UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRONOMICE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ

BUCUREŞTI

Facultatea de Agricultură

Patogenii Culturilor de Nuc

Masterand Alina Ficker Trif

București 2014

Proiect Curs“Patogenii agroecosistemelor”

2

Cuprins

Uscarea ramurilor, Nectria cinnabarina ............................................................................................... 3

Patogen ......................................................................................................................................................................3

Simptome ..................................................................................................................................................................3

Epidemiologie ..........................................................................................................................................................3

Protecție ....................................................................................................................................................................3

Boala cernelii, Phytophthora cinnamomi .............................................................................................. 4

Patogen ....................................................................................................................................................................4

Simptome ..................................................................................................................................................................4

Protecție ....................................................................................................................................................................4

Putregaiul Rădăcinilor (Ciuperca rădăcinilor de stejar), Armillaria mellea ................................ 5

Patogen ....................................................................................................................................................................5

Simptome ..................................................................................................................................................................5

Epidemiologie ..........................................................................................................................................................6

Protecție ....................................................................................................................................................................6

Cancerul Rădăcinilor, Agrobacterium tumefaciens ............................................................................ 6

Patogen ......................................................................................................................................................................6

Simptome ..................................................................................................................................................................6

Epidemiologie ..........................................................................................................................................................6

Protecție ....................................................................................................................................................................7

Boala liniei negre, CLRV (Cherry leaf roll virus) ................................................................................ 7

Patogen ......................................................................................................................................................................7

Simptome ..................................................................................................................................................................7

Epidemiologie ..........................................................................................................................................................8

Protecție ....................................................................................................................................................................8

Brenneria (= Erwinia) rubrifaciens ........................................................................................................ 9

Patogen ......................................................................................................................................................................9

Simptome ..................................................................................................................................................................9

Protecție ................................................................................................................................................................. 10

Brenneria (= Erwinia) nigrifluens ....................................................................................................... 10

Patogen ................................................................................................................................................................... 10

Simptome ............................................................................................................................................................... 10

Protecție ................................................................................................................................................................. 10

Dothiorella gregaria ................................................................................................................................. 11

Patogen ................................................................................................................................................................... 11

Bibliografie .............................................................................................................................................. 12

3

Uscarea ramurilor, Nectria cinnabarina

Clasificare științifică

Regn: Ciuperci

Clasa: Sordariomycetes

Familia: Nectriaceae

Genul: Nectria

Specii: N. cinnabarina

Distribuție: Europa, America de Nord.

Substrat: Lemn de copaci recent uciși sau slăbiți.

Note Patogen: Atât ca saprofite cât și ca agent patogen, cu o

gamă largă de gazde.

Gazdă: Diverse familii de plante.1

Patogen

Nucii în declin sunt adesea parazitați de ciuperca Nectria cinnabarina. Boala apare pe ramurile pomilor

şi arbuştilor fructiferi precum şi la speciile forestiere debilitate, datorită acţiunii temperaturilor scăzute sau

dacă acestea sunt atacate de insecte, rapăn, monilioză etc.2

Simptome

Apare frecvent la toate speciile pomicole și la diverși arbori decorativi

și forestieri, pe ramurile debilitate de îngheț, secetă sau alți factori. Pe

ramurile în curs de uscare, apar numeroase pustule roșii, bombate,

hemisferice. Ramurile atacate se usucă. Se recomandă tăierea ramurilor

uscate și arderea lor, dezinfectarea rănilor, fertilizarea și udare în limite

optime. 3

Un studiu efectuat în anul 2011 la Universitatea din Maryland a arătat

că această specie este de fapt un complex format din cel puțin 4 specii

distincte.4

Pierderile sunt mai mari în cazul copacilor mai tineri pentru că ciuperca înconjoară trunchiul sau ramurile

principale, pe când în cazul copacilor mai bătrâni doar ramurile mai mici sunt de regulă distruse direct.

