Asigurarea culturilor agricole

Asigurarea exprimă în principal o protecţie financiară pentru pierderile suferite de persoanele fizice sau juridice datorită unor diverse riscuri. Acordul de voinţă este primul principiu de bază care permite realizarea unui contract între asigurat şi asigurător, prin care asiguratul beneficiază de protecţie pentru riscurile pe care şi le-a asumat asigurătorul.

Asigurătorul prin contractul de asigurare se obligă să plătească contravaloarea daunelor în cazul producerii unuia dintre riscurile asumate. Un alt principiu care stă la baza asigurării este principiul mutualităţii prin care fiecare asigurat contribuie cu o sumă de bani, numită primă de asigurare, la crearea fondului de asigurare, din care asigurătorul acoperă daunele suferite de asiguraţi. Societăţile specializate în asigurări agricole încheie contracte de asigurare cu persoane fizice, asociaţii agricole, societăţi comerciale agricole şi regii autonome, pentru culturi agricole, precum şi pentru rodul viilor, al pomilor şi al hameilor. . Asigurarea acoperă următoarele riscuri: - la culturile agricole – grindina, îngheţul târziu de primăvară şi/sau îngheţul timpuriu de toamnă, efectele directe ale ploilor torenţiale, prăbuşirile sau alunecările de terenuri cultivate, incendiul provocat de descărcări electrice, precum şi efectul furtunii pe terenurile nisipoase; - la rodul viilor, al pomilor şi al hameiului, fenomenele de mai sus precum şi furtuna.

Nu se acordă despăgubiri pentru pagubele produse de: -diminuarea producţiei din cauza nerespectării regulilor agrotehnice; -revărsarea apelor Dunării -operaţii militare în timp de război. Asigurarea se poate încheia oricând în timpul anului şi este valabilă pentru anul agricol în curs sau pentru anul calendaristic, după cum părţile au convenit. În ceea ce priveşte durata asigurării, contractele pot fi încheiate pe termen de 1 an sau pe perioade de 3 ani. În cadrul asigurării obişnuite a culturilor agricole se pot asigura toate speciile de plante, rodul viilor, al pomilor şi hameiului, cu unele excepţii: fâneţele şi păşunile naturale, pădurile, plantele decorative, culturile în sere şi răsadniţe, pepinierele de orice fel, plantaţiile de căpşuni, zmeură şi arbuşti fructiferi. În sistemul de asigurare pauşală a terenului arabil, se pot asigura culturile agricole de pe întreaga suprafaţă arabilă a asiguratului cu unele excepţii: loturile hibridare, culturile semincere, tutunul, via, pomii fructiferi şi hameiul. Aceste culturi pot fi însă asigurate separat în cadrul asigurării obişnuite. La asigurarea obişnuită a culturilor, suma asigurată se stabileşte de asigurat, în limitele agreate de asigurător şi care sunt diferenţiate, în funcţie de grupa tarifară în care se încadrează fiecare cultură. La asigurarea pauşală a terenului arabil, suma asigurată se stabileşte pe hectar. Dacă la producerea riscului asigurat se constată că suma asigurată a fost stabilită la o valoare mai mare decât valoarea reală a unei culturi, despăgubirea va fi stabilită la nivelul pagubei reale, şi nu la nivelul sumei asigurate. În situaţia în care o cultură este subasigurată, despăgubirea va acoperi numai acea parte a pagubei care se încadrează în limita sumei asigurate.

1

Prima tarifară la culturile agricole, rodul viei, al pomilor şi al hameiului stabilită la 100 lei sumă asigurată este calculată de asigurător, pe grupe tarifare şi pe categorii de judeţe, în funcţie de specificul culturii, gradul de sensibilitate al acesteia la factorii de risc asigurat, evoluţia daunelor provocate de respectivii factori în zona respectivă şi de tipul asigurării. La asigurarea pauşală a terenului arabil, prima tarifară este stabilită pe zone (indiferent de culturile agricole), în sume fixe pe hectarul de teren arabil cuprins în asigurare. În cazul contractelor multianuale, la asigurarea obişnuită a culturilor agricole, asigurătorul practică un sistem de stabilire a primelor bazat pe principiul „bonus-mallus”. Astfel, o poliţă de asigurare pentru care asigurătorul nu a plătit despăgubiri o perioadă de doi ani, beneficiază începând cu cel de-al treilea an de reduceri de primă. Invers, în cazul în care s-au plătit sau se datorează despăgubiri, prima de asigurare pentru anul următor se majorează. Despăgubirea se stabileşte în funcţie de starea culturilor şi a rodului viilor în momentul producerii riscului asigurat, precum şi de valoarea estimată pagubei; ea nu poate depăşi valoarea producţiei probabile, cuantumul pagubei şi nici suma asigurată. Prin cuantumul pagubei se înţelege valoarea producţiei probabile corespunzătoare gradului de distrugere din riscuri asigurate.

