Stiri 10 martie 2020

CURSUL DE SCHIMB 10.03.2020

1 EUR 4.8170

1 USD 4.2433

Secetă și nu prea…  Marți, 10 Martie 2020 10:31 Mihai Nistor

S-a creat o adevărată psihoză, legat de o secetă excesivă, care anul acesta pustiește culturile și seacă fântânile. Desigur că finalul poveștii despre secetă ar fi însemnat, undeva prin toamnă, o creștere a prețurilor, pe fondul unei crize alimentare, generată desigur de o recoltă slabă. Problema a fost „rezolvată”, se pare, mult mai repede, de isteria creată de noul coronavirus, care a scumpit deja măștile de protecție de o sută de ori și a început să golească rafturile magazinelor, așa că scenariul cu seceta nu mai este de actualitate, mai ales că în timp ce scriu acest articol, în mod ironic, a început iar să plouă.Aproape seară de seară, jurnalele de știri au prezentat culturi anemiate de frig, de lipsa apei și poate de carențe tehnologice. Pentru cei avizați, greu de asimilat astfel de informații, în condițiile în care zona de vest a țării s-a bucurat de precipitații constante atât în lunile de toamnă, cât și în cele de iarnă, asigurându-se astfel un nivel de apă mulțumitor pentru culturile înființate în toamnă. Chiar dacă mai este nevoie de până la 100 de litri de apă pe metrul pătrat, pentru a se atinge optimul, plantele s-au dezvoltat mult mai bine decât în perioada similară a anului trecut, ne-a spus prof. dr. ing. Doru Ioan Petanec, șeful Direcției pentru Agricultură a județului Timiș. „La ora actuală, solul este alimentat cu apă, poate nu cât ar trebui, cu o rezervă pentru începutul de vară, dar avem în față primăvara care ar mai putea aduce precipitații. Am mai avea nevoie de o săptămână de ploaie, ceea ce înseamnă aproximativ 100 de litri pe metrul pătrat, ca să avem rezerve. Să

1

nu uităm că zăpada avea rolul ei, dublu, de protecție împotriva înghețului, și, din fericire, n-a fost cazul în această iarnă, dar și de a asigura o cantitate de apă în sol prin topirea lentă. Din fericire, am avut ploi care n-au căzut în cantități mari, în perioade scurte, astfel încât au fost înmagazinate în totalitate în sol. Trebuie totuși tratată cu atenție problema apei, pentru că, să nu uităm, am avut coduri galbene și portocalii chiar de vânt, or, acest ventilator natural, suprapus temperaturilor mari din luna februarie, elimină foarte ușor apa din stratul superficial. Statistic vorbind, în Timiș avem 138.000 de hectare cu grâu înfrățit, care arată bine și foarte bine, și cam aceeași situație la rapiță, pe cele 20.000 de hectare semănate în toamna anului 2019”, a arătat directorul DAJ Timiș.2020, un an care promiteLa Mănăștur, în județul Arad, nivelul de alimentare cu apă în sol este mulțumitor, susține tânărul fermier Cosmin Micu, care lucrează în jur de 1.100 de hectare. „În luna ianuarie am avut cam 30-40 l/mp, cantitate mulțumitoare pentru moment. Cu ce a mai plouat în februarie și ce mai așteptăm în martie, cred că nu vom avea probleme în primăvară. De altfel, culturile de toamnă arată foarte bine, incomparabil cu ce am avut cu un an în urmă în această perioadă. Aproape în tot vestul țării, grâul a răsărit prin noiembrie, când am avut și ploi, dar și temperaturi destul de ridicate. Grâul este înfrățit, orzul, de asemenea, iar rapița arată foarte bine. Anul trecut, în luna februarie, grâul era doar la faza de coleoptil, doar prima frunză era formată”, precizează Cosmin Micu.Situația este și mai bine ilustrată de arădeanul Dan Herțeg de la Semlac, un fermier cu mare experiență și rezultate notabile de-a lungul vremii, care ne spune că până acum anul agricol este incomparabil mai bun comparativ cu cel precedent. Dan Herțeg exploatează peste 2.600 de hectare. „În toamnă am semănat 1.100 de hectare cu rapiță, din care nu am întors niciun hectar. Am avut șansă cu o ploicică-două la vreme și a răsărit toată cultura. Mai avem pe rădăcină și cam 1.000 de hectare de grâu. Venim însă după un an extrem de greu, în care producțiile la grâu au „depășit în sens negativ orice așteptări. Am avut parcele în care am făcut 1.700 kg/ha, anul trecut. Niciodată n-am obținut atât de puțin la grâu. Cele mai slabe producții le-am avut prin `93-`94, când m-am apucat de agricultură, dar și-atunci am obținut 3.700 kg/ha. Din toamna lui 2018, de la semănat, și până în 26 aprilie anul trecut, când au început ploile, am avut în total 42 l/mp. Grâul a înfrățit după o ploaie de 7-8 litri/mp, după care o lună și jumătate n-a mai plouat și și-a eliminat frații. La rapiță, situația a fost la fel de dramatică în anul agricol 2018-2019, din peste 800 de hectare semănate am întors 532 de hectare. Am făcut o producție de 2.406 kg/ha. Anul acesta agricol, 2019-2020, am avut ploi încă din septembrie, a fost o toamnă foarte lungă, până în decembrie, cu temperaturi ridicate care au permis plantelor să se dezvolte foarte bine, iar

2

acum, în februarie, culturile arată foarte bine. E un an care promite”, ne-a povestit Dan Herțeg.Așadar, secetă și nu prea anul acesta în vestul României. Este fundamentată această idee care se inoculează populației seară de seară la jurnalele TV? O întrebare la care încearcă să răspundă directorul DAJ Timiș. „Eu nu sunt de acord cu ideea de secetă. Cred că se profită de schimbările climatice. Nu vreau să cred că în aceste condiții se profită pentru a se aduce fructe și legume din alte țări sau alte produse alimentare. Avem producători pe partea de legume-fructe care folosesc sisteme de irigare prin picurare, iar la cultura mare n-a fost deocamdată nevoie de apă din irigații. Sunt țări care suferă mai mult decât noi din cauza intemperiilor, din cauza temperaturilor și a lipsei de umiditate, ați văzut ce incendii de vegetație au fost în Australia. În condițiile acestea, nu cred ca trebuie să ne îngrijorăm”, conchide Doru Ioan Petanec.Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print - martie 2020

APIA si SUBVENTII

APIA: Stadiul depunerii cererilor de finantare In mart. 10, 2020

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că până la acest moment au fost depuse, în cadrul Campaniei de primire a Cererilor Unice de Plată în anul 2020, un număr de 70.960 cereri, pentru o suprafaţă de 227.989 hectare.

Reamintim că se depune o singură Cerere Unică de Plată, chiar dacă se utilizează suprafeţe de teren în diferite localităţi sau judeţe. În cazul fermierilor care solicită o suprafaţă mai mare de 50 hectare teren agricol cererea se depune la Centrele județene APIA, iar la Centrele locale în cazul fermierilor care solicită o suprafaţă mai mică sau egală cu 50 hectare teren agricol.

Depunerea Cererilor Unice de Plată în cadrul Campaniei 2020 se va încheia la data de 15 mai 2020, în conformitate cu prevederile OMADR nr.69/2019, iar cei care nu se prezintă până la acest termen nu vor beneficia de sprijinul financiar acordat de APIA.

Fermierii sunt rugați pe această cale să se prezinte la data și ora la care sunt programați conform INVITAȚIEI primite pentru a se putea utiliza eficient timpul pe care APIA l-a rezervat pentru primirea Cererilor în Campania 2020. 

Sprijinul financiar este finanţat din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR)

3

şi de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. 

Informaţii relevante se regăsesc postate pe site-ul APIA www.apia.org.ro şi în ghidurile adresate fermierilor care solicită plăţi pe suprafaţă de la sediile Centrelor Judeţene şi Locale ale Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură din fiecare judeţ. 

APIA ANUNȚĂ ASTĂZI TOȚI FERMIERII CARE CER SUBVENȚII! Agroinfo 10 martie OFICIAL. Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că până la acest moment au fost depuse, în cadrul Campaniei de primire a Cererilor Unice de Plată în anul 2020, un număr de 70.960 cereri, pentru o suprafaţă de 227.989 hectare, anunță APIA într-un comunicat transmis pentru AGROINFO.

Reamintim că se depune o singură Cerere Unică de Plată, chiar dacă se utilizează suprafeţe de teren în diferite localităţi sau judeţe. În cazul fermierilor care solicită o suprafaţă mai mare de 50 hectare teren agricol cererea se depune la Centrele județene APIA, iar la Centrele locale în cazul fermierilor care solicită o suprafaţă mai mică sau egală cu 50 hectare teren agricol.

Depunerea Cererilor Unice de Plată în cadrul Campaniei 2020 se va încheia la data de 15 mai 2020, în conformitate cu prevederile OMADR nr.69/2019, iar cei care nu se prezintă până la acest termen nu vor beneficia de sprijinul financiar acordat de APIA.

Fermierii sunt rugați pe această cale să se prezinte la data și ora la care sunt programați conform INVITAȚIEI primite pentru a se putea utiliza eficient timpul pe care APIA l-a rezervat pentru primirea Cererilor în Campania 2020.

Sprijinul financiar este finanţat din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) şi de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Informaţii relevante se regăsesc postate pe site-ul APIA www.apia.org.ro şi în ghidurile adresate fermierilor care solicită plăţi pe suprafaţă de la sediile Centrelor Judeţene şi Locale ale Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură din fiecare judeţ.

4

PLATA APIA DE 1.250 DE EURO PENTRU MICII FERMIERI!Agroinfo  10 martie 2020 -

SUBVENȚII APIA 2020. Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) vă informează în ce condiții aveți dreptul anul acesta la plata pentru micii fermieri, al cărui cuantum este de maxim 1.250 de euro și care sunt actele de care aveți nevoie.

Accesarea schemei simplificate pentru micii fermieri s-a făcut numai în anul 2015, pentru o perioadă de maxim 5 ani, cu posibilitatea retragerii în oricare dintre următorii ani, ulteriori anului depunerii cererii unice de plată. Plata acordată înlocuieşte valoarea totală a plăţilor care urmează să fie alocate fermierului în fiecare an, care includ schema de plată unică pe suprafaţă, plata redistributivă, plata pentru înverzire şi, după caz, plata pentru tinerii fermieri şi sprijinul cuplat.

Fermierii care participă la schema pentru micii fermieri nu au obligația de a-și declara parcelele agricole pentru care nu depun cerere de plată, cu excepția cazului în care o astfel de declarație este necesară pentru obținerea unui alt tip de ajutor sau sprijin.

Pentru fermierii care participă la schema de mici fermieri se recomandă să se menţină parcelele utilizate şi nesolicitate la plată (TAn, PPn, CPn) declarate în campania anterioară, în special pentru acei fermieri care pot atinge plafonul maxim de 1250 euro şi pot opta pentru iesirea din schemă.

Plata este supusă condiţiilor prevăzute pentru schema de plată unică pe suprafaţă, plata redistributivă, plata pentru înverzire şi, după caz, plata pentru tinerii fermieri şi sprijinul cuplat. Cuantumul plății este egal cu valoarea totală a plăţilor directe care urmează să fie alocate fermierului în fiecare an și nu depășește 1.250 euro.

Pe durata participării la schemă, micii fermieri:

a) sunt exceptaţi de la utilizarea practicilor agricole benefice pentru climă şi mediu;

b) nu li se aplică sancţiuni administrative pentru nerespectarea normelor de ecocondiţionalitate. În cazul efectivelor de animale, plata se calculează în funcţie de schema de plată şi numărul de animale eligibile pentru care se solicită plata în anul de cerere.

Conform Ordinului MADR nr. 619/2015 art. 90, alin (3) fermierii incluşi în schema pentru micii fermieri pentru care, într-un an ulterior anului 2015, cuantumul plăţilor directe depăşeşte 1250 euro, sunt notificaţi de APIA privind excluderea din schema pentru micii fermieri. Fermierii pot opta

5

pentru rămânerea în schema pentru micii fermieri, cu informarea APIA, în termen de 15 zile calendaristice de la data primirii notificării.

Beneficiarii care decid să se retragă din schema pentru micii fermieri în anul 2015 sau într-un an ulterior anului 2015 informează APIA cu privire la retragerea lor, până la data de 15 iulie, fără posibilitatea de a mai fi incluşi în această schemă de plată.

IMPORTANT! Prin excepţie, intrarea în schema simplificată pentru micii fermieri în perioada 2016 - 2020 se poate face prin moştenire.

Fermierii care intră în schema simplificată pentru micii fermieri prin mostenire în anul 2020, trebuie să facă dovada preluării schemei prin transfer de exploataţie. Moștenitorii pot accesa schema simplificată pentru micii fermieri, numai dacă autorul moștenirii a accesat schema simplificată pentru micii fermierii în anul/anii anteriori. Art. 64 alin. (3) din Regulamentul (UE) nr.1307/2013, cu modificările și completările ulterioare mentionează că drepturile la plată deținute de fermierii care participă la schema pentru micii fermieri nu sunt transferabile decât în cazul moștenirii. Fermierii care, prin moștenire, primesc dreptul la plată de la un fermier care a participat la schema pentru micii fermieri sunt eligibili, dacă îndeplinesc cerințele pentru a beneficia de schema de plată de bază și dacă moștenesc toate drepturile la plată deținute de fermierul de la care primeşte suprafaţa.

În anul 2020, fermierii care au dobândit prin moştenire suprafaţa, trebuie să prezinte la depunerea cererii unice de plată, următoarele documente doveditoare:

- certificatul de deces al titularului solicitant;- certificat de calitate de moştenitor sau certificat de moştenitor.- actul de identitate al moştenitorului- în cazul în care există mai mulţi moştenitori - declaraţie notarială prin care este împuternicit doar unul dintre moştenitori să primească sprijinul.

Fermierii solicitanți începând cu anul 2020, incluși prin moștenire în schema de plată pentru micii fermieri, pot opta pentru retragerea din schemă până la data de 15 iulie, fără posibilitatea de a mai fi incluși în această schemă de plată. 

Fermierii care au informat APIA cu privire la retragerea lor din schema pentru micii fermieri şi fermierii care au fost excluşi din schemă, primesc în continuare celelalte plăţi solicitate.

Dacă fermierii, care optează pentru Schema pentru micii fermieri solicită şi Măsurile 10 agro-mediu și climă, 11 agricultură ecologică sau 13 plăți

6

pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau specifice, au obligația să respecte ecocondiţionalitatea pe întreaga suprafaţă a exploataţiei şi cerinţele specifice măsurilor/pachetelor respective. Nerespectarea acestor condiţii poate conduce la aplicarea sancţiunilor administrative conform legislaţiei în vigoare.

După cel puţin un an de participare în schemă, micii fermieri pot opta să treacă la schema simplificată pentru micii fermieri, prevăzută la art. 19 alin. (1) lit. c) din Regulamentul (UE) nr. 1.305/2013, în condiţiile stabilite prin Măsura 6, submăsura 6.5 din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 - 2020.

Conform Regulamentului nr. 1307/2013, titlul V, articolul 61, alin.4: „Nici un avantaj prevăzut in prezentul titlu nu este acordat fermierilor carora s-a constatat ca, incepand cu 18 octombrie 2011, au creat in mod artificial conditiile pentru a beneficia de schema pentru micii fermieri.”

Suspiciunea creării de condiţii artificiale pentru accesarea schemei de plată Micii Fermieri provine din fragmentarea exploataţiilor după data de 18 octombrie 2011 în scopul creării mai multor exploataţii.

VERIFICAREA APIA PENTRU TERENURILE SOLICITATE LA PLATA SUBVENȚIEI! Agroinfo: 10 martie 2020 - AGROINFO.RO Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) verifică toate cererile unice depuse de fermieri anul acesta pentru identificarea condițiilor artificiale privind eligibilitatea la plată a unor terenuri solicitate la plata subvenției pe hectar. Ce consideră APIA condiție artificială?

Potrivit art. 93 din Ordinul M.A.D.R. nr. 619/2015, Ordinul subvențiilor agricole, se consideră condiţie artificială creată pentru a determina eligibilitatea suprafeţelor de teren, prevăzute la art. 10 alin. (5) lit. b) - l) cedarea dreptului de folosinţă către un fermier activ asupra acestor suprafeţe.

APIA verifică eligibilitatea acestor suprafeţe înaintea acordării plăţilor prin următoarele metode:

a) solicită documente doveditoare că terenul în cauză nu a fost scos din circuitul agricol;b) solicită documente doveditoare privind activitatea agricolă desfăşurată de către solicitant pe aceste suprafeţe;c) efectuează verificări în baza de date LPIS cu privire la zonele rezervaţiilor ştiinţifice/zonele de protecţie strictă şi conservare specială/amenajările peisagistice;

7

d) efectuează verificări în lista aeroporturilor şi culoarelor de siguranţă/aerodromurilor/heliporturilor pusă la dispoziţie de Ministerul Transporturilor;e) efectuează, după caz, verificări în baza de date LPIS şi/sau verificări în teren, utilizând ortofotoplanurile cele mai recente, privind existenţa lucrărilor hidrotehnice, de îmbunătăţiri funciare, de gospodărirea apelor şi ale căilor de transport terestru, parcuri fotovoltaice sau parcuri eoliene, terenuri de golf, parcuri, pârtii de ski.

APIA verifică eligibilitatea acestor suprafeţe după acordarea plăţilor în următoarele situaţii:

a) la solicitarea unei terţe persoane în vederea realizării unui control pe teren (plângere pentru nerespectarea condiţiilor de eligibilitate sau a normelor de ecocondiţionalitate);b) la sesizarea instituţiilor cu atribuţii de control (Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie, Parchete, Poliţie etc.);c) oricare alt tip de verificări realizate de APIA, MADR, Curtea de Conturi a României, Comisia Europeană, Curtea Europeană de Audit etc.

TRANSFERUL DE EXPLOATAŢIE ÎN 2020!Agroinfo: 10 martie 2020 - AGROINFO.RO. Ce înseamnă transferul de exploatație? Cum se face acest transfer în 2020 și care sunt actele pe care trebuie să le prezentați la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) pentru a fi siguri că veți încasa subvențiile? AGROINFO vă pune la dispoziție toate aceste informații obținute de noi de la APIA.