Cancerul reduce vigoarea sau productivitatea copacilor, care devin susceptibili de a avea crengi ușor rupte

de vânt.

Epidemiologie

Transmiterea agentului patogen în cursul vegetației este realizată de conidii iar permanentizarea de la un an

la altul se face prin miceliul de rezistență care va genera peritecii cu asce și ascospori, ce vor putea produce

infecții pe ramurile debilitate de ger și atacul paraziților.

Conidiile sunt produse timpuriu, în sezon, dar și pe perioada verii și în prima parte a toamnei. Acestea sunt

transmise de vânt și de ploaie și posibil de insecte.

Protecție

Pomii, arbuștii fructiferi și arborii din parcuri se vor curăța de ramuri uscate și debilitate; dezinfectarea

rănilor se va face cu sulfat de cupru 2 % sau sulfat de fier 3-5 %, după care se vor unge cu un mastic.

Se va aplica cu regularitate tratamentul în complex al pomilor pentru combaterea dăunătorilor și al

1nt.arsgrin.gov/fungaldatabases/new_allView.cfm?whichone=all&thisName=Nectria%20cinnabarina&organismtype=Fungus&fromAllCount=yes 2Bolile Plantelor Cultivate Prevenire și Combatere. Viorica Iacob. Editura PIM 2006. Pag. 265 3Bolile Plantelor Horticole. C. Gheorghieș, I. Geamăn. Editura Universitas Co. București 2003. Pag.227 4A morphological and phylogenetic revision of the Nectria cinnabarina species complex, Y. Hirooka, A.Y. Rossman și P. Chaverri, 2011

en.wikipedia.org/wiki/File:Nectria_cinnabarina.jpg

www.mykoweb.com/CAF/photos/large/Nectria_cinnabarina(mg

w-01).jpg

4

paraziților vegetali. Se vor respecta regulile de agrotehnică pomicolă adecvate fiecărei specii în parte,

dându-se atenție administrării îngrăsămintelor în doze moderate și în complex5.

Boala cernelii, Phytophthora cinnamomi

Clasificare științifică

Regn: Chromalveolata

Clasa: Oomycetes

Familia: Pythiaceae

Genul: Phytophthora

Specii: P.cinnamomi

Distribuție: Cosmopolit.

Substrat: radacini, tulpini, duramen.

Note Boală: putregai rădăcină, putregai duramen, ofilire.

Produce boala cernelii la nuc coroborat cu Phytophthora cambivora. Un agent patogen serios al pădurilor

de esență tare și al altor specii de cultură.

Gazdă: 266 de genuri în 90 de familii, de obicei copaci cu lemn de esență tare.6

Patogen Boala este provocată de o ciupercă. Aceasta este prezentă și în plantațiile de nuc din România. Genul

Phytoptora din care face parte specia P. cinnamomi care provoacă boala cernelii mai are încă 70 de specii,

toate periculoase pentru nuc și alte specii pomicole, forestiere, ornamentale, etc.

Simptome

La nuc, boala se manifestă pe trunchi, în coroană și la rădăcini.

La partea aeriană, apar modificări importante privind culoarea frunzelor (pale și

deschise), în special pe ramurile din exteriorul coroanei. Creșterea se diminuează,

iar nucile rămân mici. Pe măsură ce boala avansează, unele ramuri se usucă, iar în

final planta moare.

Cel mai tipic atac al bolii se produce la nivelul trunchiului în zona coletului.

Punctul infectat se extinde, cuprinzând tot trunchiul, după care provoacă moartea

pomului. De cele mai multe ori boala se extinde și la rădăcinile mai groase din

apropierea coletului.

Ciuperca trăiește în sol. Infecția se produce prin rădăcini de la sporii care circulă

prin apă. Pentru dezvoltarea ciupercii este nevoie de temperaturi mai mari de 16-17°C. Are preferințe

pentru solurile bogate în azot organic.

