în putere și cu mintea zdravănă”, a mai afirmat localnica din Provița de Jos.

Potrivit acesteia, familia Comănescu avea stupi, vaci de lapte, dar și alte animale în ogradă.

Un alt bărbat din comună a povestit că și aerul de aici, din sat, îi ajută pe cei în vârstă.

„La vremurile pe care acești oameni le-au prins ca și aer ca și condiții de viață, mi se pare ceva firesc. Nu e ceva ieșit din comun, dar nici ceva de zi cu zi. Este o zonă foarte bună la noi în sat, avem poluare zero. Nu avem nimic industrial în zonă care să polueze aerul”, a spus bărbatul.

În Provița de Jos mai sunt persoane care au ajuns la 91 ani și chiar 101 ani.

Dumitru Comănescu trăiește în București și este la ora actuală al treilea cel mai vârstnic bărbat în viaţă din lume, conform clasamentului „Ten oldest living men” şi al 75-lea cel mai vârstnic bărbat al tuturor timpurilor.

Clasamentul a fost publicat recent de The Gerontology Research Group (GRG) cu ocazia recunoaşterii de către Guinness World Records a celui mai bătrân bărbat din lume, japonezul Chitetsu Watanabe, care va împlini luna viitoare 113 ani. Pe locul al doilea se află britanicul Robert Weighton, născut pe 29 martie 1908.

70

Atenție! Există pe piață miere de albine falsificată cu sodă caustică. Cum deosebești mierea naturală de cea contrafăcută Elena Oceanu·

Atenție! Există pe piață miere de albine falsificată cu sodă caustică. Cum deosebești mierea naturală de cea contrafăcută

Mierea de albine se poate falsifica cu sodă caustică! Numai două din zece borcane conțin miere cristalizată! Unul din 10 borcane conține un amestec de miere din mai multe țări UE și Non UE, potrivit unui comunicat emis de Asociația Pro Consumatori.

Mierea se poate falsifica cu îndulcitori naturali (zahăr, zahăr invertit, sirop de glucoză, sirop de porumb, melasă), îndulcitori artificiali (zaharină, aspartam, sucraloză, ciclamați), aditivi de îngroșare (amidon, gelatină, clei de oase, pectine, gume), coloranți (caramel amoniacal) și alte substanțe (carbonați de sodiu, sodă caustică, culturi de drojdii, extract de malț)! Mierea nu se păstrează în plastic sau vase metalice! Temperatura optimă de păstrare a mierii variază între 18 și 25 de grade Celsius!

Asociația Pro Consumatori (fostă Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor din România – APC România, înfiinţată în anul 1990), organizaţie certificată de Guvernul României în anul 2005 ca fiind de utilitate publică, membră a Organizației Europene a Consumatorilor, a analizat conţinutul a 51 borcane de miere de albine (de mană, de floare de salcâm, de zmeură, de tei, de flori de munte, de rapiță, de lavandă sălbatică, de pădure, de coriandru, de castan, de eucalipt, de salvie, polifloră, de hrișcă), provenită din județele Vâlcea, Ialomița, Constanța, Bistrița Năsăud, Alba, Ilfov, Vaslui, Prahova, Sibiu, Baia Mare, țări ca Germania, Portugalia, Mexic, Brazilia și Italia, comercializate în magazine naturiste și în marile structuri comerciale. Acest studiu face parte din Campania Națională de Informare și Educare: ”Să învățăm să înțelegem eticheta!”.

Prin această campanie, experții Asociației Pro Consumatori (APC) își propun să-i învețe pe consumatori să înțeleagă eticheta produselor astfel încât să facă achiziții în cunoștință de cauză pentru familiile lor. Studiul a fost realizat de către o echipă de experți ai APC, coordonați de către conf. univ. dr. Costel Stanciu.

71

https://www.doctorulzilei.ro/author/elena/

https://www.doctorulzilei.ro/atentie-exista-pe-piata-miere-de-albine-falsificata-cu-soda-caustica-cum-deosebesti-mierea-naturala-de-cea-contrafacuta/

https://www.doctorulzilei.ro/atentie-exista-pe-piata-miere-de-albine-falsificata-cu-soda-caustica-cum-deosebesti-mierea-naturala-de-cea-contrafacuta/

Falsificarea mierii

„Principala temă care interesează pe consumatorii de miere o constituie falsificarea. Cea mai cunoscută manevră de falsificare o constituie substituirea ori amestecarea mierii cu produse dulci/îndulcitori care au proprietăți fizice asemănătoare cu ale mierii, mai mult sau puțin cunoscute de consumatori. Sunt numeroase tehnicile de falsificare și tot așa de numeroase sunt și tehnicile / testele de descoperire a falsurilor. Falsificările grosolane sunt depistate lejer de un cunoscător, dar cele laborioase sunt detectabile numai în laboratoare dotate cu aparatură capabilă să cerceteze dincolo de posibilitățile aparatului senzorial uman. La aceste discuții se pot adăuga cele legate de statutul mierii preparate de albinele hrănite cu zahăr pentru a supraviețui în sezonul rece ori în primăverile reci tot mai lungi din ultimii ani, când albinele nu ies la cules (albinele nu ies din stup decât atunci când aerul exterior se încălzește la minim 13 grade Celsius).

Iată ponturile care vă ajută să nu vă păcăliți.

1. Ambalajul și etichetarea. O miere de albine de calitate este ambalată igienic, are capacul curat, la fel ca și suprafața borcanului. Nu cumpărați miere dacă vedeți că nu este perfect curată, prezentând impurități ce nu au ce căuta într-un produs de calitate. O mare atenție trebuie dată și etichetei (obligatorie pe fiecare borcan!) și care trebui să conțină informații despre tipul de miere, cantitatea, datele de contact ale stupinei unde a fost produsă, perioada de valabilitate și condițiile în care trebuie păstrată.

2. Culoarea. În funcție de tipul mierii, aceasta are o culoare specifică. Astfel, dacă este vorba despre mierea de salcâm, aceasta trebuie să fie cât mai aproape de culaorea incoloră. Dacă este prea galbenă, atunci poate fi vorba despre un amestec de miere (albinele nu au cules doar de la salcâm îna cea perioadă) sau, deloc de dorit, este vorba despre un produs ”îmbunătățit” artificial. La polul celălalt, mierea de mană, cea mai scumpă din categoria acestor produse apicole, trebuie să fie cât mai închis, o culoare mai slabă indicând, din nou, că ar fi vorba despre un amestec.

3. Densitatea. Deși, în mod normal, densitatea mierii se măsură cu un refractometru,pentru cei care se află la un târg apicol, există căi mai puțin tehnice pentru a descoperi mierea de calitate. Se poate răsturna borcanul cu capacul bine închis, observând modul în care bula de aer din interior se ridică. Dacă mișcarea este lentă, atunci avem o densitate bună. Totuși, această tehnică este ”combătută” de falsificatori cu ajutorul unui truc: borcanele sunt umplute până la refuz, nelăsând loc formării acelei bule de aer!

4. Gustul. Degustarea mierii de face într-un mod similar cu al vinului. Se folosește o paletă de unică folosință, apoi se plimbă mierea în gură pentru a-i

72

simți toate aromele. Dacă nu ne putem da seama imediat de gust, înainte de a încerca din nou, putem mânca o bucățică de măr sau putem bea puțină apă, pentru a ne relaxa papilele gustative. Din păcate, degustarea mierii este o tehnică pe care o stăpânesc doar cei cu experiență sau cu un simț al gustului foarte dezvoltat. Totuși, uneori, falsificatorii de miere apelează la arome, coloranți, zaharuri sau conservanți care au un gust atât de ”chimic” încât se simt instant la testul gustului. Dacă gustul mierii este caramelizat, poate fi vorba despre o miere încălzită pentru a fi fluidizată sau amestecată cu zahăr ars

5. Gradul de cristalizare. Orice miere cristalizează la un moment dat, dacă este o miere naturală. Totuși, la unele produse – mierea de salcâm, spre exemplu, cristalizarea se face după o perioadă mai lungă, acest lucru fiind și un atribut care îi ajută pe stupari să îi pună un preț mai mare. În fapt, nu este relevant acest aspect, întrucât mierea de rapiță cristalizează cel mai repede și, totuși, este la fel de sănătoasă și își păstrează toate proprietățile chiar și în forma…zaharisită.

6. Testul șervețelului. O altă metodă de testare a mierii poate fi şi „murdărirea” unui şervet alb de bucătărie cu o lingură de miere. Cea autentică nu pătează, pe când cele mai multe tipuri de miere artificială lasă pete gălbui.

7. Testul sugativei. Se poate turna o linguriță de miere pe o hârtie de sugativă sau de filtru de cafea, iar dacă mierea se absorbe imediat, atunci ea nu este 100% naturală. Cea care este produsă doar din munca albinelor nu va fi absorbită de sugativă.

8.Testul paharului cu apă. Mierea autentică nu se dizolvă imediat dacă este pusă într-un pahar cu apă. Ea se va duce prima dată la fundul paharului. Dacă mierea este fasificată, se va dizolva imediat şi nu se va depune. Se poate folosi, de asemenea, şi metanol, un tip de alcool obţinut din fermentarea sfeclei de zahăr sau a fructelor. În acest alcool, mierea contrafăcută se dizolvă extrem de uşor şi îi dă lichidului un aspect lăptos.

9. Prețul. Dacă prețul unei mieri este cu mult sub ceea ce știți că se practică pe piața celor care dețin stupine, atunci acesta este un semn care trebuie să vă ridice un semn de întrebare. Din păcate, însă, acesta nu mai reprezintă un indiciu clar, întrucât unii falsificatori au ajuns să pună chiar prețuri mai mari, motivând clienților ca un produs de calitate…costă!

10. Analiza de laborator. Dacă doriți să testați mierea pe care ați cumpărat-o la un târg apicol, puteți trimite o mostră la un laborator de specialitate, cum este cel din cadrul Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Apicultură din Bucureşti. Aici sunt analizaţi mai mulţi parametri care pot confirma sau infirma falsificarea mierii respective. Acest lucru se face însă pe cheltuiala

73

dumneavoastră. În cazul în care se dovedeşte că mierea este contrafăcută, vă puteți adresa Autorităţii Naţionale pentru Protecţia consumatorului şi puteți cere despăgubiri de la falsul apicultor.