Valoarea producţiei probabile pe hectar se stabileşte prin înmulţirea producţiei medii, realizate la hectar în ultimii trei ani cu recolte normale, cu suma maximă ce se poate asigura de fiecare kilogram. Constatarea şi evaluarea pagubelor se efectuează de către inspectorii de daune, în prezenţa asiguraţilor sau a reprezentanţilor acestora. Răspunderea asigurătorului începe după intrarea în vigoare a asigurării, la date diferite în funcţie de momentul în care riscul asigurat poate începe să producă pagube bunului asigurat (momentul răsădirii, răsăririi, însămânţării, înfloririi, etc – în funcţie de culturi şi de riscul asigurat). Răspunderea asigurătorului încetează din momentul recoltării (secerişului, culesului, scoaterii rădăcinilor şi tuberculilor).

Asiguratul este obligat să-şi întreţină culturile în bune condiţii, cu respectarea regulilor agrotehnice, şi să ia măsuri de prevenire a distrugerii ori vătămării culturilor agricole şi a rodului viilor, a pomilor precum şi pentru limitarea pagubelor, respectiv pentru salvarea culturilor rămase, prin îngrijirea lor suplimentară.

Metodologia de dauna in asigurarile agricole (AGRAS 2007)

AGRAS despagubeste clientii cu care a incheiat contracte de asigurare la culturile agricole pentru riscurile:- grindina; - ingheturi tarzii de primavara;- ingheturi timpurii de toamna;- efectele directe ale ploilor torentiale si ale furtunilor (spalarea solului din jurul plantelor, dezgolirea radacinilor, malirea produsa de suvoaie, deplasarea plantelor cu sau fara pamantul din jurul lor, frangerea sau ruperea tulpinilor, lastarilor, florilor, caderea fructelor, culcarea la pamant a plantelor fara redresare ulterioara);- alunecarile/prabusirile si surparile de terenuri cultivate;- incendiul provocat de descarcarile electrice (trasnete);

2

Pentru culturile/plantatiile afectate de riscuri asigurate, anuntarea daunelor se face de catre asigurat atat la Centrala AGRAS, cat si la reprezentantele teritoriale ale acesteia (acolo unde ele exista), imediat dupa producerea fenomenului prin telefon sau telegrama si apoi, in termen de cel mult 3 zile lucratoare, in scris, prin fax sau alt mijloc operativ, pe formular tip (conform modelului anexat la polita) Anuntul trebuie sa cuprinda urmatoarele: factorul de risc care a distrus sau afectat cultura, suprafata afectata, sola, parcela afectata, ziua, producerii fenomenului, gradul de distrugere apreciat de catre asigurat. In caz de litigii asiguratul trebuie sa faca dovada anuntului.

Dupa primirea anuntului de daune, acesta se inregistreaza in registrul de intrare-iesire al Centralei si se introduce in baza de date de catre operator, confirmand sau infirmand urmatoarele:a) polita este in vigoare la data avizarii daunei;b) riscul specificat in avizare este risc acoperit;c) ratele de prima scadente sunt platite la zi;d) avizarea a fost facuta in termen conform conditiilor de asigurare.

Odata cu introducerea in baza de date a anuntului de dauna se creaza rezerva de daune si se deschide dosar de dauna, care trebuie sa fie numerotat astfel: literele AG reprezinta societatea AGRAS, urmat de codificarea judetului pe raza caruia a avut loc evenimentul, 07 reprezinta anul daunei si incepand cu numarul unu pentru primul dosar. Exemplu: AG/PH/07/001