Protecție

Metodele de luptă sunt preventive. Se vor evita de la plantare solurile acide cu exces de umiditate, se iau

măsuri de a nu infecta parcele fără agentul patogen (utilaje, plante contaminate), se folosesc portaltoi de J.

regia care sunt destul de toleranți etc.

În vederea evitării extinderii bolii, dacă boala a apărut la unele plante, se curăță rănile de pe trunchi și se

badijonează cu produse cicatrizante. 7

5 Fitopatologie Specială. E. Ulea. Iași 2012. Pag. 195 6nt.arsgrin.gov/fungaldatabases/new_allView.cfm?whichone=all&thisName=Phytophthora%20cinnamomi&organismtype=Fungus&fromAllCount

=yes

www.dwg.org.au/index.cfm?objectID=60675220-C29E-198E-

8676B9BF8B2BC4FB

old.padil.gov.au/pbt/files/uall/SOD_

Figure_7.jpg

5

Strategiile de management mai eficiente pentru Phytophthora la nuc includ gestionarea atentă a apei din

sol, selecția prudentă a portaltoiului, și bune practici de salubritate generală. Se recomandă evitarea

compactării solului. Nu se recomandă ca apa de irigare să stea mai mult de 24 de ore. Dacă sunt utilizate

stropitori automate, nu se recomandă permiterea pulverizării apei pe copaci.

Eradicarea ciupercii din solul livezii de nuc nu este în general posibilă. Fumigația solului după îndepărtarea

unui arbore bolnav rezultă de obicei într-o reducere benefică deși incompletă a populației de Phytophtora

în sol. Populația se poate reface rapid în condiții propice bolii.8

Putregaiul Rădăcinilor (Ciuperca rădăcinilor de stejar), Armillaria mellea

Clasificare științifică

Regn: Ciuperci

Clasa: Agaricomycetes

Familia: Physalacriaceae

Genul: Armillaria

Specii: A. mellea

Distribuție: Cosmopolit.

Substrat: rădăcini, coronament, trunchi.

Note Boală: Un număr mare de ecotipuri au fost incluse sub

această denumire. Multe dintre aceste entități utilizează nișe

ecologice diferite, inclusiv descompunerea lemnului și a

stratului de frunze, patogeni primari și secundari ai rădăcinilor, formarea de micorize (simbioză între

rădăcini și miceliul ciupercii).9

Patogen Această ciupercă care își are originile în sol și afectează numeroase culturi, zone forestiere, viticole, etc.

Armillaria afectează rădăcinile, coronamentul și trunchiul arborelui de nuc.

Simptome

Arborii care prezintă putregaiul rădăcinilor Armillaria au un coronament subțire cu frunze

galbene și ramuri, muguri devitalizați. Pe rădăcinile infectate se poate observa o

descompunere a lemnului cu micelii în formă de evantai și de culoare alb gălbui între

scoarță și lemn. Rizomorfi de culoare maro închis către negru pot fi observați ocazional la

suprafața rădăcinii.

Armillaria supraviețuiește pe rădăcinile moarte.

În mod curent, o singură parte a arborelui, partea corespunzătoare rădăcinilor sau

coronamentului infectat, prezintă simptomele. Ulterior patogenul poate distruge sistemul

radicular în totalitate sau cuprinde complet trunchiul, omorând arborele. Arborii de nuc pot

arăta un declin înainte cu 2 până la 5 ani de moarte sau se pot prăbuși brusc, în funcție de

portaltoiul infectat și de tulpina patogenului.