DOSAR

EXCELENŢA SA, DOMNUL MORTEZA ABOUTALEBI, AMBASADORUL REPUBLICII ISLAMICE IRAN ÎN ROMÂNIA: "România, posibilă zonă de tranzit pentru schimburile comerciale iraniene către vestul Europei şi Balcani"ADELINA TOADER Ziarul BURSA Macroeconomie / 20 februarie

• (Interviu cu Excelenţa Sa, domnul Morteza Aboutalebi, Ambasadorul Republicii Islamice Iran în România)

• "Acordul nuclear este încă în viaţă datorită unei diplomaţii multilaterale"

• "Noua strategie economică este focusată pe start-upuri, care urmăresc în principal sectorul digital"

În 2018, după retragerea SUA din tratatul nuclear, rata de creştere a PIB-ului Iranului a scăzut cu până la 4% din cauza sancţiunilor ilegale impuse de SUA, în special împotriva sectorului petrolier din Iran, care a fost astfel influenţată în mod negativ.Guvernul iranian şi-a reorientat strategia economică şi pune un accent sporit pe sectorul digital, fiind totodată în căutare de noi parteneri.Excelenţa Sa, domnul Morteza Aboutalebi, Ambasadorul Republicii Islamice Iran în România, ne-a declarat în cadrul unui interviu că ţările noastre au potenţialul de a dezvolta relaţii între Asia şi Europa. Domnia sa estimează că în 2020, volumul schimburilor comerciale dintre România şi Iran se va ridica la 300 de milioane de dolari.

74

https://www.bursa.ro/macroeconomie

https://www.bursa.ro/ziar/2020-02-20

Reporter: Cum arată Iran astăzi, la 41 de ani de la Revoluţie?

Morteza Aboutalebi: În cele patru decade de după Revoluţie, Republica Islamică Iran a încercat să dezvolte economia şi nu doar în ceea ce priveşte structura, dar şi funcţiile sale. Am încercat să progresăm din punct de vedere economic, dintr-un sistem dependent de petrol şi să exportăm materii prime, în special ţiţei, să ne focusăm pe produsele industriale şi pe o economie bazată pe cunoaştere.

În ceea ce priveşte funcţionalitatea, Guvernul iranian a încercat în aceşti 41 de ani să schimbe economia şi să facă trecerea de la un sistem axat pe sectorul public, la unul bazat mai mult pe sectorul privat. Guvernul este doar în poziţia de a monitoriza, controla şi manageria economia, nimic mai mult.

Desigur, mai este nevoie de anumite reguli şi legi privitoare la economie şi activităţile economice care să încurajeze mediul de afaceri. Companiile trebuie să se adapteze la noul sistem economic şi, în acelaşi timp, Iranul încearcă să definească o nouă relaţie între producători şi consumatori care să acopere întreg lanţul de aprovizionare.

În general, acestea sunt principalele măsuri de dezvoltare luate de Iran cu privire la sistemul economic, la comportamentul diferiţilor jucători şi a rolului lor în sistem. Economia Iranului are astăzi un PIB de 1 trilion 470 miliarde de dolari, plasându-se pe al optsprezecelea loc în lume.

Reporter: Începutul acestui an a fost marcat de instabilitate, cum arată situaţia astăzi în Iran?

Morteza Aboutalebi: După ce au părăsit acordul nuclear (JCPOA) şi ne-au impus sancţiuni ilegale şi neconforme, Statele Unite ale Americii au încercat să întrerupă schimburile comerciale ale Iranului şi să oprească tranzacţiile financiare dintre piaţa iraniană şi cea internaţională. În 2018, după retragerea SUA din tratatul nuclear, rata de creştere a PIB-ului Iranului a scăzut cu până la 4% din cauza sancţiunilor ilegale impuse de SUA, în special împotriva sectorului petrolier din Iran, care a fost astfel influenţată în mod negativ. Rata de creştere a sectorului petrolier în 2015 era de aproximativ 7%, dar în 2018 a ajuns la circa 1%. În perioada 2015-2018, rata de creştere a sectorului industrial şi mineritului din Iran a ajuns de la -6% la 5%. În aceiaşi ani, sectorul serviciilor a cunoscut, de asemenea, o creştere deosebită, ajungând de la -2% la aproximativ 4,5%. Şi sectorul nepetrolier a crescut în aceşti ani, atingând 4,06%.

Guvernul iranian s-a văzut nevoit să-şi apere economia şi astfel am încercat să înlocuim exportul ţiţeiului, limitat de sancţiunile impuse ilegal de SUA,

75

cu exportul de produse chimice, petrochimice şi produse finite din diferite câmpuri ale economiei ca mineritul, agricultura sau industria.

În plus, noua strategie a economiei este focusată pe start-up-uri, care urmăresc în principal sectorul digital. Totodată, Guvernul a adoptat un sistem de taxare avantajos în interiorul ţării, prin care să colecteze mai mult incoming. De asemenea, Executivul iraniană a aplicat stimulente pentru diferiţi jucători mai activi cu privire la exporturi şi importuri. Astăzi, companiile iraniene încearcă să importe materie primă şi să producă în interiorul graniţelor, operează într-un sistem de economie de rezilienţă. Prin această metodă încercăm să apărăm sistemul economic şi să confruntăm orice sancţiuni care nu sunt legale şi sunt doar impuse de un singur jucător din lume. Încercăm, de asemenea, să mergem către alte pieţe pentru a găsi noi parteneri, căutăm noi clienţi şi încercăm să fim un jucător activ în reţeaua globală.

Din punctul de vedere al zăcămintelor, între anii 2014-2018, Iranul a deţinut 9% din zăcămintele cunoscute de petrol ale lumii, ceea ce, conform ultimelor statistici, în anul 2018, este echivalentul a aproximativ 160 miliarde de barili.

Reporter: Credeţi că acordul nuclear mai poate sta în picioare?

Morteza Aboutalebi: Consider că acest pact nuclear, JCPOA, este un acord încă în viaţă şi este rezultatul unei diplomaţii multilaterale. Acest acord dintre Iran, UE, Rusia şi China nu este doar un sistem de stabilitate al lumii, dar este totodată un mecanism de cooperare economică pe piaţa globală. Iranul încearcă să salveze acest mecanism, dar unilateral nu va reuşi. Avem nevoie de cooperarea celorlalţi parteneri, trebuie ca şi ei să-şi îndeplinească angajamentele. Nu este justificabil ca doar Iranul să-şi respecte promisiunile. Sperăm că astfel viitorul lumii va fi mai stabil şi mai sigur.

Reporter: Consideraţi că România are potenţialul de a deveni poarta către Europa a Iranului?

Morteza Aboutalebi: Geografic, Iran se află în Asia de Vest, iar România se află în Europa de Est, astfel că, mai mult sau mai puţin, suntem geopolitic vecini. Împreună avem potenţialul să dezvoltăm relaţiile nu doar între cele două ţări, dar şi între cele două regiuni - Asia şi Europa.

Iran are astăzi o populaţie de peste 80 de milioane de locuitori, iar această piaţă nu trebuie ignorată de ţările europene. În plus, ne învecinăm cu 15 ţări, care însumat au o populaţie de aproximativ 400 de milioane de locuitori,

76

aşadar prin Iran se poate avea acces la o piaţă compusă, în total, din aproape 500 milioane de locuitori. Este o piaţă mare pentru ţările europene.

Accesul României la coridorul Marea Neagră - Marea Caspică, pe de o parte, şi coridorul Marea Neagră - Golful Persic, pe de altă parte, sunt principalele puncte care pot face legătura între Asia şi Europa. România trebuie să-şi joace rolul pe scena geopolitică. Ea poate face legătura cu cele 16 ţări din vestul şi centrul Asiei, în zona Golfului Persic, a Mării Caspice şi Eurasiei. Trebuie să folosească acest potenţial şi să fie puntea de legătură dintre cele două pieţe Europa - Asia.

De asemenea, potenţialul relaţiilor bilaterale economice dintre ţările noastre este unic. Consider că forţa de muncă de care dispune Iranul poate fi importată pe piaţa din România pentru care lipsa forţei de muncă este cu adevărat o problemă. În acelaşi timp, România ar putea deveni zona de tranzit pentru schimburile comerciale iraniene către Europa de vest şi Balcani. Există potenţial mare şi pe partea de consum în ceea ce priveşte agricultura, produsele din Iran şi din jurul Iranului, bunurile şi produsele de manufactură. De asemenea, atât Iran, cât şi România au un potenţial mare pe partea de high-tech, de produse finite din cereale, maşinării. Diferite sectoare ale economiei ţărilor noastre se pot uni pentru a avea un rol mai mare în această parte a lumii şi pentru a conecta cele două pieţe la reţeaua internaţională. Împreună putem crea un potenţial nou pentru ambele naţiuni şi economii. Avem posibilitatea să găsim parteneri noi şi alte pieţe în diferite părţi ale lumii. Vom avea capacitatea să împărţim potenţialul şi să formăm joint ventures pentru comerţ şi proiecte în alte regiuni ca Africa, America Latină, Asia de Est, Asia Centrală. Unificând potenţialul economiilor noastre, sperăm ca viitorul să fie complet diferit faţă de lumea de astăzi.

Reporter: Care sunt ariile în care consideraţi că ţările noastre mai trebuie să progreseze?

Morteza Aboutalebi: Tradiţional, ne gândim la cooperarea dintre ţările noastre în domeniul agriculturii şi manufacturii. Acestea sunt sectoarele în care ţările noastre cooperează de peste 50-60 de ani. Companiile româneşti au implementat multe proiecte în Iran, în special pe partea de energie - producţie de energie, linii de transmisie a energiei, hidroenergie - companiile româneşti au jucat un rol important în dezvoltarea economiei iraniene. În acelaşi timp, am avut o colaborare pe partea industrială în ceea ce priveşte rafinăriile - producţia de petrol şi gaze în România, datorită experienţei iraniene. Desigur, legat de agricultură am încercat să folosim avantajele relaţiilor României şi în acelaşi timp am încercat să fim consumatorii produselor voastre agricole. Dar astăzi ne dorim şi încercăm să trecem de la cooperarea tradiţională către spectre economice moderne ca IT,

77

tehnologia high-tech pe diferite sectoare ca laser, optic, nanotehnologie, biotehnologie, ICT, coridorul comunicaţiilor şi multe alte arii noi.

