ASIGURAREA CULTURILOR AGRICOLE

CAPITOLUL 1 – ASIGURAREA CULTURILOR AGRICOLE........................................................21.1. Aspecte generale........................................................................................................................21.2. Mecanismul derularii asigurarii.................................................................................................91.3. Sistemele de asigurari agricole din Uniunea Europeana.........................................................141.4. Piata asigurarilor agricole din Romania..................................................................................191.5. Managementul riscului............................................................................................................23

CAPITOLUL II – STUDIU DE CAZ................................................................................................262.1 ASTRA ASIGURARI – SOCIETATE DE ASIGURARE REASIGURARE.........................262.2 Asigurari Astra.........................................................................................................................32

CONCLUZII.......................................................................................................................................39BIBLIOGRAFIE................................................................................................................................41

1

CAPITOLUL 1 – ASIGURAREA CULTURILOR AGRICOLE

1.1. Aspecte generale

1.1.1 Subiecții asigurăriiAsigurătorul convine să-l despăgubească pe asigurat pentru pierderile materiale / financiare

datorită distrugerii (parțiale sau totale) producției agricole principale, ca urmare a riscurilor asigurate, în schimbul achitării la zi a primei de asigurare.

Asiguratul poate fi o societate comercială, regie autonomă, asociație agricolă, producător de semințe autorizat sau o persoană fizică care deține și/sau exploateaza pe baza unor acte doveditoare acceptate conform legislației în vigoare o suprafață delimitată de teren, pe care s-a înființat o cultură agricolă.

1.1.2 Obiectul asigurata) În cadrul asigurării obișnuite1 se pot asigura culturile de câmp, rodul viilor, pomilor și

hameiului, excepție făcând: fânețele și pășunile naturale; pădurile și plantațiile de păduri; plantele cultivate sub culturi protectoare; culturile destinate fertilizării solului sau semănate pentru pășunat; plantele decorative ( grădini cu flori, tufișuri, pomi, pajiști, parcuri, etc.); culturile protejate aflate în sere, răsadnițțe, solaria, etc.; răsadurile; pepinierele; plantațiile ca atare, de pomi, viță de vie, hamei; plantațiile de căpșuni, zmeura și alți arbuști fructiferi; culturile agricole pe suprafețe de până la 10 ari.b) La culturi cu mai multe recolte pe an se asigură întreaga producție anuală.c) Nu se asigură culturile agricole care au suferit daune în anul agricol în curs, produse din

orice cauze.d) Se pot asigura potrivit “Condițiilor Speciale” ale unor asigurători: culturile din sere, solaria, răsadnițe ( culturi din spații protejate); pepinierele pomicole; plantațiile de portaltoi; plantațiile tinere de pomi; pădurile școlile de viță de vie; plantațiile de căpșuni; arbuștii fructiferi; plante ornamentale și decorative.

1.1.3 Riscurile asigurate 1. Asiguratorii acordă despăgubiri ca urmare a următorilor factori naturali de risc:a) grindina;b) bruma (înghețul târziu de primăvară, respectiv îngheţul timpuriu de toamnă);c) ploi torențiale;d) furtuni, uragane, tornade;

1 Cristina Ciumaș “ Asigurări Generale” , Editura Casa Cărții de Știintă, Cluj – Napoca, 2009 , pag. 128 .

2

e) prăbușiri sau alunecări de terenuri cultivate;f) incendiu provocat de descărcări electrice naturale (trăsnet, fulger).În caz de grindină, se acordă despăgubiri pentru pagubele pricinuite prin vătămarea sau

distrugerea plantelor ca urmare a efectelor mecanice ale acesteia, sau ca urmare a depozitării la baza plantelor a unui strat de gheață provenit din grindină.

În caz de ploaie torențială, se acordă despăgubiri:- pentru pagubele pricinuite prin efectele directe ale acesteia și anume: prin spălarea

semințelor sau a solului din jurul plantelor, dezgolirea rădăcinilor, mâlirea produsă de șuvoaie, luarea plantelor cu sau fără pământul din jurul lor, ruperea tulpinilor ( tijelor), florilor sau rădăcinilor, spălarea polenului, culcarea la pământ a plantelor;

- pentru pagubele pricinuite prin efectele indirecte ale acesteia și anume: prin acumulări, băltiri sau revărsări de apă, cu sau fără mălirea culturii, dacă acestea au fost produse din cauza unei ploi torențiale bine determinate, fie la locul daunei, fie în alt loc, precum și pentru pagubele pricinuite culturilor prin surparea terenului pe care se afla acestea, în urma unei acumulări, băltiri sau revărsări de apă produse din cauza unei ploi torențiale.

În caz de furtună, uragan, tornade, se acordă despăgubiri pentru pagubele pricinuite prin:- spulberarea stratului superior al solului din jurul plantelor;- dezgolirea rădăcinilor;- depunerea pe plante a pământului spulberat;- smulgerea plantelor;- ruperea tulpinilor (tijelor), florilor sau rădăcinilor;- culcarea la pământ a plantelor într-o perioadă când ele au ajuns spre maturizare și nu se

mai pot ridica;- scuturarea spicelor la cereale.Se despăgubesc numai pierderile de cantitate pricinuite recoltei și numai la produsul de bază

al culturii. Astfel, la păioase, se acordă despăgubiri pentru pierderile de boabe; la sfecla de zahăr cultivate pentru sămânță sau la alte plante semincere, pentru pierderile de sămânță; la sfecla de zahăr cultivate pentru rădăcini, pentru pierderile de rădăcini; la in, cânepă și sorg, pentru pierderile de fuior, ori sămânță, sau pentru ambele produse, după scopul pentru care au fost cultivate.

Pentru pagubele pricinuite de grindină, culturilor de tutun, se acordă despăgubiri, atât pentru pierderile de cantitate, inclusiv pentru pierderile de calitate – ca urmare a faptului că foile de tutun au suferit din cauza grindinii, deteriorări mecanice mai mari de 50% din suprafața lor.

ExcluderiAsigurătorul nu acordă despăgubiri dacă daunele s-au produs:1) înainte de intrarea în vigoare a contractului de asigurare sau de începere a

răspunderii asiguratorului;2) de asigurat sau prepușii săi în mod intenționat;3) datorită operațiilor militare și de război ( declarat sau nu), a tulburărilor civile,

sociale, efectelor exploziei atomice și ale iradierilor de orice natură;4) în timpul stocării provizorii în câmp sau în timpul transportului spre locul de

depozitare;5) atacului bolilor și dăunătorilor;6) înțepăturii insectelor;7) maturării(coacere, maturizare) excesivă datorate întârzierii recoltatului;8) nerespectării tehnologiilor de cultură;9) unor factori de risc ca:

3

a) acumulări și băltiri rezultate din topirea zăpezii, ploi de durată, infiltrații de apă, ridicarea pânzei freatice2;

b) îngheţul culturilor în timpul iernii;c) revărsarea cursurilor de apă ( inundații);d) secetă în sol și/sau atmosferică.Asiguratorii isi pot organiza oferta de asigurare astfel:

Tabelul nr. 1.1Varianta 1 Varianta 2I. Acoperirea standard:a) grindina;b) bruma (inghetul tarziu de primavera respective inghetul timpuriu de toamna);c) incendiul provocat de descarcari electrice naturale ( trasnet, fulger);d) efectele directe ale ploilor torentiale si al furtunilor.

II. Clauza A cuprinde: prabusirile sau alunecarile de terenului pe care se afla cultura asigurata;

III. Clauza B cuptinde: efectele directe ale uraganelor, tornadelor si furtunilor.

IV. La solicitarea expresa a asiguratului, asiguratorul poate negocia asigurarea culturilor impotriva daunelor produse de inundatii, secete, ingheturi de iarna. Aceste riscuri vor fi acoperite in conformitate ce prevederile “Conditiilor Speciale” aferente.

I. Conditii Generale:a) grindina;b) bruma ( inghetul tarziu de primavera respective inghetul timpuriu de toamna);c) ploi torentiale;d) furtuni, uragane, tornade;e) prabusiri sau alunecari de terenuri cultivate;f) incendiu provocat de descarcari electrice naturale ( trasnet, fulger).II. Excluderi:1) inainte de intrarea in vigoare a contractului de asigurare sau de incepere a raspunderii asiguratorului;2) de asigurat sau prepusii sai in mod intentionat;3) datorita operatiilor militare si de razboi (declarat sau nu), a tulburarilor civile, sociale, efectelor exploziei atomice si ale iradierilor de orice natura;4) in timpul stocarii provizorii in camp sau in timpul transportului spre locul de depozitare;5) atacului bolilor si daunatorilor;6) intepaturii insectelor;7) maturarii ( coacere, maturizare ) excesiva datorate intarzierii recoltatului;8) nerespectarii tehnologiilor de cultura;

III. Conditii Speciale:1) inghetul de iarna;2) inundatii din ploi torentiale;3) seceta;4) intarzierea recoltatului datorita ploilor de durata.

Sursa: Vacarel I., Bercea F. “ Asigurari si Reasigurari”, Editura Expert, Bucuresti 2007.

2 Iosif Gheorghe, “ Risc si incertitudine in agricultura”, Tribuna economica, nr. 31 – 32, 2005 pag. 36 .

4

1.1.4 Suma asigurataExista trei repere in stabilirea sumei asigurate:

1) nivelul cheltuielilor de productie specifice culturii asigurate exclusive cheltuielile de recoltare. Cheltuielile de productie sunt cheltuielile tehnologice directe: materii prime si materiale (samanta, ingrasaminte chimice, organice, pesticide, amendamente); cheltuieli cu manopera; lucrari mecanice; alte cheltuieli( redeventa, arenda).

2) valoarea rezultata din inmultirea:a) productiei medii la hectar, obtinuta la cultura respective, in ultimitrei ani, cu productii

normale, de catre cultivatorii din localitatea, zona respective;b) cu suma asigurata maxima pe unitatea de productie (kg) la cultura respectiva;c) numarul de hectare de cultura aduse in asigurare.3) intervalul format intre o valoare minima si respective valoare maxima, stability de

catre asigurator pe tipuri si categorii de culture agricole. Spre exemplu la S.C Carpatica Asig suma asigurata se stabileste in intervalul 600 – 1000 lei/ha la suprafata asigurata de maximum 5 ha/polita.In aceasta situatie asiguratul poate solicita, in scris societatii de asigurare in cadrul limitei superioare majorarea sau diminuarea sumei asigurate initial prin contractul de asigurare.In cazul acceptului societatii si prima de asigurare se majoreaza sau se diminueaza in mod corespunzator cu effect retroactive. O cerere in acest sens depusa de asigurat dupa ce a intervenit o dauna nu este posibil de acceptat.

1.1.5 Prima de asigurare1. Se calculeaza in lei sau in valuta convertibila, prin aplicarea la suma asigurata a cotei

tarifare.2. Tariful de asigurare este construit pe:a) categorii (tarifare) de culturi;b) grupe de incadrare a judetului in care este infiintata cultura asigurata.3. In raport cu frecventa riscurilor asigurate sunt 4 sau chiar 6 zone tarifare, unitatea de

referinta si incadrare fiind judetul ( unitatea administrativ teritoriala).

Tabelul nr. 1.2Varianta AJudete de categoria:

I Buzau, Constanta, Covasna, Tulcea.a II a Arges, Dolj, Ialomita, Mehedinti.a III a Bacau, Brasov, Cluj, Dambovita, Harghita, Prahova, Salaj, Vaslui, Valcea, Vrancea si

Bucurestia IV a Bihor, Bistrita – Nasaud, Botosani, Braila, Galati, Gorj, Hunedoara, Ilfov, Maramures,

Neamt, Olt, Sibiu, Teleorman.a V a Alba, Arad, Caras-Severin, Mures, Satu-Mare, Suceava, Timis.a VI a Iasi.


5

Tabelul nr. 1.3Varianta BJudete de categoria

I Culturi de camp.Constanta, Tulcea, cu exceptia unor localitati, incadrate in zona a 2 a ca:- Poarta Alba, Castelu, Basarabi, Valu lui Traian, Pestera(din judetul Constanta);- Luncavita, Greci, Cerna,Dorobantu, Niculitel( din judetul Tulcea).Rodul viilor,pomilor si hameiului.Braila, Calarasi,Ialomita.

a II a Culturi de camp.Localitatile prezentate ca exceptate din zonaI a judetelor Constanta si Tulcea.Braila, Calarasi, Ialomita, Sectorul agricol Ilfov.Rodul viilor, pomilor si hameiului.Buzau, Constanta, Dolj, Giurgiu, Galati, Gorj, Mehedinti, Tulcea, Sectorul agricol Ilfov.

a III a Culturi de campArad, Arges, Bacau, Buzau, Dolj, Galati, Giurgiu, Gorj, Mehedinti, Olt, Prahova, Teleorman, Timis, Valcea, Vrancea.Rodul viilor, pomilor si hameiului.Alba, Bacau, Botosani, Dambovita, Iasi, Mures, Neamt, Olt, Prahova, Teleorman, Vaslui, Valcea, Vrancea.

a IV a Culturi de camp.Alba, Bihor, Botosani, Caras-Severin, Dambovita, Iasi, Maramures, Mures, Neamt, Satu-Mare, Salaj, Sibiu, Vaslui, Bistrita, Brasov, Cluj, Covasna, Harghita, Hunedoara, Suceava.Rodul viilor, pomilor si hameiului.Arges(viile si livezile din zona de campie se incadreaza in zona a III a), Brasov, Caras-Severin, Cluj, Hunedoara, Maramures, Salaj, Sibiu, Arad, Bihor, Bistrita, Covasna, Harghita, Satu-Mare, Suceava, Timis.


4. In functie de sensibilitatea fata de actiunea factorilor naturali de risc asigurati3.Tabelul nr. 1.4

Varianta IGrupa I Sfecla de zahar pentru radacini, sfecla furajera pentru radacini, legume

radacinoase (morcov, telina, patrunjel, pastarnac, hrean, sfecla rosie, ridichi) pentru radacini, legume bulboase ( ceapa, usturoi, praz), sorg pentru mature si samanta, plante de nutret pentru masa verde, siloz si fan ( leguminoase anuale si perene, graminee anuale si perene, borceaguri).

Grupa a II a Cartof, legume condimentare ( marar, patrunjel pentru Frunze, leustean, cimbru, maghiran, tarhon), mazare de gradina, sparanghel, legume varzoase ( conopida, varza, gulii), legume cu vredeturi ( salata, spanac, loboda), porumb boabe, rapita pentru furaj.

Grupa a III a Orz, orzoaica, ovaz, grau, floarea- soarelui, plante de nutret pentru samanta, canepa pentru fuior si samnta, fasole de gradina, rapita pentru ulei.