Rezerva de daune se calculeaza prin inmultirea suprafetei daunate declarate, cu suma asigurata si gradul de daunare, din care se scade fransiza. Reprezentantul teritorial AGRAS are obligatia de a face o prima deplasare in teren pe baza anuntului de dauna in vederea efectuarii urmatoarelor operatiuni:- identificarea in teren a culturilor, solelor sau parcelelor afectate inscrise in contractul de asigurare, dupa schitele sau planurile de situatie si a buletinelor inspectiilor de risc anexe la contract;- verificarea existentei reale a fenomenului reclamat, modul de manifestare si efectele asupra culturilor;- aprecierea marimii suprafetelor afectate si a gradului de daunare, cat mai apropiat de situatia reala;- culegerea informatiilor de la organele locale privind manifestarea fenomenului in zona.Toate aceste informatii se trec in Nota de verificare a Anuntului de daune. La completarea datelor si stabilirea concluziilor verificarilor in teren a anuntului de daune se vor avea in vedere urmatoarele:a) raman “sub observatie” culturile cu simptome evidente de vatamare, la care pentru determinarea corecta si reala a daunei se impune amanarea expertizarii pana in momentul clarificarii efectului distructiv al fenomenului.b) culturile reclamate, nevatamate sau cu un grad nesemnificativ de daunare (sub fransiza) culturile vatamate de alti factori de risc decat cei inscrisi in polita, culturile cu simptome de suferinta din cauza bolilor si daunatorilor, carentelor de ordin tehnologic s.a. nu se expertizeaza si nu se despagubesc.c) la culturile apreciate ca avand aspecte clare de vatamare, cuantificabile in pierderi directe de productie se vor lua in consideratie ca daunate si prin urmare se va cere expertizarea si stabilirea gradului lor de daunare, pentru despagubire.

3

In cazul confirmarii anuntului, reprezentantul teritorial AGRAS pune in vedere asiguratului, sa ia toate masurile ce se impun, pentru reducerea sau limitarea pagubei si se stabileste momentul expertizarii daunei. Deplasarea in teren a expertului de daune de la Centrala, se efectueaza in urma concluziilor reprezentantului AGRAS teritorial. In cazul daunelor provocate de factorii de risc “catastrofici” precizati la Art.2 din Legea 381/2002, un reprezentant teritorial din partea Agras, participa in cadrul comisiei pentru constatarea si intocmirea documentatiei prevazuta de lege si retine la dosar copiile actelor emise cu aceasta ocazie.Daunele care intra sub jurisdictia Legii 381/2002 NU SE INTRODUC IN BAZA DE DATE AGRAS, iar pe anuntul de daune se specifica acest lucru.

Organizarea expertizarii daunelor

Actiunea se organizeaza si se desfasoara in comisii alcatuite din expertii societatii si asigurat/imputernicitul acestuia, cu participarea reprezentantului Agras din teritoriu. Expertiza se executa dupa urmatoarele reguli:a) indentificarea dupa harta, schita sau plan de situatie a culturilor afectate, confruntarea datelor cu anuntul si contractul de asigurare.b) fixarea mostrelor si declansarea lucrarilor de examinarea plantelor de comun acord cu Asiguratul.c) desfasurarea in teren a evaluarii daunei se efectueaza cu respectarea urmatoarelor conditii:- participarea activa a asiguratului la toate operatiile expertizei pentru ca acesta sa se familiarizeze cu metodologia de lucru si sa se convinga de corectitudinea lucrarilor;- expertul nu va admite participarea la expertiza decat a asiguratului sau reprezentantului acestuia; -daca asiguratul este reprezentat de un expert si acesta actioneaza in contradictoriu fata de expertul asiguratorului, se va mentiona acest lucru in documentele expertizei; - expertul AGRAS se va limita la evaluarea productiilor, a lucrarilor efectuate si calculul gradului de daunare. Nu va proceda la calcularea indemnizatiei de despagubire in prezenta Asiguratului.In cursul lucrarilor, expertul se va asigura de acordul asiguratului cu metoda si rezultatele; in caz de dezacord se va apela la un expert neutru. Asiguratul/imputernicitul acestuia este obligat:- sa asigure mijloc de transport in teren la culturile afectate;- sa puna la dispozitia comisiei toate datele cu privire la contractul de asigurare, plata primelor de asigurare, identificarea amplasarii culturilor sau a plantatiilor asigurate, toate actele si evidentele necesare pentru determinarea corecta a dimensiunii daunei si stabilirea dreptului de despagubire;- sa faca dovada ca pana la producerea evenimentului asigurat, a intretinut culturile asigurate conform normelor agrotehnice specifice culturii si ca a luat toate masurile care depind de el pentru prevenirea, limitarea sau reducerea daunei si dezvoltarea ulterior a culturii afectate;- sa semneze documentele constatatoare referitoare la suprafetele afectate si gradul lor de daunare, iar daca nu este de acord cu constatarea daunei si evaluarea pierderilor - fie ca a