Reporter: Care este tabloul schimburilor comerciale dintre ţările noastre?

Morteza Aboutalebi: În timpul deceniilor anterioare, valoarea schimburilor comerciale dintre Iran şi România s-a ridicat la un miliard de dolari. Pe parcursul anilor însă volumul schimburilor comerciale dintre ţările noastre a fluctuat din diferite motive. Înainte de semnarea acordului nuclear, din cauza impactului pe care sancţiunile impuse Iranului l-au avut asupra relaţiilor economice dintre Iran şi România am fost martorii unei descreşteri a acestor statistici - de la un miliard de dolari am ajuns la nici jumătate din această sumă. Imediat după semnarea acordului nuclear, schimburile comerciale au crescut iar până la 400 de milioane de dolari. Timp de doi ani a existat un trend stabil în această privinţă. Din păcate, după impunerea sancţiunilor unilaterale şi ilegale de către SUA, a existat din nou o descreştere. Astfel că, în 2018 volumul schimburilor comerciale dintre Iran şi Romînia a scăzut cu 14% faţă de 2017, ajungând la aproximativ 340 de miloane de dolari, din care circa 290 milioane de dolari au însemnat exporturile României către Iran şi aproximativ 48 de milioane de dolari exporturile Iranului către Româ-nia. În 2019, din păcate, scăderea a fost şi mai mare, iar astăzi valoarea acestora se ridică la aproximatv 215 milioane dolari.

Din acestea, exporturile din Iran către România s-au menţinut la aproximativ 45-50 de milioane de dolari, iar exporturile României către Iran au cunoscut o diminuare de 13-15%. Astăzi, partea Iranului în schimbul comercial este în jur de 15 milioane de dolari, iar România are undeva la aproximativ 115 milioane dolari. Credem că prin noua metodă de cooperare dintre cele două ţări, în special cu privire la partea de software, IT şi ICT, între cele două ţări putem ajunge să creştem aceste statistici. Estimăm ca pentru 2020 să ajungem la un volum al schimburilor comerciale de circa 300 de milioane de dolari.

Reporter: Cât de atractiv mai este Iranul pentru turişti astăzi?

Morteza Aboutalebi: Iranul are o poziţie geografică unică în lume. Datorită naturii regăseşti pe teritoriul său forme de relief şi climă diferită. Vara, de exemplu, în unele părţi ale Iranului găseşti zăpadă şi poţi schia, iar în partea de sud poţi înota în Golful Persic şi în acelaşi timp poţi merge în deşert unde găseşti temperaturi de 50-60 de grade. Acestea sunt atracţii turistice naturale. În acelaşi timp Iranul se bucură de numeroase obiective turistice şi atracţii istorice şi culturale. Avem provincia Suahan, plină de istorie, provincia antică Esfahan încărcată cu monumente antice, provincia Khorasan cu atracţii religioase. De asemenea, Kurdistan, Badusticean, Gilan,

78

Mazandaran, fiecare dintre acestea sunt atracţii unice pentru turişti. Iranul atrage astăzi mulţi turişti, în special din ţările vecine, din Irak, Kuweit, Emirate, Qatar, Oman, Pakistan, Afganistan, Rusia, Turcia, Azerbaidjan, dar şi din afara regiunii, din Estul Asiei, Japonia, China, şi alte ţări ca Australia, mulţi turişti şi din ţările Europene şi America de Nord. Avem un potenţial foarte mare pe partea istorică, culturală şi de civilizaţie. În acelaşi timp, datorită ştiinţei şi tehnologiei acum atragem mulţi turişti pe partea medicală. Avem potenţial mare în sistemul de sănătate - spitalizare, fizioterapie, operaţii chirurgicale - datorită preţurilor, calităţii serviciilor şi forţei de muncă, personalul medical iranian fiind în top cinci din punctul de vedere al pregătirii şi metodelor chirurgicale folosite. Desigur, încercăm să atragem şi turişti din România prin diferite evenimente. Vom avea în curând un eveniment turistic, în a doua jumătate a lunii martie, când vor veni în România agenţii de turism iraniene pentu a colabora cu agenţiile de aici, pentru a cunoaşte potenţialul celor două ţări şi sperăm ca prin întâlnirile de business ca relaţiile să se îmbunătăţească şi să existe un schimb mai mare de turişti între cele două ţări.

Reporter: Vă mulţumesc!

* * *

Tăierea trandafirilor la începutul primăverii Roxana Dobre - 3 martie 2016 18:23

Azi tufele de trandafiri înainte de sosirea înghețului, debutul primăverii este momentul pentru a face acest lucru. Tăierea trandafirilor ajută la ramificarea acestora și stimulează înflorirea.

Iată așadar ce trebuie să faci dacă îți dorești să ai o gradină plină de trandafiri.

– Tunderea de primăvară a trandafirilor se face la începutul lunii martie, imediat după îndepărtarea mușuroaielor din jurul acestora.

– Operațiunea de tăiere a trandafirilor implică reducerea înălțimii tufei și a ramurilor, precum și îndepărtarea completă a ramurilor uscate sau a celor afectate de îngheț, boli sau dăunători.

– Se taie vârfurile uscate, deasupra ultimului mugure de pe partea rămasă verde.

– Se înlătură și ramurile care se încalecă.

79

– Tăierea ramurilor se va efectua la o înălțime de 50 cm față de sol. Este indicat ca tăierea să se efectueze deasupra celui de-al treilea mugure al ramurei.

– Foarfecele folosit la tăieri trebuie dezinfectat cu alcool după fiecare procedură pentru a evita răspândirea bolilor la tăieturile proaspete.

– Este indicat ca după tăiere, tufa de trandafiri să nu aibă mai mult de trei – cinci ramuri. În scurt timp va fi cel puțin la fel de frumoasă precum cea de anul trecut.

– La trandafirii urcători, primăvara se taie doar: ramurile rupte, degerate sau cele prea lungi. O dată la 2-3 ani, se taie ramurile bătrâne.

Atenție! Dacă ai plantat trandafiri în toamnă, aceștia nu trebuie tăiați.


* * *

Cu ce se ocupă fiul marelui politician Ion Raţiu, stabilit la Londra: „Cel mai dor îmi este de legumele şi fructele pe care le găseşti în pieţe, acestea fiind mai gustoase decât orice poţi găsi în Occident” Cristina Rosca 19 februarie 2020

Este preşedintele fundaţiei The Ratiu Family Charitable Foundation. Este preşedintele Ratiu Democracy Centre. Este managing director pentru Regent House Properties Ltd. şi senior advisor pentru grupul de companii Bellerive, deţinut de familia sa şi care are activităţi în Marea Britanie, Franţa şi România, în special în sectorul imobiliar. Este Nicolae Raţiu - aşa cum e el descris pe site-ul fundaţiei pe care o prezidează.

Cu ce se ocupă fiul marelui politician Ion Raţiu, stabilit la Londra:...

Nicolae Raţiu a studiat în Marea Britanie la Marlborough College, continuându-şi pregătirea la New York University, în Statele Unite. „Am început să lucrez în industria de transport imediat după absolvirea facultăţii, în 1971. Aveam o diplomă în transporturi maritime şi economie”, îşi aminteşte el. După doi ani de lucru s-a alăturat afacerii tatălui său, Ion Raţiu, o afacere tot în domeniul trasportului care avusese rezultate bune în anii ’60 dar care întâmpina dificultăţi în acea perioadă din cauza apariţiei

80

https://www.businessmagazin.ro/autor/cristina-rosca

containerelor, cu care ei nu puteau concura. „Businessul s-a închis în 1980 şi astfel ne-am concentrat atenţia pe investiţiile în real estate.”

În paralel, Nicolae Raţiu a lucrat şi ca broker în industria petrolieră şi ţinând cont de evoluţia pieţei în acea perioadă a reuşit să câştige bani mulţi, după cum spune chiar el. Apoi a venit 1989, iar ianuarie 1990 l-a găsit în România, unde-l ajuta pe tatăl său la campania prezidenţială. „Am fondat împreună ziarul «Cotidianul» şi am dezvoltat o tipografie pentru a-l putea tipări.” El este cel mai mic dintre cei doi fii ai omului politic Ion Raţiu. Născut la Davos, în Elveţia, Nicolae Raţiu a venit în România în anii ’90, când avea deja 40 de ani, după ce regimul comunist se prăbuşise, iar tatăl său se întorsese acasă pentru a candida la preşedinţie.

„În afară de asta (de «Cotidianul» – n.red.) nu am avut alte businessuri în România în anii ’90, însă am administrat afacerile familiei din Marea Britanie din domeniul imobiliar.” A investit în clădiri de birouri, în depozite şi chiar în sectorul rezidenţial, iar businessul a crescut puternic, după cum spune el.

Începând cu anii 2000 a investit şi în România în domeniu – în terenuri, proprietăţi industriale, parcuri logistice, proiecte rezidenţiale şi hoteluri. „De asemenea, am pariat pe alte domenii, respectiv materiale de construcţii, fabrici de mobilă şi placaj. Cea mai recentă investiţie a mea în România este într-un centru de date în Câmpulung Muscel, mai exact pe fosta platforma Aro.”

Datele publice arată că omul de afaceri este acţionar în circa zece firme din România. El a preluat de-a lungul timpului mai multe proprietăţi. Spre exemplu, prin firma Turda Development, Nicolae Raţiu a preluat în 2007 fosta fabrică de bere Ursus din Turda. Pe acest teren el trebuia să construiască un centru comercial de 15.000 mp, o investiţie estimată iniţial la 15 milioane de euro. Venirea crizei a pus pe pauză proiectul, astfel că în

81

prezent firma apare a avea venituri zero. O altă firmă a omului de afaceri este Landmark Management, care a preluat în anul 2007 licenţele de fabricaţie şi platforma industrială Aro Câmpulung. Automobilul de teren Aro, produs la Câmpulung, a ieşit din fabricaţie în anul 2003. Iniţial Nicolae Raţiu anunţa chiar că ia în calcul reluarea producţiei, fapt ce nu s-a petrecut.