Grupa a IV a Mazare boabe, fasole, seminceri legumicoli ( Solano-fructoase, varzoase, bostanoase), soia, naut, linte, bob, loturi de hibridare de porumb si floarea

3 Vacarel I., Bercea F. “ Asigurari si Reasigurari”, Editura Expert, Bucuresti, 2007, pag. 81.

6

soarelui.Grupa a V a Toamte, ardei, castraveti, pepeni verzi, pepeni galbeni, dovlecei, dovleci, plante

aromate si medicinale, sfecla de zahr pentru samanta, sfecla furajera pentru samnta, legume radacinoase pentru samanta, legume bulboase pentru samanta.

Grupa a VI a Tutun.Grupa a VII a Rodul viilor ( altoite sau indigene);

Rodul livezilor;Rodul hameiului.


5. Primele de asigurare se pot achita integral sau in rate, astfel:- in numerar pe baza de chitanta;- prin cec;- prin dispozitie de plata in contul societatii de asigurare;- prin dispozitie de incasare in baza autorizarii date de catre asigurat asiguratorului de a o

introduce la banca la termenele scadente prevazute in contract.6. In cazul achitarii integrale si anticipate asiguratul beneficiaza de o reducere de 10% a

primei de asigurare.7. In cazul politelor agricole cesionate in favoarea unuia sau mai multor creditori achitarea

primei de asigurare se poate face numai integral si anticipat.8. Asiguratii care opteaza pentru plata in rate a primelor de asigurare au in vedere

urmatoarele termene:

Tabelul nr. 1.6I. Pentru culturile de camp: II. Pentru rodul viilor, pomilor si hameiului:A) La contractele incheiate in anul precedent celui calendaristic pentru care se face asigurarea (culturi de toamna, culturi perene si eventual culturi care se vor infiinta in primavara):a) rata I, la incheierea contractului de asigurare 50% din volumul total al primelor aferente acestor culture;b) rata a II a, pana la data de 15 februarie, 30% din volumul total al primelor de asigurare;c) rata a III a, pana la data de 15 martie, restul primelor de asigurare.

A) La contractele incheiate in anul precedent celui calendaristic pentru care se face asigurarea:a) rata I, la incheierea contractului de asigurare 30% din volumul total al primelor de asigurare;b) rata a II a, pana la data de 15 februarie, 40% din volumul total al primelor de asigurare;c) rata a III a, pana la data de 15 aprilie, restul primelor de asigurare.

B) La contractele incheiate in anul calendaristic in care se face asigurare:a) rata I, la incheierea contractului de asigurare, 50% din volumul total al primelor de asigurare;b) rata a II a, in termen de o luna de la data achitarii primei rate, 30% din volumul total al primelor de asigurare;c) rata a III a, in termen de o luna, de la data achitarii ratei a II a, restul primelor cu conditia sa nu depaseasca data inceperii recoltarii

B) La contractele incheiate in anul calendaristic pentru care se face asigurarea:a) rata I, la incheierea contractului de asigurare, 30% din volumul total al primelor de asigurare;b) rata a II a, in termen de o luna de la data achitarii primei rate, 40% din volumul total al primelor de asigurare;c) rata a III a, in termen de o luna de la plata celei de a 2 a rate, restul primelor de asigurare cu conditia sa nu depaseasca data inceperii

7

culturilor respective. recoltarii culturilor asigurate.Sursa: Cristina Ciumas “ Asigurari Generale” , Editura Casa Cartii de Stiinta, Cluj – Napoca, 2009

In cazul platii in rate a primelor de asigurare, nerespectarea termenelor scadente prevazute in contractul de asigurare, atrage dupa sine, in mod tacit, relizierea contractului si exonerarea de raspundere a societatii de asigurare inclusive pentru ratele incasate.

9. potrivit conditiilor de asigurare ale unor asiguratori, in cazuri justificate, partile pot conveni de comun accord asupra unui termen de pasuire in ceea ce priveste plata ratelor de prima, termen ce nu poate depasi o luna de zile. Pe aceasta perioada, raspunderea societatii de asigurare fata de asigurat se suspenda pana la incasarea ratei din prima respective. Daca rata nu este achitata in termenul de pasuire, contractul de asigurare este reziliat de plin drept fara restituirea primelor déjà achitate.

10. a) Daca parcela asigurata ( indifferent de cultura) este libera de daune ( nu are pagube datorate factorilor de risc asigurati) un an, incepand cu al 2-lea an si urmatorii ani liberi de daune prima de asigurare completa aferenta culturilor infiintate pe aceea parcela se reduce astfel:

10% pentru cel de-al II lea an consecutive de asigurare; 20% pentru cel de-al III lea an consecutive de asigurare; 30% pentru cel de-al IV lea si urmatorii ani consecutive de asigurare.b) De aceasta bonificatie beneficiaza atat asiguratii cu contracte de asigurare multianuale cat si cei care incheie contracte anuale, dar mentin raporturile de asigurare cu societatea de asigurari mai multi ani consecutivi.c) Daca sirul anilor lipsiti de daune este interrupt de un an cu daune, in mod automat, in anul urmator acestuia, prima de asigurare revine la 100% din prima completa.d) Unii asiguratori in cazul anului cu daune majoreaza prima de asigurare pentru anul urmator cu 10% fata de valoarea sa tarifara.

1.1.6 Durata asigurataContractul de asigurare poate fi incheiat:a) pentru anul agricol in curs4, oricand in timpul anului, pe tot parcursul vegetatiei culturii

respective ( fie in perioada insamantarilor, fie chiar si in preajma recoltarii, dupa cum hotaraste asiguratul).

Avand in vedere insa ca indifferent de perioada cand se incheie asigurarea se plateste aceeasi prima, asiguratul va avea interesul sa incheie asigurarea cat mai devreme in cursul anului agricol.

b) anual, pe o perioada de 1 an. Asigurarea anuala se stinge odata cu sfarsitul perioadei asigurate – anul calendaristic fara a mai fi necesara denuntarea expresa a contractului.

c) multiannual, pe o perioada de minimum 3 ani. Contractile multianuale impugn ca asiguratul sa anunte societatea de asigurare pana la 15 mai, pe formularul emis special de aceasta, eventualele modificari anuale intervenite in structura culturilor asigurate. Ele pot fi denuntate de catre asigurat pana la cel tarziu 30 septembrie al ultimului an de contract. Valabilitatea unui contract multiannual nedenuntat la timp se prelungeste automat cu un an de zile.

1.2. Mecanismul derularii asigurarii

4 Bistriceanu Gheorghe “ Asigurari si Reasigurari in Romania”, Editura Universitara Bucuresti, 2006, pag. 342.

8

1.1.1 Incheierea contractului de asigurareI. Precizari preliminare.a) Relatiile dintre asigurator si asigurat ( proprietarul terenului agricol sau orice persoana

fizica sau juridical care are un interes legitim vadit sau vreo raspundere pentru exploatarea, conservarea si protejarea acestuia) se stabilesc prin liberal consimtamant al partilor.

b) La schimbarea proprietatii sau a celui care exploateaza terenul agricol ( vanzare, mostenire, donatie, arendare, etc.), cel care dobandeste proprietatea sau dreptul de exploatare preia drepturile si obligatiile fostului proprietar cu care asiguratorul a incheiat contractul de asigurare.

c) Pentru plata primei de asigurare corespunzatoare perioadei asigurate in curs de desfasurare ( anul calendaristic), raspund solidar atat fostul proprietar cat sisuccesorul proprietarul sau cel care preia exploatarea ( cu exceptia cazului in care fiind mostenitor trebuie sa plateasca integral).

d) Despre schimbarea proprietatii sau a celui care exploateaza terenul agricol, societatea de asigurari trebuie anuntata in scris, ata de fostul proprietar (daca acesta nu a decedat), cat si de succesorul sau facandu-se si dovada, prin acte, a acestei schimbari.

e) Succesorul proprietatii sau a celui care preia exploatarea proprietatii este in drept sa denunte contractul de asigurare multiannual incheiat de fostul proprietar sau de cel care a detinut anterior exploatarea proprietatii la sfarsitul anului calendaristic in curs.

II. Aspecte tehnice.a) Contractul de asigurare poate fi incheiat atat inainte, cat si dupa infiintarea unei culture.In primul caz se are in vedere ca datele inscrise in contract si anexele sale sa fie conforme cu

planul de cultura, credibile si complete.In situatia aparitiei unor modificari ulterioare care vizeaza suprafata, amplasarea,etc.

asiguratul are obligatia de a sesiza in scris asiguratorul, iar actul se anexeaza politei.Termenul de depunere a inscrisului este:- 31 decembrie pentru culturile infiintate in toamna;- 30 de zile de la terminarea epocii normale de semanat a culturii in cauza, daca se seamana

in primavara.In al doilea caz, datele inscrise in contract si anexele sale raman valabile neacceptandu-se

modificari ulterioare.b) Actele necesare pentru incheierea contractului de asigurare, in ordinea completarii lor

sunt:1. Cererea chestionar pentru asigurarea culturilor agricole;2. Tabelul culturilor agricole asigurate;3. Schita de amplasare a culturilor agricole asigurate;4. Polita pentru asigurarea culturilor agricole.Primele trei documente numite anexe la polita, se intocmesc de catre asigurat, se verifica de

catre agentul de asigurare sa fie correct completate, sa contina date reale si correlate intre ele.Polita de asigurare se intocmeste de catre agentul de asigurare pe baza datelor prezentate

in anexe de catre persoana asigurata.Directorii sucursalelor si agentiilor din teritoriu ai asiguratorului au obligatia de a verifica

cu atentie si de a superviza toate actele mentionate si chiar de a confrunta datele cu realitatea.

1.2.2 Inceputul si incetarea raspunderii societatii de asigurareAsigurarea intra in vigoare incepand cu ora 24 a zilei urmatoare celei in care valoarea

integrala sau dupa caz, prima rata a primelor de asigurare a intrat in contul societatii de asigurare.

9

Raspunderea societatii de asigurare fata de asigurat incepe:a) la culturile agricole infiintate prin semanat, pentru toate riscurile cuprinse in asigurare, cu

exceptia grindinii, inghetului si incendiului, din momentul insamantarii lor, iar pentru grindina, inghet si incendiu din momentul rasaririi lor;

b) la culturile agricole rasadite, pentru toate riscurile cuprinse in asigurare, din momentul plantarii lor;

c) la vie, dupa incheierea infloritului, la livezi dupa legarea fructelor, iar la hamei la inflorire. Pentru rodul viilor, la cererea asiguratului, raspunderea poate incepe si din momentul aparitiei lastarilor cu conditia perceperii unui adios de 10% din primele de asigurare.

Raspunderea societatii de asigurare inceteaza:a) la culturile agricole, din momentul recoltarii prod dezradacinare, desprinderea frunzelor);b) la vii, livezi, hamei din momentul culesului.In toate cazurile asiguratorul este absolvit de raspundere atunci cand asiguratul datorita

faptului ca nu a respectat perioada optima de recoltare specifica fiecarei culture, a suferit pagube si diminuari ale recoltei in urma producerii evenimentelor asigurate.

1.2.3 Obligatiile asiguratului1. Pana la producerea evenimentului asigurat:a) intretinerea culturilor asigurate in bune conditii, cu respectarea regulilor agrotehnice;b) sa ia masuri pentru prevenirea distrugerii ori vatamarii culturilor agricole;c) in cazul unor modificari survenite in timpul perioadei de asigurare asupra planului de

productie si care afecteaza destinatia si suprafata culturii sa anunte asiguratorul despre acestea intr-un termen de maxim 10 zile calendaristice;

d) sa permita in orice moment reprezentantului asiguratorului efectuarea de controale si verificari asupra modului de intretinere a culturilor sis a puna la dispozitie mijloace de transport adecvate pentru aceste verificari si controale respective inspectia de dauna.

2. Dupa producerea daunei:a) sa limiteze pagubele, sa ia masuri pentru salvarea culturilor ramase, prin ingrijirea lor

suplimentara;b) sa anunte imediat, autoritatile locale de la primarie, pollitie, jandarmerie, pompieri sau

statia meteorological dupa cum este cazul, pentru constatare, cercetare, ancheta privitoare la dauna produsa, solicitand intocmirea de acte cu privire la cauzele si imprejurarile producerii evenimentului asigurat, extinderea si consecintele sale5;

c) sa anunte reprezentantul zonal al asiguratorului in termen de 3 – 5 zile oferind toate detaliile asupra:

- evenimentului produs;- a solei/parcelei afectate si a suprafetei acesteia;- momentul exact al producerii evenimentului;- gradul de distrugere estimate.In cazul producerii unui eveniment asigurat in perioada recoltarii/culesului, anuntul va fi

facut intr-un termen de maxim 24 de ore.Anuntul se face prin telegrama, telefon, fax sau direct la sucursala/agentia emitenta a politei.In caz de litigii asiguratul trebuie sa faca dovada anuntului.d) sa nu modifice starea reala a culturii afectate pana la constatarea efectuata de

reprezentantul asiguratorului;

5 Negoita Ion, “ Aplicatii Practice in Asigurari si Reasigurari”, Editura Etape, Sibiu, 2001, pag. 420.

10

e) sa creeze conditii de verificare in teren a culturilor asigurate sis a faciliteze reprezentatntului societatii de asigurare accesul la actele si evidentele necesare pentru determinarea corecta a valorii pagubei si stabilirea dreptului la despagubire;

f) sa instiinteze in scris asiguratorul daca a incheiat alt contract de asigurare cu un alt asigurator pentru aceleasi riscuri, sole sau sole diferite comunicand si numele acestuia;

g) sa pastreze dreptul de regres al asiguratorului impotriva celor raspunzatori de producerea pagubei.

1.2.4 Constatarea si evaluarea pagubei, stabilirea si plata despagubiriiDeterminarea daunelor si evaluarea pagubelor se face de catre reprezentantii asiguratorului

si a asiguratului prin constatare la fata locului sip e baza actelor doveditoare emise de factorii abilitati.

Riscurile cuprinse in asigurarea culturilor se pot produce in diferite etape de vegetatie a plantelor:

- la inceputul ei;- mai tarziu, cand vegetatia este avansata;- sau in preajma recoltarii.Daca evenimenul asigurat, calamitatea s-a produs mai devreme si ramane o perioada

suficienta pentru vegetatia unei alte culture, terenul daunat se poate insamanta( replanta).Daca s-a produs mai tarziu inseamna ca aceasta posibilitate nu mai exista si plantele daunate

sunt lasate sa-si continue vegetatia.In functie de aceasta, tehnica lichidarii daunelor este diferita dupa cum este vorba de o

situatie sau alta.

A. Constatarea, evaluarea pagubelor si stabilirea despagubirilor la culturile de pe suprafetele care urmeaza sa fie reinsamantate sau replantate.

Reinsamantarea se poate face cu aceeasi planta sau cu altele, in functie de timpul de vegetatie disponibil.