4

participat personal sau prin imputernicit la aceste operatiuni - trebuie sa mentioneze obiectiunile pe Procesal Verbal respectiv, solicitand o noua evaluare. Partile au obligatia ca dupa epuizarea etapei de informari, identificari, masuratori si determinari sa elaboreze in comun, urmatoarele documente:- Nota de verificare a anuntului de daune; - FISA tehnica pentru constatarea si determinarea daunelor; - Procesal Verbal de dauna; Pentru autenticitatea fenomenelor reclamate asiguratul trebuie sa prezinte comisiei de expertiza a asiguratorului respectiv expertului neutru (acolo unde este cazul), buletinele dispeceratelor locale de meteorologie si hidrologie sau notificare oficiala de la organele administratiei locale (adeverinta de la primarie, proces verbal de la pompieri). In situatii speciale, cu avizul Departamentului Asigurari si Daune din Centrala AGRAS, se poate renunta la unul din documentele privind confirmarea fenomenelor reclamate.

Tehnica si metodologia expertizarii daunelor

Obiectul determinarii si stabilirii gradului de daunare este diferit in functie de stadiul de dezvoltare al culturii/rodului la data producerii fenomenului de calamitare, astfel: in perioada de la rasarirea plantelor si pana la umplerea bobului sau aparitia rodului la unele culturi, obiectul analizei il constituie densitatea culturii, respectiv a rodului, stadiul de vegetatie si starea plantelor; in perioada de la umplerea bobului sau de la aparitia rodului la unele culturi si pana la ajungerea acestora la maturitatea de recoltare/ consum, obiectul analizei il constituie elementele de productie. Daunele pot fi totale sau partiale :- sunt declarate daune totale, pe suprafetele unde valoarea productiei ramase este mai mica decat cheltuielile ocazionate de recoltarea culturii. De regula se declara dauna totala atunci cand gradul de daunare depaseste 90%;- sunt considerate daune partiale, daunele ivite pe suprafete unde fenomenul de calamitare a cauzat vatamarea culturii, ducand la diminuarea productiei programate, dar nu la compromiterea ei. Examinarea se executa pe mostre (probe) alese in mod aleatoriu in zone si pe locurile convenite cu asiguratul. Se consemneaza, dupa specificul culturii sau rodului, elementele de definire si de comensurare a daunei, astfel:- stadiul de dezvoltare si de vegetatie al plantelor sau rodului;- starea fitosanitara a culturii in integralitatea ei si individual a plantelor sau a rodului;- numarul total de plante sau elemente de rod si de productie existent in mostra;- numarul de plante sau elemente de rod si de productie distruse in intregime;- numarul de plante sau elemente de rod si de productie cu vatamari sau degradari pe categorii, dupa numarul, marimea si adancimea ranilor pe elemente de fructificare/de productie, pe tulpini, pe ramuri, pe frunze. In perioada de maturare a productiei, determinarea daunei se face prin metoda recoltare – cantarire (evaluare in camp).

