Irigarea Culturilor de Camp

7/28/2019 Irigarea Culturilor de Camp

http://slidepdf.com/reader/full/irigarea-culturilor-de-camp 1/44

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII

Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01

AUXILIAR CURRICULAR

CLASA a XI -a

MODULUL:IRIGAREA CULTURILOR

DE CÂMP

DOMENIU: AGRICULTURĂ

NIVEL: 2CALIFICARE: AGRICULTOR CULTURI DE CÂMP

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

1

MECI–CNDIPT / UIP



AUTOR:

LIŢU MARIANA-grad didactic I , Colegiul Agricol Fălticeni



2



CUPRINS

1.Introducere..........................................................................................3

2.Competenţe specifice modulului de practică………………………..4

2.1. Identifică echipamentele necesare efectuării irigării

2.2. Identifică metodele de irigare pentru culturile de câmp

2.3. Execută operaţii de irigare

3.Informaţii despre specificul agenţilor economici……………………5

4.Modalităţi de organizare a practicii…………………………………….65.Recomandări privind respectarea normelor de sănătate şi

securitatea muncii…………………………………………………………..7

6. Instrumente de lucru ale elevului necesare desfăşurării practicii

6.1. Identifică echipamentele necesare efectuării irigării……......8

6.2. Identifică metodele de irigare pentru culturile de câmp……16

6.3. Execută operaţii de irigare……………………………………….24

7.Organizarea evaluării…………………………………………………...34

8.Anexe………………………………………………………………………359.Bibliografie ……………………………………………………………….45



3



INTRODUCERE

Materialul de învăţare pentru tranziţia de la şcoală la locul de muncă se referă lamodulul: IRIGAREA CULTURILOR DE CÂMP- stagii de instruire practică, studiat înclasa a XI-a An de completare, DOMENIUL AGRICULTURĂ, calificarea :AGRICULTOR CULTURI DE CÂMP.

Acest material de învăţare are la bază Standardul de Pregătire Profesională şiCurriculumul nivelul 2 de calificare .

Rolul practicii este decisiv în formarea abilităţilor şi deprinderilor întrucât serealizează la agentul economic.Materialele de învăţare prezentate au drept scop orientarea activităţilor maistrului înconcordanţă cu programa de instruire practică comasată, programă ce poate fiadaptată de fiecare şcoală la condiţiile locale , dar va urmări aceleaşi competenţedin Standardul de pregătire Profesională ţinând cont de criteriile de performanţă şicondiţiile de aplicabilitate.

Este necesar ca elevii de la această calificare să capete cunoştinţe despecialitate şi să dobândească abilităţi şi deprinderi indiferent de zona în care îşidesfăşoară activitatea.

Sarcinile de lucru prezentate în material sunt orientative, ele pot să constituie unmodel pentru dezvoltarea altor activităţi mai complexe în vederea atingeriicompetenţelor specifice acestui modul.

În activităţile de instruire practică comasată maistrul instructor are rolul săcoordoneze activitatea practică, documentarea punând accent deosebit pedezvoltarea gândirii logice, creativităţii şi descoperii .

Absolventul de nivel 2 trebuie să dobândească abilităţi şi cunoştinţe generaledespre domeniul de pregătire care să le permită continuare pregătirii prin nivel 3 ,sau integrarea pe piaţa muncii.

Acest material de învăţare prezintă sarcini de lucru pentrutoate competenţele din standardul de pregătire profesională,dar nu acoperă toate conţinuturile din curriculum.



4



Acest ghid este destinat elevilor pentru formarea competenţelor tehnice prin

activităţi de instruire practică. Stagiul de practică este realizat în scopul dobândirii

competenţelor profesionale în vederea ocupării unui loc de muncă. Organizareaactivităţii de instruire practică are rolul atât de învăţare cât şi de evaluare a

capacităţilor elevilor.

În urma parcurgerii modulului veţi fi capabili să :

- identificaţi echipamentele necesare irigării,

- stabiliţi metodele de udare în funcţie de cultura irigată,

- executaţi operţiile necesare irigării unei suprafeţe

Abilităţile, cunoştinţele şi deprinderile dobândite vă vor permite să vă găsiţi unloc de muncă, integrându-vă în viaţa socială, să vă deschideţi propria afacere, ori să

vă continuaţi pregătirea la un nivel avansat, prin accederea în învăţământul

superior.