Platforma industrială Aro Câmpulung are o suprafaţă de 49 de hectare, conform celor mai recente date ale Business MAGAZIN. După preluare, compania controlată de Nicolae Raţiu a derulat investiţii pentru reabilitarea platformei prin reconstrucţia infrastructurii şi reconversia unor hale. Aici a apărut şi centrul de date menţionat de omul de afaceri.

„Un astfel de business are nevoie de curent electric constant, fără întreruperi, iar la Eurodatapark avem 36 de megawaţi, în special energie verde. Clienţii de centre de date din România ignoră faptul că Bucureştiul este amplasat pe o falie seismică şi se află doar cu trei metri deasupra nivelului mării.” Astfel, spune el, când se va produce un cutremur masiv, şi invariabil se va produce, întregul sector financiar se va prăbuşi şi nu va avea o rezervă. Niciunul dintre centrele de date din Capitală – majoritatea amplasate în subsolurile unor clădiri de birouri – nu va supravieţui. „Va fi o catastrofă.

Acesta e motivul pentru care ne-am poziţionat în Eurodatapark pentru a avea back-up (rezervă), pentru a putea asigura continuitate în business. Eu sunt o persoană răbdătoare, oamenii se vor trezi la realitate, însă sper să fie înainte să se petreacă dezastrul. Dacă nu, va fi prea târziu. În România însă cine ştie dacă sau când se va întâmpla?”

Se declară ca fiind antreprenor şi afirmă că nu îi place să lucreze pentru altcineva. A lucrat pentru tatăl său timp de şapte ani şi chiar şi aşa a fost dificil. „Am supravieţuit; deşi ne-am certat, am rămas prieteni.”

Dacă ar fi să adune toate operaţiunile businessurilor pe care le deţine, ar reieşi că are circa 500 de oameni în subordine, deşi unii nu ştiu că lucrează pentru el. „Dacă ar fi să îmi evaluez businessul, aş zice probabil 30 de milioane de euro. Jobul meu presupune administrarea unui business folosindu-mă doar de tastatura computerului şi de telefonul mobil. Stau cu degetele fixate pe tastatură şi cu mobilul lipit de ureche.” Totodată, ca preşedinte al The Ratiu Family Charitable Foundation, o fundaţie înregistrată în Marea Britanie şi care are sediul la Londra, el prezidează un board care oferă anual până la 100 de burse – cu o valoare totală de 200.000 de lire – pentru studiu în varii domenii, pentru cercetare şi călătorii. „Eu nu am plecat din România, am venit aici. De altfel, revin destul de des, de regulă în fiecare lună. Se remarcă schimbări de fiecare dată însă lucrurile se mişcă greu.”

82

Spune că cel mai dor din România îi este de legumele şi fructele pe care le găseşti în pieţe, acestea fiind mai gustoase decât orice poţi găsi în Occident. La polul opus, cel mai puţin îi e dor de letargie şi de defetism, de birocraţie şi de lipsa de flexibilitate. „Dacă ar fi să aleg trei lucruri care ar trebui îmbunătăţite în România aş opta pentru reţeaua de autostrăzi, pentru reţeaua de cale ferată şi pentru guvern şi acţiunile sale.” Traficul din Bucureşti îl descrie ca fiind îngrozitor. Şoferii români pare că insistă să meargă prin centru de fiecare dată, spune el. „Trebuie să recunoaştem însă că şoselele de centură sunt într-o stare deplorabilă, încă o dovadă că infrastructura e slab dezvoltată.” La polul opus, cafeaua şi scena culinară sunt remarcabile, asta dacă poţi ajunge la ele ţinând cont de trafic şi de infrastructură.

* * *

Vor fi plantate "de la zero" 2.500 de păduri noi, peste 1.000 de hectare de terenuri degradate şi vor fi completate 7.000 de păduri tinere D.B. Miscellanea / 20 februarie

Ministrul Mediului, Costel Alexe, a anunţat, joi, într-o conferinţă de presă, că vor fi plantate "de la zero" 2.500 de păduri noi, peste 1.000 de hectare de terenuri degradate şi vor fi completate 7.000 de păduri tinere, în cadrul celei mai mari campaniii de împădurire din România din ultimul deceniu. Peste 50 de milioane de puieţi au fost pregătiţi pentru programul din acest an.

Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Costel Alexe, a prezentat, la Pepiniera Cozieni (Pădurea Pustnicu), planul celei mai mari campanii de împădurire din România realizată în ultimul deceniu, numită "Românii plantează: o pădure cât o ţară!".

"Astăzi, peste 1.100 de pepiniere ale Regiei Naţionale a Pădurilor - ROMSILVA şi sute de pepiniere ale ocoalelor silvice private sunt pregătite cu peste 50 de milioane de puieţi pentru întregul program de anul acesta. Circa 33 de milioane dintre aceştia vor porni în următoarele zile spre cele 13.000 de şantiere active în campania de primăvară. Apoi, aceleaşi pepiniere vor livra alte aproape 20 de milioane de puieţi în campania de toamnă. Statistic vorbind, dacă ar fi să facem o medie zilnică de puieţi plantaţi în primăvară, aceasta ar fi de jumătate de milion de puieţi pe zi", a declarat Costel Alexe.

Cele 13.000 de şantiere de împădurire deschise în campania de primăvară sunt în toate judeţele ţării. Numărul cel mai mare de puieţi va ajunge în judeţele Maramureş, Cluj, Suceava, Braşov, Sibiu, Harghita, Bistriţa, Argeş şi Vâlcea. Astfel, în fiecare dintre aceste judeţe intens exploatate forestier,

83

https://www.bursa.ro/miscellanea

cu păduri neregenerate natural, vor fi plantaţi între 1 milion şi 6,6 milioane de puieţi.

Cât priveşte numărul cel mai mare de şantiere de împădurire din cadrul campaniei, acestea sunt organizate în judeţele cu cele mai multe tăieri ilegale constatate: Maramureş (440 şantiere), Sibiu (1.210 şantiere) şi Bistriţa (peste 600 şantiere).

Conform sursei citate, vor fi plantate peste 2.500 de păduri de la zero şi completate alte 7.000 de păduri tinere. Cele mai multe păduri plantate de la zero vor fi în judeţele: Suceava (360), Maramureş (140) şi Sibiu (90). Totodată, campania cuprinde şi începerea lucrărilor la centura verde a municipiului Oradea (65 ha), dar şi la perdeaua de protecţie a autostrăzii A2 din judeţul Constanţa (24 ha).

În acelaşi timp, vor fi împădurite şi terenurile degradate, de la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale, identificate cu sprijinul ACOR, în baza unui protocol de colaborare semnat cu MMAP.

La această campanie sunt aşteptaţi să se alăture toate organizaţiile neguvernamentale interesate, agenţi economici, autorităţi publice locale şi naţionale, şcoli şi voluntari.

* * *

MARCEL BOLOŞ: "Începând cu 15 mai, lansăm apelul de proiecte privind implementarea Programului naţional de introducere a gazelor naturale" D.B. Politică / 20 februarieMinistrul interimar al Fondurilor Europene, Marcel Boloş, a anunţat, joi, că, începând cu data de 15 mai, urmează să fie lansat apelul de proiecte privind implementarea Programului naţional de introducere a gazelor naturale."Solicit introducerea pe ordinea de zi a unei note de informare cu privire la stadiul implementării Programului naţional de gaze, de introducere a gazelor naturale. (...) Ordinul de ministru pentru aprobarea lansării apelului de proiecte este condiţionat de obţinerea acordului de mediu la nivelul Programului Operaţional Infrastructura Mare şi estimăm că, începând cu data de 15 mai 2020, lansăm apelul de proiecte şi se vor putea depune cererile de finanţare de către cei eligibili, autorităţile locale", a declarat Boloş, în deschiderea şedinţei de Guvern.

84

https://www.bursa.ro/politica

El a precizat, la solicitarea premierului interimar Ludovic Orban, că suma totală alocată se ridică la 200 de milioane de euro, iar beneficiari au urma să fie 200.000 de gospodării.

"Apelul este gândit până la sfârşitul lunii decembrie, depunerea cererilor de finanţare, astfel încât să fie un interval de timp suficient de mare", a explicat Boloş.

Orban i-a cerut ministrului ca proiectul să fie foarte bine pregătit.

"Trebuie să fiţi pregătiţi foarte bine, adică trebuie văzut foarte clar, că trebuie ţinut cont şi de programul de investiţii al Transgazului pentru extinderea reţelelor magistrale, astfel încât să existe posibilitatea efectivă", a afirmat şeful Executivului.

"Cele două tipuri de intervenţii, adică introducerea reţelei de gaze naturale trebuie corelată cu investiţiile care se derulează la nivelul Transgazului pentru ca să putem asigura conectarea reţelelor de distribuţie a gazului natural la reţelele de transport, care sunt administrate de către Transgaz. Aceasta este vestea bună pe care o putem da", a precizat Marcel Boloş.

* * *

Se caută soluţii pentru un tren turistic între Timişoara şi Radna. „Un tren de epocă ar putea să ducă oamenii într-o zonă superbă“ 20 februarie 2020, 14:53de Stefan Both

Mănăstirea franciscană de la Radna Asociaţia civică Ariergarda încearcă să repună pe şine trenul care face legătura între Timişoara şi Radna (judeţul Arad). CFR a suspendat această rută în urmă cu mai bine de un an, pe motiv de nerentabilitate, fără să ţină cont de

85

potenţialul turistic pentru anul capitalei culturale europene, 2021.

Timişoara şi Radna sunt despărţite de aproximativ 60 de kilometri, iar un tren turistic ar putea să reprezinte o soluţie bună ca oaspeţii Timisoarei să ajungă să mănăsirea franciscană de la Radna, oraşul Lipova, cetatea de col XIII de la Şoimoş, podgoria Aradului sau valea Mureşului.