5

Paguba se defineste, se determina, se calculeaza si se exprima diferentiat dupa stadiul de dezvoltare si fazele de vegetatie a culturii sau rodului si de momentul efectuarii expertizarii daunei, astfel:a) in faze de vegetatie activa, cu expertizare la producerea daunei, se exprima prin numar fizic de :- plante În sistemul de asigurare pauşală a terenului arabil, se pot asigura culturile agricole de pe întreaga suprafaţă arabilă a asiguratului cu unele excepţii: loturile hibridare, culturile semincere, tutunul, via, pomii fructiferi şi hameiul. Aceste culturi pot fi însă asigurate separat în cadrul asigurării obişnuite. La asigurarea obişnuită a culturilor, suma asigurată se stabileşte de asigurat, în limitele agreate de asigurător şi care sunt diferenţiate, în funcţie de grupa tarifară în care se încadrează fiecare cultură. La asigurarea pauşală a terenului arabil, suma asigurată se stabileşte pe hectar. Dacă la producerea riscului asigurat se constată că suma asigurată a fost stabilită la o valoare mai mare decât valoarea reală a unei culturi, despăgubirea va fi stabilită la nivelul pagubei reale, şi nu la nivelul sumei asigurate. În situaţia în care o cultură este subasigurată, despăgubirea va acoperi numai acea parte a pagubei care se încadrează în limita sumei asigurate. Prima tarifară la culturile agricole, rodul viei, al pomilor şi al hameiului stabilită la 100 lei sumă asigurată este calculată de asigurător, pe grupe tarifare şi pe categorii de judeţe, în funcţie de specificul culturii, gradul de sensibilitate al acesteia la factorii de risc asigurat, evoluţia daunelor provocate de respectivii factori în zona respectivă şi de tipul asigurării. - elemente de fructificare distruse in cazul culturilor afectate in stadiile care se succed dupa aparitia inflorescentelor/elementelor de productie;- fructe sau struguri distrusi la plantatiile de vii si pomi afectate in fenofazele care urmeaza dupa stadiul de definitivare al rodului, marcat de compactarea ciorchinilor la rodul viilor, intarirea samburelui la speciile pomicole samburoase, fructe cu diametrul de pesta 15 mm si cavitatea seminala definita la speciile semintoase.b) in faza de maturare a productiei, cu expertizarea la recoltare, se exprima in productie efectiva – kg/ha rezultata ca diferenta intre:- productia asigurata inscrisa in contractul de asigurare si productia constatata si evaluata dupa expertizarea daunei. Se aplica atunci cand productia estimata ca obtenabila inainte de producerea fenomenului este egala sau mai mare decat productia asigurata;- productia determinata ca existenta inainte de manifestarea fenomenului de calamitare si productia determinata si calculata ca pierdere la expertizarea daunei. Se aplica atunci cand productia evaluata insumata cu productia pierduta este mai mica decat productia asigurata;- productia obtenabila constatata si calculata la inspectia de risc si productia evaluata la expertizarea daunei. Se aplica in cazul plantatiilor de vii sau pomi afectate in fenofaze anterioare definitivarii rodului;- productia asigurata inscrisa in contract si productia evaluata ca obtenabil utila (determinata la expertizarea daunei) din care se scade productia recoltata pana la data producerii fenomenului. Proportia productiei recoltate pana la calamitare nu trebuie sa fie mai mica decat cea corespunzatoare numarului de zile parcurs de la infiintarea culturii (insamantare sau plantare) se aplica in cazul culturilor de legume si altora similare, cu recoltare esalonata.

6

In situatii bine justificate, cand starea terenului, fazele de vegetatie sau starea culturii in ansamblu nu sunt de natura sa asigure conditii pentru expertizarea obiectiva si reala a daunei, se intocmeste NOTA de verificare a anuntului cu “lasarea sub observatie” urmand ca expertizarea definitiva sa se efectueze intr-un alt moment, stabilit de comun acord cu asiguratul. Comisia de expertiza are obligatia sa mentioneze in nota de verificare masurile ce trebuie luate pentru dezvoltarea plantelor si de reducerea nivelului pagubei si sa atentioneze asiguratul ca asiguratorul nu despagubeste daunele cauzate de neaplicarea masurilor stabilite sau de neingrijire a culturii in mod corespunzator pe durata lasata sub observatie. Gradul de daunare rezulta din fisele tehnice care se completeaza pe teren de comun acord cu asiguratul. In cazul in care gradul de daunare Gd% este mai mic sau egal cu fransiza inscrisa in contract nu se acorda despagubiri. Datele rezultate din constatarile si interpretarile aspectelor din teren se consemneaza in FISE tehnice specifice, pe baza carora se elaboreaza Procesal Verbal de dauna.