Boala se propagă într-o manieră circulară, afectând gradual arborii din fiecare livadă

infectată.10

7Soiuri Și Biotipuri De Nuc (Juglans regia L.) din Câmpia Romană. I.C. Ungureanu. Editura Bren, Bucuresti 2003. Pag. 268-269 8 IPM Pest Management Guidelines: Walnut. Publication 3471, University Of California, 2013. Pag. 52 9nt.ars-grin.gov/fungaldatabases/new_allView.cfm?whichone=all&thisName=Armillaria%20mellea&organismtype=Fungus&fromAllCount=yes 10Walnut Production Manual. David E. Ramos. Oakland, California: University of California, Division of Agriculture and Natural Resources,

1998. Pag. 221

ohiomushroom.org/oms/images/MushroomObserver/Armillaria_mel

lea_0003_small.jpg

chestofbooks.com/gardenin

g-horticulture/fruit/Manual-

of-Fruit-

Diseases/images/Fig-26-

Armillaria-Root-Rot-note-

the-girdling-of-the-root.jpg

6

Epidemiologie

Managementul pentru această ciupercă se bazează în special pe prevenirea infectării arborilor de nuc. Este

posibilă reducerea posibilităților de infecție prin pregătirea cu atenție a locațiilor de plantare a noilor livezi

și prin practicarea unei bune sanitații și detectare timpurie. Nu se recomandă discuirea în livezile infectate

pentru a evita răspândirea inoculului. Condițiile de sol excesiv de umed favorizează dezvoltarea acestei

boli.

Armillaria poate fi introdusă într-o livadă prin bucăți de rădăcini infectate care pot fi transportate pe

echipament sau prin apă.

Protecție

Se verifică arborii de simptome ale acestei ciuperci vara când copacii morți sau care se află într-o stare de

declin ies în evidență. Se caută plăci de miceliu sub scoarță sau ciuperci la baza copacilor după ploaie, în

general din octombrie până în aprilie.

Cancerul Rădăcinilor, Agrobacterium tumefaciens

Clasificare științifică

Regn: Bacterii

Clasa: Alphaproteobacteria

Familia: Rhizobiaceae

Genul: Agrobacterium

Specii: A. tumefaciens

Patogen

Agrobacterium tumefaciens este agentul care cauzează cancerul

bacterian (formarea de tumori). Simptomele sunt cauzate de inserția

unui segment mic de ADN, de la o plasmidă în celula plantei care este

încorporat în genomul plantei, la o locație semi-aleatoare.11

Simptome

Boala are aspectul unei gale anormale, nedefinite, la suprafața sau sub sol pe rădăcini sau trunchi. Galele

vii nu sunt tari, ci moi și spongioase. Centrul galelor mai vechi se

descompune. Arborii tineri se opresc din creștere.

Epidemiologie

Bacteria pătrunde în principal prin răni. Boala este în special dăunătoare pentru arborii care au între 1-8 ani.

Răspândirea bacteriilor se realizează prin diferite căi: apa, praful, instrumentele agricole s.a.

11 http://en.wikipedia.org/wiki/Agrobacterium_tumefaciens

www.plantwise.org/Uploads/CompendiaImages/Normal/agrtum

01.jpg

en.wikipedia.org/wiki/File:Agrobacterium-

tumefaciens.gif

7

Protecție

Incidența bolii poate fi redusă prin plantarea de pomi neinfectați.

Este important ca arborii să fie tratați cu atenție pentru a evita producerea de leziuni atât la plantare cât și

pe parcursul vieții arborelui în livadă.

Căutarea și tratarea cancerul bacterian se realizează în timpul sezonului de creștere, atunci când solul nu

este umed deoarece umezeala favorizează bacteria.

Când arborii de nuc din livezile înființate sunt infectați cu cancerul bacterian, poate fi utilizată o combinație

de tăiere, ardere sau un bactericid pentru a trata tumorile.

Dacă arborii cu vârsta mai mică de 4 ani sunt afectați sever de gale, este mai economică îndepărtarea

acestora și replantarea. Dacă galele se dezvoltă pe arbori cu vârsta mai mare de 7,8 ani, iar arborii par a fi

sănătoși altfel, atunci tratamentul nu este obligatoriu. Pentru arborii între 4 și 7 ani, decizia de a trata galele

sau a îndepărta arborii depinde de severitatea bolii și costul tratamentului în relație cu costul replantării

copacilor.