„Am aflat cu adâncă neplăcere de faptul că s-a închis vechea linie ferată Timişoara-Radna. În felul acesta se întrerupe o legătură turistică cu Radnna şi Lipova aşa că am zis să facem un apel către societatea civilă, către autorităţile de transport, către privaţii din transport, încât să realizăm împreună o salvare a acestei linii. Este în stare bună de funcţionare, dar nu mai sunt trenuri pe ea”, a declarat preşedintele asociaţiei Ariergarda, scriitorul Daniel Vighi.

Turism în zona de 200 de kilometri în jurul Timişoarei

Dosarul Timişoara 2021 conţine şi o secţiune dedicată turismului cultural, care cuprinde o zonă de 200 de kilometri în jurul capitalei Banatului. Daniel Vighi îşi imaginează un tren de epocă, care să ducă turiştii într-o vizită de o zi, în locuri pline de istorie şi de o frumuseţe răpitoatre.

„Zona este superbă. Se poate imagina un tren de epocă cu care turiştii din capitala cultureală europeană să meargă în aceste locuri istorice. Este mănăstirea franciscană de la Radna, cetatea din vremea regelui Bela al IV-lea, renovată de Sigismund de Luxemburg. Lipova este locul în care a murit marele guvernator al Banatului Filipo Scolari, tot acolo se află vechiul bazar otoman, biserica fostei episcopală ortodoxă, se află muzeul de artă, muzeul Sever Bocu, se află acolo şi parcul cu apa minerală, în zonă este şi biserica catolică de la Neudorf, podişul Lipovei, e Mureşul. Toate locurile sunt

86

frumoase şi este aşa numitul turism de proximitate, e la îndemâna noastră. E păcat să ratăm aceste oportunităţi”, a mai spus Daniel Vighi.

Mănăstirea franciscană de la Radna

„Ar arăta bine vagoane mai de epocă” Asociaţia Ariergarda face un apel public pentru introducerea unui tren turistic, fie de stat, fie privat, aganjându-se să realizeze excursii, trasee, promovare şi marketing.

„Poate se oferă cineva să ofere, la sfârşit de săptămână, să pună în circulaţie două-trei vagoane. Ar arăta bine vagoane mai de epocă, cu locomotive mici. Poate să fie şi firme private, poate să fie şi CFR. Eu regret foarte multă că în anii 90 s-a renunţat la cel mai vechi tren electric din zona asta de Europa, care mergea prin podgoria Aradului. Era din 1901, o frumuseţe, era de o poezie extraordinară. Ce efect turistic ar fi avut astăzi?!”, a mai afirmat Vighi.

Asociaţia Ariergarda este şi cea care a demarat turismul cultural pe valea Mureşului, la castelele de acolo, în urmă cu zece ani. Tot Ariergarda a fost cea care a reuşit să înduplece CFR să nu scoată trenurile de pe Semeringul Bănăţean, de pe ruta Anina-Oraviţa.

87

Maricel Dima: „Am finalizat reorganizarea cercetării agricole!”Marian MUŞAT 20 februarie 2020

Cu aproape trei ani în urmă, într-o zi de duminică, îl însoţisem pe Maricel Floricel Dima, atunci în calitate de director executiv al Direcţiei pentru Agricultura Judeţeană Galaţi, la Matca, pentru a le explica legumicultorilor pe larg beneficiile Programului guvernamental “Tomata”.

În timp ce ne întorceam spre Galaţi, l-a sunat ministrul Agriculturii de atunci, Petre Daea, şi i-a propus să facă parte din echipa lui. Aşa că peste câteva zile a fost numit în funcţia de subsecretar de stat la MADR, iar mai apoi, la jumătatea anului 2019 a fost avansat în aparatul ministerului ca secretar de stat, coordonând îndeosebi activitatea de cercetare agricolă.

88

https://www.revista-ferma.ro/autori/marian-musat

Odată cu schimbarea configuraţiei politico-guvernamentale, Maricel Floricel Dima şi-a dat demisia din MADR, revenind în funcţia supremă de execuţie a DAJ Galaţi.Semn bun: programele începute se derulează.

“Am lăsat un minister unde lucrurile au fost aşezate în matca lor firească. Au fost elaborate 20 de programe pentru fermieri, zilieri, elevi, crescători de animale, apicultori, legumicultori, achiziţia terenurilor agricole. Multe dintre acestea se derulează, semn că noua conducere a MADR a dat asigurările că acestea vor continua, ceea ce este bine pentru agricultura românească. Pot spune că producţia a crescut semnificativ în ultimii ani, atât cantitativ, cât şi calitativ. România a înregistrat record de producţii în anii 2017-2018 la porumb, floarea-soarelui şi miere de albine (locul 1 în UE), cereale (locul 3), la grâu (locul 4), la soia (locul 2 în UE).

Dacă ne referim strict la agricultura judeţului Galaţi, se vede, realmente, un progres. Bunăoară, la Programul Tomata, pentru primul ciclu s-au plătit 2.524 de beneficiari, cu peste 35 milioane de lei. În ciclul al doilea, am avut un număr estimat la 1.900 de legumicultori şi toţi cei înscrişi în program au confirmat că au comercializat producţia obţinută în spaţiile protejate”, a precizat Maricel Floricel Dima, citat de presa locală.Potrivit directorului executiv al DAJ Galaţi, în continuare se derulează programul de minimis pentru crescătorii de albine (20 lei pentru fiecare familie de albine), în care s-au înscris 225 de apicultori - şi toţi au primit banii cuveniţi.De asemenea, de ajutorul de minimis pentru lâna oilor au beneficiat 159 crescători de ovine, a cărui valoare a fost de 495.000 de lei, corespunzător pentru 246 tone de lână, contractate cu unităţile de procesare. Până acum au fost plătiţi şi cultivatorii de usturoi cu 13.950 lei, în evidenţele DAJ fiind cinci fermieri cu o suprafaţă totală de aproape 10 ha.

„Sunt mândru că am finalizat reorganizarea cercetării agricole!”Fostul secretar de stat are un motiv de satisfacţie pentru că a reuşit să dinamizeze activitatea de cercetare agricolă, care se găsea în colaps. „Am finalizat reorganizarea unităţilor de cercetare-dezvoltare, sector de care m-am ocupat serios şi temeinic. Legea 45/2009 menţiona că pentru fiecare

89

javascript:galleryModalOpen(0);

staţiune trebuia emisă câte o hotărâre de guvern pentru a stabili cadrul juridic şi a actualiza patrimoniul funciar, pe de o parte, iar pe de alta, să se asigure condiţiile legale pentru a primi finanţarea de la stat. În perioada 2009-2016, din cele 53 de unităţi de cercetare-dezvoltare din subordinea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice, au fost reorganizate doar trei. Celelalte, neavând emise hotărâri de guvern, nu puteau beneficia de susţinere financiară. Mai mult decât atât, întrucât majoritatea staţiunilor aveau datorii la bugetul de stat, le era imposibilă accesarea de proiecte. Aşa că, primul lucru a fost să le ştergem din datorii (deşi unele aveau restanţe de milioane de lei), astfel încât unităţile din sistemul de cercetare agricolă au devenit din nou eligibile în accesarea fondurilor europene.De aceea sunt bucuros şi mândru, în acelaşi timp, că din 2017 şi până când am părăsit ministerul Agriculturii, pe 4 noiembrie 2019, am coordonat activitatea de avizare a hotărârilor de guvern pentru 50 de staţiuni de cercetare-dezvoltare din România, iar alte două unităţi urmau să fie reorganizate în ultimul trimestru al anului 2019”.Directorul DAJ Galaţi a precizat că bugetul alocat unităţilor de cercetare-dezvoltare a fost mărit de la un an la altul. „Dacă în anul 2016 au fost prevăzute prin buget 20 milioane de lei, în 2017 alocarea s-a mărit de trei ori (ajungând la 60 de milioane), în 2018 - 134 de milioane, iar în cursul anului trecut am pus la dispoziţia unităţilor de cercetare-dezvoltare agricolă suma de 164,5 milioane de lei”, a susţinut Maricel Floricel Dima.

„Regret că nu am reuşit să susţinem financiar liceele agricole!”Fostul secretar de stat de la Ministerul Agriculturii a rămas cu un regret. În anul recent încheiat s-a reuşit trecerea prin Parlament a Legii 57 din 1 aprilie 2019, care a modificatLegea Educaţiei Naţionale nr. 1/2011, prin care Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale susţine liceele tehnologice cu profil preponderent agricol, asigurându-le finanţarea pentru investiţii specifice în agricultură, precum şi cheltuieli materiale necesare funcţionării acestora.„Eu m-am ocupat exclusiv de iniţierea acestui act normativ şi de modificarea apărută. În 1989, aceste licee (peste 230 la nivel naţional) erau în subordinea Ministerului Agriculturii. Acum mai sunt 58, printre care şi cele două din judeţul Galaţi (cele din Tecuci şi Cudalbi). Regretul vine din faptul că nu am reuşit să fac decât identificarea celor 58 de unităţi de învăţământ preuniversitar şi că nu am reuşit să intervenim financiar măcar o dată la fiecare. (...)De asemenea, am creat în minister un Birou pentru învăţământul liceal agricol şi de formare profesională. Sigur, mai sunt atât de multe de făcut! Gândiţi-vă, copiii noştri încă învaţă după manuale din anii ’80, când în Occident se schimbă la şase luni!” , a explicat Maricel Floricel Dima.Maricel Floricel Dima este inginer agronom, cu doctorat în ştiinţe agricole.

90

În trecut a ocupatfuncţia de director executiv al Camerei Agricole a Judeţului Galaţi (2010-2016) şi alDirecţiei pentru Agricultură Judeţeană Galaţi (2016-2017).

Maricel Floricel Dima: „Este foarte mult de muncă, foarte mult de popularizat, pentru a schimba imaginea învăţământului agricol din România. Şi, în mod paradoxal, am primit o mână de ajutor de la ambasadele Franţei şi Olandei, cu care am reuşit să închei nişte parteneriate pentru a susţine legătura dintre liceele noastre şi cele ale lor şi a intra pe proiecte Erasmus, spre a face schimburi de experienţă pentru elevi şi profesori”.