Dezvoltarea abilităţilor practice vă va ajuta să abordaţi o gamă largă de

activităţi ce implică lucrul într-o unitate de creştere a animalelor, care poate fi o

activitate recreativă satisfăcătoare. Pentru atingerea competenţelor veţi lucra atât

individual, cât şi în echipă/grup, în scopul declanşării şi menţinerii unor relaţii de

cooperare şi competiţie între membrii grupului, în vederea rezolvării sarcinilor de

învăţare.

La sfârşitul stagiului de instruire practică vă vor fi dezvoltate abilităţi

şi atitudini de creativitate, inovare, stăpânire de sine şi adaptabilitate în cadrul

comunităţilor



5



INFORMAŢII DESPRE SPECIFICUL AGENTULUI ECONOMIC

Agricultura modernă nu poate fi concepută fără valorificarea ştiinţifică a

apei.Sectorul de îmbunătăţiri funciare şi în mod special amenajările de irigaţiisunt de interes naţional strategic şi trebuie să beneficieze de resurse materiale şi

umane bine pregătite .

Activitatea practică desfăşurată la agentul economic reprezintă modalitatea

prin care elevii îşi formează abilităţile cheie, competenţele tehnice generale şi a

competenţelor tehnice specializate , în condiţii concrete de lucru.

Stagiile de instruire practică pentru elevii clasei a-XI-a An de completare

se desfăşoară la agentul economic din zonă a cărui obiect de activitate este

exploatarea şi întreţinerea sistemelor de irigaţii .

Dotarea acestor unităţi cu echipamente moderne de udare, staţii de pomparea şi

personal de specialitate vor ajuta elevii să desfăşoare activităţi specifice calificării/

modulului sub îndrumarea maistrului instructor punând accent pe dobândirea

abilităţilor şi deprinderilor specifice activităţilor din sectorul de irigat .

Acest lucru face ca tranziţia de la şcoală la locul de muncă să fie cât mai eficientă.



6



MODALITATEA DE ORGANIZARE A PRACTICII

Şcoala în baza Convenţiei Cadru privind efectuarea stagiului de pregătire

practică îşi desfăşoară activitatea la agentul economic în vederea dobândirii

competenţelor profesionale în conformitate cu Standardul de pregătire profesională

şi curriculum.

Pentru buna desfăşurare a orelor de instruire practică - 60 ore de partenerul de

practică va stabili un tutore pentru stagiul de practică , ale cărui obligaţii sunt

menţionate în Anexa pedagogică, parte integrantă a Convenţiei Cadru.

Înainte de începerea stagiului de practică, partenerul are obligaţia de a face

practicantului instructajul cu privire la normele de securitate şi sănătate în muncă în

conformitate cu legislaţia în vigoare.

Organizatorul de practică desemnează un cadru didactic responsabil cu

planificarea,organizarea şi supravegherea desfăşurării pregătirii practice.

Cadrul didactic împreună cu tutorele desemnat de partenerul de practică

stabilesc tematica de practică în baza competenţele profesionale şi a programei

şcolare corespunzătoare ţinând cont de parcurgerea cronologică a conţinutuluitematic prezentat în curriculum.

În timpul derulării stagiului de pregătire practică , cadrul didactic împreună cu

tutorele vor evalua practicantul pe baza unei Fişe de lucru/ observaţie/ evaluare.

Vor fi evaluate atât nivelul de dobândire a competenţelor tehnice cât şi

comportamentul şi modalitatea de integrare a practicantului în activitatea productivă

(securitate şi sănătate în muncă, organizarea la locul de muncă, lucrul în echipă,

comunicarea şi asigurarea calităţii)

Pentru o mai bună eficienţă a activităţilor practice se recomandă realizarea

acestora pe grupe de elevi ( 14 elevi). Perioada de desfăşurare a stagiului de

pregătire practică va fi stabilită de comun acord cu agentul economic în funcţie de :



7



tipul de cultură, perioada de vegetaţie ,graficul de eşalonare a udărilor, condiţiile

climatice.