Pentru a trata cancerul bacterian se recomandă îndepărtarea solului de pe rădăcini pentru a expune complet

gala. Gala poate fi îndepărtată prin ardere sau prin tăiere.

Atunci când se replantează o locație afectată anterior, se îndepărtează cât mai multe dintre rădăcinile

arborilor vechi, se recomandă dezvoltarea unei culturi de iarbă pentru a ajuta la degradarea materialului

gazdă rămas și a reduce nivelurile patogenului și plantarea de noi arbori astfel încât să se minimalizeze

contactul rădăcinilor sănătoase cu cele infectate. Înainte de a planta, se poate căptuși gaura cu sol curat și

apoi umple gaura cu sol curat la plantare.

Boala liniei negre, CLRV (Cherry leaf roll

virus)

Clasificare virus

Grupa: Grupa IV ((+) ssARN)

Ordin: Picornavirales

Familia: Secoviridae

Genul: Nepovirus

Specii: Cherry leaf roll virus

Distribuție geografică:Este răspândit în regiunea Eurasia și America de Nord; Australia, China, Noua

Zeelandă, Turcia și fosta URSS.

Gamă de gazde experimentale:Multe (>9) familii susceptibile. Plantele infectate experimental arată leziuni

în principal clorotice sau necrotice locale, necroză sistemică sau mozaic.

Patogen

Temperatura de inactivare este cuprinsă între 52-55 ˚C, iar longevitatea în suc durează 5-10 zile.

Transmiterea se realizează prin altoire, mecanic, prin suc, prin nematozi și polen.

Simptome

Boala liniei negre cauzează simptome în coronamentul arborelui care sunt similare cu cele cauzate de

patogeni precum Phytophthora și Armillaria, cu deficiențele de nutrienți și incompatibilitățile dintre altoi

și portaltoi.

Primele simptome ale bolii sunt o creștere terminală slabă, frunze galbene și care cad, defoliere prematură,

în special în ramurile superioare. Mai târziu, arborii afectați de boală arată o devitalizare a mugurilor

terminali și declinul acestora, deseori acompaniat de prezența unei abundențe de vlăstari din portaltoi.

Boala liniei negre ucide țesuturile care transportă nutrienți și apă între portaltoi și altoi. Linia neagră se

dezvoltă de regulă exact în punctul de unire al altoiului și va înconjura complet pomul, omorând altoiul în 2

până la 6 ani. Arborii pot fi infectați la orice vârstă, dar această boală este mai comună în cazul celor cu

www.padil.gov.au/pests-and-diseases/Pest/Image/4724

8

vârstă între 15 și 40 de ani. Toate speciile de nuc sunt susceptibile acestui virus, însă virusul se răspândește

mai rapid în cazul unora dintre ele.

Virusul poate fi introdus într-o livadă fie prin lemnul altoiului, fie prin polen de la arborii infectați cu linia

neagră. În interiorul livezii, patogenul este probabil transmis prin polenul infectat deoarece nu se transmite

de la arborii infectați la cei sănătoși până când florile pistilate nu devin receptive pentru polenizare.

Epidemiologie

Odată ce un arbore este infectat, virusul se răspandeste prin intermediul altoiului și ajunge în cele din urmă

la portaltoi.

Protecție

În prezent, arborii infectați cu boala liniei negre nu pot fi vindecați. Nu se cunoaște nici o metodă practică

pentru a detecta linia neagră înainte de apariția bolii.

Practici care ajută la reducerea răspândirii bolii.

1. În zonele cunoscute ca fiind infectate cu linia neagră, se recomandă evitarea plantării de soiuri care

dezvoltă flori pistilate în perioada de polenizare a soiurilor deja prezente.

2. Selectarea materialului pentru altoi din arbori sănătoși, neinfectați.

3. Monitorizarea livezii pentru simptomele liniei negre în ultima parte a verii sau toamna. Pentru a

confirma prezența bolii, se poate examina linia de unire a altoiului pentru simptomele caracteristice prin

realizarea de tăieturi mici și îndepărtarea scoarței. Tăiere la intervale de 10 cm în jurul circumferinței

arborelui, pentru că linia neagră poate să nu fie continuă.