ŞCOALA AGRICOLĂ TREBUIE SUSŢINUTĂ ŞI PROMOVATĂRevista FERMA, prin Fundaţia Revistei Ferma, a iniţiat proiectul ”Susţinem învăţământul preuniversitar agricol”, coordonat de către Nicoleta Dragomir, redactor şef, şi specialistul dr. ing. Leonard Stafie, care a cuprins 19 evenimente, în peste 20 de licee agricole implicate. Se ştie că o componentă esenţială a agriculturii moderne este educarea, formarea profesională a tinerilor pentru a deveni fermierii viitorului, dar şi pentru a aduce în exploataţiile familiilor sau în gospodării soluţii sau alternative generatoare de profit.De aceea, Guvernul României, cât şi noua echipă ministerială de la Agricultură trebuie să acorde maximul de atenţie pentru a continua susţinerea şi promovarea liceelor tehnologice şi a învăţământului dual, astfel încât aceste unităţi de învăţământ să-şi merite pe deplin locul şi rolul în sistemul de educaţie românesc.

Articol publicat în revista Ferma nr. 1/250 (ediţia 1-31 ianuarie 2020)

* * *

VOLUNTARII STRĂINI AU FĂCUT CURĂŢENIE ÎNTR-O COMUNĂ DIN DOLJ, PENTRU A LE DA O LECȚIE LOCALNICILOR ELENA AILUȚOAEI 20/02/2020 | 12:24

91

https://www.cancan.ro/autor/elena-ailutoaei

Peste 20 de voluntari din Italia, Spania, Germania, Austria, Franţa au făcut, joi, curăţenie într-o comună de lângă Craiova. Acţiunea a avut loc în comuna Podari şi s-a numit EcoGrow. În cadrul evenimentului, voluntarii au făcut curat în „Satul de Vacanţă” – Podari . Obiectivul evenimentului a fost acela de a colecta deșeurile și resturile menajere pe o suprafață de 20.000 de metri pătrați. Membrii Asociaţiei Comunități pentru Tineret din care fac parte voluntarii au spus că au văzut deşeurile aruncate peste tot şi au vrut să le dea o lecţie localnicilor.

* * *

Albine crescute în leasing Paula CIUPAG 20 februarie 2020 - Start-up-ul lui Dieter, “Bee-Rent”, a avut succes în Germania şi a câştigat premiul special de antreprenoriat social al KfW din 2019.

Având în vedere numeroasele semnale de alarmă cu privire la dispariţia albinelor, fenomen care ar putea afecta nu doar echilibrul ecologic şi producţia agricolă, ci chiar existenţa profesiei de apicultor, Dieter Schimanski (stupar amator) a dezvoltat o idee inedită de afaceri. Pentru susţinerea profesiei, dar şi a albinelor, acesta a început să ofere spre închiriere colonii de albine unor companii/instituţii dispuse să găzduiască stupii în spaţii sigure, unde albinele să fie îngrijite de apicultori profesionişti.Start-up-ul lui Dieter, “Bee-Rent”, a avut succes în Germania şi a câştigat premiul special de antreprenoriat social al KfW din 2019. “În prezent, apicultura este încă o afacere viabilă, dar ce se va întâmpla când nu va mai exista? Pentru că mulţi crescători o practică doar ca pe un hobby. În Germania, din o sută de crescători de albine, mai puţin de un procent sunt profesionişti. Cu Bee-Rent, vom crea din nou stabilitate. Nu numai pentru apicultori, ci şi pentru albine”, spune Dieter Schimanski, CEO Bee-Rent.

Cum funcţionează Bee Rent?Ce înseamnă de fapt Bee Rent şi cum funcţionează acest concept de închiriere a albinelor? Pentru o perioadă de cel puţin doi ani, companii/instituţii private sau publice pot închiria colonii de albine de la Dieter Schimanski spre a le caza în spaţiile lor. Albinele sunt livrate personal de către acesta într-o locaţie potrivită, aleasă de companie. Apoi, de zece până la cincisprezece ori pe an, în medie o dată pe lună, apicultorii profesionişti din regiune vin pe rând la locaţie şi au grijă de hărnicuţele insecte. De exemplu, o parte din albinele lui Schimanski închiriate trăiesc acum pe terenuri ale spitalelor, pe acoperişurile unor şcoli, dar şi pe clădirile plate ale Radio Bremen şi ale filialei KfW DEG din Köln.După primul an, se recoltează şi prima miere. Fiecare colonie de albine

92

https://www.revista-ferma.ro/autori/paula-ciupag

produce între 20 şi 30 de kilograme.Albinele lui Dieter Schimanski nu au nevoie de mult spaţiu, astfel că în spatele sediului Bee-Rent din Ganderkesee, lângă Bremen - Germania, 30 de colonii de albine trăiesc pe o pajişte de 500 de metri pătraţi, care a devenit casă pentru circa 1,5 milioane de zburătoare.

Leasingul de albine ca idee de afaceriCa apicultor amator, Dieter Schimanski a iubit albinăritul încă de la o vârstă fragedă. Cu toate acestea, abia în iulie 2015 i-a venit ideea de a face o afacere din leasingul albinelor.În ce constă partea inedită a conceptului? Companiile/instituţiile care găzduiesc albinele pe spaţiile sau acoperişurile lor pot păstra producţia de miere de la colonia de albine respectivă, pe care, după procesare, să o personalizeze folosind brandul “Bee-Rent”. Prin această etichetă vor beneficia de o vizibilitate mai mare şi de un plus de încredere în rândul clienţilor.Spre deosebire de apicultura normală, aici nu este vorba despre producerea unei cantităţi cât mai mari de miere, ci despre îngrijirea albinelor în mod corect de către apicultorii profesionişti zonali, dar şi despre protecţia lor împotriva acarianului Varroa, un parazit care slăbeşte sistemul imunitar al insectei. Deşi acarianul nu poate fi eliminat complet, apicultorii experţi cunosc o mare varietate de metode pentru a-i reduce răspândirea.

O nouă perspectivăÎncă din primul an, ideea afacerii a cunoscut o creştere fulminantă şi a devenit din ce în ce mai provocatoare, iar în 2016 a trecut deja la conceptul de franciză. Apicultori din toată Germania au îmbrăţişat ideea şi au dorit să devină parte a Bee-Rent ca parteneri de distribuţie. Între timp, compania a câştigat încă 25 de parteneri apicultori din Franţa.Pentru a se putea concentra pe deplin pe afacerea sa cu albinele, Schimanski şi-a vândut acţiunile la propria agenţie de marketing la începutul anului 2018, iar de atunci nu-i mai pasă decât de Bee-Rent. “Avem apicultori care se alătură Bee-Rent pentru că ei o văd ca o nouă perspectivă în meseria lor. Creăm viitorul pentru oameni. {i, astfel, şi pentru albine”, spune Dieter Schimanski.

93

Totul se face AUTOMATIZAT!Procesarea fagurilor de miere, în aşa-numita cameră a mierii, se face în condiţii de igienă maximă, iar întreaga producţie este realizată de două maşini. Pentru a obţine liniile de procesare, Schimanski a trebuit să colaboreze cu mai mulţi producători din diferite ţări. “Cu ajutorul internetului am reuşit să comandăm mai multe componente individuale. De exemplu, am primit maşina de etichetare din Italia, iar maşina de întoarcere a capacului din Danemarca”, spune apicultorul. La început, ceea ce se face acum automat era o muncă manuală greoaie, îşi aminteşte Schimanski: “În primii ani am înşurubat şi etichetat 7.000 de borcane cu mâna, împreună cu soţia mea. Astăzi putem produce 80.000 de borcane într-un an. Când totul se face automatizat este mult mai uşor”, arată antreprenorul german.

Un business internaţionalÎn ţările vestice închirierea albinelor este foarte la modă la această dată. Filiala KfW DEG - Deutsche Investitions und Entwicklungsgesellschaft mbH - a închiriat, de asemenea, albine de la Bee-Rent. Acestea trăiesc undeva deasupra Köln-ului, pe terasa de pe acoperişul DEG. Apicultorul Sebastian Klein verifică regulat stupii.Până în prezent, Schimanski şi-a finanţat în mare măsură afacerea din resurse proprii. El a făcut un singur împrumut bancar pentru a-şi achiziţiona unul dintre utilajele sale. Bee-Rent încă se confruntă cu probleme specifice începutului, dar apicultorul vrea ca start-up-ul său să devină internaţional. “Avem un prim partener de distribuţie în Luxemburg şi cereri din Franţa, Austria şi Olanda. Încă lucrăm la implementare”, spune Dieter Schimanski.

“Cred că societatea noastră trece printr-o schimbare majoră în gândire. Desigur, fiecare trebuie să îşi găsească propria viziune şi poziţionare în ceea ce priveşte sustenabilitatea. Dar cu Bee-Rent oferim ceva absolut unic”, conchide apicultorul inovator.

Dieter Schimanski: “Există mulţi apicultori amatori. Dar puţini pot să trăiască din albinărit. Dacă doriţi să susţineţi albina şi apicultorul

94

profesionist, trebuie să închiriaţi albina de miere. (...) La început am făcut-o din pasiune. Dacă atunci livram coloniile de albine cu Audi Coupé, astăzi fac asta cu un autobuz VW”.

VENITURI STABILECu o producţie de 100 de kilograme de miere, un apicultor particular câştigă de la o colonie de albine doar 350 de euro pe an din vânzarea mierii en-gross. La Bee-Rent, apicultorii profesionişti sunt responsabili pentru îngrijirea unei colonii de albine timp de trei ani şi livrează fagurii compleţi astfel încât mierea să poată fi procesată. Astfel, apicultorii primesc o sumă de cel puţin 1.524 de euro, mult mai mult decât cea obţinută prin vânzarea de miere. Este vorba despre un venit fix. Prin urmare, Dieter Schimanski consideră că propunerea sa oferă o alternativă economică stabilă şi prosperă, care îi convinge uşor pe apicultori să se alăture conceptului.

Articol publicat pe KfW Stories, la 1 noiembrie 2019 Tradus şi adaptat de Paula CIUPAG

* * *

13 combine recoltează un lan de rapiță! Ferma 19 februarie 2020 - V-ați imaginat cum ar arăta 13 combine uriașe recoltâd un câmp cu rapiță? Da, deși pare imposibil FENDT, CLAAS, CASE IH și NEW HOLLAND şi-au dat întâlnire la recoltat de rapiţă, pe un câmp din Germania. Nu mai puţin de 13 combine au fost surprinse lucrând de zor pentru a strânge "aurul negru".