Desfasurarea operatiunilor de lichidare are loc astfel:1) se stabileste mai intai suprafata daunata, trecandu-se intr-o anexa la procesul verbal de

constatare a daunei: dimensiunile loturilor si numerele parcelelor si tarlalelor daunate din evidentele cadastrale;

2) se determina apoi marimea pagubei.Fiind vorba de reinsamantare si paguba este totala, operatiunea se complica cu determinarea

masurii in care plantele de pe terenurile care se reinsamanteaza sunt vatamate din cauza cuprinse si respective necuprinse in asigurare.

Paguba care face obiectul despagubirii va fi cea provocata numai din cause cuprinse in asigurare.

Paguba la asigurarea culturilor agricole nu se exprima baneste ci se stabileste sub forma de procent, care arata cat din recolta scontata la finalul vegetatiei culturii respective s-a pierdut.

Acest procent arata gradul de distrugere al culturii si se stabileste astfel: din cauze cuprinse in asigurare ( Ga); din cauze necuprinse in asigurare ( Gn); total ( Gt).

Relatia dintre ele fiind: Gt = Ga + Gn. Determinarea gradului de distrugere total, pe cause cuprinse si respective necuprinse in

asigurare se face prin metoda parcelelor sau randurilor de proba care consta in urmatoarele:

11

I. se iau cel putin 10 parcele de proba de cate un metro patrat fiecare sau 10 randuri de proba de cate metrii liniari, in functie de felul culturii, in diferite parti ale suprafetei daunate si se numara:

- plante vii;- plantele distruse din cauze cuprinse in asigurare;- plantele distruse din cauze necuprinse in asigurare.II. se stabileste apoi numarul mediu de plante distruse din cause cuprinse respective

necuprinse in asigurare si numarul mediu total de plante de pe o parcela sau rand de proba. Rezultatele numararii plantelor se aduna si se impart la numarul probelor luate obtinandu-se numarul mediu de plante pe metro patrat respective 5 ml.

III. numarul de plante distruse ori vatamate de riscuri asigurate se raporteaza la numarul total al plantelor existente inainte de producerea evenimentului asigurat, obtinandu-se astfel, gradul de distrugere care se ia in calcul la stabilirea despagubirii:

Ga = Na/Nt˚ x 100unde:

Ga = gradul de distrugere din cause cuprinse in asigurare;Na = numarul mediu de plante distruse din cause cuprinse in asigurare pe mp (ml);Nt = numarul mediu de plante total pe mp (ml).˚daca la constatare s-a stabilit ca, cultura distrusa ori vatamata nu avea o densitate

normala a plantelor, gradul de distrugere se stabileste in functie de numarul mediu de plante pe mp sau 5 ml de pe o parcela cu acelasi fel de cultura necalamitata de nici o cauza (Nt˚).

Prin stabilirea gradului de distrugere se cunoaste primul element necesar calcularii despagubiri6i.

IV. Despagubirea necesita exprimare baneasca, de aceea gradul de distrugere din riscuri asigurate (Ga) se aplica asupra sumei asigurate (Sa). Acest calcul ar fi just daca am fi la sfarsitul vegetatiei culturii, adica in situatia “ fara insamantarea terenului”. Ori, fiind vorba de reinsamantare inseamna ca perioada de vegetatie a culturii asigurate a fost intrerupta si o serie de lucrari pe care asiguratul urma sa le faca pana la obtinerea recoltei ( lucrari de intretinere, lucrari legate de recoltare) nu mai au loc. Aceasta inseamna ca asiguratorul trebuie sa reconsidere suma asigurata misorand-o proportional cu cheltuielile pe care asiguratul nu le mai face.

Reconsiderarea sumei asigurate se face in sensul reducerii ei corespunzator unei cote, cota de reinsamantare. Astfel:

Dp = Ga x Sa x Cr Sa = sa x Sa/ ha

Dp = Ga x sa x Sa/ ha x Crunde:

Dp = despagubirea cuvenita asiguratului;Sa = suma asigurata totala;sa = suprafata asigurata ( aferenta culturii daunate si care se reinsamanteaza);Sa/ha = suma asigurata pe unitatea de suprafata ( hectarul);Cr = cota de reinsamantare.

B. Constatarea, evaluarea pagubelor si stabilirea despagubirilor la culturile de pe suprafetele care nu se reinsamanteaza.

6 Negoita Ion, “ Aplicatii Practice in Asigurari si Reasigurari”, Editura Etape, Sibiu, 2001, pag 455.

12

In acest caz inseamna ca, desi lovite de calamitati, culturile sunt lasate sa-si continuie vegetatia, paguba si despagubirea calculandu-se in functie de recolta obtinuta.

In lichidarea daunelor la culture in aceasta situatie se disting doua etape: constatarea preliminara, imediat dupa producerea calamitatii; constatarea definitiva a daunei in perioada ( epoca) de maturitate a culturilor sau la

recoltare.a) Constatarea preliminara are menirea de a stabili daca pana la data respective cultura a

fost si sub influenta unor cause necuprinse in asigurare. Datele acestei lucrari se folosesc apoi la stabilirea despagubirii in faza de maturitate sau de recoltare a culturilor.

Tehnica operatiunii este aceeasi, adica se foloseste metoda parcelelor sau randurilor de proba, se stabileste media totalului de plante pe mp sau 5 ml, numarul de plante distruse din cause cuprinse si necuprinse in asigurare si numarul de plante vii ( nevatamate de nici un fel de cauza).

Calculul se opreste aici fara a se mai calcula si gradul de distrugere ( din riscuri asigurate) stabilirea acestuia urmand a se face cu oazia constatarii definitive.

b) Constatarea definitive la culturile care ajung la maturitate si se recolteaza o singura data se face in preajma recoltarii prin evaluarea in lan a productiei de pe terenurile cu culturile daunate.

Constatarea definitive are ca scop sa determine productia medie la hectar de pe suprafata daunata (Qo) comparative cu productia medie la hectar ce s-ar fi obtinut in mod normal (Qn).

Astfel: daca Qo ≥ Qn ( cu toate ca in timpul vegetatiei sale cultura a suferit calamitati)

asiguratorul nu are nici o obligatie fata de asigurare; daca Qn < Qn se determina pierderea de productie (P):

P = Qn – QoAceasta pierdere de productie se exprima procentual obtinandu-se gradul de distrugere (Gt):

Gt = P/ Qn x 100Apoi, in functie de datele constatarii preliminare si a celei definitive se stabileste in ce

masura minusul de productie este provocat si de cause necuprinse in asigurare.a) Daca cultura a fost daunata numai din cause cuprinse in asigurare gradul de distrugere din

aceste cause (Ga) este gradul de distrugere total (Gt):Ga = Gt.

b) Invers, inseamna ca din gradul de distrugere total (Gt) trebuie scazut gradul de distrugere din cause necuprinse din asigurare (Gn) pentru a se afla gradul de distrugere pe baza caruia se calculeaza despagubirea:

Ga = Gt – Gn.Despagubirea se determina in final prin aplicarea gradului de distrugere din riscuri asigurate

(Ga) asupra sumei asigurate (Sa):Dp = Ga x Sa

In stabilirea despagubiri se mai tine cont de un aspect si anume daca suprafata efectiv insamantata si daunata (sd) este mai mare decat cea asigurata (sa).

Astfel, daca sd > sa suma asigurata la hectar (Sa/ha) se micsoreaza potrivit raportului in care se afla suprafata asigurata cu cea daunata:

Sar/ha = sa/sd x Sa/haunde: Sar/ha reprezinta suma asigurata redusa

13

1.3. Sistemele de asigurari agricole din Uniunea Europeana

Un studiu elaborat de Joint Research Centre of the European Union, “Agricultural Insurance Schemes”, defineşte riscurile asociate agriculturii în Uniunea Europeană astfel:

de natură politică, rezultat al renegocierii acordurilor comerciale interne ale UE, cu efecte preponderent asupra variaţiei preţurilor sau subvenţiilor plătite agricultorilor;

de natură comercială, ca rezultat al unui dezechilibru de forţe între comercianţi şi agricultori, cu efecte negative asupra veniturilor obţinute de fermieri ;

de natură sanitară, preponderent ca urmare a introducerii de noi standarde sanitare sau a unor măsuri impuse de apariţia unor boli la animale;

de natură climatică, ca urmare a fenomenului de încălzire globală, afectând preponderent culturile vegetale, dar cu potenţial de a produce efecte negative şi asupra creşterii animalelor, prin distrugerea păşunilor sau diminuarea rezervelor de furaje.

Dependenţa rezultatelor din agricultură de factorii meterologici nu mai necesită nici un fel de demonstraţie. Totuşi, dintre multitudinea de fenomene meteorologice care pot afecta producţia agricolă, seceta, îngheţul, ploaia în exces şi grindina sunt considerate, prin frecvenţă şi severitatea efectelor, cele mai importante. Datele statistice colectate sistematic, începând cu 1975, de la mai bine de 2000 de staţii meteorologice răspândite pe întregul continent, au condus la alcătuirea unor hărţi de risc climatic pe baza cărora se poate aprecia,în funcţie de sezon, poziţie geografică şi tipul culturii vegetale, expunerea la diferite riscuri de natură meteorologică. Acestea pun în evidenţă faptul că nu există regiune europeană care să nu fie expusă sistematic la cel puţin unul dintre principalele riscuri menţionate anterior. Totodată, ţinând cont şi de informaţiile cu privire la culturile vegetale tradiţionale pentru fiecare zonă geografică, hărţile pun în evidenţă şi eterogenitatea care caracterizează continentul european cu privire la vulnerabilitatea producţiei agricole. Din perspectiva asigurărilor este de remarcat că zonele cu expunere şi/sau vulnerabilitate maximă la diferitele riscuri nu sunt, din fericire, concentrate într-o singură regiune.

Asigurari Asigurările reprezintă probabil unul dintre cele mai „populare” instrumente de risk

management orientate către distribuirea riscului, alături de participarea la fonduri mutuale sau de intervenţia fondurilor de calamitate. Contractele de marketing sau hedging-ul pe pieţele futures adaugă listei noi direcţii de urmat, mai sofisticate şi poate mai greu accesibile utilizatorului mediu,dar având capacitatea de a compensa în multe privinţe limitările instrumentelor tradiţionale menţionate anterior.

În ceea ce priveşte asigurările, aria lor acţiune este definită prin necesitatea de a fi îndeplinite două condiţii esenţiale: controlul efectelor adverse produse de “asimetria” informaţiilor disponibile cu privire la expunerea şi vulnerabilitatea la risc, precum şi depăşirea implicaţiilor riscurilor sistemice, care pot afecta simultan un mare număr de subiecţi. În acest context, producerea unor dezastre naturale sau epizootii7 reprezintă situaţii dificile pentru asigurători, de unde şi necesitatea acoperirii acestor riscuri şi cu ajutorul altor instrumente, de tipul ajutoarelor ad-hoc, fondurilor de calamitate etc.

O încercare de categorisire a tipurilor de asigurări agricole practicate în Europa trebuie să facă, întâi de toate, disjuncţia între produsele adresate domeniului creşterii animalelor şi cele care vizează culturile vegetale, specificitatea fiecăruia dintre cele două ramuri determinând caracteristici diferite şi pentru produsele de asigurare. Astfel, în cazul asigurării animalelor, se face o distincţie clară între daunele directe şi cele produse pe cale de consecinţă, guvernele şi instituţiile comunitare europene suportând, de regulă, cea mai mare parte a daunelor directe şi, în proporţii variabile, o parte daunelor indirecte. Intervenţia statului se manifestă fie prin plăţi de la bugetul de stat, fie prin

7 Klassek M. – “ Asigurarile agricole – o categorie speciala de asigurari”, Revista Primm, nr. 5, 2010, pag 23

14

acţiunea unor scheme de finanţare construite prin parteneriate public-private, cu contribuţie obligatorie. Pentru asigurarea culturilor vegetale, paleta de produse oferite de industria asigurărilor este mult mai nuanţată, mergând de la asigurări de risc unic, până la asigurări complexe ale fermelor, pentru riscuri multiple, acoperind atât pierderile financiare provocate de diminuarea producţiei, cât şi pe cele determinate de variaţia nefavorabilă a preţurilor.

Asigurările de risc-unic, cu precădere cele pentru grindină, sunt cele mai dezvoltate, cu o îndelungată istorie, fiind disponibile în toate ţările UE, în timp ce formele mai complexe de asigurare a producţiei agricole, cunoscute şi sub denumirea de asigurări agricole multi-risc, se regăsesc preponderent în ţările unde există şi o formulă de sprijin financiar din partea sectorului public pentru dezvoltarea asigurărilor agricole. În principiu, poliţele multi-risc oferă acoperire pentru principalele riscuri climatice de natură să provoace diminuarea semnificativă a producţiei agricole. Numărul şi natura acestor riscuri sunt stabilite potrivit specificului fiecărei ţări, de regulă excluzându-se riscurile de îmbolnăvire a plantelor. În acest sens, soluţiile de asigurare europene diferă substanţial de opţiunea americană, asigurările “Multiple Peril Crop Insurance” (MPCI) practicate în SUA furnizând acoperire pentru toate riscurile naturale posibile care pot afecta producţia agricolă, inclusiv pentru cel de îmbolnăvire a plantelor. Diferenţele dintre cele două abordări nu se opresc aici, procedura de desdăunare fiind, de asemenea, diferită. În timp ce pentru MPCI daunele sunt calculate simplu, ca diferenţă între producţia garantată (asigurată) şi cea reală, sistemele europene ţin cont de mai mulţi factori şi impun identificarea riscului care a produs dauna, stabilirea caracterului zonal al producerii acestuia, precum şi corectarea dimensiunii volumului de producţie asigurat în funcţie de condiţiile şi capacitatea de producţie specifice fiecărei ferme. Dacă procedurii europene, în mod evident mai complicată, i s-ar putea reproşa costurile administrative mai ridicate, nu este de neglijat avantajul faptului că ea reuşeşte să elimine într-o foarte mare măsură hazardul moral, ocolind astfel una dintre cele mai sensibile probleme ale pieţei americane de asigurări agricole.

Spania este deţinătoarea celui mai dezvoltat system de asigurări agricole din Europa, cele mai multe dintre riscurile care ar putea conduce la scăderea producţiei fiind acoperite prin asigurare. Guvernul, asociaţiile fermierilor şi asigurătorii au căzut de acord asupra faptului că un system de asigurări pentru fermieri, definit printr-o lege specifică, reprezintă cea mai bună soluţie pentru managementul daunelor catastrofale în agricultură. Ca urmare, riscurile sunt preluate în co-asigurare de asigurătorii spanioli care co-asigurare de asigurătorii spanioli care constituie un pool de asigurare specializat. Franţa, Italia, Austria şi Luxemburg au, de asemenea, un sistem de asigurări agricole dezvoltat, pierderea producţiei fiind acoperită prin asigurare pentru majoritatea riscurilor. Soluţia general acceptată este cea a unei asigurări de bază, pentru grindină, căreia i se adaugă un supliment de asigurare a producţiei, parţial subvenţionat de stat, pentru cele mai importante riscuri specifice fiecăreia dintre ţările menţionate.