 „Transferul unei exploataţii” înseamnă vânzarea sau arendarea, sau orice alt tip de tranzacţie similară care are drept obiect unităţile de producţie în cauză. „Cedent” înseamnă beneficiarul a cărui exploataţie este transferată unui alt beneficiar.„Cesionar” înseamnă beneficiarul căruia i se transferă exploataţia.

Dacă o exploataţie este transferată integral de la un beneficiar la altul după depunerea unei cereri de ajutor, a unei cereri de sprijin sau a unei cereri de plată şi înainte să fi fost îndeplinite toate condiţiile de acordare a ajutorului sau a sprijinului, cedentului nu i se acordă niciun ajutor sau sprijin pentru exploataţia transferată.

Ajutorul sau plata solicitat(ă) de cedent se acordă cesionarului, cu respectarea următoarelor condiţii:

8

(a) pe parcursul unei perioade care urmează să fie stabilită de statele membre, cesionarul informează autoritatea competentă în legătură cu transferul şi solicită plata ajutorului şi/sau a sprijinului;(b) cesionarul furnizează toate documentele justificative solicitate de autoritatea competentă;(c) sunt îndeplinite toate condiţiile pentru acordarea ajutorului şi/sau a sprijinului în ceea ce priveşte exploataţia transferată.

După momentul în care cesionarul a informat autoritatea competentă şi a solicitat plata ajutorului şi/sau a sprijinului.

Toate drepturile şi obligaţiile cedentului care decurg din raportul juridic dintre cedent şi autoritatea competentă generat de cererea de ajutor, de cererea de sprijin sau de cererea de plată sunt atribuite cesionarului.Toate acţiunile necesare pentru acordarea ajutorului şi/sau a sprijinului şi toate declaraţiile date de cedent înainte de transfer sunt atribuite cesionarului în scopul aplicării normelor relevante ale Uniunii.Exploataţia transferată este considerată, după caz, o exploataţie separată pe durata anului de cerere în cauză.

Transferul unei exploataţii înseamnă vânzarea sau arendarea sau orice alt tip de tranzacţie similară care are drept obiect unităţile de producţie în cauză efectuat până la emiterea deciziei de plată APIA.

În conformitate cu art. 28 alin.1,2,3 din O.U.G. nr.3/2015, cu modificările şi completările ulterioare: „(1) Dacă o exploataţie este transferată integral de la un beneficiar la altul după depunerea unei cereri de plată şi înainte să fi fost îndeplinite toate condiţiile de acordare a plăţii, cedentului nu i se acordă niciun ajutor sau sprijin pentru exploataţia transferată.„

Ajutorul solicitat sau plata solicitată de cedent se acordă cesionarului, cu respectarea următoarelor condiţii:

a) în termen de 10 zile calendaristice de la efectuarea transferului de exploataţie, cesionarul notifică APIA asupra transferului şi solicită plata ajutorului şi/sau a sprijinului;

b) cesionarul furnizează toate documentele justificative solicitate de APIA referitoare la transferul de exploataţie;

c) sunt îndeplinite toate condiţiile pentru acordarea ajutorului şi/sau a sprijinului în ceea ce priveşte exploataţia transferată. 

După momentul în care cesionarul a informat APIA şi a solicitat plata ajutorului şi/sau a sprijinului:

9

a) toate drepturile şi obligaţiile cedentului care decurg din raportul juridic dintre cedent şi APIA generat de cererea unică de plată sunt atribuite cesionarului;b) toate acţiunile necesare pentru acordarea ajutorului şi/sau a sprijinului şi toate declaraţiile date de cedent înainte de transfer sunt atribuite cesionarului în scopul aplicării normelor relevante ale Uniunii;c) exploataţia transferată este considerată o exploataţie separată pe durata anului de cerere în cauză.

După momentul în care cesionarul a informat APIA şi a solicitat plata ajutorului şi/sau a sprijinului, toate drepturile şi obligaţiile cedentului care decurg din raportul juridic dintre cedent şi APIA generat de cererea unică de plată sunt atribuite cesionarului.

Conform prevederilor art. 4 alin. (1) lit. b) din Regulamentul 1307/2015, “„exploataţie” înseamnă ansamblul unităţilor utilizate pentru activităţi agricole şi gestionate de un fermier, situate pe teritoriul aceluiaşi stat membru”.

Conform prevederilor art. 2 alin. (1) lit. e) din OUG nr. 3/2015,“exploataţie” înseamnă ansamblul unităţilor de producţie utilizate pentru activităţi agricole şi gestionate de un fermier, situate pe teritoriul României”.

Având în vedere prevederile de mai sus, transferul de exploataţie se realizează pentru întreaga exploataţie între doi fermieri înscrişi în Registrul Unic de Identificare (RUI) gestionat de APIA, în perioada stabilită în art. 28 alin. (1) din OUG nr. 3/2015 (după depunerea unei cereri de plată și înainte să fi fost îndeplinite toate condițiile de acordare a plății).

În cazul în care cesionarul nu este înscris în RUI, acesta completează Formularul de înscriere în RUI, pus la dispoziţie de APIA şi primeşte în baza de date un ID (RO.........).

Dacă cesionarul are cerere unică de plată depusă, aceasta se constituie în cerere de înscriere în RUI.

Cesionarul trebuie să anunţe APIA referitor la transferul de exploataţie în termen de 10 zile calendaristice de la efectuarea transferului de exploataţie, cesionarul notifică APIA asupra transferului şi solicită plata ajutorului şi/sau a sprijinului.

Fermierul care preia exploataţia agricolă (toate unitatile de productie din cadrul acesteia) depune la centrul local/sucursala judeţeană sau a municipiului Bucureşti unde a fost depusă cererea de plată a fermierului care transferă exploataţia agricolă Cererea de transfer de exploataţie și documentele care au stat la baza transferului de exploataţie agricolă:

10

contract de vânzare-cumpărare/arendă/închiriere/concesionare/donaţie/comodat sau altele asemenea şi dovada contului bancar activ deschis la o unitate bancară de pe teritoriul României.

Înregistrarea transferului de exploataţie are la bază formularul ,,Cerere pentru transfer de exploataţie/schimbarea formei de organizare” şi documentele specifice în funcţie de specificul unităţilor de producţie componente, puse la dispoziţie de către APIA. Acest formular este completat și semnat de către cei doi beneficiari şi datat.

Cererea pentru transfer de exploataţie/schimbarea formei de organizare este depusă la centrul local/centrul judeţean/Centrul municipiului Bucureşti unde cedentul a depus cererea unică de plată, după caz. Ulterior, aceasta este ataşată la dosarul cererii unice de plată a cesionarului, o copie a cererii de transfer fiind depusă la dosarul cererii unice de plată a cedentului. Pe copia documentelor menţionate, cesionarul va înscrie “conform cu originalul” şi va semna.

ATENŢIE: Terenul/animalele care face/fac obiectul unui contract de arendă/închiriere/concesiune/comodat nu poate/pot fi transferat/e unui alt utilizator, în acest caz transferul reprezentând subarendare/subconcesionare/subînchiriere, operaţiune juridică interzisă de prevederile art. 1.847 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil.

Astfel, alin.(1) şi alin.(2) din art 1847 din Codul Civil prevăd:„Nu sunt permise oficiile de arendaşi”;“Subarendarea totală sau parţială este interzisă, sub sancţiunea nulităţii absolute”.

APIA, noutati despre adeverintele eliberate crescatorilor de animale Martie 10, 2020

Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA) informeaza incepand de luni, 09 martie 2020, elibereaza adeverinte pentru beneficiarii Masurii 14 – Bunastarea animalelor, care intentioneaza sa acceseze credite in vederea finantarii activitatilor curente, de la institutiile bancare si nebancare ce au incheiat conventii cu APIA, pentru anul de angajament 2020. 

11

Astfel, potrivit conventiilor, la solicitarea scrisa a fermierului, APIA elibereaza o adeverinta prin care confirma ca acesta a depus cerere de plata aferenta anului de angajament 2020, pentru Masura 14 – Plati in favoarea bunastarii animalelor – pachetul a) porcine  sau  pachetul b) pasari.

De asemenea, prin adeverinta se confirma valoarea de 75% din valoarea sumei solicitate in cererea de plata aferenta anului de angajament 2020.

Valoarea creditului va fi de pana la 90% din suma inscrisa in adeverinta cuvenita beneficiarului pentru Platile privind bunastarea animalelor, Campania 2020.

Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN – SA (FGCR) si Fondul National de Garantare a Creditului pentru intreprinderi Mici si Mijlocii IFN – SA (FNGCIMM) garanteaza maxim 80% din valoarea fiecarui credit acordat de banci fermierilor.

Reamintim fermierilor ca potrivit Ordinului MADR nr. 703/2013, cu modificarile si completarile ulterioare, ordin care stabileste conditiile in care se vor incheia conventiile dintre institutiile financiar-bancare si nebancare si APIA, in vederea finantarii de catre acestea a activitatilor curente ale beneficiarilor platilor derulate de institutia noastra in baza adeverintelor eliberate, dobanda aferenta acordarii creditelor va fi de RON-ROBOR 6M + maxim 2%.

In ce priveste comisioanele practicate de institutiile finantatoare, APIA atrage atentia fermierilor care doresc sa acceseze credite pentru finantarea capitalului de lucru in vederea desfasurarii activitatilor curente, sa analizeze cu atentie sporita solutiile de finantare propuse de institutiile financiar-bancare si nebancare in ceea ce priveste costul acestora, astfel incat sa aleaga modalitatile de finantare care raspund cel mai bine necesitatilor proprii.

Toate conventiile incheiate intre APIA, institutiile bancare si nebancare si FGCR/ FNGCIMM vor fi postate pe site-ul institutiei, la adresa: www.apia.org.ro, in sectiunea Conventii, Acorduri, Protocoale.

FERMIERII CARE RAPORTEAZA GRESIT NUMARUL DE ANIMALE RISCA SA RAMANA FARA SUBVENTII  Florescu George 10 Mar. 2020

Este vorba de un set de reguli impus de regulamentele europene tarilor membre, in acord cu noua politica agricola comuna.

12

APIA avertizeaza ca poate reduce sume importante din subventiile care li se cuvin crescatorilor de animale in cazul in care  declara gresit numarul de animale in cererea unica de plata, in anumite situatii acestia riscand sa ramana chiar fara intreaga subventie. Reprezentantii APIA mai spun ca sanctiunile se aplica intregii sume care i se cuvine crescatorului de animale, suma retinuta din penalizari fiind atat din sprijinul cuplat, cat si din ajutorul national tranzitoriu.

  Nu este vorba de o decizie pe care angajatii APIA au luat-o cu de la sine putere, ci de norme impuse de Comisia Europeana prin Regulamentul UE 640/2014, Regulamentul UE 1306/2013. In baza acestor documente in acord cu noua politica agricola comuna, autoritatile romane au adoptat Ordonanta 3/2015 privind stabilirea schemelor de plată acordate în agricultură în perioada 2015-2020, in care sunt stipulate si respectivele sanctiuni.

 Astfel, conform acestor reglementari, subventiile nu se vor acorda pentru un numar de animale mai mare decat cel indicat in cererea unica de plata, in timp ce sanctiunile efective se vor aplica in cazul fermierilor care declara in cerere un numar mai mare cu cel putin trei capete de animale decat cel pe care inspectorii de la APIA il vor identifica in gospodariile acestora.

Prin urmare, un fermier care va delara doua animale in plus fata de numarul de detinut in gospodarie nu va fi sanctionat, insa cel care va trece in cerere trei animale in plus, sau mai mult, va fi supus sanctiunilor. Acestea vor fi aplicate in functie de procentul de animale declarate in plus, iar in cazul in care acest procent depaseste 20 la suta, fermierul respectiv nu va primi subventii pentru anul in cauza. In cazul in care procentul respectiv este mai mare de 50 la suta, pe langa faptul ca va fi taiat de la plata pentru anul respectiv, fermierul prins cu minciuna va fi sanctionat si suplimentar. Singurii care vor putea scapa de aceste sanctiuni sunt fermierii care vor

13

anunta ulterior birourile APIA ca le-au murit animalele dupa ce au depus cerea, cu conditia ca acest anunt sa fie facut pana le efectuarea controalelor in teritoriu. Termenul legal in care acestia sunt obligati sa anunte moartea unuia sau mai multor animale este de 10 zile de la data producerii evenimentului.

AFIR si FINANTARI

Procedura simplificata! Fermierii nu mai trebuie sa prezinte Cazierul Fiscal la depunerea cererilor In mart. 10, 2020

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a încheiat recent cu Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) un Protocol de colaborare pentru aderarea la serviciile sistemului informatic PatrimVen, prin care experții AFIR pot accesa online informații privind Cazierul Fiscal al beneficiarilor investițiilor finanțate prin intermediul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020).

Astfel, prin interogarea bazei de date a ANAF, experții AFIR de la nivel central și regional pot interoga direct sistemul informatic PatrimVen și pot obține o serie de documente fiscale, astfel încât beneficiarii proiectelor finanțate prin PNDR 2020 nu trebuie să mai prezinte următoarele documente: certificate care să ateste lipsa datoriilor fiscale restante, situaţiile financiare (bilanţ – formularul 10, cont de profit și pierderi – formularul 20, formularele 30 și 40), declaraţia de inactivitate sau declaraţii fiscale privind veniturile realizate, înregistrate la Administrația Financiară (formularul 200, 221, 220).

Precizăm că aceste documente sunt verificate de către AFIR pentru toate submăsurile de investiții sau cele cu sprijin forfetar, la depunerea cererii de finanțare sau la momentul semnării contractului de finanțare, în vederea analizării respectării condițiilor minime obligatorii pentru acordarea sprijinului din fondurile europene pentru agricultură și dezvoltare rurală.

Semnarea acestui acord între cele două instituții se înscrie în seria simplificărilor procedurale și administrative aplicate de AFIR menite să reducă birocrația în procesul de accesare și de implementare a fondurilor europene și, mai ales, să mute povara administrativă dinspre beneficiari către Agenție. Toate aceste demersuri de simplificare reprezintă o preocupare permanentă la nivelul AFIR, cu scopul de a veni constant în sprijinul solicitanților și beneficiarilor fondurilor europene gestionate de către AFIR.

14

ALTELE

ȘEDINȚĂ DE URGENȚĂ LA MINISTERUL AGRICULTURII!Agroinfo  10 martie 2020 -

ULTIMA ORĂ! Ministrul agriculturii, Adrian Oros, anunță că în aceste momente la Ministerul Agriculturii se desfășoară o ședință operativă. Șeful de la Agricultură asigură populația că sunt stocuri suficiente de apă și alimente.

La Ministerul Agriculturii se desfășoară o ședință operativă cu conducerea MADR privind măsurile instituite pentru prevenirea răspândirii infecțiilor cu coronavirus. Există stocuri suficiente de alimente și apă pentru a satisface nevoile cetățenilor. Acționăm cu maximă responsabilitate în interesul și pentru sănătatea românilor! A anunțat marți, la ora 18, ministrul Adrian Oros, pe pagina sa oficială Facebook.

DIGITALIZARE IN CADRUL MADR 9 Martie 2020 Georgiana Una dintre prioritatile actualei guvernari este simplificarea procedurilor birocratice pentru modernizarea si digitalizarea serviciilor publice, motiv pentru care in cursul saptamanii trecute, la Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR), s-a desfasurat o reuniune in cadrul careia a fost sustinuta prezentarea unui soft dezvoltat de specialisti IT, dedicat ”Circuitului electronic al documentelor”.

Principalul scop al prezentarii a fost acela de a informa personalul MADR despre utilitatea si modul de functionare al unui astfel de program, fiind evidentiate caracteristicile acestuia, modul de operare si date tehnice.A fost propusa derularea unui proiect pilot in cadrul unei directii din minister care sa ofere posibilitatea familiarizarii cu acest sistem, precum si adaptarea acestuia cu procedurile si nevoile specifice ale institutiei.MADR va identifica modalitatea legala de a derula proiectul pilot propus pentru atingerea obiectivelor de digitalizare, care sunt o necesitate a desfasurarii activitatii in conditii de eficienta.

La aceasta intalnire au participat, alaturi de reprezentantii companiei de IT, secretarul general al MADR, Ionut Catalin Nica, secretarul general adjunct

15

al MADR, Mircea Popa, reprezentanti cu functii de conducere din cadrul tuturor compartimentelor din MADR, precum si directorii directiilor din cadrul institutiei.

Prin implementarea principiilor digitale in activitatea curenta a MADR se doreste cresterea eficientei aplicarii politicilor agricole, precum si transparentizarea proceselor de comunicare interne si externe in beneficiul fermierilor si al tuturor celor care interactioneaza cu Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, dupa modelul existent in marea majoritate a institutiilor similare din Uniunea Europeana.

STUDIU DESPRE ROLUL FERMIERILOR ASUPRA POLITICILOR AGRICOLE EUROPENE 9 Martie 2020 GeorgianaUn atelier de lucru la care au articipat 15 fermieri s-a desfasurat in 20 februarie la Brasov, reuniune in cadrul caruia s-a analizat un studiul de previziune Farmers of the future (Fermierii viitorului) care doreste sa exploreze pontentialele implicati pe care dinamica fermierilor le ar putea avea asupra politicilor UE.

Pentru o abordare complexa vor fi identificate aspecte precum context, evenimente, tendinte si analizat modul de influentare a rolului fermierilor în viitor.

Politica Agricolă Comuna plaseaza fermierul in centrul tuturor activitatilor sale.

In 2017, Comunicatul Comisiei „The Future of Food and Farming” ii recunoaste pe fermieri ca fiind cei care au garantat siguranta alimentară pentru mai bine de 500 de milioane de cetateni europeni.

16

Astfel, rolul politicilor este de a evidentia tot ce e mai bun din sectorul agricol si rural al Uniunii Europene si de a ajuta fermerii sa anticipeze si sa infrunte schimarile si dezvoltarile relevante din viitor.

Proiectul este implementat, in parteneriat, de catre Joint Research Centre (JRC) din cadrul Comisiei Europene si Directoratul General pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (DG-AGRI).

România, în topul țărilor UE cu cel mai însemnat avans economic în 2019. Irlanda a depășit toate așteptările

Produsul Intern Brut a înregistrat un avans de 0,1% în zona euro şi o creştere de 0,2% în Uniunea Europeană în trimestrul patru 2019 comparativ cu trimestrul precedent.