4. Îndepărtarea butașului în cazul arborilor infectați chiar dacă doar câțiva arbori din livadă sunt afectați.

Înlocuirea în totalitate a pomului sau altoiul dacă acesta este sănătos și viguros.

9

Brenneria (= Erwinia) rubrifaciens

Clasificare bacterie

Încrengătura: Proteobacteria

Ordin: Enterobacteriales

Familia: Enterobacteriaceae

Genul: Brenneria

Specii: Brenneria rubrifaciens12

Patogen

Se poate transmite prin recoltare mecanică. Brațele care scutură, și care cauzează răni caracteristice,

transmit frecvent acastă bacterie. Livezile care nu sunt recoltate mecanic arată puține afecțiuni. Bacteria

poate fi diseminată circa 6 m de vânt sau ploaie, însă există o probabilitate mică de infecție în aceste cazuri

datorită imposibilității de a pătrunde în floem. Arborii sunt mai dificil de infectat iarna. Păsările care se

hrănesc cu seva sunt suspectate de a transmite această boală, având în vedere că este asociată cu găurile

produse de acestea, dar organismul nu a fost până acum găsit pe păsări. 13

Simptome

Simptomele care caracterizează acest tip de arsură a scoarței sunt rupturile adânci care se observă dea

lungul trunchiului și ramurilor. O substanță roșie-maronie către maro închis se prelinge din aceste arsuri

începând cu primăvara târziu către vară timpurie, oferindu-le un aspect de „sângerare”. Intern, fâșii brune

către negru de lungimi variate se extind de-a lungul scoarței interioare; aceste fâșii se pot întinde pe

distanțe de mai mulți metri în cazul arborilor afectați. Deoarece aceste fâșii se regăsesc adânc în scoarță în

regiunea floemului, boala a fost numită arsura floemului sau arsura adâncă a scoarței pentru a se distinge de

arsura de suprafața a scoarței, restricționată la straturile dinspre exteriorul scoarței.

Un alt simptom intern tipic al acestei boli sunt numeroasele puncte negre, de formă rotundă, care se extind

în lemn dedesuptul zonelor afectate.

Infecția se dezvoltă inițial pe trunchi sau pe crengile joase; sunt afectate doar una sau două crengi. Odată ce

boala progresează către în sus, crengile devin mai slăbite cu timpul. După o perioadă de mai mulți ani, cea

mai mare parte dintre crengi sunt afectate, iar arborele devine mai puțin productiv. Simptomele nu se extind

către tulpină.

Această arsură nu ucide arborii de nuc, însă slăbește și mai mult arbori slăbiți deja de alți factori, inclusiv

irigarea neadecvată, soluri restrictive, ca și alte insecte și boli dăunătoare.

Bacteria este un patogen care se transmite constant prin lemnul de altoi care nu prezintă simptome și care

este utilizat la dezvoltarea altor arbori. Boala poate fi deasemenea transmisă atunci când agentul patogen

este introdus într-o rană adâncă care expune floemul, precum cele provocate de utilajele de scuturat și

ciocănitori. Rănile superficiale sau tăieturile provocate prin elagaj nu devin infectate.

Patogenul supraviețuiește iernii în plăgi sau exsudate uscate la suprafața arborelui. Bacteria devine activă

primăvara târziu și începe să curgă din plăgi odată cu seva plantei. În această perioadă bacteria poate fi

diseminată de către rafale de vânt și ploaie către răni ale unor arbori neinfectați. Arborii sunt susceptibili

infecției din aprilie către octombrie și aproape complet rezistenți în iarnă. Plăgile se pot întinde aproximativ

30 cm în primăvară cu până la 1 m în vară. Bacteria se diseminează în interiorul arborelui prin părți

neconductoare ale țesutului floemului. Temperaturile ridicate favorizează extinderea acestei boli, care se

poate dezvolta și pe arbori care nu au fost loviți. Acest fapt se poate datora infecțiilor care au fost introduse

atunci când arborele a fost altoit.