În Portugalia şi Suedia, precum şi într-o bună parte a ţărilor din Europa Centrală şi de Est, ca Bulgaria, Cehia, Ungaria, România, Slovacia şi Slovenia, există o asigurare de bază căreia i se poate adauga suplimentar, în măsura în care este disponibilă, o asigurare pentru riscuri combinate. Concret, numai grindina şi un număr redus de alte riscuri naturale sunt acoperite prin asigurare, nefiind disponibile forme de asigurare exhaustive.

Există, de asemenea, numeroase ţări unde asigurarea pentru grindină, sau alte câteva tipuri de asigurare pentru risc unic sunt singurele disponibile. Pe aceste pieţe, cum ar fi Belgia, Germania, Olanda sau Marea Britanie, cererea pentru alte tipuri de asigurări agricole este neglijabilă. Totodată, nu există formule de subvenţionare publică pentru asigurările agricole. Ţările Nord-Europene sunt caracterizate, în general, de un nivel foarte scăzut al cererii pentru asigurări agricole, dar în unele dintre acestea există totuşi soluţii publice, cum ar fi “Crop Compensation Scheme” din Finlanda, care au ca menire compensarea pierderilor de producţie cauzate de producerea unor riscuri naturale

15

de tip catastrofic. În sfârşit, un caz particular este reprezentat de sistemele din Grecia şi Cipru, unde există un sistem public de asigurare agricolă obligatorie.

Principii comune. Aplicare diversaFransizaEliminarea hazardului moral este, de asemenea,unul dintre motivele principale ale aplicării

franşizei sau sumelor deductibile în cvasi-totalitatea poliţelor de asigurări agricole. Definită ca prag procentual din suma asigurată pe care dauna trebuie să-l depăşească pentru a face obiectul unei despăgubiri, franşiza este asociată în multe cazuri şi cu o sumă fixă, deductibilă din valoarea daunei, pe care asiguratul trebuie s-o suporte pe spezele proprii („deductibilul” direct). Totalul acestor sume care cad în sarcina asiguratului, cu scopul de a-l stimula să ia măsuri proprii de evitare sau limitare a daunelor, poate varia foarte mult, la nivelul continentului european înregistrându-se valori cuprinse, de regulă, între 0 şi 40% din suma asigurată, şi în unele cazuri chiar mai mari. Totuşi, dincolo de diversitatea de cazuri întâlnite, se pot desprinde câteva principii comune, cum ar fi:

risc înalt, suma deductibilă este mai ridicată – dimensiunea riscului fiind apreciată fie prin frecvenţa sa ridicată, în timp sau pe o anumită arie geografică, fie prin natura culturii pe care ar putea s-o afecteze, culturile de legume şi fructe demonstrând o sensibilitate mai mare la condiţiile climatice adverse;

flexibilitate – asiguratul poate opta pentru raportul care i se pare cel mai convenabil între dimensiunea franşizei şi valoarea primei de asigurare;

experienţă redusă, franşiză ridicată – produsele de asigurare noi, pentru care experienţa trecută este redusă, sunt purtătoarele unor sume deductibile mai ridicate.Evaluarea daunelorProcedura de evaluare a daunelor este similară în cea mai mare parte a ţărilor europene,

aplicarea ei căzând în sarcina evaluatorilor din teren. Aceştia utilizează un sistem unificat de standarde specifice fiecărui tip de cultură agricolă, reînnoit anual pe baza negocierilor purtate de International Association of Hail Insurers, astfel încât se poate afirma că evaluarea daunelor pentru asigurările agricole de risc-unic produc rezultate comparabile la nivel internaţional.

Prime de asigurareCotarea riscurilor agricole diferă substanţial în funcţie de tipologia produselor de asigurare

existente, sistemul de subvenţii, caracteristicile geografice şi climatice care determină frecvenţe şi intensităţi diferite ale riscurilor, tipologia culturilor vegetale, numărul asiguraţilor care pot fi afectaţi simultan8 etc. Astfel, se pot întâlni exemple de valori ale primelor de asigurare foarte reduse, cum ar fi cele practicate în Grecia pentru riscul de grindină (2,3%), pentru aquacultură (1,5%) sau asigurarea păsărilor din fermele avicole (1%). În acelaşi timp, pentru riscuri care determină pierderi mai importante sau mai frecvente, cotaţiile de primă pot atinge sau chiar depăşi 7 - 8%. Asigurările multi-risc pentru producţia agricolă din Italia sau asigurarea vitelor în Grecia sunt exemple relevante în acest sens. Cazul Austriei este, de asemenea, semnificativ pentru a ilustra diversitatea cotaţiilor de primă practicate. Astfel, pentru riscul de grindină se practică rate de 2,8% în cazul culturilor de cereale, 6,5% pentru plantaţiile de viţă-de-vie şi de circa 14%, în medie, pentru fructe.

Potrivit statisticilor Comisiei Europene, volumul anual de prime subscrise în UE se cifrează la circa 1,54 miliarde euro (exclusiv sistemul public de asigurare din Grecia), în timp ce daunele ating aprox. 1,06 miliarde euro anual. Rata daunei fluctuează, în medie, între 60 – 75%, diferenţele substanţiale de la an la an fiind cauza volatilităţii ridicate induse de manifestarea fenomenelor meteorologice cu efecte catastrofale. Singura abatere notabilă faţă de medie se înregistrază în Slovenia, în care s-au consemnat valori foarte ridicate ale ratei daunei, de 148%.

8 Negru T. “ Asigurari – Ghid practic”, Editura C.H.Beck, Bucuresti, 2006, pag 167.

16

Subventii O mare varietate de situaţii poate fi întâlnită şi în ceea ce priveşte sprijinul financiar acordat

de statele europene pentru finanţarea primelor de asigurare pentru agricultură. De la totala absenţă a subvenţiei (Bulgaria, Grecia, Irlanda), până la contribuţii substanţiale care pot atinge şi circa 68% din totalul primelor de asigurare, ca în cazul Portogaliei, soluţiile adoptate depind de interesele economice specifice fiecărui stat (încurajarea asigurării pentru anumite riscuri, considerate de importanţă critică, sprijinirea anumitor categorii de cultivatori sau a unor ramuri ale agriculturii etc.). Elementul comun care se impune cu puterea evidenţei este acela că existenţa unei politici coerente de subvenţionare a asigurărilor agricole este o condiţie esenţială a dezvoltării unui system solid de asigurări agricole şi, implicit, a asigurării stabilităţii financiare a producătorilor.

Potrivit statisticilor Directoratului Comisiei Europene pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, subvenţiile anuale pentru asigurări agricole la nivelul EU25 se situează la circa 32% din volumul primelor de asigurare, atingând 497 milioane euro. Prin comparaţie, nivelul total al ajutoarelor ad-hoc se ridică la aprox. 904 milioane euro, fără a include în această cifră totalitatea ajutoarelor acordate pentru daune la efectivul de animale.

Perspective Probabil că dacă ar trebui ales un singur cuvânt pentru a caracteriza sistemele de asigurări

agricole din Europa, acesta ar trebui să fie „diversitate”. Ideea de a construi o schema unică europeană de asigurări pentru agricultură are de depăşit în primul rând acest obstacol, tradus în practică printr-o diversitate de interese politicoeconomice, de caracteristici socio-economice şi culturale. Ca urmare, pentru ca unificarea sistemelor să devină dacă nu realizabilă, măcar mai puţin discutabilă, primii paşi se vor îndrepta către armonizarea sistemelor naţionale potrivit unor principii comune mai detaliate şi mai ferme decât în prezent. În acest sens, proiectul de modificare a reglementărilor UE cu privire la acordarea ajutoarelor de stat pentru daunele suferite de întreprinderile agricole mici şi mijlocii constituie un bun exemplu. Potrivit acestuia, începând cu 2010 aceste ajutoare vor putea fi acordate numai în cazul în care fermierii deţin o asigurare pentru cel puţin 50% din nivelul producţiei agricole anuale. Conformitatea cu principiile EU ar putea fi “premiată” printr-un acces mai facil la subvenţii comunitare pentru agricultură.

Acestor aspecte li se suprapune şi provocarea majoră pe care schimbările climatice în curs o implică. Fenomene extreme cu frecvenţă şi intensitate crescute, persistenţa secetei pe arii extinse, cu afectarea subsecventă a fertilităţii solului, potenţialul crescut de manifestare a unor epizootii sunt atâţia factori care vor influenţa negative nivelul şi stabilitatea producţiilor agricole, securitatea financiară a fermierilor. Dacă previziunile specialiştilor în domeniu se vor dovedi corecte, anul 2050 va găsi ţările europene cu un profil agricol mult schimbat faţă de prezent, ceea ceva conduce la o abordare diferită a managementului riscurilor în acest domeniu şi, implicit, la necesitatea adaptării sistemelor de asigurare.

17

Tabel nr. 1.7Sistemele de asigurări agricole din Europa - caracteristici

Tara

Tip asigurare Penetrare Prime Prime/ suma

asigurata

Daune medii anuale

Subventii pt. asig. agricole

Risc unic

mixta A prod. agricole

% din productie asigurata

Mil. EUR % Mil. EUR Mil. EUR

%

Austria PS PS PS 78 52.00 2.6 32.00 24.00 46Belgia P - - NA 49.00 NA NA 0.00Bulgaria P P - 52 6.60 4.8 4.50 0.00Cipru GC GC - (100) 8.70 7.2 4.50 4.40 50Cehia PS PS - 35 32.00 1.8 24.00 7.00 30Danemarca P - - NA NA NA NA 0.00Estonia P - - <1 0.10 NA 0.00Finlanda P P - <1 1.80 NA 1.10 0.00Franta P P PS NA 211.00 1.7 NA 5.00 2.4Germania P - - 43 129.20 1.2 104.50 0.00Grecia G GC+

GS+ G

- (100) NA 2.5 218.00

Ungaria P P - 52 43.50 NA 30.70 0.00Irlanda P - - NA NA NA NA 0.00Italia PS PS PS 8 271.20 7.4 166.20 180.00 67Letonia PS - - <1 0.10 NA NA 0.05 50Lituania PS - - 1 1.10 4.3 1.10 0.55 50Luxemburg PS PS PS 45 1.30 2.3 1.00 0.65 50Olanda P - - NA 75.00 NA 30.70 0.00Polonia P(S#) - - 7 9.90 NA 6.30 0.00Portugalia PS PS - 22 46.90 8.4 30.20 32.00 68Romania PS PS - 12 14.00 NA 4.40 7.00 50Slovacia PS PS - NA NA NA 50Slovenia PS P - 17 9.50 7.6 13.80 4.30 45Spania PS PS PS 26 564.70 6.3 388.30 232.00 41Suedia P P - 60 NA NA NA 0.00Marea Britanie P - - 7 11.10 0.8 NA 0.00Total 1.538.0 1061.00 497.00 32Sursa: Comisia Europeana9

.

9 Legenda: # sistem pilot S – subventionat, P – privat nesubventionat, PS – privat partial subventionatG – public nesubventionat, GS – public partial subventionat, GC – public partial subventionat

18

1.4. Piata asigurarilor agricole din Romania

Piaţa asigurărilor agricole din România se află în stagnare, numărul de poliţe încheiate păstrându-se constant la un nivel foarte redus, în timp ce volumul de prime de asigurare nu a cunoscut nici el o evoluţie semnificativă faţă de anii anteriori. Impactul condiţiilor meteorologice nefavorabile din 2010 au generat daune considerabile pe segmentul asigurărilor agricole, de 48,3 milioane lei, în timp ce încasările din subscrieri pe aceeaşi clasă, în anul agricol 2010-2011, au fost de 53,7 milioane lei. Rezultă, aşadar, o rată a daunei de 90%, deşi jucătorii din piaţă au precizat la acel moment că în unele cazuri acest indicator a atins valori de până la 200%. Statul a plătit, de asemenea, sume semnificative producătorilor agricoli pentru daune produse de riscurile acoperite prin Legea nr.381/2002.

Fig. nr. 1.1

In cati ani va ajunge agricultura romaneasca la nivelul mediei europene?

8%

18%

40%

34%1 - 3 ani

4 - 7 ani

8 - 10 ani

peste 10 ani

Sursa: Conferinta Nationala de Asigurari Agricole

Doar 1,8 milioane ha au fost asigurate în anul agricol 2010-2011, dintr-un potenţial de circa 10,5 milioane ha, rezultând un grad de cuprindere în asigurare a suprafeţelor agricole de numai 17%. Astfel, cu toate că statul a sprijinit agricultorii prin subvenţionarea primelor de asigurare, în proporţie de 50%, creşterea faţă de anul 2009-2010 nu a depăşit 25%, în timp ce tariful de primă a scăzut cu 20%.

În timp ce din potenţialul asigurabil de 10,8 milioane ha sunt cuprinse într-o formă de asigurare doar 1,8 milioane ha, gradul de cuprindere în asigurare al suprafeţelor agricole în statele din Comunitatea Europeană este, în medie, de 65%-70%, de unde rezultă că societăţile de profil din România mai au de asigurat încă minimum 48% din suprafeţele agricole, pentru a atinge nivelul mediu din CEE..

Segmentul de 48%-53% care trebuie preluat în asigurare din suprafaţa agricolă asigurabilă pentru a ajunge la nivelul ţărilor din CEE, în plus faţă de gradul de cuprindere în asigurare actual de doar 17%, indică, pe lângă un decalaj extrem de mare şi de dificil de recuperat, un potenţial extraordinar de evoluţie a clasei asigurărilor agricole.