Scenele spectaculoase au fost făcute publice de canalul Youtube - Agriculture Germanyy. Realizatorul videoului relatează: "Erau multe de văzut în acest an! Am reușit să surprind în imagini în total cinci ferme mari (cooperative agricole) sau antreprenori în mișcare! De aici această mică compilație a recoltei de rapiță 2019!"

Sursa video: Agriculture Germanyy, youtube.com

95

https://www.revista-ferma.ro/autori/ferma

https://youtu.be/K6JjnjZNqEU

* * *

Lucrări în primăvara 2020 în livezile de pomi Joi, 20 Februarie 2020

În intervalul februarie-aprilie, în livezile clasice, intensive și super intensive pomicultorii fac următoarele lucrări de sezon: tăierile de formare a coroanei pomilor, evaluarea rodului pe ramuri puse în apă, urmate de tăierile de rodire și de regenerare, aplicarea îngrășămintelor starter pentru a susține formarea rodului, prezența sau absența bolilor și a dăunătorilor la fiecare specie și soi pentru aplicarea corectă a tratamentelor fitosanitare.

La toate tipurile de livadă, când este vorba de tăieri de formare și rodire trebuie să respectăm două principii de bază:

Primul principiu este cel al treimii care spune că pentru a păstra echilibrul în coroana pomilor întotdeauna lăstarii laterali de pe tulpină și șarpante trebuie să fie, în cm, 1/3 din axul pe care sunt inserați, măsurat la baza lăstarului. Eliminarea acestuia se face anual la cep, în așa fel încât să eliminăm maximum doi lăstari pe fiecare etaj, urmărind formarea a trei etaje la livezile intensive și super intensive, iar la cele clasice a unui vas cu maximum trei șarpante.

Cel de al doilea principiu se referă la încărcarea corectă a pomului cu ramuri de rod: 50-70% ramuri cu muguri roditori și numai 30% ramuri care nu poartă rod, eliminând semischeletul lung și subțire, lipsit de ramuri roditoare, urmărind repartizarea simetrică a ramurilor de rod în coroană. Anual, creșterea axului (săgeată) și a lăstarilor cu rod se scurtează, se

96

transferă pe o nouă creștere pentru păstrarea înălțimii tulpinii, iar rodul este adus cât mai aproape de axul central, evitând fenomenul de centrifugare.

La pomii tineri se fac puține tăieri, urmărind aplicarea corectă a principiului treimii, iar după intrarea pe rod lăsăm alternativ pe ax lăstari cu rod și fără rod, la distanță de 10 cm unul de altul, şi eliminăm lăstarii tăind la bază cu un ciot de minimum 3 cm. Cel mai bine este ca aceste tăieri să fie executate în fază de buton, după trecerea înghețului, pentru a conștientiza ce trebuie să tăiem.

Îngrășămintele STARTER se încorporează la 30 cm și de obicei folosim îngrășăminte complexe de genul 30.15.10 câte 300-500 kg/ha; pomii au nevoie pentru creștere de mult azot, iar pentru fructificare de fosfor.

Ce tratamente efectuăm

De la desprimăvărare până la scuturarea petalelor tratamentele care trebuie aplicate sunt o completare a celor făcute în toamna anterioară prin care s-a urmărit: fertilizarea foliară, combaterea bolilor și a dăunătorilor, fenomenul de inducția florilor din primăvară. Bolile ce trebuie combătute sunt făinarea, rapănul și erwinia la semințoase, monilioza și tafrina la sâmburoase, iar dăunătorii care trebuie combătuți sunt afidele, păduchele din San José. Trebuie să asigurăm și capcane cu feromoni (difuzoarele cu feromoni) pentru combaterea viermilor la fructe și a minatoarelor la frunze, la speciile măr, prun și piersic. Aceste capcane au efect total timp de 105 până la 165 de zile, fără tratamente chimice. În timpul înfloritului vom pune la fiecare hectar de piersic capcane cu feromoni (difuzoare) pentru dezorientarea masculilor atrași de AnarsiasiCyndia, 1.000 capcane de tipul ETSU ISONET A/OFM.

Specia cais şi piersic

Specia măr

97

Specia prun

Specia cireş

Ing. Petre EREMIA

* * *

Supravegherea, prevenirea și combaterea bolilor transmisibile la animale şi de la animale la om Joi, 20 Februarie 2020 Rentabilitatea creşterii animalelor este condiţionată în primul rând de modul în care crescătorii de animale respectă legislaţia cu referire la asigurarea condiţiile de bunăstare (adăpostire, furajare, adăpare, microclimat, tehnologie de exploatare etc.), respectarea legislației privind mişcarea animalelor în judeţ, pe teritoriul naţional şi în activitatea de import-export, precum și a normelor de protecţie sanitară

98

veterinară. Astfel, toate aceste obligații însumate generează animalelor un status de sănătate corespunzător, după cum se arată într-un document dat publicității de către Colegiul Medicilor Veterinari Filiala Sibiu.

Politici esențiale

În acest context, starea de sănătate a animalelor reprezintă o condiţie esenţială pentru realizarea unui spor de efective şi implicit de produse animaliere scontate cantitativ şi calitativ, condiție ce impune responsabilităţi şi obligaţii din partea crescătorilor de animale, a asociaţiilor de profil, a autorităţilor locale, precum şi a serviciilor sanitare veterinare. De aceea, se impune promovarea politicilor în domeniul sanitar-veterinar stabilite în programul naţional de supraveghere, prevenire şi combatere a bolilor la animale, a celor transmisibile la om, siguranţa alimentelor, protecţia animalelor şi a mediului, cu referire la:

respectarea legislației privind procedura de înregistrare sau autorizare sanitară veterinară a exploataţiilor comerciale și a exploatațiilor nonprofesionale cu animale şi păsări vii crescute în scop economic;

să solicite și să colaboreze cu medicii veterinari arondaţi pentru identificarea şi înregistrarea la timp a animalelor existente în proprietate şi pentru reactualizarea bazei de date în funcţie de mişcările de efective survenite în exploataţie;

să comunice medicului veterinar, la data producerii, mişcările survenite în efectiv, prin fătări, cumpărări, vânzări, mortalităţi, donații etc.

să solicite medicului veterinar carnet de sănătate pentru animalele aflate în proprietate, completat la zi cu acţiunile sanitare veterinare efectuate și documentele de mişcare şi certificare a stării de sănătate, necesare pentru intenţia de comercializare a animalelor;

mișcarea animalelor să se efectueze numai cu aprobarea medicului veterinar cu mijloace de transport autorizate, dezinfectate și care să fie dotate cu echipamente de confort corespunzătoare speciei și categoriei de animale;

în timpul mişcării animalelor, deţinătorii acestora sunt obligați să aibă asupra lor următoarele documente:

cartea de exploataţie; formularul de mişcare; cartea de sănătate a animalului; paşaportul (în cazul speciei bovine şi cabaline); certificatul de sănătate şi documentul privind informaţiile pentru lanţul

alimentar în cazul mişcării către abator; să solicite, să colaboreze și să sprijine medicii veterinari pentru efectuarea

acţiunilor de prevenire a îmbolnăvirii animalelor, prin supravegherea clinică

99

a stării de sănătate a acestora, supravegherea unor boli transmisibile prin examinarea în laborator a probelor recoltate de la animale şi păsări în acest scop, efectuarea tratamentelor antiparazitare, operaţiuni de vaccinare profilactică și de necesitate etc.;

să respecte dispoziţiile autorităţii veterinare privind izolarea şi eliminarea din efectiv a animalelor diagnosticate cu boli transmisibile;

să respecte legislaţia privind gestionarea câinilor, pisicilor și a altor animale de companie care constituie un real pericol prin transmiterea unor boli grave la alte animale şi la oameni, precum şi prin agresarea fizică a populaţiei;

să efectueze curăţirea mecanică, dezinfecţia, deratizarea şi demuştizarea în adăposturi cu produse omologate și cu unităţi şi personal de specialitate;

să colecteze cadavrele şi deşeurile animaliere în vederea transportului, cu sprijinul autorităţilor locale, la unitatea de distrugere Protan;

să respecte legislația privind sacrificarea animalelor numai în unități de abatorizare autorizate, însoțite de documente sanitare veterinare eliberate de medicul veterinar arondat;

pentru a-şi valorifica legal producţia primară sau produsele alimentare obţinute prin procesarea producţiei primare să solicite DSVSA judeţeană documentul de înregistrare pentru vânzare directă sau, după caz, de vânzare cu amănuntul;

să valorifice produsele alimentare numai în unităţi sau spaţii autorizate sanitar-veterinar, cu respectarea regulilor de igienă şi temperatură în zonele de depozitare şi expunere.

Servicii specializate

Statul sprijină activitatea de apărare a sănătăţii animalelor prin asigurarea cadrului instituţional şi juridic, a resurselor financiare şi a bazei tehnico-materiale necesare pentru desfăşurarea în condiţii optime a activităţilor din domeniul sanitar-veterinar, precum şi prin acordarea crescătorilor de animale a unui sprijin financiar în cadrul programelor de dezvoltare rurală sau prin diferite forme de subvenţii, se mai arată în comunicat.