După încheierea stagiului de practică , practicianul va prezenta un caiet de

practică care va cuprinde :

- denumirea modulului de practică;

- competenţe exersate;

- activităţi desfăşurate pe perioada stagiului de pregătire practică

- observaţii personale privitoare la activitatea depusă

Caietul de practică va fi parte din portofoliu.

RECOMANDĂRI PRIVIND RESPECTAREA NORMELOR DESECURITATEA ŞI SĂNĂTATEA MUNCII

În vederea asigurării condiţiilor de securitate şi sănătate în muncă şi pentru

prevenirea accidentelor şi a bolilor profesionale, agentul economic la care

practicantul îşi desfăşoară stagiul de instruire practică are obligaţia să obţină

autorizaţia de funcţionării din punct de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă,

înainte de începerea oricărei activităţi.

Înainte de începerea stagiului de practică, partenerul are obligaţia de a face

practicantului instructajul general şi instructajul specific locului de muncă ( sau de

câte ori se schimbă locul de muncă)cu privire la normele de securitate şi sănătate în

muncă în conformitate cu legislaţia în vigoare. Se va completa fişa individuală de

instructaj privind protecţia muncii.

Agentul economic va stabili zonele care necesită semnalizare de securitate şi

sănătate în muncă, stabilirea tipului de semnalizare necesar şi amplasarea conform

prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 971/2006 privind cerinţele minime pentrusemnalizarea de securitate şi/ sau sănătate la locul de muncă.



8





9



Unitatea de competenţă : 13. Irigarea culturilor de câmpCompetenţa : 13.1.Identifică echipamentele necesare efectuării irigării

Fişa de lucru nr.1

Sarcini de lucru :1. Identificaţi tipurile de echipamente folosite la irigarea culturilor din dotarea

agentului economic;

2. După activităţile de recunoaştere a echipamentelor precizaţi la ce metode

de udare se utilizează , completând tabelul de mai jos.

Nr.crt.

Metodele deudare ce pot fiexecutate cu

acesteechipamente

Elemente tehniceale echipamentelor

de udare

Tipul de cultură Evaluator Data

1.

2.

3.

Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică:_______________________



10




Fişă de lucru nr.2

Activitate la agentul economicSarcini de lucru

1. Alegeţi părţile componente şi asamblaţi un echipament de udare ( prin

picurare , scurgere la suprafaţă sau aspersiune ) .

2. Bifaţi în tabelul următor părţile componente identificate în funcţie de metoda

de udare .

Nr.crt.

Componenteleunui

echipament

Scurgerea lasuprafaţă

Udarea prinaspersiune

Udarea prinpicurare

Evaluator (maistru)

Data

1. Conducte deudare mobile

2. Conducte deudare fixe

3. Vană cu filtru

4. Conducte detransport depresiune medie

5. Duze, tuburicapilare

6. Staţii depompare şi depunere subpresiune

7. Conducte subpresiune

8. Aripi de udare

9. Aspersoare

10. Canale de Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de


11



colectare-evacuare

11. Canaleprovizorii decolectare

12. Canale deaducţiune13. Conducte din

cauciucprevăzute cudispozitive dealimentarepentru brazde

14. Sifoane15. Teuri,coturi,bran

şamente



12



Unitatea de competenţă : 13. Irigarea culturilor de câmp

Competenţa : 13.1.Identifică echipamentele necesare efectuării irigării

Fişa de observaţie nr.1

Activitate la agentul economic

Sarcini de lucru :

1.Identificaţi părţilor componente ale echipament EUBA aflat în dotarea

agentului economic şi precizaţi metoda de udare .

2. Asamblaţi un echipament de irigare cu aceste componente.

Nr.

crt.

Parte componentă Denumire

partecomponentă

Metoda de

udare

Evaluator

(maistru)

Data

1.

2.

3.



13



4.

5.




14





Sarcini de lucru :

1. Identificaţi şi descrieţi părţile componente ale aspersorului din imagine:

2. Prezentaţi caracteristicile constructive şi funcţionale ale aspersorului din

imagine.