19

Tabelul nr. 1.8Asigurari agricole

CompaniePrime brute subscrise Daune platite Cota de

piata S1 2011

S1 2011 2010 S1 2011 2010EUR RON EUR RON EUR RON EUR RON

Fata Asigurari 3.32 12.18 2.63 8.77 0.18 0.66 0.60 2.01 29.41Asirom 2.07 7.59 5.10 17.00 0.25 0.92 1.51 5.02 18.34Omniasig 1.57 5.76 0.28 0.95 0.08 0.29 0.04 0.12 13.92Allianz – Tiriac 1.23 4.53 4.52 15.08 0.51 1.88 6.04 20.16 10.94Ardaf 0.92 3.37 1.72 5.76 0.07 0.27 0.36 1.21 8.13Generali 0.67 2.48 1.31 4.39 0.11 0.42 0.89 2.97 5.98Astra 0.46 1.70 0.23 0.77 0.00 0.00 0.18 0.61 4.10Asiban 0.43 1.57 0.33 1.11 0.11 0.40 0.01 0.04 3.80Euroins 0.41 1.49 0.00 0.00 - - - - 3.60BCR Asigurari 0.17 0.62 0.24 0.82 0.10 0.38 0.06 0.22 1.50Carpatica Asig. 0.03 0.11 0.04 0.12 0.02 0.08 - - 0.27Total 11.28 41.40 16.41 54.76 1.45 5.31 9.70 32.36 100.00Sursa: Comisia de Supraveghere a Asigurarilor

Companiile de asigurări de profil au înregistrat, în anul agricol 2010 - 2011, subscrieri de peste 88 milioane lei, cu peste 34 milioane lei mai mult ca în intervalul 2009-2010, potrivit datelor furnizate de UNSAR - Uniunea Naţională a Societăţilor de Asigurare-Reasigurare din România. Suma reprezintă acoperirea culturilor de toamnă şi a celor de primăvară din intervalul 1 septembrie 2010 - 31 iulie 2011, primele generând subscrieri de aproximativ 55 milioane lei. În acelaşi interval, suprafaţa asigurată a reprezentat în jur de 4,3 milioane ha, din care peste 2,8 milioane ha pentru culturile de toamnă.

După prima jumătate a anului în curs, piaţa asigurărilor agricole se ridică la 41,40 milioane lei, adică la 11,3 milioane euro, reprezentând mai puţin de 1% din subscrierile totale realizate de asigurătorii români.

În acelaşi timp, volumul daunelor plătite din asigurări agricole se ridică la 5,31 milioane lei (1,45 milioane euro), din care cele mai multe au revenit companiilor ALLIANZ-ŢIRIAC (1,88 milioane lei), ASIROM (0,92 milioane lei) şi FATA Asigurări (0,66 milioane lei).

Cu o cotă de piaţă de aproape 30%, FATA Asigurări este lider pe această clasă, cu afaceri din asigurări agricole în valoare de 12,18 milioane lei, reprezentând 47,6% din portofoliu, faţă de 8,77 milioane lei în întreg anul 2007. Pe următoarele poziţii din Top 5 se clasează, în ordine, ASIROM, cu subscrieri de 7,6 milioane lei şi o cotă de piaţă de 18,34%, şi OMNIASIG, cu peste 5,7 milioane lei şi 13,9% din piaţă. Acestea sunt urmate de ALLIANZ-ŢIRIAC, care cumulează aproape 11% din piaţă cu cele 4,53 milioane lei în prime brute subscrise, şi ARDAF, companie ale cărei afaceri pe clasa asigurărilor agricole se ridică la 3,37 milioane lei, aferente unei cote de piaţă de 8,13%.

Ajutorul de stat pentru plata primelor de asigurare in agriculturaSchema10 de ajutor de stat se aplica în perioada 2010-2013. Sumele alocate acestei scheme

de ajutor de stat se aproba anual prin hotarâre de Guvern, în conformitate cu dispozitiile O.G. nr. 14/2010. Ajutorul de stat se acorda pentru primele de asigurare aferente politelor încheiate dupa ,

10 Revista PRIMM, nr. 8, 2010, pag 21

20

19.08.2010 data publicarii numarului de înregistrare a cererii de exceptare pe site-ul Directiei Generale pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala din cadrul Comisiei Europene (DG AGRI).

Ajutorul de stat se acorda sub forma rambursarii unei cote procentuale din costul primelor de asigurare platite de producatorii agricoli, astfel:- 70% pentru politele pentru acoperirea pierderilor cauzate de fenomene meteorologice nefavorabile care pot fi asimilate dezastrelor naturale;- 50% pentru politele pentru acoperirea pierderilor cauzate de fenomene meteorologice nefavorabile care pot fi asimilate dezastrelor naturale, precum si a altor pierderi cauzate de fenomene meteo nefavorabile si/sau de boli ale animalelor sau plantelor ori infestari parazitare.

Fig. nr. 1.2Cine ar trebui sa suporte plata daunelor generate de catastrofele naturale in agricultura?

48%

32%

2%

18%

Statul

Asiguratorii

Proprietarii

Altcineva


Beneficiarii sunt întreprinderile mici si mijlocii care desfasoara activitate în domeniul productiei primare agricole, definite conform Legii nr. 346/2004 privind stimularea înfiintarii si dezvoltarii întreprinderilor mici si mijlocii, cu modificarile si completarile ulterioare, si conform prevederilor anexei I la Regulamentul (CE) nr. 800/2008 al Comisiei din 6 august 2008 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piata comuna în aplicarea articolelor 87 si 88 din tratat (Regulament general de exceptare pe categorii de ajutoare), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L nr. 214 din 9 august 2008 daca exploateaza terenuri agricole în calitate de proprietari,arendasi, concesionari, asociati administratori în cadrul asociatiilor în participatiune, locatari sau altele asemenea, pentru urmatoarele categorii: culturi în teren arabil, anuale si perene, plantatii de pomi si arbusti fructiferi, de hamei si de vii, cu exceptia soiurilor de struguri pentru vin care beneficiaza de sprijin în conformitate cu prevederile Ordinului M.A.D.R. nr. 756/2008 privind aprobarea Normelor metodologice de acordare a sprijinului financiar producatorilor din sectorul vitivinicol pentru asigurarea recoltei de struguri pentru vin, denumite în continuare culturi agricole, si au încheiate polite de asigurare cu societati de asigurare-reasigurare.

Conditiile de eligibilitate pe care trebuie sa le îndeplineasca beneficiarii sunt:1. sa fie microîntreprindere sau întreprindere mica si mijlocie, care îsi desfasoara activitatea în domeniul productiei primare agricole (întreprindere mijlocie: maximum 249 salariati, cifra de afaceri anuala neta echivalentul în lei a maximum 50 milioane euro sau active totale echivalentul în lei a maximum 43 milioane euro întreprindere mica: maximum 49 salariati, cifra de afaceri anuala neta echivalentul în lei a maximum 10 milioane euro sau active totale - echivalentul în lei a maximum 10 milioane euro microîntreprindere: maximum 9 salariati, cifra de afaceri anuala neta -

21

echivalentul în lei a maximum 2 milioane euro sau active totale – echivalentul în lei a maximum 2 milioane euro)2. sa nu fie în dificultate financiara în sensul Liniilor directoare comunitare privind ajutorul de stat pentru salvarea si restructurarea firmelor aflate în dificultate, respectiv persoane ce constituie subiectul procedurilor de faliment, reorganizare judiciara sau lichidare;3. sa nu fie persoane împotriva carora a fost emisa o decizie de recuperare definitiva a unui ajutor de stat, daca aceasta decizie de recuperare nu a fost deja executata, conform prevederilor legale în vigoare, precum si ale art.13 - 17 din OUG nr 14/2010 aprobata cu modificari si completari prin Legea nr.74/20104. sa faca dovada înscrierii în Registrul Plantatiilor Viticole, denumit în continuare RPV, a suprafetei de vita de vie cu soiuri de struguri de masa pentru care s-a încheiat polita de asigurare a recoltei11

5. au încheiat polite de asigurare cu societatile de asigurare-reasigurare pentru acoperirea pierderilor cauzate de fenomene meteorologice nefavorabile care pot fi asimilate dezastrelor naturale si pentru acoperirea pierderilor cauzate de fenomene meteorologice nefavorabile si/sau a pierderilor cauzate de boli ale plantelor (dupa data de 19 august 2010, data intrarii în vigoare a H.G. 756/2010 - cf. Art.17, alin (2) din actul normativ mai sus mentionat.6. sa fie înscrisi în evidentele Agentiei de Plati si Interventie pentru Agricultura cu suprafetele de teren pe care le exploateaza;7. suprafetele de teren pe care le exploateaza sa fie de minimum un hectar inclusiv, iar suprafata parcelei agricole sa fie de minim 0,3 ha. În cazul plantatiilor de pomi, arbustilor fructiferi, culturilor de hamei sau de vii suprafata minima a parcelei trebuie sa fie de 0,1 ha.

Fig. nr. 1.3In ce masura asigurarile sunt o solutie pentru sustinerea dezvoltarii

sectorului agricol din Romania?

2% 6%

26%

46%

20%Foarte mica

Mica

Moderata

Mare

Foarte mare


11 Revista PRIMM, nr. 8, 2010, pag 24.

22

1.5. Managementul riscului

Cum o agricultură modernă nu se poate dezvolta in absenţa unui sistem complex şi eficient de asigurări agricole, identificarea şi promovarea practicilor de managementul riscului in agricultură, fundamentarea actuarială a tarifelor pentru astfel de asigurări, realizarea profilului de risc, sunt necesare in contextul unei volatilităţi in creştere a pieţei şi al agravării efectelor riscurilor catastrofale.

Cauzată de creşterea alarmantă a populaţiei globale, de condiţiile meteorologice nefavorabile din unele părţi ale lumii, de măsurile pentru protecţia mediului, precum şi de stimularea producţiei de biocombustibili, criza alimentelor de la jumătatea acestui an a constituit preţul plătit pentru o perioadă lungă de timp în care s-a subestimat necesitatea investiţiilor în agricultură, în special în ţările în curs de dezvoltare, mult mai vulnerabile la volatilitatea preţurilor.

Manifestată prin creşteri masive ale preţurilor la nivel internaţional, care au provocat revolte în aproape 40 de ţări în ultimele luni, această criză a tras un semnal de alarmă, ONU şi Banca Mondială anunţând deja o serie de măsuri de urgenţă menite să impulsioneze creşterea producţiei agricole pe plan mondial (reducerea tarifelor la importuri de alimente, restricţiile la exporturi, subvenţii etc.). La reuniunea Consiliului European, România a propu eliminarea treptată a subvenţiilor pentru culturile care au ca destinaţie finală biocombustibilii şi, pe de altă parte, promovarea investiţiilor în activităţile de cercetare-dezvoltare, în echipamente şi utilaje pentru creşterea productivităţii la produsele agricole de bază.

Principalele riscuri in agricultura sunt:- riscul de productie apare datorita incertitudinii privind manifestarea factorilor naturali de

care depinde dezvoltarea culturilor si animalelor ( vremea, boli, cantitatea si calitatea mijloacelor folosite in productie) si siguranta inventarului agricol.

- pretul si riscul de piata - se refera la incertitudinea privind pretul produselor si a preturilor platite pentru imputuri,riscul valutar, riscul de plasare a capitalurilor existente.

- riscul financial - rezulta cind fermieri trebuie sa ia credite pentru sustinerea productiei (si trebuie sa ia) din posibilitatea modificarii dobinzilor, curs valutar, ratelor de leasing. Imposibilitatea creditarii activitatii.

- riscul institutional apare datorita actiunilor guvernului sau parlamentului.Taxe,decizii privind protectia mediului,reguli ptr cresterea animalelor,decizii privind subventionarea productiei sau sustinerea asigurarilor pentru agricultura etc

- riscul uman se refera la factorul uman implicat in activitatea agricola, sanatatea personalului, raspunderile personalului, accidente, boli mortalitate, migratia personalului etc.

23

fig. nr. 1.4Principalele riscuri in agricultura

Sursa: Comisia de Supraveghere a Asigurarilor

Tratarea acestor riscuri 12este foarte importanta si se face in scopul dezvoltarii unei agriculture sanatoase capabila sa asigure:

- Securitatea alimentara- Nivel normal de viata populatiei din mediul rural- Protectia mediului- Alimentatia sanatoasa a populatiei- Cresterea aportului agriculturi la P.I.B.

Abordarea acestor riscuri este complexa si poate fi facuta din 2 perspective:1. din punct de vedere al politicilor publice2. din punct de vedere al strategiilor private

12 Ciobotaru N. –“Managementul riscului”, Revista PRIMM, nr. 7, 2011, pag 18.

DE PRODUCTIE

FINANCIAL

UMANINSTITUTIONAL

DE PIATA

24

Fig nr. 1.5Abordarea riscurilor

Sursa: Comisia de Supraveghere a Asigurarilor

Comutarea punctului central al reformei agricole a Uniunii Europene de la managementul de piaţă la managementul de risc va fi posibilă doar odată cu creşterea rolului companiilor private de asigurări în acest sector.

Cel mai important pas în această direcţie este sprijinul financiar acordat de stat producătorilor agricoli în achiziţionarea produselor de asigurare disponibile pe piaţă, dat fiind faptul că acestea sunt, nu de puţine ori, destul de greu accesibile ca preţ pentru agricultori. Acoperirea culturilor fiind destul de riscantă pentru mulţi asigurători din cauza frecvenţei şi intensităţii tot mai crescute a riscurilor catastrofale, primele de asigurare se află la un nivel destul de ridicat pentru mulţi producători agricoli. O astfel de măsură de subvenţionare de către stat a unei părţi din prima de asigurare se impune ca necesară şi în România, cu scopul impulsionării cererii de asigurări agricole în rândul producătorilor români, potenţialul neasigurat fiind considerabil.

PUBLIC PRIVAT

SOLUTII DE RISC

ARMONIZARE

25

CAPITOLUL II – STUDIU DE CAZ

2.1 ASTRA ASIGURARI – SOCIETATE DE ASIGURARE REASIGURAREASTRA Asigurari este cea mai mare companie de asigurari din Romania dupa volumul

primelor brute subscrise. Asiguratorul a intrat pe piata de profil din Romania ca jucator puternic si stabilinca din 1991, cand s-a desprins din fosta companie de stat ADAS.

Astra Asigurari se numara printre cele mai capitalizate companii din piata autohtona de profil, cu un capital social 13cu o valoare de 55 milioane de euro.

Beneficiaza de cea mai buna acoperire teritoriala nationala prin urmatoarele canale de distributie :

270 succursale, agentii si puncte de vanzari ; peste 900 de angajati in vanzari ; peste 300 de brokeri de asigurare ; mai mult de 20 000 de agenti ( persoane fizice si juridice).ASTRA Asigurari a implementat strategii noi de vanzare si de produs, principalele atuuri

fiind modernizarea si flexibilitatea celor peste 60 de tipuri de asigurari generale, de viata si de sanatate din portofoliu. Practic este vorba despre cele mai avansate sisteme de vanzari si de administrare de portofoliu :

vanzari exclusiv online peste structurile de vanzari si brokeri ( peste 50 000 de utilizatori de vanzari ; vanzari online ( www.astraonline.ro ) ; sisteme de gestionare online a daunelor.Compania si-a imbunatatit prestatia cu fiecare an ; in 2009 a ajuns in Top 3 al companiilor

romanesti din piata de profil, iar 2010 gaseste compania instalata in fotoliul lider al pietei de asigurari.