12 http://data.gbif.org/species/3221937 13Bradbury, J. F., IMI Descriptions of Fungi and Bacteria, 1981, pag. 694

http://dioskonyv.bionuss.eu/09-02/1.htm

10

Protecție

Pentru a evita predispunerea arborilor la infecția cu acest patogen, se recomandă păstrarea acestora într-o

stare bună de sănătate printr-un management bun al apei, al fertilizării, al curațării de crengi uscate și un

management bun al dăunătorilor. Aceste practici reduc deasemenea dezvoltarea bolii în arborii infectați și îi

păstrează în producție în cele mai multe dintre cazuri. Putem menționa situația de recuperare incompletă

numai în cazul arborilor care cresc pe soluri sărace sau în condiții în special adverse. Arborii infectați nu

manifestă simptomele atunci când nu sunt stresați.

Această boală nu poate fi vindecată prin nici un mijloc chimic cunoscut. Tăierea zonelor afectate cu sau

fără aplicarea de cupru sau de hipoclorit de sodiu nu s-a dovedit a avea succes și este dăunătoare pentru

arborii de nuc. Încercările de a stopa boala prin injectarea de antibiotice au eșuat, de asemenea.14

Brenneria (= Erwinia) nigrifluens

Patogen

Toate soiurile comerciale ale nucului sunt susceptibile, deși tulpinile nu sunt

afectate.

Există puține informații despre această boală. Agentul patogen, Erwinia

nigrifluens, este o bacterie asociată cu patogenul care cauzează arsura adâncă

a scoarței. Ca și ruda sa, Erwinia nigrifluens supraviețuiește în exsudatele de

pe suprafața scoarței arborelui. Modul de diseminare și influența factorilor de

mediu nu au fost determinate.15

Simptome

Printre cele mai caracteristice simptome ale acestei boli sunt punctele sau zonele maronii către negru, de

regulă mai multe într-un grup, situate pe trunchi sau crengile mai joase. Zonele nou infectate prezintă o

margine cu aspect de scoarță îmbibată în apă și un punct central cu sevă de culoare negră care mai târziu se

usucă, lăsând loc unei zone de culoare neagră asemănătoare cu smoala. Imediat sub suprafață, se formează

zone de culoare brun închisă de țesut aflat pe moarte. Aceste arsuri superficiale pot fi extensive, dar par să

cauzeze puține stricăciuni arborelui.

Deoarece stricăciunea este superficială și nu rezultă în pierdere la nivel economic, această bacterioză nu

este considerată o boală majoră a nucului. 16

Protecție

La fel ca și în cazul arsurii adânci a scoarței, arsura superficială se manifestă

deseori sever în cazul arborilor stresați. Îmbunătațirea vigorii arborelui poate

ajuta la stăpânirea bolii. Arsurile pot fi tăiate, dar această practică nu este

recomandată, deoarece boala nu este suficient de serioasă pentru a justifica

posibila producere de răni și infecții.17

14IPM Pest Management Guidelines: Walnut. Publication 3471, University Of California, 2013. Pag. 50-51 15Walnut Production Manual. David E. Ramos. Oakland, California: University of California, Division of Agriculture and Natural Resources, 1998. Pag. 245 16IPM Pest Management Guidelines: Walnut. Publication 3471, University Of California, 2013. Pag. 54 17Integrated Pest Management for Walnuts. University of California, Agricultural and Natural Resources, Publication 3270. Pag. 88

www.agricoltura.regione.campania.it/difesa/br

enneria_2010.html

11

În Europa, Brenneria nigrifluens a fost identificată inițial în Spania, în livezi de nuci afectate de această

arsură a scoarței de mică adâncime și cu exsudate (Lopez și colab., 1994). Ulterior, bacteria a fost, de

asemenea, detectată în Italia în tinere plante de pepinieră (Saccardi et al., 1998) și arbori adulți

(Saccardi et al, 1998;.. Morone și colaboratorii, 1998; Scortichini, 1999, 2008; Loreti et al, 2008) și în

Franța (Ménard. et al., 2004), dar înregistrările sale au devenit mai frecvente în ultimii ani (Scortichini,

2008).