1-2.-3-4-5-6-7-8-

9-10-11-12-13-14-15-16-17-

Atenţie:Pentru sprijin în derularea activităţilor solicitaţi ajutorul maistrului depractică sau consultaţi bibliografia de specialitate indicată la orele de curs .Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică:_______________________



15




Fişă de lucru nr.4Activitate desfăşurată la agentul economic

Sarcini de lucru:

1) Un aspersor este format din 3 subansamble. Fiecare elev va demonta şi montaun aspersor.

2) Scrieţi în dreptul fiecărei săgeţi părţile componente ale unui aripi de ploaie şimontaţi în ordine de la hidrant către capătul amonte următoarele piese :branşamentul,racord rapid, buşonul care închide extremitatea aval a conducteiaripii de ploaie, teuri, cruci, ramificaţii şi coturi pentru montarea aripilor de ploaie




16





Activitate desfăşurată la agentul economic

Sarcini de lucru:

1. Precizaţi ordinea ( 1, 2, 3 ) operaţiile care se execută la mutarea manuală a uneiaripi de ploaie:( ) închiderea vanei hidrant cu ajutorul branşamentului;( ) demontarea aripii de udare începând din aval şi transportul în noua poziţie delucru;( ) montarea conductelor şi accesoriilor începând de la branşament spre aval( spre capăt)

2. Efectuaţi mutarea manuală a unei aripi de ploaie de pe sola de irigare. Descrieţi în tabelul următor sarcina executată.

Atenţie: Sarcina de lucru se va efectua în prezenţa maistrului sau a tutoreluide practică cu respectarea normelor de securitate şi sănătate în muncă

Nr.crt. Executarea sarcinii( detalierea operaţiilor)

Evaluator ( maistru)

Data




17



Unitatea de competenţă : 13. Irigarea culturilor de câmpCompetenţa : 13.2. Identifică metodele de irigare pentru culturile de câmp

Fişă de documentare nr.1

Definirea principalelor elemente ale regimului de irigare

Definiţii ale regimului de irigare:- precizarea momentului aplicării irigaţiei ( în funcţie de umiditatea din sol, a fazei devegetaţie, a sucţiunii solului etc. ) a cantităţii de apă aplicată la o udare şi a cantităţii totale de apă aplicate culturii agricole în cursul vegetaţiei şi înainte desemănat;

- regimul de administrare în timp al apei de irigaţie în folosul unei culturi;

- când şi cătă apă de irigaţie.

Elementele regimului de irigaţie :- cantitatea de apă aplicată la o udare ( norma de udare);- intervalul de timp între udări;- momentul aplicării fiecărei udări;- numărul de udări ( schema udărilor);- cantitatea totală de apă de irigaţie ( norma de irigaţie)

Schema udărilor reprezintă succesiunea udărilor, cuprinde în general trei cifre, deexemplu: 2-3-1- şi înseamnă că se dau 2 udări înainte de înflorire , 3 udări la

înflorire şi 1 udare după înflorire.Pentru plantele care se cosesc exprimarea este mai complexă de tipul: 1-2-1-1-2 şi

înseamnă o udare la prima coasă, două udări la coasa a doua, oudare la coasa atreia etc.

Limita inferioară a mărimii normei de udare sub care apa de irigaţie nu mai esterepartizată uniform este în funcţie de metoda de udare:

Metoda de udare Norma de udare minimă( m3 / ha)aspersiune…………………………………………………………………oricăt de mică

prin brazde…………………………………………………………………..200prin făşii…………………………………………………………………… 450submersie………………………………………………………………….1200prin picurare………………………………………………………………….50



18



Categorii de udări:- udări în cursul perioadei de vegetaţie;- udări în afara perioadei de vegetaţie( udări de aprovizionare şi udări de răsărire);- udări de spălare , în scop ameliorativ.