Valorile asumate de catre Asiguratorul Numarul 1 nu sunt simple afirmatii,sunt angajamente pe care compania si le asuma in fata fiecarui client in parte :

Angajament -‘Sa propunem acele solutii care raspund exact asteptarilor si cerintelor clientilor !’

Seriozitate –‘Este garantia suplimentara a calitatii serviciilor pe care le oferim !’Traditie – ‘Doua decenii de continuitate , experienta, credibilitate si notorietate, istorie si

planuri indraznete !’Responsabilitate – ‘Pentru siguranta viitorului clientilor nostri si preluarea riscurilor

acestora !’Atasament – ‘Aliat de nadejde pe termen lung !’

Prime brute subscrise

13 S.C. ASTRA Asigurari S.A

26

http://www.astraonline.ro/

Volumul de prime brute subscrise in anul 2011 a fost de 1.083.209.476 lei, in crestere cu 34% fata de 809.471.525 lei, in 2010.

Tabelul nr 2.1

TOTAL PRIME SUBSCRISE 2011(nete anulari)(lei)

1.083.209.476 lei

ACTIVITATEA DE ASIGURARI GENERALE 1.068.991.005 leiPrime subscrise 1.119.875.713 leiPrime anulate 50.884.708 leiACTIVITATEA DE ASIGURARI DE VIATA 14.218.471 leiPrime subscrise 16.966.969 leiPrime anulate 2.748.498

Sursa: Raport anual 2011 – ASTRA Asigurari.

Primele brute incasate din activitatea de asigurare in anul 2011 au fost de 1.049.954.890 lei, in crestere cu 56% fata de 675.073.270 lei in 2010.

Tabelul nr. 2.2TOTAL PRIME INCASATA IN 2011(lei)

1.049.954.890 lei

ACTIVITATEA DE ASIGURARI GENERALE 1.038.083.081 leiPrime subscrise 1.088.967.789 leiPrime anulate 50.884.789 leiACTIVITATEA DE ASIGURARI DE VIATA 11.871.809 leiPrime subscrise 14.620.307 leiPrime anulate 2.748.498 lei

Sursa: Raport anual 2011 – ASTRA Asigurari.

Activitatea de regularizare a daunelor din asigurari s-a materializat in plati de 526.222.294 lei, fata de 327.662.127 lei in 2010. A rezultat o rata a daunei fata de primele incasate de 50% in crestere, comparative cu cea realizata in 2010, cand a fost de 49%.

Tabelul nr 2.32009 2010 2011 In crestere cu

Total(lei) 272.906.150 327.662.127 526.222.294 61%DAUNE ASIGURARI GENERALE 272.202.606 326.436.559 521.858.291 60%DAUNE ASIGURARI DE VIATA 703.550 1.225.568 4.364.003 256%Sursa: Raport anual 2011 – ASTRA Asigurari

În 2011, s-au realizat venituri din acțiunea de recuperări și regrese din asigurare de 29.221.762 lei, în creștere cu 22% față de 23.864.808 lei, în 2010. Activitatea de reasigurare s-a materializat într-un sold tehnic negativ de 44.417.952 lei. În anul precedent, soldul tehnic negativ a fost de 55.269.060 lei. Veniturile din reasigurare au fost de 26.159.558 lei, în creștere cu 522 % față de 2010.

Cheltuielile cu reasigurarea s-au ridicat la 70.577.510 lei, mai mult cu 19%, decât cele din 2010. Cheltuielile de atragere a asiguraților au atins nivelul de 195.298.629 lei, cu 49% mai mare, comparativ cu cele din anul precedent. La 31 decembrie 2011, societatea a dispus de o rețea de 270

27

unități teritoriale, dintre care 49 sunt sucursale. Numărul de salariați a ajuns la 1.823, față de 1.561 în 2010.

Contul de profit si pierdereVeniturile din exploatare includ în proporție de 95% veniturile din prime brute subscrise, în

creștere cu 34% în 2010 față de anul precedent. În categoria veniturilor din exploatare sunt incluse și alte venituri.

Tabelul nr. 2.4

ALTE VENITURI DIN EXPLOATARELEI IN TOTAL VENITURI DIN

EXPLOATAREVENITURI DIN REGRESE 29.221.762 2,44%VENITURI DIN REASIGURARE 26.159.558 2,19%VENITURI DIN CHIRII 1.513.264 0,13%ALTE VENITURI 5.308.039 0,44%Sursa: Raport anual 2011 – ASTRA Asigurari

Veniturile din diferențele de curs valutar rezultă ca urmare a: operațiunilor de reevaluare a disponibilităților bănești în valută din conturi curente, depozite

și casierie; operațiunilor de reevaluare a creanțelor provenite din activitatea de asigurare; operațiunilor de reevaluare a creanțelor și datoriilor în valută provenite din activitatea de

reasigurare.Veniturile14 financiare (42.615.586 lei) cuprind: veniturile din diferenţele de curs valutar şi

din dobânzi, de 13.831.262 lei, și veniturile din dividende, de 713.369 lei, primite de la societatea Germanischer Lloyd şi Fondul Proprietatea, la care ASTRA deține titluri de participare. Veniturile din dobânzi au crescut cu 24% față de 2009, când atingeau nivelul de 11.168.888 lei. Bugetul pentru investiții din 2010 s-a concretizat în cumpărarea de acțiuni în valoare de 13.891.824 lei. Cheltuielile financiare, adică 14.632.478 lei, cuprind în principal diferenţele de curs valutar, dobânzi la contractele de leasing și contractele de credit. Cheltuielile administrative fixe, de 114.742.945 lei, au crescut cu 44% față de anul precedent (79.599.016 lei).

Acestea concentrează cheltuieli legate de salarii și contribuții aferente, taxe și impozite datorate la clădiri, terenuri, autoturisme, reparații și întreținere sedii, amortizare imobilizări corporale și imobilizări necorporale, cheltuieli cu serviciile poștale și de telecomunicații, cheltuieli de protocol, cheltuieli cu asigurările imobilelor și autoturismelor societății, cheltuieli cu onorariile notarilor și avocaților.

Tabelul nr. 2.5Contul de profit si pierdere 31.12.2009 31.12.2010 31.12.2011Venituri din prime brute subscrise 649.927.051 809.471.525 1.083.209.476Venituri din plasamente 47.461.772 42.461.772 42.615.586Alte venituri din care:Alte venituri tehniceAlte venituri

173.760.4514.701.135169.059.316

19.205.10812.691.0806.514.028

62.202.62355.381.3216.821.321

Total venituri 871.149.274 873.699.974 1.188.027.685Cheltuieli cu daune 280.560.691 327.662.127 526.883.477Cheltuieli cu achizitie si administrare 165.228.534 210.930.656 310.041.574Alte cheltuieli 421.871.683 328.871.681 325.744.52814 Raport anual 2011 – ASTRA Asigurari

28

Total cheltuieli 867.660.908 867.464.464 1.162.669.579Rezultat current 3.488.366 6.235.510 25.358.106Impozit pe profit 0 28.667 32.250Profit net 799.517.436 6.206.843 25.325.856Sursa: Raport anual 2011 – ASTRA Asigurari

Bilantul contabilBilanțul s-a întocmit pe baza datelor înregistrate în contabilitate, potrivit noilor reglementări

contabile conforme cu directivele europene specifice domeniului asigurărilor, publicate în ordinul C.S.A. nr.3129/2005. S-a efectuat inventarierea tuturor conturilor societății, pe baza Deciziei nr. 321/30.12.2010, în conformitate cu dispozițiile legale.

Nu s-au realizat compensări între conturile bilanțiere (de activ și pasiv), și nici între venituri și cheltuieli. Totalul activului la 31.12.2011 a fost de 1.358.672.703 lei, în creștere cu 20% față de anul 2010, când acesta a fost de 1.129.974.137 lei.

Activele necorporale în 2011 au fost în valoare de 4.212.575 lei, în scădere față de 19.176.128 lei în anul 2010.

Plasamente în imobilizări corporale: terenuri și construcții: 99.628.439 lei, în scădere cu 3% față de 2010 (102.625.963 lei). imobilizări corporale în curs: 5.096.330 lei, în creștere cu 92% față de 2010 (2.642.192 lei).

Alte plasamente în imobilizări financiare, 42.241.984 lei, în creştere cu 72% față de anul 2010 (24.553.916 lei), se referă la:

participații: 41.569.650, în creștere cu 75% față de anul precedent (23.730.930 lei). garanții: 672.334 lei, în scădere cu 18% față de anul 2010 (822.986 lei).

Alte plasamente financiare 2011: 216.573.612 lei includ depozitele bancare în lei și în valută (201.196.869), acestea din urmă în creștere cu 31% față de 31.12.2010 (121.978.872 lei). Partea din rezerva tehnică aferentă contractelor de reasigurare a fost de 165.164.798 lei, în creștere cu 38% comparative cu 2010 (119.917.975 lei).

Creanțele din operațiuni de asigurare (prime brute subscrise și neîncasate) au atins valoarea de 525.425.395 lei, cu 2% mai mult decât în 2010 (516.269.079 lei). Creanțele din operațiuni de reasigurare pentru primiri și cedări în reasigurare au reprezentat 27.093.907 lei, cu 97 de procente mai mult decât în anul anterior (13.741.215 lei). Alte creanțe: 106.236.645 lei, în creştere cu 65% față de anul 2010 (64.317.623 lei). Valoarea imobilizărilor corporale și a avansurilor pentru imobilizări a fost de 10.251.651 lei, în creştere cu 37 de procente.

Stocurile în 2011 au fost în valoare de 348.993 lei și au înregistrat o scădere de 72% față de 2010 (1.263.338 lei). Casa și conturile la bănci au atins nivelul de 12.888.053 lei, cu 47% mai puţin decât în 2010 (24.247.665 lei).

Tabelul nr. 2.6ACTIV (lei) 31.12.2009 31.12.2010 31.12.2011ACTIVE NECORPORALEImobilizari necorporale 17.811.643 19.176.128 4.212.575PLASAMENTETerenuri si constructii 106.007.928 105.268.155 104.724.769Alte plasamente in imobilizari financiare 19.671.452 2.455.3716 42.241.984Alte plasamente financiare 93.449.629 123.884.656 216.573.612Creante 430.435.214 594.327.917 658.755.947Lichiditati 12.425.597 24.247.664 12.888.053Cheltuieli de achizitie reportate 63.450.869 107.157.954 131.316.378Alte elemente de activ 75.650.766 131.357.947 187.959.385

29

TOTAL ACTIV 818.903.098 1.129.974.137 1.358.672.703Sursa: Raport anual 2011 – ASTRA Asigurari

Capitalul social subscris și vărsat15 a rămas nemodificat, la nivelul sumei de 192.712.534 lei. Rezerva din reevaluarea 2011 a rămas nemodificată la 62.900.017 lei. Rezervele legale au crescut la 1.232.237 lei prin repartizarea cotei de 5% din profitul realizat. Alte rezerve în 2011 au crescut la valoarea de 23.801.071 lei. Rezervele tehnice brute în 2011 au atins nivelul de 1.002.916.603 lei, cu 25% mai mult față de anul 2010 (800.557.968 lei).

Tabelul nr.2.7Rezerve tehnice (lei) 2009 2010 2011Rezerve asigurari generale 542.721.745 786.123.613 986.335.360Rezerve de dauna avizata 86.819.828 98.207.745 147.577.178Rezerve de dauna neavizata 61.684.468 79.678.306 115.851.441Rezerve de catastrofa 29.201.653 52.173.342 73.262.992Rezerve de prima 365.015.633 556.064.220 649.643.749Alte rezerve 163 0 0Rezerve asigurari de viata 9.951.733 14.434.355 16.581.243Total 552.673.478 800.557.968 1.002.916.603Sursa: Raport anual 2011 – ASTRA Asigurari

Datoriile din reasigurare au fost în 2011 de 47.816.216, mai mari cu 5% față de ultimul an (45.533.416 lei). Alte datorii, inclusive cele fiscale, au fost în valoare de 133.014.949 lei, în creștere cu 11%.Veniturile în avans au fost în scădere cu 19% și au reprezentat 18.340.433 lei. Acestea cuprind încasările din prime RCA și facultative în avans, contracte pentru care subscrierea a început după 31.12.2010. Profitul înregistrat la 31.12.2010 este în sumă de 25.325.856 lei.

Tabelul nr. 2.8PASIV – CAPITAL SI DATORII 31.12.2009 31.12.2010 31.12.2011CAPITALURI PROPRII TOTAL 134.617.340 140.824.182 156.266.780Capital subscris si reserve de capital 192.712.534 192.712.534 192.712.534Alte reserve 23.687.374 23.998.908 26.293.381Reserve din reevaluare 62.900.017 62.900.017 62.900.017Profit current/pierdere curenta 3.488.366 6.206.843 25.325.856Pierdere neacoperita -148.170.951 -144.994.120 -150.965.008DATORII SUBORDONATE 0 0 0REZERVE TEHNICE BRUTE 552.673.478 800.557.968 1.002.916.603Reserve de prime 369.293.534 562.599.042 657.568.015Reserve matematice 1.427.659 2.085.342 4.294.178Reserve de daune 148.968.440 178.856.484 263.972.859Reserve pentru participare la beneficii 163 4.843.758 3.818.559Reserve catastrofa 29.201.653 52.173.342 73.262.992Reserve egalizare 0 0 0DATORII 119.584.989 165.856.027 180.831.165VENITURI IN AVANS 12.027.291 22.735.960 18.658.155Total pasiv 818.903.098 1.129.974.137 1.358.672.703Sursa: Raport anual 2011 – ASTRA AsigurariAnaliza SWOT

15 Raport anual 2011 – ASTRA Asigurari

30

2.2 Asigurari Astra

PUNCTE TARItehnologie modernă ce asigură obţinerea unor rezultate ce se ridică la standarde înalteîncredere în relaţia cu cliențiiprestază servicii de calitate;raportul optim între serviciile de calitate oferite și tarifele stabilite;lider pe piața asigurărilor în România;

PUNCTE SLABErata daunei foarte ridicată; desfășurarea activității are loc în spații închiriate; tarifele ridicate ale primelor de asigurare comparativ cu celelalte societăți; criza actuală influențează clienții să nu își încheie asigurări facultative.

31

AMENINTARIconcurenţa puternică;efectele negative ale crizei economice;pierderea clienților din cauza practicării unor tarife mai ridicate

OPORTUNITATIcreșterea profitului anual din vânzări și creșterea numărului de asigurați;lărgirea pieței de desfacere

Pe segmentul asigurarilor, Astra Asigurari vine in intampinarea clientiloroferind produse si servicii specifice, adaptate cerintelor individuale:

- protectie si investitie ( Asigurari de viata cu componenta investitionala);- protectie si economisire ( Asigurari de viata cu componenta de economisire );- protectie si planificare ( asigurari de viata cu componenta de renta pentru studii si/sau

casatorie ).Tipuri de asigurari oferite de Astra Asigurari:

Persoane fizice:- Asigurari de Viata- Asigurari de Sanatate- Asigurari RCA- Asigurari CASCO- Asigurari Locuinta- Asigurare Accidente- Raspundere civila- Asigurari Agricole

Persoane juridice:- Asigurare colectiva de accidente de persoane- Asigurare de raspundere civila fata de terti- Asigurari maritime, de transport si aviatie- PRIMMA Afacere- Asigurari de risc financiar- Asigurari complexe.