Se completeaza:- pentru culturi de camp si legume – FISA tehnica pentru expertizarea daunelor;- pentru vii si pomi – FISA tehnica de calculare a pierderilor la rodul viilor, FISA tehnica de calculare a pierderilor la rodul pomilor si FISA tehnica de constatare si stabilire a daunelor pentru evenimente premergatoare definitivarii rodului la vii si pomi. La plantatiile de vii si pomi afectate inainte de definitivarea rodului, in cazul culturilor sau plantatiilor cu contracte de asigurare a valorii productiei precum si in alte situatii impuse de starea terenului sau a plantelor, daunele se constata si se evalueaza potrivit normelor specifice in doua faze:a) preliminara la interval de 3-6 zile dupa manifestarea fenomenului, pentru verificarea starii culturii si determinarea unui grad informativ de daunare, util pentru calcularea rezervei de daune; constatarile se consemneaza in FISA tehnica si NOTA de verificare a anuntului.b) definitiva:- la maturarea productiei, inainte sau odata cu recoltarea, sau- dupa manifestarea fenomenului, daca sunt prezente sau se prevede iminenta altor cauze care ar putea conduce la amplificarea pagubelor. La toate culturile, indiferent de stadiul de vegetatie al plantelor sau de dezvoltarea elementelor de productie, care au suferit daune, unde amanarea expertizarii, cu lasarea “sub observatie” ar conduce la marirea pagubei, fiind iminenta compromiterea culturii sau productiei din alte cauze, neasigurate – seceta, boli, daunatori, stare de imburuienare s.a. – se procedeaza direct la lichidarea daunei, odata cu constatarea fenomenului de calamitare, prin folosirea metodelor tehnice si expeditive de expertizare la dispozitia expertilor. Comisia de expertizare a daunelor raspunde de exactitatea, corectitudinea si autenticitatea datelor inscrise in documentele de dauna (FISE TEHNICE, NOTA DE VERIFICARE, PROCES VERBAL DE CONSTATAREA DAUNEI, etc) La stabilirea gradului de daunare al culturii nu se iau in calcul pierderile de productie datorate factorilor de risc necuprinsi in asigurare, cu efect in lipsa de densitate si plante vatamate, precum si pierderile datorate neaplicarii verigilor tehnologice sau

7

aplicarii acestora in afara perioadelor optime specifice culturii, maturarii excesive a productiei nerecoltate la timp, atac de boli si daunatori. La culturile care se recolteaza in mai multe etape, productia pierduta se determina pe fiecare faza, inaintea inceperii recoltatului sau in timpul recoltarii si se determina definitiv pe baza datelor de evidenta la incheierea ciclului de productie. In situatii deosebite, la determinarea corecta a gradului de daunare a culturii din riscuri asigurate, se poate apela ca referinta, la productia realizabila (realizata) pe parcele sau sole invecinate cultivate cu aceeasi cultura dar neafectate de riscurile asigurate si nici din alte cauze, fie ca acestea sunt tot in proprietatea (exploatarea) asiguratului sau ale vecinilor acestuia. Atat la daunele survenite la politele incheiate la cheltuiala, cat si cele la valoarea productiei, Asiguratul este obligat sa prezinte la dosarul de dauna, toate facturile care au contribuit la obtinerea productiei.

Cuantumul despagubirii

Calculul efectuat in vederea despagubirii Asiguratului se efectueaza dupa formula:

Vd = Sa x Sd xGd – Fr (Sa x Sd)

In care:Vd = Valoarea despagubirii (RON)Gd = gradul de daunare (%)Sa = suma asigurata (RON/UM)Sd = suprafata daunata (ha)Fr = fransiza (%)

Cuantumul despagubirii se stabileste potrivit conditiilor generale de asigurare, astfel: In cazul distrugerii totale a unei culturi pe terenuri care pot fi reinsamantate ori replantate cu aceeasi sau cu o alta cultura, stabilirea cuantumului despagubirii se face la nivelul cheltuielilor tehnologice efectuate pana in momentul distrugerii, din care se scade: aratura, valoarea ingrasamintelor, amendamentelor, pesticidelor si lucrarilor cu efect remanent pentru noua cultura (fara a depasi suma asigurata) si fransiza. In cazul distrugerii totale a unei culturi pe terenuri care, datorita timpului inaintat, nu mai pot fi reinsamantate ori replantate cu aceeasi sau cu o alta cultura, valoarea despagubirii se stabileste la nivelul cheltuielilor tehnologice efectuate pana in momentul distrugerii culturii, corespunzatoare fazei tehnologice (fara a depasi suma asigurata) din care se scade fransiza. In cazul culturilor de camp, rodului viilor, pomilor si hameiului afectate partial de efectul daunator al riscurilor asigurate, stabilirea cuantumului despagubirilor se face proportional cu gradul de afectare a productiei, raportat la cheltuielile tehnologice efectiv realizate pana la producerea evenimentului asigurat sau pana in momentul expertizarii daunei, in situatia culturilor lasate sub observatie, din care se scade fransiza.