În rândul statelor membre, cel mai puternic avans a fost înregistrat în Irlanda (1,8%), Malta (1,7%) şi România (1,5%), conform datelor publicate marţi de Eurostat.

În ritm anual, trimestrul patru 2019 comparativ cu trimestrul patru 2018, Produsul Intern Brut a înregistrat un avans de 1% în zona euro şi unul de 1,2% în UE, în ambele cazuri fiind vorba de creşteri mai mici decât cele înregistrate în trimestrul al treilea.

Statele membre cu cel mai puternic ritm de creştere sunt: Irlanda (6,3%), Ungaria (4,6%), Malta (4,3%) şi România (4,2%).

Pentru întregul an 2019, Produsul Intern Brut al zonei euro a înregistrat un avans de 1,2%, după o creştere de 1,8% în anul 2018, şi un avans de 2,4% în 2017. În cazul Uniunii Europene, cifrele Eurostat arată că Produsul Intern Brut a înregistrat un avans de 1,5% în 2019, mai puţin comparativ cu creşterea de 1,9% din 2018.

În cazul României, cifrele publicate anterior de Institutul Naţional de Statistică (INS) arată că, în 2019, produsul intern brut a crescut cu 4,1% faţă de 2018, iar valoarea PIB în preţuri curente a fost de aproximativ 1.054 miliarde de lei. Pe seria ajustată sezonier, în ultimul trimestru al anului trecut, PIB estimat a fost de 274 miliarde de lei preţuri curente, în creştere, în termeni reali, cu 1,5% faţă de trimestrul III 2019 şi cu 4,2% faţă de trimestrul IV 2018.

17

În noiembrie 2019, Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP) a revizuit, în jos, estimările privind creşterea economică pentru anul 2019, în vecinătatea inferioară a nivelului de 4%, faţă de 5,5% cât estimase în Prognoza de primăvară, luând în calcul datele statistice sectoriale ale conturilor naţionale disponibile pentru primul semestru al anului în curs.

Potrivit previziunilor economice de iarnă, publicate în februarie de Comisia Europeană (CE), România a consemnat o creştere economică de 3,9% în 2019, faţă de 4,4% în 2018. Forul european a menţionat că tendinţa de încetinire a economiei va continua atât în acest an, cât şi anul viitor.

……………………….

LEGISLATIV

  .

AMENDMENTS 315 - 506 - Draft report on the proposal for a regulation of the European Parliament and of the Council laying down certain transitional provisions for the support by the European Agricultural Fund for Rural Development (EAFRD) and by the European Agricultural Guarantee Fund (EAGF) in the year 2021 and amending Regulations (EU) No 228/2013, (EU) No 229/2013 and (EU) No 1308/2013 as regards resources and their distribution in respect of the year 2021 and amending Regulations (EU) No 1305/2013, ...

10-03-2020 04:03 PM CET

AMENDMENTS 315 - 506 - Draft report on the proposal for a regulation of the European Parliament and of the Council laying down certain transitional provisions for the support by the European Agricultural Fund for Rural Development (EAFRD) and by the European Agricultural Guarantee Fund (EAGF) in the year 2021 and amending Regulations (EU) No 228/2013, (EU) No 229/2013 and (EU) No 1308/2013 as regards resources and their distribution in respect of the year 2021 and amending Regulations (EU) No 1305/2013, (EU) No 1306/2013 and (EU) No 1307/2013 as regards their resources and application in the year 2021Committee on Agriculture and Rural DevelopmentElsi Katainen

………………….

18

INTERNE

ANSVSA, conditii speciale pentru a putea vinde mieii de Paste In mart. 10, 2020

În perioada premergãtoare Sãrbãtorilor Pascale, Autoritatea Nationalã Sanitarã Veterinarã si pentru Siguranta Alimentelor (ANSVSA), a demarat controale tematice specifice, pentru a asigura cetãtenilor un comert cu alimente sigure. Aceste actiuni vor include toti medicii veterinari din cadrul Directiilor Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor si a circumscriptiilor sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor oficiale (CSVSAO). Controalele urmãresc respectarea conditiilor sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor din toate târgurile de animale, pietele agro-alimentare, unitãtile de tãiere, procesare, depozitare, comercializare si unitãtile de alimentatie publicã, scrie vremeanoua.ro.

Directia Sanitar Veterinarã a judetului Vaslui, spre exemplu, a stabilit un program de lucru pentru perioada 12 martie 2020 – 18 aprilie 2020, în baza cãruia medicii veterinari vor efectua controale si verificãri ale modului în care sunt respectate conditiile sanitare veterinare, în obiectivele supuse controlului sanitar veterinar si pentru siguranta alimentelor.

Astfel, în aceastã perioadã va fi asiguratã permanenta la nivelul circumscriptiilor, inclusiv în zilele de sâmbatã si duminicã. La sediul acestora, vor fi afisate programul de lucru, numele medicului veterinar responsabil si numãrul de telefon la care consumatorii pot sesiza orice aspect privind nereguli în domeniul sigurantei alimentelor.

În toate pietele agroalimentare din judetul Vaslui, cât si în alte locuri special amenajate în care va fi valorificatã carnea de miel si celelalte produse de origine animalã, se va asigura necesarul de personal sanitar veterinar si permanenta acestuia, inclusiv în zilele de sâmbatã si duminicã. Pentru eficientizarea acestor actiuni, medicii veterinari din judetul Vaslui vor solicita, ori de câte ori considerã necesar, sprijinul altor autoritãti

19

competente judetene/locale (Primãrii, Consilii Judetene, Institutii ale Prefectului, ANAF, ANPC, MS etc.) în vederea organizãrii unor actiuni comune de inspectie si control, în limita competentelor stabilite prin legislatia în vigoare si în baza protocoalelor de colaborare încheiate cu alte autoritãti.

Actiunile de control vor avea în vedere modul în care sunt respectate mai multe cerinte. În cazurile în care este vorba de animale destinate sacrificãrii, fermele/exploatatiile de unde vor fi livrate animalele pentru tãiere, precum si operatorii din domeniul alimentar care desfãsoarã activitãti de procesare, depozitare, transport/distributie si comercializare a cãrnii de miel si a produselor derivate din aceasta detin autorizare/înregistrare sanitarã veterinarã eliberatã în conformitate cu prevederile legislatiei în vigoare, vor fi admise pentru sacrificare în vederea consumului public numai animalele cu o stare corespunzãtoare de sãnãtate si care sunt identificate conform legislatiei în vigoare, crescute în ferme, localitãti si zone indemne de boli transmisibile. S

e vor respecta regulile de bunãstare a animalelor în timpul transportului, abatorizãrii sau tãierii, conform prevederilor legale, iar formularele de miscare sã fie completate corespunzãtor. Totodatã, transportul mieilor pentru tãiere urmeazã sã fie efectuat numai în mijloace auto autorizate sanitar veterinar si însotit de certificate sanitare veterinare, formulare de miscare, care sã ateste sãnãtatea acestora, precum si de documente privind informatiile lantului alimentar, conform modelului stabilit de ANSVSA. Sacrificarea mieilor se va realiza în unitãti de abatorizare autorizate sanitar veterinar pentru schimburi intracomunitare pentru sacrificarea de ovine, publicate pe site-ul ANSVSA.

„În cazuri exceptionale, sacrificarea mieilor poate fi realizatã si în spatii amenajate temporar, organizate în conditiile legii în care sã se asigure supravegherea sanitarã veterinarã si în care sunt respectate conditiile prevãzute de legislatie. Spatiile amenajate temporar pentru sacrificarea mieilor amenajate de catre primãrii trebuie sã fie situate în zone în care nu au fost impuse restrictii din motive de sãnãtate a animalelor. Activitatea de sacrificare a mieilor în spatii amenajate temporar se realizeazã numai în perioada 30 martie – 18 aprilie 2020 (Premergãtor Pastelui Catolic si Pastelui Ortodox), între orele 7.00-17.00″, anuntã conducerea DSVSA Vaslui.

Directia judeteanã sanitar-veterinarã va permite înfiintarea spatiilor amenajate temporar numai în conditii în care în aceste spatii amenajate temporar sunt respectate conditiile generale si specifice de igienã, sãnãtate si

20

bunãstare a animalelor, gestionare a subproduselor de origine animalã nedestinate consumului uman si de eliminare a deseurilor, stabilite de legislatia sanitarã veterinarã sau existã un numãr suficient de medici veterinari oficiali instruiti corespunzãtor cu privire la efectuarea examenului ante si post-mortem, care sã poatã dispune mãsuri asupra cãrnii, în cazurile în care constatã încãlcãri ale prevederilor legislatiei în vigoare la nivelul spatiilor amenajate temporar.

Incep controalele sanitar veterinare! In mart. 10, 2020

În perioada martie-aprilie se vor derula controale oficiale pentru prevenirea toxiinfecțiilor alimentare în perioada Sărbătorilor Pascale, dar și de prevenire a apariției și extinderii pestei porcine africane prin comerț ilicit.

În scopul prevenirii apariției toxiinfecțiilor alimentare în perioada Sărbătorilor Pascale când, în mod tradițional, consumul unor cantități de alimente de origine animală și non-animală crește, au fost dispuse măsuri specifice, precum și intensificarea controalelor sanitare veterinare în vederea verificării condițiilor de igienă în care sunt produse, depozitate, transportate și valorificate carnea și produsele din carne, în special carnea de miel, laptele și produsele lactate, ouăle și produsele la care se folosește ouă destinate consumului uman, precum și alte alimente de origine animală sau non-animală.

Având în vedere perioada de post de dinaintea Sărbătorilor Pascale, cu dezlegare la pește, în această perioadă se vor verifica inclusiv respectarea condițiilor sanitare veterinare pentru comercializarea produselor pescărești vii, congelate sau procesate la nivelul unităților de vânzare cu amănuntul. 

În această perioadă , inclusiv în zilele de sâmbată şi duminică, este stabilit un program de control și de permanență. În toate pieţele agroalimentare şi în alte locuri special amenajate în care va fi valorificată carnea şi celelalte produse alimentare de origine animală, se asigură necesarul de personal sanitar veterinar şi permanenţa acestuia.

21

Pentru eficientizarea acestor acţiuni, medicii veterinari oficiali vor solicita, ori de câte ori consideră necesar, sprijinul altor autorităţi competente judeţene/locale (Primării, Consiliul Judeţean, Instituţia Prefectului, ANAF, ANPC, DSP etc) în vederea organizării unor acţiuni comune de inspecţie şi control, în limita competenţelor stabilite prin legislaţia în vigoare şi în baza protocoalelor de colaborare încheiate cu alte autorităţi.

Inspectorii vor efectua controale oficiale în scopul verificării modului în care sunt respectate condițiile sanitare veterinare din toate piețele agro-alimentare, abatoare și centrele de sacrificare cu activitate temporară, unitățile de tranșare a cărnii, unități de procesare și depozitare a alimentelor de origine animală și non-animală, precum și în unitățile de vânzare cu amănuntul (carmangerii, măcelării, unități de alimentație publică, pizzerii, cantine, unități tip catering, cofetării, patiserii, laboratoare de cofetărie/patiserie, pensiuni turistice, unități de tip hipermarket, magazine alimentare, restaurante etc.

Acţiunile de control vor avea în vedere modul în care sunt respectate următoarele cerințe:

A. În cazul animalelor destinate sacrificării se vor verifica:

fermele/exploataţiile de unde vor fi livrate animalele pentru tăiere, precum şi operatorii din domeniul alimentar care desfăşoară activităţi de procesare, depozitare, transport/distribuţie şi comercializare a cărnii de miel şi a produselor derivate din aceasta și care deţin autorizare/înregistrare sanitară veterinară eliberată în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare;

vor fi admise pentru sacrificare în vederea consumului public numai animalele cu o stare corespunzătoare de sănătate şi care sunt identificate conform legislaţiei în vigoare, crescute în ferme, localităţi şi zone indemne de boli transmisibile;

respectarea regulilor de bunăstare a animalelor în timpul transportului, abatorizării sau tăierii, conform prevederilor legale, iar formularele de mişcare să fie completate corespunzător;

transportul mieilor pentru tăiere să fie efectuată numai în mijloace auto autorizate sanitar veterinar şi însoţit de certificate sanitare veterinare, care să ateste sănătatea acestora, precum şi de documente privind informaţiile lanţului alimentar, conform modelului stabilit de ANSVSA;

sacrificarea mieilor se realizează în unităţi de abatorizare autorizate sanitar veterinar pentru schimburi intracomunitare pentru sacrificarea

22

de ovine,  publicate pe site-ul ANSVSA (SC.Toro-Impex SRL din Lemnia de jos, și SC.LEFRUMARIN SRL din Micloșoara);

în cazuri excepţionale, la solicitarea primăriilor sau a asociațiilor crescătorilor de animale, sacrificarea mieilor poate fi realizată şi în spaţii amenajate temporar, organizate în condiţiile legii în care să se asigure supravegherea sanitară veterinară şi în care sunt respectate condiţiile prevăzute de legislaţie;

paţiile amenajate temporar pentru sacrificarea mieilor trebuie să fie situate în zone în care nu au fost impuse restricţii din motive de sănătate a animalelor, inclusiv pesta porcină africană;

activitatea de sacrificare a mieilor în spaţii amenajate temporar se realizează  numai în perioada  8 – 12.04.2020 și respectiv  15 -1 9.04.2019, între orele 07.00-17.00.

Se va permite înfiinţarea spaţiilor amenajate temporar numai în condițiile în care:

în aceste spaţii amenajate temporar sunt respectate condiţiile generale şi specifice de igienă, sănătate şi bunăstare a animalelor, gestionare a subproduselor de origine animală nedestinate consumului uman şi de eliminare a deşeurilor, stabilite de legislaţia sanitară veterinară;

există un număr suficient de medici veterinari oficiali instruiţi corespunzător cu privire la efectuarea examenului ante şi post-mortem, care să poată dispune măsuri asupra cărnii, în cazurile în care constată încălcări ale prevederilor legislaţiei în vigoare la nivelul spaţiilor amenajate temporar.

B. În cazul cărnii de miel  se vor verifica dacă:

loturile de carne de miel sunt livrate din abatoare însoţite de certificat sanitar veterinar;

carnea de miel rezultată în urma sacrificărilor în spaţiile amenajate temporar, se obţine numai la cererea directă a consumatorilor şi numai după efectuarea examenului ante şi post mortem, neputând fi livrată în vederea comercializării către alte unităţi din domeniul alimentar înregistrate/autorizate sanitar veterinar;

marcarea carcaselor de miei se realizează cu respectarea prevederilor legale referitoare la marcarea şi certificarea sanitară veterinară a cărnii proaspete şi marcarea produselor de origine animală destinate consumului uman;

marcarea cărnii de miel, rezultată în urma sacrificărilor în spaţiile amenajate temporar, se realizează cu o marcă de sănătate de formă

23

rotundă cu diametrul de 3,5 cm, în interiorul căreia este înscris indicativul judeţului urmat de codul numeric acordat de DSVSA;

depozitarea şi comercializarea cărnii de miel trebuie să se realizeze în spaţii adecvate, cu asigurarea temperaturii  şi stării de igienă corespunzătoare;

respectarea pe timpul transportului a temperaturilor pentru carnea de miel în stare refrigerată sau congelată.

C. Ouăle şi produse din ouă destinate consumului uman

producătorii şi comercianţii care valorifică ouă pentru consum uman, fermele producătoare şi centrele de ambalare ouă, trebuie să fie autorizate/înregistrate sanitar veterinar conform legislaţiei sanitare veterinare în vigoare;

transportul ouălor să se efectueze numai în mijloace auto autorizate sanitar veterinar, iar pe întreaga perioadă de depozitare şi comercializare să fie asigurate temperatura şi igiena corespunzătoare;

ouăle sunt marcate cu codul producătorului şi provin din centre de ambalare ouă autorizate în conformitate cu prevederile privind standardele de comercializare aplicabile ouălor;

examenul ovoscopic este efectuat de către personalul veterinar din cadrul circumscripţiilor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor pentru ouăle valorificate de către producătorii particulari în pieţele agroalimentare şi târguri;

ouăle cu coaja crapată sau lovită sunt retrase de la comercializare şi sunt dirijate către o unitate de neutralizare sau prelucrare tehnică;

D. Lapte şi produse din lapte

micii producători care comercializează lapte şi brânzeturi în pieţele agroalimentare şi târguri, trebuie să fie înregistraţi sanitar-veterinar, conform prevederilor Ordinului ANSVSA nr.111/2008;

laptele crud care este destinat vânzării directe sau prelucrării în brânzeturi, provine de la animale sănătoase, crescute în ferme/exploataţii autorizate/înregistrate sanitar veterinar și care nu suferă de boli ce pot fi transmise la om prin intermediul laptelui;

micii producători care vând direct lapte crud şi produse din lapte către consumatorul final în pieţele agroalimentare şi târguri, trebuie să deţină carnete de sanătate pentru animalele de la care provine laptele, conform  Ordinului mai sus menţionat;

brânzeturile destinate comercializării de către micii producători, trebuie expuse la vânzare, în spaţii special amenajate din pieţe agroalimentare şi târguri, în vitrine destinate acestui scop, în

24

recipiente (tăvi) confecţionate din materiale necorodabile, uşor de curăţat şi igienizat (plastic, ceramică, inox etc);

brânzeturile să fie protejate corespunzător împotriva contaminării pe durata transportului şi a expunerii la vânzare către consumatorul final (de exemplu: în recipiente din material plastic, pungi din plastic etc);

în cazul în care, transportul şi păstrarea brânzeturilor în vederea vânzării directe către consumatorul final se realizează în recipiente confecţionate tradiţional din lemn (putini), acestea trebuie să fie curate şi identificate corespunzător, pentru asigurarea trasabilităţii produselor şi prevenirea contaminării;

comercializarea brânzeturilor în pieţele agroalimentare şi târguri, se va face numai în ambalaje de desfacere corespunzătoare de unică folosinţă (pungi de plastic alimentare, hârtie cerată alimentară etc.), sau alte tipuri de recipiente curăţate şi igienizate corespunzător;

este asigurată trasabilitatea brânzeturilor obţinute de micii producători, prin utilizarea unor metode de identificare/etichetare, care să conţină menţiuni referitoare la denumirea produsului, numele producătorului, locul producerii, data obţinerii, cum ar fi:

aplicarea pe ambalajul de transport sau desfacere a unor etichete adezive;

utilizarea de pungi imprimate; afişarea, în momentul expunerii la vânzare şi pe toată perioada

comercializării, a unor informaţii înscrise pe tăbliţe şi/sau panouri aplicate deasupra sau în dreptul produsului prezentat etc.