2.2.1 Asigurarile AgricoleAstra Asigurari 16ofera clientilor o gama larga de asigurari agricole si anume:- asigurarea culturilor agricole – prin care se pot asigura toate culturile agricole, cereale,

plante tehnice, plante medicinale si aromatice, leguminoase alimentare, plante de nutret, cartof si legume, culturi semincere, rodul viilor, pomilor si hameiului, arbusti fructiferi, capsuni, culturile din sere, solaria, rasadnite si tuneluri, pepinierele pomicole si viticole, plantatiile de portaltoi. Riscurile acoperite, in functie de solicitarea clientului sunt ingheturile tarzii de primavara, grindina, ploile torentiale, furtuna/vijelia, incendiul, alunecarile si prabusirile/surparile de terenuri cultivate, ingheturile timpurii de toamna, denumite generic riscuri Standard, sau numai: grindina, ploile torentiale, furtuna/vijelia, denumite generic riscuri Standard redus. Contractul de asigurare poate fi incheiat astfel: pana la data de 1 martie, pentru rodul plantatiilor (vii si pomi) asigurate la grupa de riscuri "Standard"; pana la legarea definitiva a rodului, pentru plantatiile de vii si pomi asigurate numai la riscul de "grindina" - in tot cursul anului agricol, dar cel putin cu o luna inaintea inceperii recoltarii culturii respective. Suma asigurata se stabileste de catre Asigurat impreuna cu Asiguratorul si reprezinta totalitatea cheltuielilor tehnologice, exclusiv cheltuielile cu recoltarea.

- asigurarea animalelor – se pot asigura urmatoarele specii si categorii de animale: bovine si bubaline cu varsta cuprinsa intre 6 luni si 8 ani; ovine, caprine cu varsta cuprinsa intre 1 an si 5 ani, precum si miei la ingrasat; porcine pentru reproductie, cu varsta cuprinsa intre 6 luni si 3 ani; porcine la ingrasat, cu greutatea cuprinsa intre 30 kg si 140 kg; scroafe cu purcei pana la intarcare; cabaline de tractiune cu varsta cuprinsa intre 1 an si 10 ani; cai de rasa din herghelii, cu varsta cuprinsa intre 1 an si 8 ani, precum si cai de curse cu varsta cuprinsa intre 1,5 ani si 4 ani; caini de rasa cu varsta cuprinsa intre 6 luni si 7 ani, ca animale de companie; stupi cu albine; pasari de toate

16 S.C. ASTRA Asigurari S.A – Asigurari Agricole

32

categoriile: gaini outoare, gaini pentru reproductie, tineret pentru reproductie, pui de carne etc., struti, fazani, rate, gaste, bibilici, prepelite, curci; melci in crescatorie; pesti in crescatorie. Riscurile acoperite, in functie de solicitarea clientului sunt: bolile chirurgicale, obstreticale, interne; accidentele provocate de: meteorizarea acuta (umflare), atacul animalelor salbatice, muscatura serpilor, intepatura insectelor veninoase, leziuni interne provocate de inghitirea unor obiecte, cu exceptia leziunilor de reticulita sau pericardita traumatica, urmarile castrarii sau altor operatii si tratamente efectuate de veterinari autorizati, distocie/fatare grea, otravirea/intoxicarea, inundatii din ploi torentiale, revarsari ale apelor curgatoare cu albii regularizate, incendiul, furtuna, cutremurul de pamant, avalansele de zapada. Contractul de asigurare poate fi incheiat oricand in timpul anului pentru o perioada de un an sau pentru o perioada tehnologica specifica speciei sau categoriei de animale. Suma asigurata este reprezentata de valoarea animalelor asigurate (valoarea contabila, de factura sau de pe piata locala).

- asigurarea gospodariei agricole - se pot asigura constructiile, inclusiv mobilierul; proviziile, produsele agricole, marfurile in stoc; masini, unelte, utilaje, echipamente si instalatii agricole; animale; fan, paie, furaje depozitate. Riscurile acoperite sunt: incendiul ca risc principal; cutremurul, inundatiile si aluviunile, fenomenele atmosferice, autocombustia furajelor si electrocutarea animalelor ca riscuri suplimentare, cu o majorare de prima in functie de riscurile acoperite. Contractul de asigurare poate fi incheiat oricand in timpul anului pentru o perioada de un an. Suma asigurata este reprezentata de valorile declarate de asigurat pentru fiecare categorie dintre obiectivele asigurate, evidentiate in contabilitatea gospodariei agricole si in declaratia de asigurare.

Descrierea procesului de instrumentare daune – Asigurarea animalelorAvizarea Asiguratorului despre producerea daunelorAstra Asigurari despagubeste crescatorii de animale, persoane fizice sau juridice, cu care a

incheiat un contract de asigurare, pentru daunele inregistrate de efectivul de animale asigurat, produse de riscurile asigurate prin Polita.

Avizarea daunei trebuie sa fie completat de catre Asigurat cu toate datele informative privind: specia, rasa si categoria de varsta a animalelor, cauza pieirii animalelor, data producerii fenomenului luna, ziua si ora precum si situatia platii primei de asigurare sau a ratelor de prima de asigurare.

Directorul Sucursalei Astra impreuna cu inspectorul de dauna din sucursala da curs instiintarii Asiguratului privind daunele produse animalelor asigurate, prin deplasare la fata locului, pentru verificarea avizarii daunei.

Expertizarea daunelorDupa primirea avizului de dauna semnat de asigurat inspectorul de daune din Sucursala se

deplaseaza in teren si verifica veridicitatea informatiilor din aviz.La constatarea si expertizarea daunei impreuna cu inspectorul de dauna insotit de o persoana

de specialitate ( medic veterinary, zootehnist ) participa si Directorul Sucursalei Astra, precum si Asiguratul sau, dupa caz, imputernicitul acestuia, iar atunci cand este cazul participa si expertul sau comisia de expertiza numita de Seful Departamentului de Asigurari si Daune Agricole.

Expertiza constituie actiunea cea mai importanta pentru cuantificarea corecta si reala a despagubirii, de aceea trebuie sa fie tratata cu simt de raspundere si corectitudine, pentru a stabili si mentine raporturi de incredere intre Asigurat si Asigurator.

Pentru intocmirea dosarului de dauna inspectorul de daune va tine seama de: - valoarea carni recuperate sau recuperabile a animalelor cu carne comestibila, inclusive a

celei care a devenit necomestibila din culpa Asiguratului;- valoarea carnii efectiv vanduta, provenita de la cabalinele sacrificate care se considera

recuperate- valoarea pielii recuperate sau recuperabila

33

- valoarea organelor, tacamului si pielii animalelor de carne sacrificate, daca unitatea de industrializare a carnii a scazut valoarea acestora.

Dupa depunerea de catre Asigurat, a tuturor documentelor necesare ( instiintare, procesul verbal de primire eliberat de abator, process verbal de constatare eliberat de pompieri etc.) acesta va intocmi Dosarul de dauna, care va parcurge toate etapele de avizare, certificare, aprobare si plata indemnizatiei de despagubire.

Daca Asiguratul nu este de accord cu constatarea daunelor si evaluarea pierderilor produse de riscurile asigurate, participand personal sau prin imputernicit la expertizarea daunelor, trebuie sa mentioneze obiectiunile pe Procesul Verbal de constatare respective, solicitand o expertiza neutral.

Expertiza neutra va fi efectuata de experti de specialitate autorizati, in prezenta reprezentantilor celor doua parti contractante, constituind singura proba opozabila in instanta si in baza careia Asiguratorul va plati Asiguratului indemnizatia de despagubire. Cheltuielile ocazionate de expertiza neutral se suporta, dupa caz, de parte careia I se infirma rezultatul primei sau pretentiile nejustificate.

Documentele folosite la expertizarea daunelor si intocmirea dosarului de daunaPentru constatarea17 si expertizarea/cuantificarea daunelor la animale se vor folosi

urmatoarele documente care trebuiesc anexate dosarului de dauna:- certificatul de sanatate eliberat de medical veterinary de la circumscriptia sanitary –

veterinara teritoriala- dovada ca Asiguratul este proprietarul animalelor asigurate- resgistrul fermei pentru identificarea animalelor si starea de sanatate a acestora- procesul verbal de constatare a pieirii animalelor – eliberat de circumpscriptia sanitary –

veterinara- procesul verbal de primire eliberat de Abator- procesul verbal eliberat de pompieri in caz de incendiu- polita de asigurare- inventarierea animalelor- avizare dauna- procesul verbal de constatare a pieirii animalelor- table evaluare daune pasari- dosar dauna formular.

Aplicatie Un Asigurat are in proprietate o bovina de rasa, care a fost asigurata la o valoare de 5.000

lei, valoarea animalului in momentul producerii daunei fiind de 6.000 lei. In calculul despagubirii se va aplica “ regula proportiei la valoarea asigurata”, adica raportul dintre suma asigurata si valoarea animalului in momentul producerii daunei.

a. cazul in care animalul respective piere in urma unui risc asigurat, fara a se inregistra recuperari, iar contractul a fost prevazut fara fransiza, indemnizatia de despagubire este egala cu suma asigurata, astfel:

Suma asigurata = 5.000 leiFransiza = 0%Recuperari = 0 leiValoarea totala a animalului = 6.000 leiDespagubirea = 5.000 x ( 5.000: 6.000) = 4.166,67 lei.


34

b. in cazul in care animalul respective piere in urma unui risc asigurat, se inregistreaza recuperari, iar in contract este prevazuta o fransiza de 10%, din indemnizatia de despagubire se scade valoarea recuperarilor si fransiza, astfel:

Suma asigurata = 5.000 leiFransiza = 10%, respective 500 lei;Recuperari = 1.500 leiValoarea totala a animalului = 6.000 leiDespagubirea = [5.000 x ( 5.000 : 6.000)] – ( 1.500 + 500) = 2.166,67 lei

Daca Asiguratul de mai sus a asigurat o bovina de rasa, iar in momentul producerii daunei in gospodaria sa se aflau doua bovine din aceeasi rasa si grupa de varsta, se face mai intai reducerea sumei asigurate, recurgand la “ principiul proportionalitatii la numar”, dupa care se aplica “ proportia la valoare” astfel:

a. cazul in care animalul respective piere in urma unui risc asigurat, fara a se inregistra recuperari, iar contractul a fost prvazut fara fransiza, indemnizatia de despagubire este egala cu suma asigurata redusa, astfel :

Suma asigurata = 5.000 leiSuma asigurata redusa = 5.000 : 2 = 2.500 ( valoarea reala a animalului asigurat)Fransiza = 0%Recuperari = 0 leiDespagubirea = ( 5.000 : 2 ) = 2.500 lei.

b. in cazul in care animalul respective piere in urma unui risc asigurat, se inregistreaza recuperari, iar in contract este prevazuta o fransiza de 10%, din indemnizatia de despagubire se scade valoarea recuperarilor si fransiza, astfel:

Suma asigurata = 5.000 leiSuma asigurata redusa = 5.000 : 2 = 2.500 ( valoarea reala a animalului asigurat)Fransiza = 10%espectiv 500 lei Recuperari = 1.500 leiDespagubirea =( 5.000 : 2 ) – ( 1.500 + 500) = 500 lei

Table nr. 2.9Matricea documentelor

Denumire document

Elaborare /Completare

Avizare Aprobare Perioada de arhivare

Se transforma in IC

Avizare dauna CL Insp. Daune N/A 10 ani DAProces verbal de

constatare a pieirii animalului

Insp. Daune CL N/A 10 ani DA

Table evaluare daune pasari

N/A N/A N/A 10 ani NU

Dosar de Dauna Insp. daune Dep.Asig. si Daune Agr.,

Cons. Juridic, CFP, DS

Director General

10 ani DA

Sursa: S.C ASTRA Asigurari S.A.Descrierea procesului de instrumentare daune – Asigurarea culturilor agricole

Avizarea Asiguratorului despre producerea daunelor

35

Astra Asigurari despagubeste producatorii agricoli, persoane fizice si persoane juridice cu care au incheiat un contract de asigurare, pentru daunele produse culturilor agricole de camp, rodul viilor, pomilor fructiferi si hameiului, produse de riscurile Standard: ingheturi tarzii de primavera, grindina, ploi torentiale, furtuna/vant puternic, incendiu provocat de descrcari electrice naturale/tarsnete, alunecari si prabusiri de terenuri cultivate, ingheturi timpurii de toamna sau Standard redus: grindina, ploi torentiale, furtuna/vant puternic.

Avizarea daunelor, pentru culturile agricole daunate de riscuri asigurate, se face de catre Asigurat in cel mult 3 zile de la producerea evenimentului asigurat.

Formularul18 Avizarea Daunei trebuie sa fie completat de asigurat cu toate datele informative privind: cultura, suprafata afectata, comuna, sola/parcela cadastrala afectat, fenomenul/factorul natural de risc asigurat si efectele asupra culturilor asigurate, data producerii fenomenului luna, ziua si ora, gradul de distrugere (%) apreciat de catre Asigurat, precum si situatia platii primei de asigurare sau a ratelor de prima de asigurare.

Daunele considerate de insusi Asiguratul, ca fiind nesemnificative, motiv pentru care acesta nu solicita despagubiri, pot fi luate in calcul la o eventuala dauna ulterioara, fiind inglobate in daunele totale, daca la momentul respective, aceste daune, considerate neinsemnate, au fost avizate cu precizarea “ nu se cere evaluare”.

La data verificarii avizului de dauna, inspectorul de dauna va incheia impreuna cu Asiguratul Fisa de verificare a avizului de dauna – completata conform cerintelor cuprinse in formular, in functie de situatia reala din teren, care se semneaza de parti.

Expertizarea daunelorDupa primirea avizului de dauna semnat de Asigurat si verificarea acestuia de catre

inspectorul de daune din Sucursala, in functie de rezultatul verificarii inscris in Fisa de verificare a avizului de dauna, Seful Departamentului Asigurari si Daune Agricole numeste comisia pentru evaluarea daunelor, care se va deplasa la Asigurat.

Expertiza constituie actiunea cea mai importanta pentru cuantificarea corecta si reala a despagubirii, de aceea trebuie sa fie tratata cu simt de raspundere si corectitudine, pentru a stabili si mentine raportui de incredere intre Asigurat si Astra Asigurari.