8

In situatia contractelor la care suma asigurata reprezinta valoarea productiei, despagubirea se calculeaza prin raportarea gradului de daunare la suma asigurata pe ha, din care se scade fransiza. In cazul contractelor de asigurare incheiate la valoarea redeventei/ arendei sau a creditului furnizor (inputuri pentru productia agricola) stabilirea cuantumului despagubirilor se face proportional cu gradul de daunare a productiei, raportat la suma asigurata (redeventa/ arenda sau credit furnizor) din care se scade, fransiza. Fransiza se calculeaza ca procent din suma asigurata realizata pana la aparitia daunei pe suprafata daunata. Pana la plata efectiva a despagubirii, asiguratul are obligatia sa-si achite ratele de prime, conform contractului. In cazuri cu totul exceptionale si numai atunci cand gradul de daunare al culturii este total, disparand astfel obiectul asigurarii, la plata despagubirii se va tine seama de compensarea primelor neajunse la scadenta, care se vor scadea din valoarea despagubirii cuvenita asiguratului. Dupa expertizare, reprezentantul teritorial Agras are obligatia sa stranga de la Asigurat, documentatia necesara alcatuirii dosarului de dauna.

Opisul dosarului de dauna

Dosarului de dauna trebuie sa cuprinda urmatoarele elemente:1. Referatul de plata pe baza caruia se efectueaza plata (se calculeaza de expertul care instrumenteaza dosarul de dauna);2. Procesul Verbal de constatare a daunei; 3. Anuntul de dauna ;4. Schita de amplasare a culturilor;5. Polita de asigurare;6. Cererea chestionar; 7. Devizul tehnologic; 8. Raport inspectie de risc;9. Instiintare primarie evenimente meteo / Act doveditor eliberat de Statia Meteorologica;10. Centralizator cu cheltuielile efectuate pana la eveniment;11. Facturi fiscale privind: samanta, pesticide, combustibil, etc.;12. Fotografii;13. Cerere despagubire ;14. Situatia politei in INSIS;

Dosarul care cuprinde toata documentatia este trimis apoi la Centrala Agras pentru calculul valorii despagubirii cuvenite Asiguratului.

Dosarul de dauna trebuie sa fie semnat, inainte de a se platii de catre:- Expertul de daune care a instrumentat dosarul;- Sef serviciu daune agricole;- Director Directia asigurari si daune agricole;- Director Directiei Juridice;- Director Economic- Director General.

9

Din prezenta Metodologie privind constatarea si expertizarea daunelor, fac parte integranta urmatoarele anexe:1. Anuntul de daune;2. Nota privind verificarea anuntului de daune;3. Fisa tehnica pentru expertizarea daunelor la rodul viilor; 4. Fisa tehnica pentru expertizarea daunelor la rodul pomilor;5. Fisa tehnica pentru expertizarea daunelor produse inainte de definitivarea rodului la vii si pomi;6. Pocesul Verbal de Constatarea Daunelor.

10

BIBLIOGRAFIE

1. Alexandru Felicia, Armeanu Daniel – „Asigurări de bunuri şi persoane”, Editura Economică, Bucureşti 2003. 2. Bistriceanu Gh., Bercea F. – “Lexicon de protecţie socială, asigurări şi reasigurări”, Editura Karat, Bucureşti 1997. 3. Ciurel Violeta – „Asigurări şi reasigurări: abordări teoretice şi practice internaţionale, Editura All Beck, Bucureşti, 2000 4. Constantinescu Dan Anghel – “Asigurări şi reasigurări”, Editura Tehnică, Bucureşti 1998. 5. Constantinescu Dan Anghel – „Practica asigurărilor”, Editura Semne, Bucureşti, 1999 6. Constantinescu Dan Anghel – „Asigurări personale”, Editura Semne, Bucureşti, 1999 7. Iosif Gh., Gherasim Al. – “Sistemul asigurărilor în România”, Editura Tribuna Economică, Bucureşti 1997. 8. Şeulean Victoria (coordonator) – „Asigurări comerciale: teorie şi practică”, Editura Mirton, Timişoara, 2001 9. Văcărel I., Bercea F. – “Asigurări şi reasigurări”, Editura Expert, Bucureşti 1998. 10. * * * - “Legea nr. 32/2000 privind societăţile de asigurare şi supravegherea asigurărilor” 11. * * * - “Legea nr. 136/1995 privind asigurările şi reasigurările în România” 12. AGRAS VIENA INSURANCE GROUP

11