E. Peştele şi produsele din pescuit 

spaţiile şi locurile unde se comercializează peştele şi produsele din pescuit trebuie să fie înregistrate sanitar-veterinar şi să îndeplinească condiţiile stabilite pentru desfăşurarea acestor activităţi;

sunt respectate condiţiile stabilite de legislaţia în vigoare cu privire la transportul, depozitarea şi expunerea spre comercializare a peştelui şi produselor din pescuit;

gheaţa utilizată pentru menţinerea temperaturii peştelui şi produselor din pescuit proaspete, trebuie să fie obţinută numai din apă potabilă și să fie asigurată pe întreaga perioadă de expunere;

este asigurată trasabilitatea peştelui şi produselor din pescuit prin etichete şi alte documente însoţitoare, inclusiv dacă acestea provin din acvacultură (sistem de creştere controlată) sau sunt capturate (pescuite) din mediul sălbatic;

peştele şi produsele din pescuit nu sunt infestate cu paraziţi vizibili şi sunt corespunzătoare din punct de vedere al examenului organoleptic.

25

Alte produse alimentare tradiţionale: cozonaci, prăjituri, produse de panificaţie, legume de sezon, etc. se pot comercializa în spaţii amenajate şi înregistrate sau autorizate sanitar veterinar, sub controlul personalului de specialitate.

Având în vedere situația epidemiologică privind pesta porcină africană și a scrapiei la ovine în anumite județe, a fost dispus verificarea circulației animalelor din specia ovină și porcină pe întregul traseu de la fermă până la abator. În acest sens, inspectorii vor efectua verificări în trafic privind controlul circulației animalelor, dar și a produselor alimentare destinate consumului uman.

În cazul în care, cu ocazia controalelor sanitare veterinare, se constată că nu sunt respectate condiţiile sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, în funcţie de gravitatea abaterilor constatate medicii veterinari oficiali vor suspenda activitatea unităţii respective până la remedierea tuturor deficienţelor, vor aplica sancţiuni, sau vor confisca produsele alimentare care pot constitui un pericol pentru sănătatea consumatorilor.

Persoanele care au informații despre activități ilicite și care pot periclita sănătatea consumatorilor sau situația epidemiologică a efectivelor de animale, sunt rugate să contacteze imediat Direcţiile Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor sau cel mai apropiat post de poliție.

Reutilizarea apei pentru irigaţii Ferma  10 martie 2020 Noi măsuri pentru reducerea riscului unor penurii ale apei necesare pentru irigarea culturilor. Ambasadorii la UE ai statelor membre au aprobat acordul provizoriu la care s-a ajuns cu Parlamentul European în ceea ce priveşte regulamentul care va înlesni folosirea apelor uzate urbane epurate pentru irigaţiile agricole.

26

Aprobarea deschide calea către adoptarea finală a regulamentului. Normele în cauză ajută Europa să se adapteze la consecinţele schimbărilor climatice. Regulamentul respectă pe deplin principiile economiei circulare şi va avea ca efect mărirea cantităţii de apă disponibile şi încurajarea utilizării eficiente a acesteia. Dacă se asigură disponibilitatea unor cantităţi suficiente de apă pentru irigarea câmpurilor, în special în timpul valurilor de căldură şi al secetelor grave, se poate contribui la prevenirea pierderilor de recolte şi a penuriei de alimente. Dat fiind că între statele membre există diferenţe mari din punct de vedere geografic şi climatic, o ţară poate decide că nu este oportun să folosească, pe întreg teritoriul său sau în anumite părţi ale acestuia, ape recuperate pentru irigaţiile agricole.

Regulamentul conţine cerinţe stricte în ceea ce priveşte calitatea apelor recuperate şi monitorizarea acestei calităţi, astfel încât să se garanteze că sunt protejate atât sănătatea oamenilor şi a animalelor, cât şi mediul. Comisia este obligată să analizeze dacă este necesar să se revizuiască cerinţele minime privind calitatea apelor recuperate, pe baza rezultatelor unei evaluări a punerii în aplicare a regulamentului sau ori de câte ori noile cunoştinţe tehnice şi ştiinţifice impun acest lucru.

Articol publicat în revista Ferma nr. 2/251 (ediţia 1-14 februarie 2020)

Efectele COVID-19: Preturile la cereale s-ar putea prabusi! In mart. 10, 2020 Scăderea prețurilor mondiale ale petrolului, precum și a pieței bursiere italiene pe fondul coronavirusului, ar putea duce la o prăbușire a prețurilor pe piața mondială a cerealelor și a semințelor oleaginoase, scrie Latifundist.

Această opinie a fost exprimată de către economistul departamentului de investiții al Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), Andrei Yarmak.

Din cauza răspândirii coronavirusului, piața bursieră italiană de astăzi, 9 martie, a scăzut cu 10% în doar 10 minute. Ar fi putut scade și mai mult, dar după ce a scăzut cu 10%, comerțul a fost înghețat automat.

27

O altă schimbare este lipsa unui acord între Rusia și OPEC pentru reducerea producției de petrol, ceea ce a dus la o scădere record a prețurilor petrolului.

„Pentru Ucraina, acesta este mai degrabă un minus decât un plus, deoarece veniturile țării depind în mare măsură de vânzările țărilor unde se vinde petrolul. Este, de asemenea, un șoc pentru economia globală, întrucât multe din țări exportă în țările ce vând petrol”, a declarat economistul FAO.

Prin urmare, a subliniat Andrei Yarmak, nu ar trebui să ne bucurăm de pierderile potențiale ale vecinilor, pentru că dacă petrolul se ieftinește, vor începe imediat să se prăbușească prețurile mondiale pentru grâu, ulei de floarea soarelui și alte produse ale exporturilor agricole, iar acest lucru va afecta foarte mult stabilitatea economiei.

George Scarlat, apel catre fermieri: “Solutiile sunt la voi!” In mart. 10, 2020

Conferința ”Asociere în cooperative, unica soluție pentru creșterea competitivității fermelor de familie în România” s-a desfășurat între datele de 6 și 7 martie, în județul Brașov, la Poiana Brașov, organizată de Cooperativa Agricolă Producție și Procesare, Regiunea Sud.

Printre multitudinea de fermieri, la eveniment a participat și secretarul de stat din Ministerul Agriculturii, George Scarlat, care le-a transmis un mesaj important fermierilor. Scarlat a vorbit despre programul ”Tânărul fermier”, menționând că a fost unul dintre inițiatorii acestei legi.

”Am fost inițiatorul legii alături de alți 4-5 colegi liberali. Aș vrea să vă provoc la o altfel de abordare, spun că dumneavostră, fermierii, trebuie să veniși către noi. Soluțiile sunt la dumneavostră pentru că eu, vorbesc pentru cei tineri, am trecut prin ce ați trecut dumneavoastră, acum 20 de ani când m-am apucat de agricultură, cresc porci, industrializare, abatorizare, procesare. Nu încerc să am o relație cu marele retail, încerc prin magazine proprii, așa numitele băcănii. Sper să avem în ceasul al 12-lea mintea de a sprijini acest segment de piață care astăzi lipsește foarte mult”, a subliniat George Scarlat.

28

Scretarul de stat a mai precizat, în cadrul conferinței, că va avea o întâlnire cu reprezentanții sectorului ovin: ”Am ședință pe data de 17 martie, îi aștept pe colegii din sectorul ovin, cei care conduc Registrele Genealogice. HG 1179 este pregătită, în procedură de avizare și va trebui să discutăm anumite condiții.”

PRINTR-O OFERTĂ DE OBLIGAŢIUNI Agroland Business System a atras opt milioane lei Andrei Iacomi Piaţa de Capital / 10 martie

Agroland Business Systems a încheiat cu succes o ofertă de obligaţiuni corporative derulată între 3 şi 5 martie, prin care a obţinut o finanţare de 8,08 milioane de lei, se arată într-un comunicat al companiei remis, astăzi, Redacţiei.

Ca urmare a interesului crescut din partea investitorilor, emitentul a decis închiderea anticipată a ofertei, în prima zi în care suma subscrierilor a depăşit valoarea ofertei şi, de asemenea, a hotărât suplimentarea acesteia, pentru a putea oferi obligaţiuni tuturor investitorilor care au subscris.

Astfel, numărul total de obligaţiuni subscrise a fost de 80.803, în timp ce numărul total de subscriitori unici (obligatari) a fost de 88. Obligaţiunile (simbol AGR25) au scadenţa de cinci ani şi o rată a cuponului fixă, de 9% pe an, plătibilă semestrial.

Mihaela Bîciu, director general în cadrul casei de brokeraj Tradeville, ce a intermdiat operaţiunea de piaţă, a declarat: "Succesul acestei oferte de obligaţiuni este o nouă ocazie cu care vedem un interes foarte crescut din partea investitorilor pentru această formă de plasare a unei părţi din economiile disponibile la dobânzi competitive. În acelaşi timp, este o excelentă variantă de finanţare pentru business-uri şi antreprenori care vor să-şi extindă afacerile".

Horia Cardoş, fondatorul şi administratorul Agroland, a precizat: "Ne uităm de mai mult timp la oportunitatea de a ne finanţa dezvoltarea prin piaţa de capital din România. Împreună cu partenerii de la Tradeville, am reuşit să atragem chiar mai mult capital decât ne-am propus în acest moment, într-un interval de timp foarte scurt. Doresc să-mi exprim respectul şi recunoştinţa către cei 88 de investitori care au avut încrederea să investească în compania

29

noastră! Capitalul atras va fi folosit pentru a dezvolta un nou concept de magazin, care va răspunde cerinţelor clienţilor noştri şi va aduce inovaţie pe segmentul de piaţă ferma, pet-care şi gardening."

Tranzacţia aferentă ofertei în sistemul de tranzacţionare administrat de Bursa de Valori Bucureşti a avut loc pe 6 martie 2020, ceea ce înseamnă că data emisiunii (data la care va avea loc decontarea tranzacţiei sus-amintite) este astăzi, iar data scadenţei finale va fi 10 martie 2025.

Agroland Business System deţine o reţea de magazine agricole în ţara noastră, compusă atât din magazine proprii cât şi în franciză. Compania este condusă de omul de afaceri Horia Cardoş care deţine şi participaţia majoritară în cadrul acţionariatului societăţii. Datorită strategiei de extindere bazată pe parteneriate, reţeaua a fost extinsă semnificativ la nivelul ţării, cea mai mare parte a magazinelor operând în sistem de franciză.

Numărul de magazine Agroland a crescut constant în timp, ajungând la 247 la sfârşitul lunii februarie 2020. Astfel, 34 dintre acestea sunt operate de către Agroland Business System, 23 de către subsidiara Magazinul Micului Fermier S.R.L. (achiziţionată în 2019 în proporţie de 100% de către societate), iar restul de 190 de magazine de către 54 de parteneri în franciză.

Agroland Business System a încheiat anul 2018 cu o cifră de afaceri de 136,15 milioane lei, în creştere cu peste 12% faţă de anul precedent. Profitul net înregistrat în 2018 a fost de 4,12 milioane lei, în timp ce, în primele zece luni din 2019, profitul net a depăşit pragul de cinci milioane de lei.

Lansarea Agrii România Ferma 10 martie 2020 - În ziua de 6 decembrie a anului trecut, la Bucureşti a avut loc evenimentul de lansare pe piaţă a noului brand pentru companiile Comfert şi Redoxim: Agrii România.

În urmă cu patru ani, grupul Origin Enterprises PLC a investit în România în două companii în care a crezut cu tărie, Comfert şi Redoxim, două modele sănătoase de business care de-a lungul anilor şi-au păstrat promisiunile faţă de fermieri, investitori şi parteneri.

30

 

Prin alinierea companiilor Comfert şi Redoxim la brandul Agrii, ne propunem să avem o abordare unitară pentru fermieri, parteneri, clienţi, concentrată pe conceptul care stă la baza brandului: inteligenţă şi inovaţie. Agrii România îşi continuă direcţiile strategice şi îşi asumă promovarea valorilor, cu un accent şi mai profund pe integritate, parteneriat, oameni şi comunitate.

Împreună suntem numărul 1 şi vrem să rămânem numărul 1 pe toate segmentele de vânzare ale pieţei, reuşind să distribuim în toată ţara prin cele 25 de puncte logistice şi cele 55 de fitofarmacii proprii şi având o amprentă pentru peste 1.800.000 ha aparţinând celor 7.000 de fermieri parteneri.

Agricultura în era digitalizării este un subiect care ne preocupă pe toţi. Aşa că, Agrii România, prin cele două companii Comfert şi Redoxim, îşi propune să investească şi mai mult în tehnologia digitală, oferind suport pentru decizia fermierilor, dar şi în producţia de seminţe şi soluţii de nutriţie, în concordanţă cu nevoile clienţilor noştri. Agrii România îşi propune să aducă plusvaloare produselor şi serviciilor pe care le oferă fermierilor prin livrarea acestora la momentul optim. Respectăm parteneriatele agreate cu furnizorii noştri şi aducem împreună cu aceştia pe piaţa agricolă cele mai performante produse şi servicii, tehnologii pe care le testăm în loturile noastre demonstrative.

Atenţia faţă de angajaţi rămâne în continuare una dintre preocupările noastre, cu focusare pe performanţă şi pe un mediu de lucru sănătos.Ce înseamnă pentru noi acest nou brand? Înseamnă evoluţie, un pas înainte alături de un Grup puternic, centrat pe valori de business sănătoase, care ne oferă avantaje competitive în piaţă. Agrii este un brand deja consacrat în Marea Britanie şi în Polonia, iar odată cu noi, aderă şi Ucraina.Agrii, datorită semnului ”+” încorporat în logo şi literele ”i”, similare între ele, simbolizează comunicare, alinierea a două companii şi, mai presus de toate, o relaţie importantă şi puternică de PARTENERIAT între noi şi client. De asemenea, un element al imaginii de brand Agrii, ”i+i”, pe care-l regăsiţi în materialele noastre publicitare, reprezintă Agri-Intelligence, competenţa noastră unică, dar şi mijloc de diferenţiere pe piaţa de agribusiness. Rezultatele noastre bazate pe cercetare şi dezvoltare, diseminate de către echipa de specialişti agronomi, reprezintă un alt element definitoriu al Agri-Intelligence. Aşadar, ca furnizor de servicii agronomice, tehnologii performante şi sfaturi tehnice, Agrii va combina excelenţa şi inovaţia cu cele mai recente cercetări, pentru a le oferi fermierilor soluţii la provocările agricole de astăzi. Vom valorifica profesionalismul agronomilor noştri

31

pentru a oferi o expertiză şi un sprijin inegalabil pentru sisteme agricole durabile şi profitabile. Împreună cu dumneavoastră, clienţi, furnizori şi fermieri, vom evolua, vom reîmprospăta segmentul de piaţă pe care ne aflăm, vom fi mai puternici pentru o agricultură productivă şi competitivă. Agrii, inteligenţă şi inovaţie!

Comunicat de presă Agrii România

Agricultura ecologica, la mare cautare in judetul Iasi  mart. 10, 2020

Aproximativ 30 de producători din județ au venit la sediul Direcției pentru Agricultură Județeană (DAJ) Iași pentru a se înscrie în Registrul Ecologic, transmite bzi.ro

Cei care nu au reușit să o facă, mai pot aduce documentele necesare la sediul instituției. Printre acestea se numără contractul încheiat între operator și organismul de inspecție și certificare menționat în fișa de înregistrare, declarație pe proprie răspundere în vederea înregistrării ca operator în sistemul de agricultură ecologică, declarația pe propria răspundere pentru deținerea documentelor necesare înscrierii în agricultura ecologică.

De asemenea, producătorii din Iași trebuie să aducă print screen-ul de la APIA pentru vegetal sau adeverință pentru anul 2020 de la primărie privind terenul agricol exploatat.

Ieșenii care sunt înscriși deja în agricultura ecologică, anul I, trebuie să aducă certificate de conformitate/conformare a conversiei eliberate de organismul de inspecție și certificare.

La nivelul județului sunt deja înscriși aproximativ 300 de operatori ecologici.

Eurostat: Romania, al saptelea producator de leguminoase din UE. Care sunt cei mai mari producatori Martie 10, 2020

32

Potrivit Eurostat, productia totala de leguminoase a Uniunii Europene a fost de 4,11 milioane de tone in anul 2018, cu o suprafata totala alocata acestor culturi de 2,17 milioane de hectare, relateaza Agerpres.

Tarile cu cea mai mare productie de leguminoase din Uniunea Europeana sunt: Franta cu 840.000 de tone, Spania cu 690.000 de tone, Polonia cu 460.000 de tone, Germania cu 400.000 de tone si Lituania cu 380.000 de tone. Impreuna, aceste cinci tari au realizat peste 67% din productia de leguminoase a UE.

În cazul României, datele Eurostat arată că producţia de leguminoase variază semnificativ de la un an la altul. Dacă în anul 2016 producţia de leguminoase a României a fost de aproximativ 99.000 de tone, în 2017 s-a triplat până la 301.000 de tone, pentru ca în 2018 să scadă la 191.000 de tone, iar în 2019 a crescut până la 265.000 de tone.

BY LANTULALIMENTAR  2020-03-07  

Autoritatea Națională Fitosanitară a planificat pentru anul acesta prelevarea a 2240 de probe din 49 de produse agricole din producția internă. Dintre acestea, 1440 de probe vor fi analizate de Laboratorul pentru Controlul Reziduurilor de Pesticide în Plante și Produse Vegetale București și 800 de probe de Laboratorul Regional pentru Controlul Reziduurilor de Pesticide în Plante și Produse Vegetale-Mureș. Prin aplicarea unor metode mono și multireziduale, specialiștii din cele două laboratoare vor analiza 261 de substanțe active, pentru a depista dacă produsele agricole sunt libere de reziduuri de pesticide, conțin reziduuri de pesticide sub nivelul maxim admis sau peste nivelul maxim admis.