Momentul aplicării udărilor din perioada de vegetaţie trebuie să fie în concordanţăcu perioadele de nevoi în apă ale culturilor. Stabilirea momentului aplicării udărilor va fi în funcţie de faza critică fie în funcţie de menţinerea în sol a umidităţii doriteLa stabilirea intervalului de aplicare a udărilor se au în vedere două situaţii şianume: intervalul de la răsărirea plantelor până la aplicarea primei udări intervalul dintre două udări

Recomandare:

- să se asigure aplicarea udărilor la intervale pe cât posibile egale;- să se evite suprapunerea udărilor la aceiaşi cultură;- organizarea judicioasă a activităţilor de exploatare a amenajărilor

de irigaţii şi de organizarea muncii ;

Atenţie !În anexă se vor prezenta tabele şi fişe ajutătoare pentru calculul

umidităţii solului necesare programelor de prognoză şi avertizarea udărilor.



19





Sarcini de lucru:

1. Întocmirea unui proiect pentru competenţa 13.2Se propune următoarea temă de proiect :

În zona pe care o aveţi în administrare se află o cultură de porumb însuprafaţă de 10 ha .Irigarea se face cu instalaţie tip EUBA -150 , cu conductă dealuminiu şi cu orificii reglabile, amplasate la distanţa d= 80 cm, debitul instalaţiei Q =30 l/s .

a) Să se determine norma de udare cunoscând caracteristicile fizice şi hidrofiziceale solului pe adâncimea de 0,80 m ;

b) Să se calculeze durata udării pentru o aripă de aspersiune care rămâne într-o poziţie de lucru utilizând aspersoare de tipul ASJ-1M, ASM-1, ASM-2.

c) Să se reprezinte schema udărilor pentru cultura de porumb.

În condiţii de producţie, analizând datele cuprinse în regulamentul deexploatare , se cunosc următoarele date:-greutatea volumetrică………………………………………..Gv=1,24 t/mp-capacitatea de câmp………………………………………….C=25,94 %-capacitatea de ofilire…………………………………………co=10,05%-plafonul minim……………………………………………….p min=18,00%-textura……………………………………………………… medie grea-panta brazdelor………………………………………………1-1,25-lungimea brazdelor…………………………………………..200m-randamentul udării în câmp…………………………………0,85



20



Etapele ce pot fi parcurse în realizarea acestui proiect sunt :

1.Identificarea problemei : găsirea soluţiei optime de udare;

2.Stabilirea informaţiilor necesare pentru elaborarea proiectului :Găsirea soluţiei optime de udare pentru care randamentul de aplicare a udărilor

să fie corespunzător;

3.Planificarea etapelor de parcurgere a proiectului: - măsurători privind caracteristicile fizice şi hidrofizice ale solului din zonarespectivă ;

- stabilirea acţiunilor pentru fiecare grup de lucru;- elaborarea planului de acţiune la nivel de grup;- implementarea datelor culese la nivel de grup prin planul de lucru;

- control şi evaluare : interpretarea rezultatelor;Surse de informare:

- Notele de curs, date de la administraţia sistemului de irigaţie din zonă,bibliografia recomandată la curs.

RECOMANDARE:

Sarcina de lucru reprezintă un model .Activitatea se poate desfăşura

pe grupe , fiecare grupă poate avea o anumită cultură, cu caracteristicifizice şi hidrofizice specifice şi cu parametri de amenajare diferiţi.Proiectul reprezintă o formă de evaluare sumativă la competenţa 13.2



21




Fişă de evaluare a proiectului

Nr.

crt

Etapele determinării normei de udare şi a

timpului de udare cu randament

corespunzător

Verificare Evaluator Data

1. Prezentarea datelor generale referitoare la zona

unde se află cultura2. Alegerea echipamentelor necesare irigării

3. Aplicarea schemei de udare corespunzătoare

4. Determinarea caracteristicilor fizice şi hidrofizice

ale solului5. Determinarea parametrilor de amenajare

6. Analizarea elementelor tehnice ale udării pe

brazde

7. Calcularea normei de udare şi a duratei de udare

8. Respectarea normelor de securitate şi sănătate

în muncă la lucrările de irigaţii

Notă în atenţia evaluatorului: Evaluarea se va face prin bifarea de fiecare

dată a unei căsuţe în coloana Verificare din fişa de evaluare când s-a demonstrat

atingerea unei etape. În momentul în care au fost bifate toate căsuţele, evaluarea s-a

încheiat cu succes.În cazul în care competenţa nu se validează, se impun recomandări din partea

evaluatorului.