Rolul inspectorului/expertului de dauna este de a determina parametrii tehnici, care stau la baza calcului indemnizatiei de despagubire, ca atare, documentele intocmite la data expertizarii daunei: Fisa tehnica si Procesul Verbal de expertizare al daunei la culture, precum si verificarea Situatiei cheltuielilor tehnologice effectuate de Asigurat pana la data producerii riscului asigurat, respective, pana la data expertizarii daunei, in cazul in care cultura a fost “lasata sub observatie”, trebuie sa fie intocmite corect.

Expertiza se va desfasura, respectand urmatoarele etape:- Organizarea expertizei care vizeaza:

localizarea geografica a suprafetelor afectate de riscul asigurat. Se vor localiza pe planul de situatie cadastral cu amplasarea culturilor, dupa caz, zonele afectate si se va stabili numarul de mostre necesare pentru o evaluare cat mai reala; culturile, care fac obiectul expertizei. Dupa caz expertul se va documenta asupra aspectelor tehnologice ale culturilor in cauza: fertilizare, combaterea bolilor, daunatorilor si buruienilor; fizionomia daunelor. Inainte de a incepe expertizarea daunelor, se face o vizionare a tuturo parcelelor afectate de factorul de risc si se stabilesc punctele de reper privind intensitatea manifestarii fenomenului natural.

- Verificarile preliminare privind: data la care s-a produs evenimentul;


36

exactitatea descrierilor si declaratiilor, care rezulta din documentele contractuale ( Polita si anexele la aceasta), acordand o atentie deosebita marimii si limitelor parcelelor asigurate, precum si cantitatii de produse inscrise in polita, folosindu-se de Planul de situatie cadastral cu amplasarea culturilor asigurate pe sole/parcele; regularitatea amplasarii mostrelor, lasate de/si la cererea Asiguratului inainte de inceperea recoltarii culturii afectate de riscuri asigurate, daca inspectorul de daune a acceptat aceasta cerere la data comunicarii avizului de dauna; constatarea stadiului de maturizare a produsului asigurat ( pierderile produse de intarzierea recoltatului nu se despagubesc).

- Estimarea si cuantificarea daunelor astfel: inspectorul de daune va insista ca Asiguratul ( imputernicitul acestuia) sa participe active la toate operatiile componente ale expertizei ( numarari, masuratori, cantariri). In acest fel, Asiguratul se familiarizeaza cu metodologia de lucru si este convins de corectitudinea expertizei; expertul va admite sa participle la expertiza numai Asiguratul sau imputernicitul acestuia. In acest caz imputernicitul trebuie sa faca dovada unei Imputerniciri din partea Asiguratului. Inspectorul dedauna verifica numarul si data eliberarii acesteia, semnatura in original a Asiguratului si stampila in cazul persoanelor juridice. Daca Asiguratul va fi reprezentat de un expert si acesta actioneaza in contradictoriu fata de expertul/inspectorul de daune al Astra Asigurari, se va mentiona acest lucru in procesul verbal de expertizare a daunelor. In orice caz, numai Asiguratul sau expertul Asiguratului au dreptul de a participa la expertiza. expertiza va incepe cu parcela in care Asiguratul estimeaza ca pierderile sunt cele mai mari; in acest fel se va fixa un reper al intensitatii manifestarii riscului si se va desfasura expertiza sub cele mai favorabile auspicii; expertul se va limita la evaluarea productiilor si determinarea procentelor de pierdere datorate riscului asigurat pe sole/parcele; expertul va tine cont de caracterul local al manifestarii riscurilor asigurate, parcurgand toate parcelele reclamate in avizarea daunei si stabilind pentru fiecare in parte procentul de pierdere; nu-I este permisa expertului evaluarea sau stabilirea unui procent mediu de pierdere pe intreaga suprafata afectata si nici efectuarea de compensari intre parcelele cu grade diferite de daunare. De altfel, stabilirea procentului de pierdere pe fiecare parcela este necesara, atat pentru aplicarea corecta a fransizei, cat si pentru aplicarea corecta a sitemului malus/bonus; pe masura desfasurarii lucrarilor de expertizare, expertul se va asigura de acordul Asiguratorului privind metoda de expertizare si rezultatele expertizei; in caz de dezacord se va apela la un expert neutru.

Expertiza neutral va fi efectuata de experti de specialitate autorizati, in prezenta reprezentatntilor celor doua parti contractante, constituind singura proba opozabila in instanta si, in baza careia, Asiguratorul va plati Asiguratului indemnizatie de despagubire.

Comisia de constatare si expertizare a daunelor are obligatia ca, dupa parcurgerea etapelor de informari, identificari, masuratori si determinari in camp, completand toate rubricile, din urmatoarele documente: Fisele tehnice de determinare a daunelor, pentru fiecare specie de cultura afectata, pe sole/parcele sa elaboreze Procesul Verbal de expertizare a daunei la culture. De asemenea se va anexa pentru fiecare cultura afectata Situatia cheltuielilor tehnologice efectuate pana la data constatarii daunelor prin verificare documentelor justificative prezentate de Asigurat comparative cu cheltuielile tehnologice asigurate, conform devizului tehnologic anexat la Polita de asigurare.

Documentele folosite la expertizarea daunelor si intocmirea dosarului de daunaPentru constatarea si expertizarea/ cuantificare daunelor la culturile de camp vor folosi

urmatoarele documente:

37

a. comune pentru culture de camp, rodul viilor, pomilor fructiferi si hameiului: date medii anuale privind ingheturile tarzii de primavera si timpurii de toamna fisa de verificare a avizului de dauna procesul verbal de expertizare a daunei la culture situatia cheltuielilor tehnologice effectuate pana la data constatarii daunei

b. specifice pentru culture de camp19

stabilirea numarului minim de probe, marimea acestora si metoda de lucru pentru determinarea pagubelor produse de factorii naturali de risc fisa tehnica calculul daunelor cauzate de grindina la porumb daunele induse de deficitul foliar la floarea soarelui afectata de grindina.

Table nr. 2.10Matricea documentelor

Denumirea documentelor Elaborare/Completare

Avizare Aprobare Perioada de

arhivare

Se transforma in IC

Avizare dauna CL Insp.daune N/A 10 ani DAGreutate medie a fructelor Insp.daune N/A N/A 10 ani NU

Fisa de verificare a avizarii daunei Insp.daune CL N/A 10 ani DAEfectul traumelor cauzate de grindina Insp.daune N/A N/A 10 ani NU

Stabilirea nr. minim de probe, marimea lor si metoda de lucru pt. determinarea

pagubelor produse de factorii de risc naturali

Insp.daune N/A N/A 10 ani NU

Process verbal de expertizare a daunei la culturi

Insp.daune CL N/A 10 ani DA

Situatia cheltuielilor tehnologice effectuate la data constatarii daunelor


Date ampelografice pentru determinarea si stabilirea daunelor provocate de factorii de

risc asigurati, la rodul viilor


Fisa tehnica si de calcul a pierderilor la rodul viilor


Fisa tehnica de calcul a pierderilor la culturile de camp


Calculul daunelor, ca grad de distrugere al aparatului foliar, cauzate de grindina la

plantele de proumb


Daunele induse de deficitul foliar la floarea soarelui afectata de grindina


Fisa tehnica de calculare a pierderilor la rodul pomilor


Dosar de dauna Insp.daune CL, Dep. Asig. Si Daune Agr., Cons. Juridic, CFP, DS

Director General

10 ani DA

Sursa: S.C. ASTRA Asigurari S.A

CONCLUZII


38

Agricultura continuă să se confrunte cu riscuri climatice care, în ultima perioadă de timp, au dobândit o frecvenţă şi intensitate de manifestare, necunoscute anterior.

În România, se cunosc, fiind larg mediatizate, dezastrele provocate agriculturii de grindină, ploi torenţiale, cu efectele lor indirecte, respectiv revărsări de râuri – inundaţii, alunecări de terenuri ( primavară – toamnă ), de seceta excesivă din ultimii ani, de temperaturile deosebit de scăzute, sub limita de rezistenţă biologică a culturilor şi plantaţiilor ( iarna ).

În condiţiile unei economii libere, nedirijate, orice investiţie personală este sub semnul riscului şi al incertitudinii, cu atât mai mult în agricultură, unde datorită problemelor specifice ale procesului de producţie - durata lungă a ciclului de producţie, rotaţia lentă a capitalului, rata profitului mult mai redusă comparativ cu alte ramuri economice - se impune o adevarată protecţie a investiţiilor.

Pericolele la care omul este supus sunt generatoare de pagube, şi de aceea, el trebuie să le cunoască pentru a se proteja de efectele lor, pentru a putea acţiona împotriva lor.

Forţele naturii declanşează calamităţi cu efecte distructive puternice printre care se numără: seceta, îngheţul, ploile torenţiale, uraganele, inundaţiile, cutremurele de pământ, trăsnetul, incendiile, prăbuşirile şi alunecările de teren, avalanşele de zăpadă. O multitudine de cauze naturale provoacă decese, boli şi îmbătrânire la oameni, afectează evoluţia plantelor ori pun în pericol viaţa animalelor.

Asigurările agricole, reprezintă o necesitate pentru agricultura României, în caz de calamităţi naturale în agricultură acestea sunt menite să asigure o protecţie sporită producătorilor agricoli, să-i sprijine material pentru a-i încuraja să-şi protejeze patrimoniul prin asigurare. Practic, la ora actuală nu mai există fenomen natural nociv pentru culturile agricole, care să nu fie acoperit prin asigurare.

Pentru stimularea dezvoltării pieţei de asigurări agricole este nevoie de implementarea unor programe de educare a populaţiei în scopul conştientizării nevoii de încheiere a asigurărilor agricole, realizată prin colaborarea dintre stat şi asigurătorii care activează pe această piaţă.

Una dintre măsurile care ar putea stimula dezvoltarea asigurărilor agricole este subvenţionarea primei de asigurare (în cuantum de cel puţin 50%) și aplicarea întocmai a prevederilor Legii nr. 381/2002.

Agricultorii trebuie să fie conştienţi de riscurile la care sunt expuşi prin activitatea pe care o desfăşoară şi trebuie să dezvolte un program de management al riscurilor activ. Pe de altă parte, asigurătorii trebuie să îşi revizuiască gama de produse şi să le adapteze la nevoile şi posibilităţile agricultorilor.

Agricultorii consideră că asigurările reprezintă o soluţie pentru susţinerea dezvoltării sectorului pe care il reprezintă. Mai mult de jumătate dintre ei au incredere că agricultura romanească va ajunge la nivelul mediei europene in mai puţin de 10 ani, in acelaşi interval de timp estimandu-se că suprafaţa agricolă asigurată a ţării va depăşi 50%, momentan situată la 17%.

Soluţiile pentru dezvoltarea acestui sector economic sunt adoptarea unui front comun intre asigurători, parteneriate public-privat, implicarea activă a reasigurătorilor, precum şi dezvoltarea unor poliţe de asigurare complexe şi complete care, pe langă riscuri agricole, să acopere şi interesele producătorului agricol, ale fermierilor şi să le ofere protecţie.

Lucrarea de față a constituit un studiu de caz privind asigurarea culturilor agricole în cadrul SC ASTRA Asigurari SA. Este una din societățile sigure de pe piața asigurărilor la ora actuală oferind clienților săi siguranța de care au nevoie în momentul producerii evenimentului asigurat.

În urma identificării punctelor tari, a punctelor slabe, a oportunităţilor, a ameninţărilor şi în urma analizelor la care a fost supusă, se poate concluziona că societatea S.C. ASTRA Asigurari S.A. este :

este o societate profitabilă; este o societate cu renume; are o structură organizatorică optimă;

39

posedă o bază tehnico-materială modernă în proporţie de aproximativ 90%; oferă clienților servicii de foarte bună calitate; are un preţ de cost al produselor competitiv; are o piaţă de desfacere stabilă şi este posibilă lărgirea ei; încasările cresc de la an la an;

Pentru menţinerea şi accentuarea dezvoltării societăţii S.C. OMNIASIG VIG S.A se poate acţiona prin:

continuarea modernizării bazei tehnico-materiale; modernizare continuă a centrelor de desfășurare a activității; dezvoltarea continuă a departamentului de vânzări și marketing; ierarhizarea obiectivelor de dezvoltare; elaborarea măsurilor de dezvoltare şi stabilirea indicatorilor de realizat altele.

Analiza SWOT este o metodă eficientă, utilizată în cazul planificării strategice pentru identificarea potenţialelor, a priorităţilor şi pentru crearea unei viziuni comune de realizare a strategiei de dezvoltare. De fapt analiza SWOT trebuie să dea răspunsul la întrebarea „Unde suntem?”, aceasta implicând analiza mediului intern al întreprinderii şi a mediului extern general şi specific.

Analiza SWOT dă ocazia să se identifice măsurile oportune pentru înlăturarea / diminuarea punctelor slabe ( ierarhizarea lor ca priorităţi ) şi elimină în mare măsură surprinderea în cazul ameninţărilor.

Având în vedere faptul că plăţile privind despăgubirile deţin ponderea cea mai mare în totalul cheltuielilor legate de asigurări este necesară o analiză minuţioasă a evoluţiei despăgubirilor, pe categorii de asiguraţi şi în profil teritorial, deorece astfel se pot scoate la iveală eventualele rezerve de reducere a cheltuielilor de acest gen.

În direcția creșterii eficienței activității de asigurare, poate acționa de asemenea și uilizarea mijlocelor de calcul moderne, pentru efectuarea diferitelor operații. Experiența deja acumulată, în unele țări, ca de altfel și la noi, arată că aceste mijloace de calcul pot fi folosite la stabilirea primelor de asigurare, la contabilizarea acestora, la redactarea polițelor de asigurare.

BIBLIOGRAFIE

40

1. Bistriceanu G., Asigurari si Reasigurari in Romania, Editura Universitara, Bucuresti, 20062. Ciobotaru N., Managementul riscului, Revista PRIMM, nr. 7, 20113. Ciumaş, C., Economia asigurărilor, Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 20034. Ciumas C., Asigurari Generale, Editura Casa Cartii de Stiinta, Cluj – Napoca, 20095. Iosif G., Risc si incertitudine in agricultura, Tribuna Economica, nr 31 – 32, 20056. Klassek M., Asigurarile Agricole – o categorie speciala de asigurari, Revista PRIMM, nr. 5, 20107. Negoita I., Aplicatii practice in Asigurari si Reasigurari, Editura Etape, Sibiu, 20018. Negru T., Asigurari – Ghid practic, Editura C.H. Beck, Bucuresti, 2006 9. Vacarel I., Bercea F., Asigurari si Reasigurari, Editura Expert, Bucuresti, 2007

41

ASIGURAREA CULTURILOR AGRICOLE

Documents

Transcript of ASIGURAREA CULTURILOR AGRICOLE