33

Probele vor fi prelevate de inspectorii Oficiilor Județene Fitosanitare, atât din rețelele comerciale, cât și din spații de depozitare, silozuri și ferme, inclusiv de la micii producători. De la fermierii înscriși în Programul guvernamental ”Tomate românești în spații protejate” vor fi prelevate și analizate 500 de probe. Numărul de probe pe produs a fost stabilit ținând cont de ponderea în producția autohtonă, de ponderea în consum și de rezultatele monitorizărilor din anii trecuți. Astfel, cel mai mic număr de probe a fost pentru praz, usturoi verde, țelină frunze și păstârnac. O pondere mare în producție și consum o au tomatele, merele, prunele, cartofii, ardeii și strugurii. Numărul de probe de salată, ceapă verde, pătrunjel și mărar este mai mare din cauza probelor neconforme din anii anteriori.

Amintim că în 2019, aproape jumătate din probele prelevate din toamtele cultivate în cadrul programului guvernamental au conținut reziduuri de pesticide sub nivelul maxim admis, iar o probă a conținut reziduuri peste nivelul maxim admis.

Top ZF 1.000 cele mai mari companii din România. Sectorul agroalimentar, între lipsa angajaţilor şi investiţiile în noi tehnologii. „Companiile trebuie să ia măsuri pentru a îmbunătăţi competenţele angajaţilor“ Mădălina Panaete 10.03.2020, 19:00 17

Cereale, uleiuri vegetale, mezeluri, brânzeturi, bere şi ape minerale sunt doar câteva exemple de produse agricole, alimentare şi băuturi realizate de cele mai mari companii din acest sector pe piaţa românească. În total, companiile

34

din  agricultură, industria alimentară şi comerţul cu cereale generează anual afaceri de peste 130 de miliarde de lei (28 mld. euro).

Domeniul este unul în care marii jucători sunt companii multinaţionale, cu excepţia unor nume precum Transavia (carne de pui), Romaqua Group (băuturi) sau Cerealcom Dolj (comerţ cu cereale) care au reuşit să se „stre-coare“ printre cele mai mari companii din sectoarele în care activează.

Agricultura, industria alimentară şi comerţul cu cereale sunt sectoare-cheie ale economiei locale  şi reprezintă împreună un adevărat indicator al situaţiei balanţei comerciale a României. Astfel, România trimite peste graniţă ma-terii prime şi nu produse finite, care ar contribui la valoarea adăugată în eco-nomie. Cel puţin asta se întâmplă în sectorul de comerţ cu cereale, unde traderii fac afaceri de 30 de miliarde de lei (6,5 mld. euro) anual. Astfel, deficitul comercial al României în segmentul de alimente, animale vii, băuturi şi tutun depăşeşte anual 1 miliard de euro, semn că industria locală nu are putere să acopere întreg consumul. Iar cerealele trag în jos balanţa comercială.

Top ZF 1.000 cele mai mari companii din România. „Companiile trebuie să ia măsuri pentru a îmbunătăţi competenţele angajaţilor“ Mădălina Panaete 10.03.2020, Cerealele, uleiuri vegetale, mezeluri, brânzeturi, bere sau ape minerale sunt doar câteva exemple de produse agricole, alimentare şi băuturi realizate de cele mai mari companii din acest sector pe piaţa românească. În total, companiile din  agricultură, industria alimentară şi comerţul cu cereale generează anual afaceri de peste 130 de miliarde de lei (28 mld. euro).

Domeniul este unul în care marii jucători sunt companii multinaţionale, cu excepţia unor nume precum Transavia (carne de pui), Romaqua Group ( băuturi) sau Cerealcom Dolj (comerţ cu cereale) care au reuşit să se „strecoare“ printre cei mai mari companii din sectoarele în care activează. Companiile întâmpină probleme din cauza exodului românilor în străinătate şi vorbesc despre o creştere a automatizării proceselor.

„Doar 38% dintre companiile din România din sectorul agro investesc în digitalizare, precizează o analiză recentă INACO (Iniţiativa pentru Competitivitate) dedicată principalelor provocări ale agriculturii 4.0.

35

Lipsa personalului calificat este unul dintre obstacolele în implementarea tehnologiilor digitale, iar companiile trebuie să ia măsuri pentru a îmbunătăţi competenţele angajaţilor“, spune Zeno Căprariu, Partener Audit în cadrul Deloitte România.

COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA

Ce măsuri trebuie să ia magazinele pentru a preveni infecțiile cu noul coronavirus Ramona Dascălu10 martie 2020

Măsuri obligatorii pe care trebuie să le respecte toate unitățile de alimentație din țară, în special magazinele! Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență (CNSSU) a luat ieri, luni – 9 martie, mai multe decizii pentru prevenirea răspândirii epidemiei de coronavirus, una dintre acestea făcând referire în mod clar la toate supermarketurile și magazinele din țară.

Astfel, potrivit unei hotărâri luate, ieri, luni – 9 martie, de Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență, privind aprobarea unor măsuri suplimentare de combatere a noului Coronavirus, ”unitățile de alimentație publică au obligația de a lua măsuri pentru asigurarea: dezinfecției frecvente a suprafețelor, în special în zona caselor de marcat, precum și în alte locuri (ex. cărucioare, coșuri de cumpărături, clanțe de la uși, butoane de la lifturi, etc.), instituirii măsurilor privind evitarea aglomerării de persoane în spații comerciale”.

În hotărâre se precizează clar faptul că trebuie să respecte aceste măsuri toate unitățile de alimentație publică: hyper-market, super-market, market, magazine de cartier, cafenele, baruri, cluburi, etc.

De altfel, și ministrul Afacerilor Interne Ion Marcel Vela a atras atenția că magazinele și supermarketurile au obligația în această perioadă să dezinfecteze cărucioarele și să facă în așa fel încât să evite coziele de la casele de marcat.

”Supermarketurile, magazinele au obligația de a dezinfecta des cărucioare, suprafețe, clanțe și de a lua măsuri pentru evitarea aglomerației, mai ales la casele de marcat”, a spus Ion Marcel Vela, ministrul Afacerilor Interne.

36

La acest moment, România are 17 cazuri confirmate de infecție cu noul coronavirus COVID-19.

Evenimentele cu peste 200 de participanți, vizate de restricții

Pentru evenimentele de peste 200 de persoane este nevoie de avizul direcției de sănătate publică, a stabilit luni, 9 martie, Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență.

Organizarea evenimentelor de peste 1.000 de persoane a fost interzisă.

Pentru evenimentele unde se vor strânge maximum 200 de oameni nu este nevoie de avizul direcției de sănătate publică.

De asemenea, a fost instituită obligația pentru unitățile de alimentație, precum și pentru furnizorii publici și privați de transport de persoane, de a dezinfecta suprafețele frecvent și de a evita aglomerarea de persoane în spațiile comerciale, respectiv de a dezinfecta frecvent habitaclul în mijloacele de transport.

Instituțiile publice și private vor analiza posibilitatea ca o parte din personal să-și poată desfășura atribuțiile de serviciu de la domiciliu.

A fost suspendat transportul rutier de persoane pentru toate cursele înspre și dinspre Italia. Măsura este valabilă de marți, 10 martie, până pe 31 martie 2020.

În plus, începând cu data de 12 martie și până la 31 martie, sunt suspendate transporturile feroviare către și dinspre Italia.

A fost aprobată și suspendarea procesului de învățământ în unitățile școlare din învățământul preșcolar, gimnazial, liceal, postliceal și profesional, în perioada 11-22 martie, cu posibilitatea prelungirii acestei măsuri în funcție de situație.

37

Până marți, 10 martie, la nivel național au fost confirmate 17 cazuri de cetățeni infectați cu virusul COVID – 19 (coronavirus) pe teritoriul României.

Dintre cei 17 cetățeni care au contactat virusul, 5 sunt declarați vindecați și au fost externați.

Toți pacienții internați au o stare generală bună, iar persoanele în vârstă și care au boli cronice sunt monitorizate cu atenție. Pacienții sunt internați în spitale din București, Iași, Cluj-Napoca, Timișoara și Craiova, informează Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență.

Pe teritoriul României, în carantină instituționalizată sunt 52 de persoane pentru care se efectuează verificări pentru a depista dacă au contactat virusul COVID – 19 (coronavirus). Alte 11.235 de persoane sunt în izolare la domiciliu și sub monitorizare medicală.

Până la data de 9 martie 2020, au fost raportate 11.577 de cazuri în UE / SEE, Regatul Unit, Monaco, San Marino, Elveția și Andora. Cele mai multe cazuri au fos înregistrate în Italia, Franţa, Germania, Spania și Regatul Unit.

Lidl relansează gama ”Cămara noastră”, apelând la marea Literatură română  meatmilk  9 martie 2020

Lidl recreează masa din Ion, de Liviu Rebreanu, cu produse din gama Cămara Noastră și îi invită pe români săexperimenteze tradiții vechi cu produse noi și să câștige un tur culinar în România sau un premiu în valoare de 3.000 euro.Lidlcontinuă să abordeze bucătăria românească dintr-o perspectivă modernă și surprinzătoare și lansează o nouă campanie pentru marca proprie locală Cămara Noastră.

Prin conținut video în stil documentar, inspirat de literaturaromână,Lidl propune o reinterpretare a meselor tradiționale din opere celebre, aduse din ficțiune în realitate.

38

Cu o viziune care îmbină povestea marilor scriitori cu expertiza Lidl și a furnizorilor săilocali în ceea ce privește păstrarea gusturilor tradiționale, primul episod din seria Bucate ca la carteeste dedicat mesei descrise de Liviu Rebreanu în romanul Ion și va fi disponibil din 9 martie, pe surprize.lidl.ro.

Cărțile de bucate prezintă tot felul de preparate tradiționale românești. Dar ele se ascund și în altfel de cărți. De exemplu, în cele scrise de autori celebri, care au povestit despre mesele românilor de altădată prin personajele cărora le-au dat viață în operele lor.

Astfel, Lidl și-a propus să recreeze mesele celebre din cărțile semnate de unii dintre cei mai mari scriitori autohtoni și le prezintă într-un nou serial dedicat gamei Cămara Noastră. Seria se numește „Cămara Noastră – Bucate ca la carte” și cuprinde 3 episoade onlinedisponibile pe surprize.lidl.ro și pe canalul de Youtube Lidl România, inspirate din cărțile lui Liviu Rebreanu, I. L. Caragiale și Mateiu Caragiale.

Dincolo de ficțiune, pe masa lui Rebreanu recreată ca la carte de către Lidl, se vor afla produse din gama Cămara Noastră, marca proprie a retailerului,ce reunește produse tradiționaleromânești, realizate de furnizori locali. În primul episod se prezintă lactatele tradiționale din Transilvania, precum iaurtul cremos din lapte de bivoliță (8,99 lei, 500g) sau smântâna din lapte de bivoliță (3,99 lei, 150g), pe care românii le pot găsi pe rafturile din Cămara Noastră din toate magazinele Lidl, din 9 martie.

Acestea sunt reprezentative pentru gustul autentic al lactatelor din Transilvania lui Rebreanu și sunt realizate în județul Brașov, în Rupea, în fabrica Transilvania Lactate. Totodată, produsele respectă atât tradiția, cât și cele mai înalte standarde de calitate.

De-a lungul primului episod, în căutarea zestrei culinare din Ardeal, Chef Florin Dumitrescu și Andrei Aradits fac o vizită la fabrica Transilvania Lactate. Cei doi descoperă aici faptul că gusturile sunt neschimbate, în timp ce producătorul îmbină tradiția cu tehnologia și aduce produsele în prezent, pe rafturile din magazinele Lidl din toată țara.

„Ne-am propus și anul acesta să continuăm abordarea modernă a gastronomiei autohtoneși să îi surprindem pe români cu un conținut video creativ, realizat în stil documentar, bazat pe produsele românești din gama noastră proprie Cămara Noastră. Pentru că Bucate ca la carte este o abordare inedită a gastronomiei românești, tonul documentar al serialului este completat de intervențiile specialiștilor,precum profesori,critici și istorici literari.Totodată,ne dorim ca românii să interacționeze cu poveștile noastre,

39

așadar am adăugat în serial și componente digitale prin intermediul cărora publicul poate să se implice activ în desfășurarea evenimentelor”, a spusOana Radu, Marketing Director Lidl România.

Totodată, fanii produselor Cămara Noastră și ai meselor inspirate din literatura română au posibilitatea de a câștiga un tur culinar al României sau suma de 3.000 euro. Astfel, la cumpărături de minimum 50 lei și cel puțin un produs Cămara Noastră achiziționat, clienții trebuie să înregistreze codul de pe bonul fiscal pe surprize.lidl.ro pentru a se înscrie în concurs.Pentru șanse duble de câștig, românii sunt invitați să interacționeze cu povestea „Bucate ca la carte” pe website-ul dedicat. Mai multe detalii și regulamentul sunt disponibile aici.

Primul episod din Cămara Noastră – Bucate ca la carte poate fi vizionat aici. Pentru mai multe informații, vă rugăm să vizitați: www.lidl.ro www.surprize.lidl.ro/camaranoastra

INS: Comerțul cu amănuntul la 31 ianuarie 2020  meatmilk  9 martie 2020Conform ultimului raport emis de INS, in luna ianuarie 2020, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) a scăzut faţă de luna precedentă ca serie brută cu 21,0%, iar ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate a crescut cu 3,5%.  

Faţă de luna corespunzătoare a anului precedent, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) a crescut atât ca serie brută cu 11,1% cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 9,4%.

Ianuarie 2020 comparativ cu decembrie 2019

Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, în luna ianuarie 2020, comparativ cu luna precedentă, a scăzut pe ansamblu cu 21,0% ca urmare a scăderilor înregistrate la vânzările de produse nealimentare (-24,7%), vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (-22,8%) și la comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (-9,2%).

Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna ianuarie 2020, comparativ cu luna precedentă a crescut pe ansamblu cu 3,5% datorită creşterilor înregistrate la comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine

40

specializate (+10,2%), vânzările de produse nealimentare (+3,6%) și la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (+1,5%).

Ianuarie 2020 comparativ cu ianuarie 2019

Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, în luna ianuarie 2020, comparativ cu luna ianuarie 2019 a înregistrat o creştere cu 11,1% datorită creşterilor înregistrate la comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (+11,9%), vânzările de produse nealimentare (+11,2%) şi la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (+10,6%).

Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna ianuarie 2020, comparativ cu luna ianuarie 2019 a înregistrat o creştere cu 9,4% datorită creşterilor înregistrate la comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (+10,2%), vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (+9,6%) și la vânzările de produse nealimentare (+9,3%).

UNIUNEA EUROPEANA

Carmen Avram cere Comisiei Europene sprijin financiar urgent pentru țările lovite de epidemia de coronavirus10 martie 2020

Eurodeputata Carmen Avram cere Comisiei Europene deblocarea de urgență a fondurilor de criză pentru a sprijini țările afectate de Covid-19, precum și implementarea unor măsuri concrete pentru a limita efectele extinderii epidemiei cu coronavirus. Astfel, într-un mesaj oficial transmis președintei Comisiei Europene, Ursula Von Der Leyen, președintelui Consiliului European, Charles Michel și președintelui Parlamentului European, David Maria Sassoli, eurodeputata Carmen Avram a cerut de urgență:

1. Deblocarea fondului de urgență pentru Italia, Franța, Germania, Belgia, Spania, România (țară care are o diaspora numeroasă și care se îndreaptă spre casă), precum și celelalte state afectate.

41

2. Suspendarea imediată a regulilor care interzic ajutoarele de stat, astfel încât, statelor membre să le fie permis, în mod excepțional, sprijinul financiar pentru companii.

3. Intensificarea eforturilor, mărirea fondurilor și extinderea mijloacelor de sprijin în lupta cu epidemia pe teritoriul Europei.

Conform eurodeputatei Carmen Avram: „Este nevoie urgentă de o derogare de la regulile europene cu privire la ajutoarele de stat pentru companiile private. România, la fel ca celelalte state, are nevoie de ajutoare care nu pot fi acordate decât cu acceptul Comisiei Europene. Vedem deja cum sectorul transporturilor, al turismului, HoReCa, cel al producției de medicamente și nu numai, sunt afectate de epidemie și au nevoie urgentă de sprijin. Toate aceste măsuri, pe care le-am solicitat, vor putea ușura eforturile tuturor celor care luptă cu efectele epidemiei și vor demonstra că instituțiile Uniunii Europene își ajută concret cetățenii. Odată cu sănătatea oamenilor, trebuie să avem grijă acum și de locurile lor de muncă, și de economia țării.”

RAPORT: ROMÂNII AU ÎNCREDERE ÎN UE ȘI INSTITUȚIILE SALE! Agroinfo  10 martie 2020 - DOCUMENT UE. Românii continuă să aibă încredere și sentimente pozitive față de politicile Uniunii Europene și prioritățile noii Comisii Europene, consideră în mod majoritar că Uniunea se îndreaptă în direcția bună, dar și că ar trebui să aibă resurse financiare mai mari pentru realizarea obiectivelor sale politice.

Românii apreciază că principalele provocări cu care se confruntă Europa sunt imigrația, terorismul și schimbările climatice și, în majoritatea lor, sunt de părere că existența știrilor și informațiilor care denaturează realitatea sau sunt false reprezintă o problemă pentru democrație în general. Sunt câteva dintre concluziile celui mai recent raport național Eurobarometru pentru România.

Cea mai bună realizare a Uniunii Europene este considerată de către români libera circulație a cetățenilor, bunurilor și serviciilor în interiorul Uniunii, ea fiind menționată într-o pondere similară cu media UE (RO: 26%; UE28: 25%). La nivel european, pacea între statele membre UE este considerată realizarea cea mai importantă (UE28: 34%, RO: 18%).

La fel ca în anul precedent, imaginea pe care o au aproximativ jumătate dintre români despre Uniunea Europeană este foarte pozitivă și destul de pozitivă, viitorul Uniunii fiind privit în mod optimist de peste două treimi

42

dintre români (71%, în scădere cu 8 puncte procentuale față de 2018), peste media europeană de 58% (aceeași ca în anul precedent).

Aproximativ jumătate dintre români (52%, în creștere cu 3 puncte procentuale) cred că, în general, Uniunea Europeană se îndreaptă în direcţia corectă. Ca și în ultimii doi ani, procentul acestora este sensibil mai mare decât media europeană (UE28: 31%).