Medicii veterinari membri ai Colegiul Medicilor Veterinari din România, organizați în baza Legii nr. 160/1998 cu modificările și completările ulterioare, care profesează în sectorul de stat, medicii veterinari cu liberă practică titulari la unități medicale veterinare private de asistență (cabinete, spitale, clinici, farmacii), precum și un număr însemnat care sunt angajați în unități economice sau în învățământ și cercetare, în baza responsabilităţilor ce le revin şi pentru a asigura un sprijin concret şi eficient oferă crescătorilor de animale o serie de servicii de specialitate la solicitarea acestora ori acțiuni obligatorii stabilite la nivel național și local, cu referire la:

100

acordarea de sprijin în gestionarea efectivelor de animale şi pentru modernizarea creşterii acestora în exploataţii comerciale (ferme) care să asigure cerinţele actuale de tehnologie, biosecuritate, protecţie şi bunăstare;

evaluarea și înregistrarea exploataţiilor nonprofesionale şi comerciale, identificarea şi înregistrarea în baza națională de date a animalelor existente, asigurând facilităţi pentru obţinerea de subvenţii sau a altor ajutoare guvernamentale;

asigurarea asistenței de specialitate pentru prevenirea şi combaterea bolilor transmisibile la animale şi de la animale la om prin efectuarea acţiunilor de supraveghere, operaţiuni de vaccinare preventivă, tratamente antiparazitare, tratamente curente, recoltarea și afluirea de probe pentru examene de laborator;

sprijin în implementarea normelor sanitare veterinare privind protecţia şi bunăstarea animalelor de fermă şi din exploataţiile individuale prin evaluări şi controale programate;

monitorizarea circulaţiei animalelor, a produselor, a subproduselor de origine animală, a medicamentelor (prioritar antibiotice și antiparazitare) şi a produselor biologice;

întocmirea documentelor specifice pentru despăgubirea proprietarilor de animale în vederea lichidării rapide a unor focare de boli transmisibile la animale;

garantarea calităţii şi salubrităţii produselor alimentare destinate consumului uman prin efectuarea, în laboratoarele de diagnostic acreditate, a unor examene şi analize privind încărcătura microbiană, a parametrilor fizici chimici, prezenţa reziduurilor din materii prime şi din produsele finite, prin tehnici avansate de analiză executate de specialişti bine pregătiţi profesional şi cu experienţă în domeniu;

- dezvoltarea permanentă a colaborării cu operatorii economici, cu asociaţiile profesionale, acordând consultanţă de specialitate, prin analize şi dezbateri organizate, prin participarea la acţiunile stabilite în programele comune pentru prevenirea şi combaterea unor situaţii speciale, care îi pot afecta economic, social sau direct.

Medicii veterinari caută permanent să menţină o bună colaborare cu crescătorii de animale, cu asociaţiile crescătorilor de animale constituite, cu micii producători de bunuri alimentare, prin soluţionarea operativă a doleanţelor şi solicitările acestora; de asemenea, monitorizează, verifică şi controlează modul cum sunt respectate obligaţiile privind prevenirea apariţiei unor cazuri de îmbolnăvire la animalele din proprietate şi aplică măsuri corective în cazul identificării unor neconformităţi.

101

Dr. Ioan Viorel PENŢEA,Secretar al Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu

* * *

Părul asiatic, o alternativă profitabilă pentru pomicultura românească Joi, 20 Februarie 2020

Rafturile supermarketurilor sunt tot mai pline de fructe de import, iar cumpărătorii sunt tot mai interesați să încerce noi gusturi. Multe dintre aceste fructe provin din import, motiv pentru care în ultimii ani pomicultorii din țara noastră au încercat să diversifice paleta de specii pe care o cultivă. Un astfel de exemplu este părul asiatic și el ar putea intra cu ușurință pe rafturile marilor magazine. De ce? Pentru că este un pom care poate fi cultivat și în țara noastră, fructele arată precum merele și au un gust inedit, de pară.

Caracteristici generale

Părul asiatic, Pyrus Pyrifolia, a fost naturalizat în Japonia, acolo unde există livezi pe suprafețe însemnate. Nu este sensibil la îngheț, rezistă chiar și la temperaturi de -23°C, poate crește chiar și până la 10 metri înălțime și preferă soluri cu textură ușoară, cu pH-ul de 5.6-6.6.

Este de preferat să fie plantat în zone însorite pentru că fructifică mai bine atunci când are lumină. Pentru plantarea lui, cei interesați trebuie să țină cont de pașii clasici pe care îi urmează atunci când plantează orice pom fructifer, în timp ce tăierile de formare trebuie realizate primăvara devreme.

Înfloritul are loc în luna aprilie, iar florile sunt albe și sunt grupate în inflorescențe glabre. Fructele se culeg în luna septembrie, au diametrul între 3 și 5 cm, sunt bogate în fibre și au un conținut redus de calorii. Se pot consuma în stare proaspătă, pentru că rezistă chiar și câteva luni în condiții optime de depozitare, sau confiate ori folosite în rețete de prăjituri, băuturi răcoritoare și conserve.

102

https://www.lumeasatului.ro/media/k2/items/cache/fef4f4886d938b5c83482c447307fc67_XL.jpg

De unde poate fi achiziționat

Un astfel de pom poate fi achiziționat de la pepinierele autorizate, iar unul dintre producătorii români care comercializează astfel de pomi în cadrul târgurilor de profil și nu numai este domnul Marin Constantin. Acesta este producător și distribuitor de plante și material săditor, iar în pepiniera sa, Sănătate din Plante, se găsesc numeroase specii, unele dintre ele mai puțin cunoscute la noi în țară.

„Părul asiatic este o specie pe care noi o comercializăm în special la târguri și lumea se miră pentru că fructele arată ca merele, dar au gust de pară. Frunzele se aseamănă cu ale părului clasic, iar tratamentele care se aplică și tăierile care se fac nu diferă față de cele pe care pomicultorii le fac în livezile de peri. Se poate planta toamna sau primăvara iar dacă plantarea are loc primăvara, pomul trebuie udat mai des, nu doar la plantare. Consider că este o oportunitate pentru pomicultura românească“, a declarat Marin Constantin. Larissa SOFRON

* * *

Grupul Floria se extinde RETAIL Profit.ro scris astăzi, 18:34

Grupul Floria, care operează floraria online Floria.ro, a inaugurat o florărie, în Plaza România, București. Rețeaua de florării Floria cuprinde acum patru florării în București, una în Aeroportul Otopeni și una în Ploiești

Grupul Floria operează florăria online Floria.ro (Floria Network SRL), rețeaua de florării Floria (Flower’s Secret SRL), proiecte peisagistice și décor pentru evenimente (Floria Projects SRL), distribuție de flori și plante către retailul de tip IKA (Rețeaua Floria SRL), precum și vânzări engros (Floria International Wholesale SRL).

* * *

Vinul de azi: Guigal Cotes du Rhone Rouge 2016 - 91 puncte Robert Parker POVEȘTI CU PROFIT Parteneri Profit.ro scris astăzi, 09:05

103

Istoria cramei Guigal începe în 1946, atunci când Etienne Guigal ajunge în Ampuis, regiunea Cote-

Rotie, o zonă viticolă cu mare tradiție în Franța. De atunci, au trecut câteva generații, o mulțime de transformări și achiziții care au făcut din

acest brand unul dintre cele mai apreciate în domeniu, cu vinuri spectaculoase și de o calitate superioară. Recomandarea de astăzi, Cotes du Rhone Rouge 2016 este un vin roșu sec, un cupaj de Syrah, Grenache și Mourvedre. În buchet se regăsesc note de mirodenii și fructe de pădure, în

vreme ce gustul este unul bogat, intens, cu taninuri catifelate. Se recomandă degustarea acestui vin la 16-18 grade Celsius, alături de preparate din carne, vânat și brânzeturi. Vinul are 91 puncte Robert Parker și 90 puncte James

Suckling.

* * *

VOTAT! IATA CAND SE VA SARBATORI ZIUA SATULUI ROMANESC Agroromania.ro 20 Feb. 2020

Romania ar putea sarbatori in curand Ziua Satului Romanesc, avand in vedere ca o initiativa legislativa in acest sens a fost deja votata de Senat. Acum urmeaza ca deputatii sa-si dea acordul."Satul romanesc este locul in care s-a format si s-a consolidat identitatea nationala, spirituala, etosul, tot ceea ce alcatuieste unicitatea neamului romanesc", arata initiatorul acestei noi legi, Florin Roman.

Acesta mai sustine ca "patrimoniul nostru spiritual si material, concretizat in traditii, obiceiuri, mestesuguri vechi si moduri de viata bine randuite, constituie un important material de reflectie cu privire la prezent si la viitor, ce se cere pastrat si celebrat ca parte a memoriei noastre".Conform proiectulei de lege care deja a trecut de Senat, Ziua Satului Romanesc se va marca in fiecare ultima duminica a lunii septembrie.

"Ziua Satului Romanesc poate fi organizata de catre autoritatile administratiei publice centrale, locale, de catre celelalte institutii ale statului,

104

https://agroromania.manager.ro/tags/agroromania.ro/

de catre persoane fizice sau juridice prin organizarea si participarea la programe si manifestari cu caracater social, cultural si stiintific in scopul de a aprecia si a promova satul romanesc", se mai precizeaza in textul proiectului de act normativ. Conform initiatorului Florin Roman, "in Romania satul traditional, arhaic mai supravietuiesti inca, iar din acest motiv trebuie sa apreciem si sa conservam ceea ce avem, inainte de a fi prea tarziu".

"Instituirea Zilei Satului Romanesc are scopul de a ajuta locuitori de la sate, de a-i face cunoscuti si a-i rasplati pe acesti oameni ce continua sa ne ofere noua, tuturor, o identitate, dar, in acelasi timp are si scopul de a ne invata pe noi ceilalti, din afara satului, ca re ne sunt originile, de unde venim, cum ne putem bucura, si cum ne putem recrea, cum putem descoperi beneficiile si frumusetea unui trai curat sau a unui caracter sanatos, adevarat", mai regasim in expunerea de motive atasata proiectului de lege.

Sustinatorii proiectului arata ca Ziua Satului Romanesc se va sarbatori in fiecare ultima duminica din septembrie pentru ca aceasta perioada "este o minunata luna de toamna, cand soarele, cu cele din urma puteri, savarseste maturarea deplina a roadelor".

Instituirea Zilei Satului Romanesc a trecut tacit de Senat, acum deputatii avand votul decizional. Daca acestia isi vor da acordul, proiectul va ajunge la seful statului pentru promulgare. Odata publicat Decretul presedintelui,

actul va putea fi publicat in Monitorul Oficial si va produce efectele scontate.

* * *

105

Asociatia pentru Promovarea Alimentului Romanesc€¦ · Web viewCum spuneam mai sus, fermierii...

Documents

Transcript of Asociatia pentru Promovarea Alimentului Romanesc€¦ · Web viewCum spuneam mai sus, fermierii...