Dimpotrivă, B. rubrifaciens a fost detectată o singură dată în Europa, într-o livadă de nuci din Badajoz

(Spania), la soiuri importate din California.18

Fig. 1. Coloniile de B. nigrifluens NCPPB 564T (A) și B. rubrifaciens NCPPB 2020T (B) pe plăci KB

după 48 ore de incubare la 26-28 ° C, care sunt crem deschis, circulare, netede. B. rubrifaciens produc

pigmentul solubil roz, atunci când sunt cultivate pe mediu KB (Fotografii de EG Biosca).19

Dothiorella gregaria

Clasificare științifică

Regn: Ciuperci

Clasa: Dothideomycetes

Familia: Botryosphaeriaceae

Genul: Dothiorella

Specii: D. gregaria

Patogen

Apar puncte negricioase formate pe ramurile rigide.

Ulterior acestea au fost presate sub scoarță, ceea ce a format o adâncitură cu lichid negru. După ruperea

scoarței ramurilor, lemnul de sub scoarță era descolorat deasemenea. Leziunile au fost gradual lărgite iar în

timpul vegetației au cauzat devitalizarea ramurilor.20

18Detection and Identification Methods and New Tests as Developed and Used in the Framework Of Cost873 for Bacteria Pathogenic to Stone Fruits and Nuts. E.G. Biosca și M.M. López. Journal of Plant Pathology (2012), 94 (1, Supplement), S1.105-S1.113 Edizioni ETS Pisa , 2012 19idem 17 20Occurrence and Spread of the Parasitic Microscopic Fungi on Walnut (Juglans Regia L.) on Various Localities of Slovakia. Gabriela Juhásová,

Helena Ivanová, J. Spišák. Institute of Forest Ecology Slovak Academy of Sciences. Pag. 24

12

Bibliografie

Detection and Identification Methods and New Tests as Developed and Used in the Framework Of Cost873 for Bacteria

Pathogenic to Stone Fruits and Nuts. E.G. Biosca și M.M. López. Journal of Plant Pathology (2012), 94 (1, Supplement), S1.105-S1.113

Edizioni ETS Pisa , 2012

Occurrence and Spread of the Parasitic Microscopic Fungi on Walnut (Juglans Regia L.) on Various Localities of Slovakia. Gabriela Juhásová, Helena Ivanová, J. Spišák. Institute of Forest Ecology Slovak Academy of Sciences.

IPM Pest Management Guidelines: Walnut. Publication 3471, University Of California, 2013.

Walnut Production Manual. David E. Ramos. Oakland, California: University of California, Division of Agriculture and Natural Resources,

1998.

Integrated Pest Management for Walnuts. University of California, Agricultural and Natural Resources, Publication 3270.

Descriptions of Fungi and Bacteria. Bradbury, J. F., IMI, 1981

Soiuri Și Biotipuri De Nuc (Juglans regia L.) din Câmpia Română. I.C. Ungureanu. Editura Bren, Bucuresti 2003.

Fitopatologie Specială. E. Ulea. Iași 2012

Bolile Plantelor Cultivate Prevenire și Combatere. Viorica Iacob. Editura PIM 2006.

Bolile Plantelor Horticole. C. Gheorghieș, I. Geamăn. Editura Universitas Co. București 2003.

A morphological and phylogenetic revision of the Nectria cinnabarina species complex, Y. Hirooka, A.Y. Rossman și P. Chaverri, 2011

http://data.gbif.org/species nt.arsgrin.gov/fungaldatabases