Țările care înregistrează un nivel ridicat de încredere în privinţa direcţiei Uniunii Europene sunt Irlanda (54%), România (52%) și Croația (51%). La polul opus, ţările care consideră actuala direcţie ca fiind greşită sunt Belgia (62%), Grecia (61%) și Franța (60%).

63% dintre români (mult peste media UE28: de 40%) consideră că Uniunea Europeană ar trebui să aibă resurse financiare mai mari, având în vedere obiectivele sale politice, România clasându-se a doua, după Cipru (70%), în lista țărilor ce împărtășesc această opinie.

Din perspectiva bugetului Uniunii Europene, prioritizarea obiectivelor și domeniilor de interes diferă în rândul românilor față de media înregistrată la nivel european. Astfel, apărarea și securitatea, precum și politica economică și monetară, sunt primele domenii menționate în care atât românii, cât și europenii, consideră că se cheltuie cea mai mare parte a bugetului.

Românii clasează pe primele locuri domeniile în care ar trebui să crească investițiile din bugetul UE după cum urmează: (i) ocuparea forței de muncă, (ii) educația, formarea, cultura și media și (iii) agricultura și dezvoltarea rurală. La nivelul Uniunii Europene, prioritatea referitoare la schimbările climatice și protecția mediului este considerată a fi mai importantă decât cea legată de educație, formare, cultură și media, iar agricultura este devansată de acestea. 

Dezvoltarea energiei din surse regenerabile este primul obiectiv al noului Pact ecologic european, introdus ca una din prioritățile principale ale Comisiei von der Leyen. 34% dintre români menționează acest obiectiv ca fiind prioritar noului Pact, în timp ce la nivel european acesta este primul menționat de 54% dintre respondenți. 36% dintre români consideră combaterea deșeurilor din materiale plastice și abordarea problemei materialelor plastice de unică folosință drept un obiectiv prioritar, alături de sprijinirea fermierilor din UE prin acordarea unei remunerări corecte cu scopul de a furniza europenilor alimente accesibile și sigure. Aceste obiective reprezintă atât pentru români, cât și pentru europeni în general, principalele priorități pe care ar trebui să se concentreze noul Pact ecologic european.

43

Mai mult de șase din zece români declară că tind să aibă încredere în Parlamentul European (66%, în ceștere cu 6 puncte procentuale față de 2018), un procent mai mare decât media europeană (UE28: 51%). Comisia Europeană și Consiliul European sunt următoarele instituții investite cu încredere din partea românilor: 63%, respectiv 58%. Se poate spune că românii se raportează la toate instituțiile europene cu mai multă încredere decât europenii. Cea mai mare diferență de percepție se înregistrează în cazul Consiliului Uniunii Europene, instituție față de care românii tind să aibă încredere într-o pondere de 57%, cu 21 de puncte procentuale mai mult decât media Uniunii (UE28: 36%).

În ceea ce privește percepția asupra obiectivității informațiilor legate de Uniunea Europeană prezentate în mass-media, 57% dintre români consideră că informațiile prezentate la televizor sunt obiective. Similar, informațiile prezentate la radio sunt percepute, de unul din doi români, ca fiind obiective, cu procente de 53% și 48-50% înregistrate pentru presă scrisă, respectiv internet (site-uri generale, rețele sociale).

La nivel european, se înregistrează procente similare în ceea ce privește obiectivitatea informațiilor legate de Uniune prezentate prin intermediul TV, radio și presă scrisă. Diferențe notabile se înregistrează în ceea ce privește internetul, 33% dintre europeni apreciind că rețelele de socializare oferă informații obiective (comparativ cu RO: 50%) și, respectiv, 42% pentru paginile de internet (comparativ cu RO: 48%).

Atât românii, cât și cetățenii Uniunii Europene consideră că știrile și informațiile care denaturează realitatea sau sunt false sunt deseori întâlnite și reprezintă chiar o problemă la nivel național, acestea fiind menționate de aproximativ șapte persoane din zece (deseori întâlnite – RO: 72%; UE28: 69%; reprezintă o problemă – RO: 72%; UE28: 74%). Chiar dacă acest gen de știri și informații sunt ușor de identificat în accepțiunea respondenților (RO: 71%; UE28: 58%), românii sunt de părere că existența știrilor sau a informațiilor care denaturează realitatea sau a celor false reprezintă o problemă pentru democrație în general, într-o pondere cu doar 5pp mai mică decât media înregistrată la nivelul Uniunii Europene (RO: 74%; UE28: 79%).

Comunicat Reprezentanța Comisiei Europene în România

Tonomatul de lapte al lumii Dumitru Nedelcu 10 martie 2020 Investiţiile în cercetarea din domeniul geneticii dau rezultate în practica agricolă din Uniunea Europeană.

44

Din 1990 până în prezent, efectivele de vaci de lapte au scăzut semnificativ, dar cantitatea totală de lapte produsă în spaţiul comunitar a crescut. Un adevărat paradox, la prima vedere a datelor statistice. Un paradox, însă, explicabil.

Vacile din fermele europene, mai ales din Germania, au devenit mai productive datorită selecţiei genetice bazată pe rezultatele cercetărilor din ultimii ani, dar şi în urma descoperirii unor formule de hrană cu implicaţii directe în producţia de lapte. Uniunea Europeană rămâne pe primul loc în clasamentul mondial al producătorilor de lapte, peste Australia, Noua Zeelandă şi Statele Unite, loc pe care, deocamdată, nu-l ameninţă nici o altă ţară.

Vaci mai puţine, lapte mai multEfectivele de vaci de lapte ale Uniunii Europene numărau în anul 2000 circa 27.200.000 de capete, fiind luate în considerare şi efectivele din ţările care încă nu aderaseră la spaţiul comunitar. Acestea produceau atunci 150.300.000 de tone de lapte. În 2019, au rămas 22.600.000 de vaci de lapte, care au oferit 167.400.000 de tone de lapte.România avea, în 1990, 1.815.000 vaci de lapte, care produceau 4.156.000 tone de lapte. În 2018, am avut 1.175.000 de capete, producţia totală fiind de 3.934.000 tone. De precizat că în 2018, producţia a scăzut la 3.794.000 de tone. Vârful producţiei de lapte a fost atins în 1995, cu 5.446.000 de tone.Germania avea, în 1990, 4.771.000 vaci de lapte, care au produs 23.672.000 de tone. În 2017, a deţinut 4.199.000 de vaci de lapte, iar producţia a fost de 32.598.000 de tone de lapte!Uniunea Europeană rămâne cel mai mare producător de lapte la nivel mondial, vârful atins în luna mai a anului trecut fiind de aproximativ 14.500.000 de tone.

45

Cum au evoluat efectivele în spaţiul comunitar?

Efectivele totale de bovine din Uniunea Europeană au scăzut cu peste 30.000.000 de capete faţă de anul 1990. Statisticile furnizate de Eurostat arată astfel: în 1990, în Uniunea Europeană (sunt incluse şi efectivele din ţările care încă nu aderaseră la blocul comunitar, dar au aderat ulterior acestui an, formând UE 28) şeptelul total de bovine număra 118.503.000 de capete. În 2018, numărul acestora a scăzut la 87.407.000 de capete. Cu 31.096.000 mai puţine.În România, în 1990, erau 5.381.000 de bovine. În 2018, au mai rămas 1.984.000 de capete, cel mai mic număr din ultimii 30 de ani. Scăderi semnificative ale efectivelor au avut loc în Germania, de la 19.488.000 la 11.949.000 de capete; în Slovacia, de la 1.563.000 la 439.000 şi în Belgia, de la 3.146.000 la 2.398.000 de capete.Sunt însă şi ţări europene unde efectivele de bovine au crescut. De pildă, în Portugalia, de la 1.367.000 de capete la 1.632.000 de capete, şi în Cipru, de la 55.000 de exemplare la 71.000 de capete. De precizat, însă, că raportate la anul 2000, efectivele din unele ţări sunt în creştere, după un regres înregistrat în intervalul 1990-2000. Astfel, Polonia, în 1990 avea 9.024.000 de bovine, iar în 2000 efectivul total a scăzut la 5.723.000 de capete. Până în 2018, însă, Polonia a crescut numărul total de bovine la 6.183.000 de capete, cel mai probabil în urma investirii fondurilor europene în acest sector, ştiut fiind faptul că Polonia este una dintre ţările foste comuniste cu o rată mare a absorbţiei banilor comunitari.În concluzie, deşi efectivele de vaci de lapte au scăzut, fermele europene sunt mai productive, datorită investiţiilor în genetică şi în schemele de hrănire a animalelor. Articol publicat în revista Ferma nr. 2/251 (ediţia 1-14 februarie 2020)

Comisia Europeană lansează o strategie industrială menită să contribuie la neutralitatea climatică și digitalizare Redacția10 Martie 2020 Comisia Europeană a prezentat marți o nouă strategie industrială menită să ajute companiile europene să conducă tranziţia dublă către neutralitatea climatică şi către poziţia de lider în domeniul digital,

46

reiese dintr-un comunicat al Executivului european.

Strategia urmăreşte să stimuleze competitivitatea Europei şi autonomia sa strategică într-o perioadă de mutaţii geopolitice şi de intensificare a concurenţei la nivel mondial.

Pe scurt, strategia include rescrierea regulilor europene privind concurenţa, un demers de reducere a furtului de proprietate intelectuală şi face cunoscută dorinţa de a găsi căi de luptă cu concurenţa neloială exercitată de companiile chineze de stat. Politica pune la punct şi planurile de decarbonare a industriilor intensive în consumul de energie. Comisia a anunţat de asemenea un plan de acţiune pentru asigurarea autonomiei industriale şi strategice.

Pe larg, pachetul de iniţiative prezintă o nouă abordare a politicii industriale europene, ancorată solid în valorile şi în tradiţiile economiei sociale de piaţă europene. Sunt prevăzute diverse acţiuni menite să sprijine toţi actorii din industria europeană, inclusiv întreprinderile mari şi mici, întreprinderile nou-înfiinţate inovatoare, centrele de cercetare, prestatorii de servicii, furnizorii şi partenerii sociali.

O strategie specifică pentru întreprinderile mici şi mijlocii (IMM-uri) urmăreşte să reducă birocraţia şi să ajute numeroasele IMM-uri din Europa să îşi desfăşoare activitatea la nivelul întregii pieţei unice şi în afara acesteia, să obţină acces la finanţare şi să contribuie la pregătirea tranziţiei digitale şi verzi. Iniţiativele prezentate astăzi includ, de asemenea, măsuri concrete pentru abordarea barierelor din calea funcţionării optime a pieţei unice, aceasta fiind cel mai puternic atu al Europei care le poate permite tuturor întreprinderilor noastre să se dezvolte şi să fie competitive atât în Europa, cât şi dincolo de graniţele acesteia.

„Industria europeană este motorul creşterii şi al prosperităţii Europei. Acest motor funcţionează cel mai bine atunci când îşi valorifică punctele forte: oamenii – cu ideile, talentele, diversitatea şi spiritul lor antreprenorial. Acest lucru este mai important ca niciodată, având în vedere că Europa a pornit pe calea unei tranziţii verzi şi digitale ambiţioase într-o lume din ce în ce mai instabilă şi mai imprevizibilă. Industria europeană are toate atuurile necesare

47

pentru a conduce această tranziţie, iar noi vom face tot ce ne stă în putinţă pentru a o sprijini”, a declarat Ursula von der Leyen, preşedinta Comisiei Europene.

„Europa are cea mai puternică industrie din lume. Întreprinderile noastre – mari şi mici – ne asigură locuri de muncă, prosperitate şi autonomie strategică. Gestionarea tranziţiei verzi şi digitale şi evitarea dependenţelor externe într-un nou context geopolitic necesită schimbări radicale, schimbări care trebuie să înceapă acum”, a spus şi Thierry Breton, comisarul pentru piaţa internă.

Se apropie scadența pentru mai multe produse de plastic de unică folosință REDACȚIA FIR 10 MARTIE 2020 Uniunea Europeană s-a plasat pe un trend de reducere importantă a deșeurilor din plastic și au fost deja luate măsuri în această direcție. Agricultura este responsabilă pentru producerea a 3% din producția de plastic din Uniunea Europeană. Cea mai mare cantitate de plastic este folosită pentru ambalaje în Uniunea Europeană – 40%. Produsele de consum și uz casnic reprezintă 22% din producția de plastic a UE, construcțiile utilizează 20%, autoturismele și camioanele 9%, echipamentele electrice și electronice 6%.

Creșterea alarmantă a materialelor din plastic (în anul 1950, producția de plastic în lume se cifra la 1,5 milioane tone, în 2015 ajunsese la 322 milioane tone) și studiile care arată nivelul ridicat de poluare pe care îl exercită asupra mediului au determinat oficialii europeni să intervină cu măsuri de descurajare a utilizării diverselor produse din plastic, până la eliminarea lor din uz.

O lege în acest sens a fost adoptată în Parlamentul European anul trecut și va intra în vigoare de anul viitor, însă preocupări în acest sens există de mai mulți ani.

Din anul 2021, următoarele produse vor fi interzise în UE:

Tacâmuri din plastic de unică folosință (furculițe, cuțite, linguri, bețișoare);

Farfurii din plastic de unică folosință; Paie din plastic; Bețișoare de urechi din plastic; Bețișoare din plastic pentru baloane;

48

Produse și recipiente pentru alimente din material plastic oxodegradabil și recipiente pentru băuturi fabricate din polistiren expandat.

Potrivit obiectivelor Uniunii Europene, stabilite anul trecut, statele membre vor trebui să atingă un procentaj de colectare de 90% pentru sticle din plastic, până în 2029, și 25% de conținut reciclat pentru sticlele de plastic până cel târziu în anul 2025 și de 30% în 2030. Calculele specialiștilor arată că reciclarea unui milion de tone de plastic echivalează cu retragerea din circulație a unui milion de mașini (în ceea ce privește emisiile de CO2).

În Europa, 30% dintre deșeurile din plastic sunt colectate pentru reciclare, dar ratele reciclării variază foarte mult în funcție de țară, informează Parlamentul European. 39% din deșeurile de plastic sunt incinerate, iar restul sunt depozitate în depozitele de deșeuri. Jumătate din plasticul colectat pentru reciclare este exportat în țări din afara UE pentru a fi tratat. Până nu de mult, o mare parte dintre deșeurile din plastic era exportată în China, însă după interdicția recentă a Chinei asupra importurilor de deșeuri din plastic, găsirea de noi soluții a devenit o urgență.

În fiecare an, în UE sunt generate aproximativ 25 de milioane de tone de deșeuri din plastic, iar producția de plastic a Uniunii este de 58 de milioane de tone anual.Câteva statistici furnizate de Parlamentul European indică amploarea fenomenului de poluare a mediului înconjurător:

Peste 150 de milioane de tone de plastic se estimează că se află astăzi în oceane, afectând habitatele animalelor marine; produse precum tacâmurile din plastic, sticlele, bețișoarele pentru urechi alcătuiesc aproape jumătate din totalitatea deșeurilor marine din plastic;

Între 4,8 și 12,7 milioane de tone de plastic ajung zilnic în ocean; Mai mult de 80% din deșeurile marine sunt din plastic; Între 259 și 695 milioane de euro se estimează că sunt pierderile

economice, în principal în sectorul turismului și pescuitului.

49

Thousands of farmers in western Spain cultivate protest over prices

NO COMMENT https://www.euronews.com/2020/02/18/thousands-of-farmers-in-eastern-spain-cultivate-protest-over-prices

More than 5,000 farmers in western Spain have protested over the prices they are getting for their produce.

Their action included blocking two key roads in the Extremadura province.

They claim that they are getting the same price for their produce as they were two decades ago and urged the Spanish government to act.

SANATATE si GASTRONOMIE

Perioada de incubație a coronavirusului ar fi de 5 zile  Sorin Breazu mart. 10, 2020Potrivit oamenilor de știință care studiază noul virus COVID-19, perioada de incubație aacestuia ar fi de puțin peste cinci zile.

O estimare exactă a perioadei de incubație pentru noul virus ar face previziunile despre răspândirea acestuia să fie mult mai exacte, în timp ce măsurile de prevenție și control ar putea fi mult mai eficiente.

Până în prezent, coronavirusul originar din China a infectat peste 110.000 de oameni și a ucis aproximativ 3,800 de persoane.

Italienii au intrat în carantină din cauza epidemiei, închizând toate școlile, sălile de sport, muzeele și cluburile de noapte.

Potrivit cercetătorilor de la Johns Hopkins Bloomberg School of Public Health, citați de Euronews, perioada medie de incubație a COVID-19 este de 5,1 zile.

50

Perioada de incubație a coronavirusului”Chiar și așa, o perioadă de izolare și monitorizare de 14 zile este rezonabilă în cazul celor infectați cu coronavirus, însă unele cazuri vor reuși să treacă nedetectate”, a spus autorul studiului Justin Lessler, profesor al departamentului de Epidemiologie al instituției medicale americane.

Analiza specialiștilor din SUA arată că 97,5% din cei care arată simptomele COVID-19 o vor face în cel mult 11,5 zile de la infectare. Cercetătorii au spus că pentru fiecare 10.000 de oameni care vor fi ținuți în carantină timp de 14 zile, aproximativ 100 vor arăta simptomele după ce perioada de izolare se va încheia.

FARMACIA VERDE – Turmericul, o arma impotriva cancerului In mart. 10, 2020

Cunoscut mai ales pentru rolul său de ingredient în preparatele culinare asiatice, turmericul a căpătat renumele și datorită proprietăților sale terapeutice. În India, turmericul a început să fie folosit în urmă cu 4000 de ani pentru a se trata diverse afecțiuni. Folosirea sa s-a răspândit în multe țări din regiune și a ajuns chiar în medicina tradițională chineză. Urmăriți rubrica ”Minutul de sănătate”, unde veți afla mai multe informații despre această plantă exotică.

https://youtu.be/-0SwsxrSNoM

DOSAR

TERRACALCO®, gama de produse inovative pentru fermieri de la CARMEUSE In mart. 10, 2020

51

Carmeuse reprezintă un simbol al inovaţiei continue în agricultură şi zootehnie, dezvoltând soluţii naturale pe bază de calciu, sub toate formele şi pentru toate aplicaţiile. În urma succesului înregistrat la scală largă cu soluţiile de îmbunătăţire a solului – TerraCalco® 95 şi TerraCalco® 55 şi de igienizare a aşternutului animalelor – Optilit®, Carmeuse a venit în întâmpinarea nevoilor personale ale tuturor celor pasionaţi de agricultură, creând gama de produse micro ambalate pentru curţi şi gospodării personale. Cei care au o grădină de legume, pomi fructiferi, gazon sau își produc și își cresc singuri puii de o zi au acum la îndemână două produse foarte utile, pe care le pot cumpăra de la distribuitorii Carmeuse. 

Dar să le luăm pe rând, într-o scurtă prezentare:

TERRACALCO® 95 – sau soluţia ideală pentru creşterea productivităţii solului

În prezent, în Ungaria, TerraCalco a câştigat deja titlul de” Produsul anului pentru agricultură”, iar în alte țări europene face parte din tehnologia fiecărui fermier, pentru a obţine un plus de producţie şi a tampona efectele nocive ale fertilizării chimice (acidificarea solului şi scăderea conţinutului de materie organică).

În România, TerraCalco a început să fie folosit de fermieri din anul 2014. Inițial a fost introdus pe suprafeţe de test, apoi, după ce s-au convins de beneficiile reale şi vizibile ale produsului asupra solului şi culturii, TerraCalco 95 a fost introdus pe suprafețe tot mai mari şi a devenit prima alegere pentru un număr tot mai mare de fermieri.

Dar ce este TerraCalco® 95?

52

TerraCalco® 95 este cel mai eficient amendament de sol (îmbunătăţeşte solul) granulat, care se aplică cu maşina de împrăştiat îngrăşăminte chimice, pe mirişte sau înainte de o lucrare de bază (arăt, scarificat etc) sau superficială (disc, combinator, freza). Apoi se încorporează în sol, începând să acţioneze.

Câteva caracteristici ale produsului, ce îl fac unic:

Cea mai mare putere de neutralizare fata de orice alt amendament (PNA sau API) – 185

Cel mai mare pH/produs 12.7 Acţiune imediată (în prima lună de la aplicare) O doză mică/unitatea de suprafaţă între 0.2 – 2 to maxim Amortizarea se face atât din utilizarea totală a îngrăşămintelor

chimice, cât şi din deblocarea rezervei existente, dar blocate în sol, dar şi din structurarea solului (mai uşor de lucrat, consum mai mic de carburant, piese mai puţine distruse şi timp mai puţin petrecut/lucrare)

Este granulat, se împrăştie foarte bine la 24-36 m. Ambalat la big bag de 600 kg sau 1.2 to, cu folie la interior şi gura de

descărcare Este produs 100% în România, unde avem 3 fabrici: la Deva, Fieni şi

Câmpulung  Obligatoriu creşte productivitatea solului pe care e folosit

Ce face TerraCalco 95?

Acţionează pe următoarele 4 planuri:

FIZIC

determină structurarea pozitivă a solului prin flocularea sau „spargerea” argilei, rezultând  afânarea solului

din structura compactă, impermeabilă pentru apă şi aer (băltiri, cruste), structura devine granulara 

prin afânarea solului, crează un efect “anti” viermi sârmă (Agriotes Sp.)

prin structura granulară creată, se îmbunătăţeşte eficacitatea erbicidelor peliculare 

CHIMIC

deblochează principalele macroelemente şi microelemente, blocate în sol (N, P, K etc) şi pune la dispoziţie toată cantitatea de fertilizanţi pe care o aplicăm

determină creşterea fertilităţii solului prin creşterea rapidă a pH-ului (gruparea OH- acţionează asupra H+)

determină eliberarea diverşilor cationi din “strânsoarea” argilei : K, etc 

determină oprirea manifestării fenomenelor de fito toxicitate ale aluminiului, manganului si metalelor

53

seceta se va manifesta diferit pe terenurile unde s-a aplicat (datorită fenomenului de “păstrare şi eliberare lentă a apei din sol”)

grele atat in sol cat si in planta aprovizioneaza planta cu calciu (un

element deosebit de necesar, de care planta are neaparat nevoie)

BIOLOGIC 

îmbunătăţeşte radical şi foarte rapid viaţa microorganismelor din sol (crează condiţiile ideale proliferării vieţii micro şi macrofaunei din sol)

optimizează raportul bacterii:fungi benefice din sol, cu rol direct în punerea la dispoziţie a elementelor minerale în forma asimilabila de către plante

favorizează apariţia şi înmulţirea accentuată a râmelor (responsabile de procesele de afânare)

ECONOMIC

reducerea cheltuielilor cu combustibilul în fermă (prin “uşurarea” efectuării lucrărilor solului)

aplicare uşoară datorită granulometriei produsului, fără costuri extra cu manipularea, împrăştiere la 36 m, fără tasarea excesivă a solului

reducerea dozei de fertilizanţi prin punerea la dispoziţia plantei a întregii cantităţi aplicate

creşterea profitabilităţii oricărei culturi pe sola respectivă unde s-a aplicat (prin creşterea recoltei)

creşterea calităţii producţiei

 

Diferenţa dintre cele 2 o reprezintă folosirea TerraCalco®, care a “transformat” structura solului.

TerraCalco® ne ajută să modificăm pH ului solului într-un interval de timp scurt, cu rezultate vizibile imediat. Un exemplu concret, fără TERRACALCO® vs cu TERRACALCO 95®, aplicat înainte de semănat, în Teleorman(poze făcute in martie 2020):

54

TERRACALCO® 55 ECO este un amendament clasic, micronizat (90-260 microni), cu aplicare în cultura ecologică. El este carbonatul de calciu ideal, datorită granulometriei. Intră în reacţie foarte rapid (net superior oricărui alt tip de carbonat), iar doza/ha este mai redusă decât în cazul carbonatelor uzuale.

Câteva noţiuni despre TerraCalco® 55:

Amendament pe bază de carbonat de calciu cu 56 % CaO (>98% CaCO3) 

Cel mai bun tip de carbonat de calciu (ca şi acţiune, ca şi dizolvare, ca şi intrare în reacţie)

Conţinut de apă: 0 Doza la unitatea de suprafaţa: intre 1-3to/ha Granulometrie 0,09-0,26 mm; singura granulometrie a carbonatului

care permite intrarea în reacţie cu acizii din sol cu începere imediată;

– Intrare rapidă în acţiune

– Ambalat la big-bag de 1 tonă, dar şi vrac

– Se aplică uşor comparativ cu restul tipurilor de CaCO3 (nu are apă, curge)

– Lucrează bine asupra însuşirilor fizice şi chimice ale solului 

 

Pentru informatii suplimentare, suntem aici pentru a vă sprijini în alegerea celei mai potrivite soluţii pentru ferma dumneavoastră.

Dr. Ing. Bogdan CosteaTeam Leader Carmeuse Agricultura România & MoldovaStr. Carierei Nr. 127A, 500052, Brașov, RomâniaŢel: +40.268.516.841 Fax: +40.268.516.830 M: +40 757929157E-mail: agricultura@carmeuse.roWebsite: http://www.carmeuse-agriculture.com/roFacebook: https://www.facebook.com/CarmeuseHolding/

* * *

55

Amendati pentru exploatarea forestiera ilegala! In mart. 10, 2020

Mai multe controale au fost desfășurate pe linia prevenirii şi combaterii faptelor ilegale asociate din exploatarea, transportul, deținerea, depozitarea, prelucrarea şi comercializarea materialelor lemnoase. În urma acestora, au fost identificate mai multe cazuri de exploatare forestieră ilegală.

Controalele au fost efectuate în perioada 27 februarie-04 martie a.c., de către polițiștii de ordine publică din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Vrancea, împreună cu reprezentanți ai Gărzii Forestiere Focșani, ai Direcției Silvice Vrancea și ai Ocoalelor Silvice de Regim.

Au fost realizate 192 de controale, din care 161 desfășurate pe drumurile publice, 19 în fondul forestier, 12 la depozite de materiale lemnoase/instalații de debitat lemn rotund. În urma acestora au fost constatate 15 infracţiuni prevăzute de Legea 46/2008 Rep. şi au fost aplicate 61 de sancţiuni contravenţionale pentru încălcarea prevederilor Legii nr. 171/2010 actualizată – privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice, în valoare totală de peste 76.000 lei. Totodată, a fost dispusă măsura complementară a confiscării cantității de 139.12 m.c. material lemnos, în valoare totală de 39.000 de lei.

De asemenea, potrivit IPJ Vrancea, la data de 5 martie, polițiștii din Vârteșcoiu, județul Vrancea, au depistat un bărbat în vârstă de 45 de ani și un minor de 15 ani, ambii din localitate, imediat ce au tăiat 12 arbori, pe care ulterior i-au sustras din extravilanul localității Vârteșcoiu. În cauză a fost întocmit dosar penal pentru tăiere fără drept de arbori și furt de arbori. 

În următoarea zi, la data de 6 martie, polițiștii din Vizantea-Livezi, județul Vrancea, au depistat un bărbat de 38 de ani, din comuna Câmpuri, care a tăiat ilegal și sustras 7 arbori dintr-o proprietate ce aparține unei alte persoane, din extravilanul comunei Câmpuri. În cauză a fost întocmit dosar penal.

56

Tot în aceeași zi, polițiștii din comuna Vidra, județul Vrancea, au depistat un bărbat de 36 de ani, din comuna Nereju, în timp ce transporta cu o autoutilitară pe DJ 205D Valea Sării cantitatea de 6 m.c., lemn de foc, fără aviz de însoțire a materialului lemnos. Potrivit IPJ Vrancea, față de conducătorul auto s-a luat măsura sancționării contravenționale, fiind dispusă, totodată, confiscarea cantității de material lemnos.

Propunere de modificare a Codului Silvic: orice cantitate de lemn tăiată din păduri va fi infracţiune Posted by: Lidia Neagu in Biodiversitate 10 March 2020Orice cantitate de lemn tăiată din pădurile României va fi considerată infracţiune şi pedepsită ca atare, modul în care este comercializat materialul lemnos va fi schimbat, iar o suprafaţă de 200.000 de hectare de păduri va fi luată în pază, sunt câteva din propunerile de modificare a Codului Silvic.

Proiect de lege pentru modificarea Codului Silvic a fost depus în Parlament de către Ministrul Mediului, Costel Alexe. Noul cod propune măsuri mai ferme pentru combaterea tăierilor ilegale de păduri, iniţiativa fiind susţinută de parlamentari USR, PSD, PMP şi PNL.

“Astfel, dacă până astăzi, în România puteau fi tăiaţi 5 mc (de lemn. n.r.) şi nu putea constitui infracţiune, ci doar contravenţie, acum indiferent de valoarea prejudiciului produs va fi considerată infracţiune şi pedepsită ca atare. Îmi doresc încă o dată să înţeleagă toată lumea că legea este lege pentru toţi şi trebuie respectată. Sper ca pe toţi aceia care vor mai avea de gând să taie ilegal sau să fure din pădurile României să-i vedem cu cătuşele pe mâini”, a spus Alexe.

O altă propunere de modificare la Codul Silvic prevede comercializarea de lemn fasonat din păduri, comparativ cu ce se întâmplă în prezent, când 67%

57

din totalul materialului lemnos extras din fondul forestier reprezintă lemn pe picior.

“O altă măsură pe care am prins-o împreună cu colegii mei este schimbarea din temelii a comercializării materialului lemnos din România. Astăzi, după cum bine ştiţi, este comercializat ca lemn pe picior. Ne dorim ca această modalitate să fie schimbată prin modificarea acestui Cod silvic şi să ajungem aşa cum este în toate statele europene să vindem lemnul fasonat. Astăzi, în România, doar 33% din materialul lemnos este vândut ca lemn fasonat, restul de 67% ca lemn pe picior. În 3-4 ani, progresiv şi etapizat vom ajunge în rândul statelor europene şi astfel vom reuşi să reducem aceste pierderi, erori de calcul care nu făceau altceva decât să pună presiune pe pădurile României”, a explicat ministrul.

Acesta a adăugat că, prin modificările propuse la Codul silvic, se vizează “să se ia în pază şi servicii publice o suprafaţă de 200.000 de hectare de păduri”.“Astăzi, acele păduri de sub 30 de hectare nu aveau servicii de pază sau nu aveau servicii silvice şi erau cele mai expuse tăierilor ilegale. De asemenea, aş vrea să vă spun că vom reda pădurii şi acel rol de recreere pe care îl are. Astfel, prin măsurile aduse Codului silvic vor putea fi create poteci, alei, fără ca aceste suprafeţe să fie scoase din fondul forestier şi, mai ales, fără a avea tăieri de arbori. Ne propunem să implementăm cât se poate de repede acest proiect de lege, pentru că aşa cum ne-am asumat şi în faţa Comisiei Europene sunt acţiuni care vor duce la clasarea procedurii de infringement pe care Comisia a început-o împotriva României”, a afirmat demnitarul.

* * *

58

De ce face ravagii CORONAVIRUS în Italia - analiză Italia are cel mai mare număr de cazuri de coronavirus din afara Chinei, ţara în care a debutat epidemia. Agenţia de ştiri Press Association, citată de   Agerpres, analizează marţi factorii care ar fi putut contribui la această situaţie.  10 mar, 2020 | Agerpres

Cât de gravă este situaţia din Italia? Numărul total de cazuri de coronavirus confirmate în Italia se îndreaptă spre 10.000. Luni, au fost înregistrate alte 1.807 de cazuri, ceea ce a ridicat totalul la 9.172. Numărul deceselor a crescut la 463, iar rata de mortalitate în această ţară este de 5%, peste estimările de 3-4% din alte zone. Coronavirusul ar fi putut trece nedetectat în ţară de la sfârşitul lunii ianuarie Prima persoană testată pozitiv cu coronavirus, în nordul Italiei, nu a călătorit în China, cazul fiind confirmat la 21 februarie.

Până la acel moment, bărbatul în vârstă de 38 de ani şi-a infectat soţia, dar şi mai mulţi medici, asistente şi pacienţi de la spitalul la care se prezentase cu simptome asemănătoare gripei, cu trei zile înainte. Specialiştii cred că virusul ar fi putut fi prezent şi s-ar fi răspândit în nordul Italiei cel puţin din a doua jumătate a lunii ianuarie. Italia are o populaţie vastă de oameni vârstnici Doctor Giovanni Rezza, directorul departamentului de boli infecţioase de la National Institutes of Health, consideră că rata mare de deces din Italia este cauzată de faptul că această ţară are cea mai vârstnică populaţie, după Japonia.

Majoritatea deceselor au fost înregistrate în rândul celor în vârstă cu afecţiuni preexistente. Din acest motiv, rata mare de deces nu este surprinzătoare, este de părere Marina Della Giusta de la departamentul de economie al Universităţii din Reading. ''Din puţinele lucruri pe care le ştim până acum despre acest virus este că are rate de mortalitate mult mai mari în cazul persoanelor în vârstă, cel puţin asta sugerează până în prezent datele din China. Italia este cea mai îmbătrânită ţară din Europa, aşa că probabil nu este surprinzător.

Populaţia afectată este mult mai mare decât ar fi cea din multe alte locuri'', a adăugat ea. Oamenii din Italia sunt foarte sociabili În general, italienilor le place să îşi petreacă timpul în aer liber şi au o cultură tactilă, a explicat Della Giusta. ''Spaţiul fizic interpersonal din Italia este mult mai mic în comparaţie cu cel din Marea Britanie. Obiceiul lor este de a se pupa când se salută. Există mai mult contact fizic între oameni în zona mediteraneană, iar oamenii petrec mai mult timp în aer liber în această perioadă a anului decât în alte zone ale Europei, unde este încă puţin mai frig'', a precizat specialista.

59

Deplasările între regiuni nu au încetat odată cu închiderea şcolilor Della Giusta, originară din regiunea Piemont din nord-vestul Italiei, a declarat că multe persoane nu au luat în serios măsurile de autoizolare când şcolile au fost închise iniţial în regiunile nordice, în urmă cu câteva săptămâni. ''Când şcolile s-au închis în Lombardia, mulţi oameni şi-au luat copiii şi au plecat în vacanţă la casele de vacanţă, la munte şi pe litoral, în celelalte regiuni. Ei au crezut că îşi duc copiii în siguranţă păstrând distanţa, dar acest tip de comportament este foarte dăunător'', a spus ea. Vor funcţiona măsurile recente, mai dure?

Unii experţi consideră că măsura impunerii carantinei la nivelul întregii ţări nu este doar inedită, ci şi nesustenabilă. John Edmunds, profesor la Facultatea de Igienă şi Medicină Tropicală din Londra, a declarat că ''va fi o epidemie lungă, iar măsurile adecvate trebuie luate la momentul potrivit pentru a avea impact maxim, pentru a contribui la asigurarea conformităţii şi a minimiza costurile economice şi sociale". Specialistul, citat marţi de Reuters, a adăugat: ''Aceste măsuri vor avea probabil un impact pe termen scurt. Dacă nu pot fi susţinute pe termen lung, tot ce pot face este să întârzie epidemia un timp''.

Della Giusta este însă de părere că măsurile actuale impuse în Italia sunt ''excelente'' şi ''în totalitate adecvate''. Ea a spus că guvernul italian a

reacţionat iniţial prea lent. Paul Hunter, profesor de medicină la Universitatea East Anglia, citat marţi de Reuters, a declarat că ''în timp ce am observat în Wuhan că o astfel de distanţare socială intensă poate aduce

epidemia sub control, este departe de a fi clar cât trebuie să fie menţinută în contextul italian''.   

* * *

Porumb super dulce pentru super producții de calitate! 10 martie 2020 Cotidianul Agricol 

60

Recomandările specialiștilor Syngenta pentru alegerea celui mai potrivit hibrid de porumb dulce.

Tyson F1 – hibrid mediu timpuriu de porumb super dulce, cu gust foarte bun și culoarea boabelor galben intens. Are o uniformitate foarte bună în câmp a plantelor, o acoperire foarte bună a știuleților, precum și o capacitate mare de păstrare. Detalii: bit.ly/Syngenta-Tyson-F11

GSS5649 F1 – hibrid de porumb super dulce, cu gust excelent și culoarea boabelor galben auriu intens. Prezintă o capacitate de păstrare mai mare comparativ cu porumbul dulce normal. Are o perioadă medie de maturare, plante viguroase, iar știuleți de 20-22cm, cu 18-20 rânduri de boabe. Detalii: bit.ly/Syngenta_GSS5649-F1

* * *

Aerația solului influenţează procesele metabolice ale plantelor 10 martie 2020 Cotidianul Agricol  Aerul influenţează procesele metabolice ale plantelor prin componentele sale şi în primul rând prin oxigen şi dioxidul de carbon, apoi prin azot şi amoniac. Între sol şi atmosferă are loc un permanent schimb de gaze. Primenirea aerului are loc în permanenţă prin difuziune (omogenizarea gazelor în repaos).

61

Primenirea în masă a aerului are loc sub influenţa factorilor fizici şi biologici. Dintre factorii biologici cu rol în primenirea aerului din sol îl au animalele care sapă galerii cum sunt: cârtiţa, popândăii, râmele, larvele, insectele etc. Primenirea aerului din sol numai prin procese naturale nu este suficientă. Din această cauză trebuie să se folosească mijloace agrotehnice de îmbunătăţire a regimului de aer din sol.

Toate lucrările solului prin care se afânează stratul arabil precum şi măsurile de îmbunătăţire a structurii solului contribuie la schimbul de aer dintre sol şi atmosferă. Măsuri mai energice de primenire a aerului se impun pe solurile grele, care se tasează repede şi formează crustă.

Pe terenurile cu exces de umiditate se execută lucrări de drenare şi de evacuare a apei; pe terenurile umede, aplicarea corectă a sistemelor de lucrare a solului, a îngrăşămintelor organice, evitarea tasării solului prin trecerea repetată cu mijloacele agricole, sunt măsuri care contribuie la o bună aeraţie a solului.

* * *

Cultivarea legumelor și plantelor aromatice în baloți, o metodă ideală pentru spații mici 10 martie 2020 Cotidianul Agricol  Cultivarea legumelor sau a plantelor aromatice în baloți este o tehnică promovată în ultima perioadă pentru agricultura în spații mici sau ca o variantă inedită de grădinărit. Această metodă este ideală și pentru spațiile betonate sau unde pământul nu poate asigura o producție bună sau sănătoasă. Mai mult, la finele sezonului, baloții pot fi folosiți pentru a produce un compost foarte bun.

62

Se recomandă ca baloții să fie cumpărați să fie în stare bună, nemucegăiți. Se pot folosi atât baloți de paie, cât și baloți de fân, iar cei care folosesc această tehnică spun că varianta mai fertilă este reprezentată de baloții de fân, lucernă dacă este posibil, care se descompun mai ușor și oferă un substrat mai bogat pentru micile culturi agricole.

După achiziționarea baloților se trece la condiționarea lor, un proces care durează, în medie, 10-12 zile în condiții meteo normale, și pentru care se poate folosi un fertilizant simplu cum este cel pentru gazon. Fertilizantul trebuie să aibă cel puțin 20% azot și să vă asigurați că produsul nu conține erbicide sau alte substanțe de protecție a plantelor.

Fertilizantul se presară pe suprafața balotului, în zilele 1, 3, 5, 7 și 9. Balotul se udă apoi în restul zilelor în partea în care s-a pus fertilizantul pentru a-l ajuta să intre în profunzime și să declanșeze procesele de descompunere din interior. După 12 zile, bacteriile au destulă hrană pentru ca, în loc să mai ceară azot, încep să elibereze azot pe mpsură ce consumă interiorul balotului, să descompună balotul.

Pentru plantarea în balot se recomandă folosirea răsadurilor normale. Se face o gaură pe partea plană a balotului, se pune plăntuța și apoi rădăcinile se acoperă cu partea scoasă din balot. Pe suprafața balotului se pune apoi și pământ de grădină – nu mult, într-un strat suficient cât să reziste și să fie egal pentru că aici se pot pune semințele de legume.

Se pot cultiva multe plante, nu doar legume ca roșii sau morcovi care merg foarte bine împreună. Se pot pune și plante aromatice, care pot fi sădite în laturile verticale ale balotului, folosind astfel la maximum spațiul de cultură. Totodată, se recomandă instalarea unui sistem prin care să se poată acorda susținere unor anumite plante (tomatele, spre exemplu) și, acolo unde se dorește, se poate folosi și folia pentru a crea efectul de seră.

* * *

63

Solul maxim productiv Vasile Popescu  10 martie 2020 Fiecare în parte şi toţi împreună, parametrii solului asigură nivelul şi calitatea recoltelor, în virtutea legii egalei însemnătăţi a factorilor de vegetaţie. Prezint în continuare principalii parametri care contribuie substanţial la nivelul de fertilitate maximă a solului.

• Gradul de afânare a solului îl prezint pe prima poziţie pentru că în funcţie acesta se asigură alte priorităţi importante. De exemplu, un sol poate conţine cantităţi importante de materie organică, de humus şi de elemente nutritive, dar dacă este tasat-compactat, acestea nu pot fi valorificate. Prin afânare se asigură accesul apei, al aerului şi al căldurii, se intensifică activitatea microbiologică şi au loc procese de oxidare generatoare de energie necesară creşterii sistemului radicular, absorbţiei şi circulaţiei apei şi a elementelor nutritive în corpul plantelor.Dar solul nu trebuie să fie nici prea afânat, deoarece apa se infiltrează prea repede la adâncimi mai mari decât sistemul radicular al plantelor, iar aerul circulă prea intens prin sol, antrenând apa care se evaporă şi se intensifică procesul de mineralizare a humusului.

În afară de lucrări, solul realizează şi o afânare naturală prin fenomonele de îngheţ-dezgheţ, uscare-umezire, contracţie-gonflare, precum şi prin galeriile realizate de şoareci, cârtiţe, râme etc.

• Conţinutul în humus trebuie să fie mai mare de 4-5%, cu indicele de azot (IN) de 3-6, cunoscând că o unitate IN furnizează în sol 20-30 kg/ha azot în anii secetoşi şi 80-100 kg/ha azot în anii ploioşi. Acest conţinut se poate menţine prin adăugarea, în fiecare an, a cel puţin 10 tone/ha materie organică, din care se formează humus. Ce mai mare parte din humusul format (3/4) se mineralizează, furnizând elemente nutritive pentru plante, iar 1/4 intră în rezerva solului, contribuind la creşterea fertilităţii.Solul cu 2-3% humus se consideră sărac, iar cel cu 5-7,5% este bogat.Grosimea orizontului cu humus trebuie să fie mai mare de 50 cm, iar adâncimea profilului solului mai mare de 75 cm.• Nivelul de fosfor mobil din sol trebuie să aibă valorile: 8,1-16 mg P2O5/100 g sol, cunoscând că 1 g P2O5/100 g echivalează cu 7 kg P2O5/ha.• Nivelul de potasiu din sol trebuie să fie de 16,1-24 mg K2O/100 g sol, ştiind că 1 g K2O/100 g sol echivalează cu 13 kg K2O/ha.Dacă în urma analizelor agrochimice nu sunt obţinute aceste valori, se vor aplica îngrăşăminte în doze corespunzătoare.• Reacţia solului, aşa cum ştim, reprezintă gradul de aciditate sau de alcalinitate şi se exprimă pH, care la valoarea de 7 are reacţie neutră. Valori mai mici de 7 arată aciditatea, iar cele mai mari de 7, alcalinitatea

64

(bazicitatea). Când pH-ul este sub 5,8 se aplică amendamente calcaroase (CaCO3), iar la 8,5 se aplică gips - Ca(SO4.2H2O). Pentru corectarea pH-ului cu o unitate, se aplică o cantitate de 2 t/ha de produs.Majoritatea plantelor agricole au nevoie de o reacţie neutră, slab acidă sau slab alcalină.În funcţie de reacţia solului, se aplică şi tipurile de îngrăşăminte chimice. Pe solurile cu reacţie acidă se foloseşte azotatul de calciu (CaNO3), iar pe cele alcaline sulfatul de amoniu - (NH4)2SO4.• Starea de umiditate a solului este importantă atât pentru lucrările solului, cât şi pentru creşterea şi dezvoltarea plantelor de cultură.Intervalul optim pentru lucrările solului este de 8-26% pe solurile nisipoase, 12-22% pe cele lutoase şi 19-21% pe solul argilos.Pentru plante este utilă apa din sol la o forţă de reţinere de 0,3-15 at (atmosfere).Importante sunt măsurile de acumulare şi mai ales de conservare a apei în sol. Condiţii optime se pot obţine prin amenajările de irigaţii. Nivelul apei freatice este ideal să se găsească la 1,5-3,5 m adâncime.• Gradul de îmburuienare, în special cu buruieni problemă, este important să se menţină sub pragul economic de dăunare (PED), nu cu distrugerea totală a ierbii, procedură care e foarte costisitoare şi deloc necesară, deoarece în regim controlat buruienile pot prezenta o serie de avantaje.

Asolamentul şi valorificarea fertilizantului

Prezenţa asolamentului, în special atunci când conţine şi o solă săritoare de graminee şi de leguminoase perene, asigură menţinerea tuturor parametrilor în limitele favorabile creşterii şi dezvoltării plantelor. Astfel:- asigură formarea şi menţinerea structurii solului;- păstrează un grad optim de afânare;- porozitatea de aeraţie, în rotaţia grâu-porumb, este de 12,63%, pe când după trifoi este de 18,34%;- “Da” în rotaţia grâu-porumb este de 1,41 g/cmc, iar după trifoi - 1,25 g/cmc;- menţine un nivel ridicat de umiditate faţă de rotaţia grâu-porumb, care este 16,94%, iar după trifoi - de 24,6%.- valorifică mai bine îngrăşămintele.

65

De exemplu, cu 1 kg azot se pot obţine 3,7 kg de grâu în monocultură, 7 kg de grâu în rotaţie grâu-porumb şi 13,5 kg de grâu în rotaţia de 4 ani.Observăm că este la îndemâna fermierilor profesionişti să realizeze şi să menţină aceşti parametri în limitele optime pentru a oferi cele mai bune condiţii de creştere şi dezvoltare a plantelor, pentru a valorifica la maximum potenţialul ridicat al soiurilor şi hibrizilor actuali.

APRECIEREA GRADULUI DE AFÂNARE A SOLULUIAfânarea în condiţii optime se realizează pe solurile cu structură glomerulară, în care trebuie să se intervină cât mai puţin şi numai la umiditatea optimă.Aprecierea gradului de afânare optimă a solului se poate realiza prin:- Determinarea porozităţii solului, care să aibă valorile de 48-60% porozitate totală, din care 30-36% porozitate capilară şi 18-24% necapilară (de aeraţie).- Măsurarea densităţii aparente (Da) a solului, ale cărei valori favorabile creşterii şi dezvoltării plantelor sunt cuprinse între 1 şi 1,45 g/cmc.- Determinarea vitezei de infiltrare a apei în sol, care să fie cuprinsă între 3 şi 10 cm/oră.- Măsurarea rezistenţei la penetrare: pe solurile nisipoase este mai mică de 15 daN/cmp, iar pe cele argiloase măsoară 50-150 daN/cmp.La aceste valori solul se numeşte “aşezat”, fiind cel mai favorabil creşterii şi dezvoltării plantelor.- când este prea afânat (de exemplu, imediat după arătură), are Da 0,8-1 g/cmc, fiind nefavorabil;- când este tasat-compactat, are Da mai mare de 1,5-1,5 g/cmc, fiind, de asemenea, nefavorabil culturilor agricole.

Articol publicat în revista Ferma nr. 2/251 (ediţia 1-14 februarie 2020)

* * *

Primele molii modificate genetic, eliberate în naturăLiviu GORDEA  10 martie 2020 -

Molia verzei (Plutella xylostella - denumirea ştiinţifică) este una dintre numeroasele specii de insecte dăunătoare pentru culturile agricole. Reprezintă un pericol nu doar pentru varză, dar şi pentru alte specii de plante, precum conopidă, broccoli şi chiar rapiţă.

Această insectă, care este de altfel foarte rezistentă la pesticide, produce anual pagube uriaşe, în special în China, unde afectează în mod serios suprafeţele cultivate cu varză, una dintre cele mai importante ale ţării.

66

Soluţia pentru combaterea acestui dăunător ar putea veni din partea companiei de biotehnologie Oxitech, care a dezvoltat în labotator o specie de Plutella xylostella modificată genetic, pentru a da o şansă în plus fermierilor care se confruntă în mod frecvent cu astfel de dăunători. Potrivit Oxitech, acest tip de molie autolimitatoare nu este dăunătoare şi nici alergenă.

Strategia de combatere se bazează pe molii masculi modificate genetic, care sunt eliberate în mediu şi se împerechează cu moliile femele. Urmaşii acestora dobândesc anumite caracteristici genetice autolimitatoare şi prin urmare şansele de supravieţuire ale omizilor sunt foarte mici şi, implicit, capacitatea de a se dezvolta în molii adulte.

Un articol publicat recent în revista 'Frontiers in Bioengineering and Biotechnology', descrie toate aspectele cercetării şi explică, de asemenea, efectele primului experiment desfăşurat în condiţii reale de cultură, care a dat rezultate foarte bune. Reprezentanţii Oxitech susţin că această metodă de abordare a dăunătorilor din categoria Plutella xylostella este atât eficientă, cât şi sustenabilă în ceea ce priveşte reglementările de mediu.

* * *

Vinul de azi: Cantus Primus Cabernet Sauvignon 2016 Parteneri Profit.ro scris astăzi,

Vitis Metamorfosis a luat ființă în anul 2008 din dorință proprietarilor - Marchesi Antinori și Familia Rista, nume de referință din industria vinului, de a crea și în România

67

vinuri de calitate superioară. Lansat în 2009, Cantus Primus a fost primul vin creat de Vitis Metamorfosis (de aici numele vinului și anul scris în cifre române pe etichetă), un vin elegant și sofisticat care a demonstrat nivelul de excelentă pe care România îl poate atinge. Cantus Primus Cabernet Sauvignon 2016 este un vin plin și catifelat, cu taninuri bine structurate. Are arome de fructe de pădure, ciocolată amăruie și note de lemn dulce și vanilie, date de măturarea timp de 18 luni în baric. Se recomanda degustarea acestui vin la 18 grade Celsius, alături de preparate din carne roșie și vânat. 

* * *

Ferma de la Perișor livrează verdețuri proaspete și răsaduri de calitate 10 martie 2020

Marian Baronescu este legumicultor cu tradiție în Dolj, iar ferma sa de la Perișor nu mai are nevoie de nicio prezentare. În curând, va inaugura o cameră de frig pentru depozitarea și sortarea legumelor, o investiție de peste 400.000 de lei, care va putea păstra în condiții optime 30-40 de tone de marfă. Fermierul nu are timp de stat și în de două săptămâni livrează spre piață salata verde, ceapă și spanac, toate din ferma sa îngrijită ca la carte. Prețurile sunt fără concurență, iar calitatea, spune acesta, este net superioară celor din supermarket.

”Acum avem salată verde, ceapă verde, spanac pentru comercializare, dar și răsaduri pentru plantat, avem răsaduri de tomate, ardei, vinete, castraveți, pepeni galbeni, toată gama de răsaduri. Pe piață am ieșit de vreo 2 săptămâni cu ceapa și salata verde, acum am început la un alt lot de salată, care arată foarte bine, este un soi hibrid de salată de toamnă- iarnă, iarnă-primăvară, care s-a comportat foarte frumos la condițiile actuale.”, a spus Marian Baronescu.

68

Nu doar verdețurile sunt acum în prim plan. De la jumătate lunii, legumicultorul va începe să livreze la comandă răsadurile, personalizate după preferințele clienților. ”După verdețuri o să ieșim din 15 martie cu vânzarea la răsaduri, facem răsaduri atât pentru noi, cât și pentru vânzare, facem la comandă , oamenii dau comanda după 15 ianuarie și producem răsaduri în funcție de perioada în care vor să planteze soiul respectiv și tipul de roșie sau ardei, vor să aibă un fruct mai rezistent, mai zemos, o culoare diferită de la roșie normală, galben, roze, negru, negru cu verde tigrat, cherry, foarte multe tipuri”, a mai adăugat legumicultorul.

Totul se face pe comandă, programat. Marian Baronescu este recunoscut pentru munca depusă și cât de pasionat este de legumicultură. ”Recoltăm numai ceapă la

69

comandă, câteva mii de salate pe săptămână, câteva mii de fire de ceapă, iar spanac de regulă îl vinde pe kilogram la comandă. Prețurile la salată, comparativ cu hipermarkuturile unde am văzut că sunt niște prețuri explozive, deși salata nu arată așa de bine și de gustoasă cum este a noastră, este undeva între 1 leu la 2,5 lei, iar la ceapa, legătura este un leu, patru fire la legătură, iar spanacul este mai scump, undeva la 6-7 lei kilogramul. Momentam nu livrăm spre hipermarket, marea problemă este că în zona asta sunt cam singurul și pentru a livra e nevoie să ne asociem , în zona de sud stăm cam prost și din păcate, deși am tot ce trebuie, cameră frigorifică, mașină de frig, producție de calitate, încă mai discutăm să intrăm pe hipermarket, am o discuție cu un lanț, sper să se concretizeze în primăvara asta. Ei vor cantitate, calitate și continuititate și diversitate, iar eu, fiind singur e mai greu. Nicăieri în lume nu e un producător care se duce el singur la kipermarket, există o cooperativă, o asociație, iar membrii se întâlnesc toamna, discută cu hipermarketurile și gândesc o paletă largă de produse”, a completat Baronescu.

Vine o vestă bună de la Perișor. De luna viitoare, legumicultorul se va putea bucura de o investiție mare, o cameră de frig pentru depozitarea produselor legumicole. ”Luna care vine facem recepția la camera de frig, așteptăm câteva hârtii, am făcut ultima plată, să primim cei 70 la sută, cei 4 miliarde lei vechi sunt de la noi, cu banii de la bancă. Am plătit din luna iunie și ne gândim să facem și noi o tranșă, am plătit dobânzi până acum, dar o să vă chem la inaugurare în curând! Sunt singurul în zonă cu camera de frig, de la Craiova și până la Calafat. Noi aici putem să depozităm undeva la 30-40 de tone de marfă, adică 2 tiruri de marfă putem să le ținem aici, avem hală de

70

frig, cameră de refrigerare, cântare de etichetare, mașini de vidare, toată gama, avem tot ce ne trebuie”, a încheiat Marian Baronescu, legumicultor din Perișor.

* * *

71

* * *

72