22






24



Unitatea de competenţă : 13. Irigarea culturilor de câmpCompetenţa : 13.3. Execută operaţii de irigare

Studiu de caz nr.1


1.Observaţi cu atenţie funcţionarea unei instalaţii de udare prin aspersiune.

2. După încheierea activităţii de observare completaţi tabelul de mai jos.

Denumireacaracteristicii

Unitatea demăsură

Evaluator Data

-lungimea aripii de

udare-număr deaspersoare-alimentarea cuapă-schema de udare-intensitatea mediea ploii- suprafaţa irigatăpe o poziţie delucru

-norma de udare- timpul derevenire-presiunea delucru

Recomandare:Elevii vor lucra individual . Unde apar diferenţe ele pot fi discutate si

clarificate.




26




Fişă de documentare nr. 2Graficul de udări

Pentru a se putea dirija udările şi deci uda după necesitate fiecare plantă ca şi

fiecare solă, este nevoie să se întocmească un grafic.

Acest grafic se numeşte graficul de irigaţie şi se întocmeşte în funcţie de formula

schemei de irigaţie a fiecărei plante în parte.

Acest grafic se întocmeşte în două faze consecutive:

- în prima fază se trece pe un grafic prevăzut cu două axe ( X pentru zile şi

decade şi Y pentru modulul de udare în l/s . ha) necesităţile de apă în ordinea

cronologică şi optimă pentru fiecare plantă şi solă sau parcelă. Acest grafic se

numeşte grafic necoordonat al irigaţiei

- în faza a doua se procedează la o armonizare a graficului necoordonat şi ca

urmare se obţine un grafic coordonat , o corelare a posibilităţilor de apă cu

necesarul udărilor

Graficul anual de irigare se întocmeşte pentru fiecare sistem de irigare şi va

cuprinde pentru fiecare cultură:

• suprafaţa de irigat în hectare;

• norma de udare în m3 / ha;

• durata de udare;

• debitul necesar;

• viteza zilnică de udare;

• numărul de agregate de aspersiune necesare pe zi( în cazul udării prin scurgere

la suprafaţă-numărul de udători şi seturi de conducte de udare).



27






Sarcini de lucru:

1. Ţinând cont de tipurile de cultură de la agentul economic să se întocmească

graficul necoordonat şi graficul coordonat al sectorului de irigat.

2. Pe baza celor două grafice să se întocmească graficul anual de irigare alagentului economic.

3. În urma activităţilor practice desfăşurate la agentul economic întocmiţi

jurnalul de practică pe o perioadă de două săptămâni.



RECOMANDARE:Această activitate se poate desfăşura pe grupe. În anexă sunt prezentate

modele de grafice şi jurnalul de practică.

29



JURNAL DE PRACTICĂElev:Perioada:Locaţie (Agent economic şi departament):

Modul:Tema:Sarcina de lucru:

În jurnalul de practică, elevul va completa următoarele informaţii:

1. Care sunt principalele activităţi relevante pentru modulul de practică pe care le-aţiobservat sau le-aţi desfăşurat?

2. Ce lucruri noi aţi învăţat?

3. Care au fost evenimentele sau lucrurile care v-au plăcut? Motivaţi.

4. Ce lucruri/ evenimentele care nu v-au plăcut? Motivaţi.



30




Fişă de documentare nr. 3Respectarea normelor specifice de protecţia muncii la irigarea culturilor

Măsurile se sănătate şi securitate la lucrările de irigaţii de maximă importanţă pentru

buna funcţionare a sistemului. Dintre aceste măsuri amintim :

• se va asigura echipament de protecţie şi condiţii de lucru în aer liber,

personalului care efectuează lucrări de inspecţii , revizii şi reparaţii curente;

•

la toate maşinile, dispozitivele, dispozitivele şi uneltele care prin funcţionarealor pot provoca accidente se va verifica existenţa şi starea aparatelor de

protecţie înainte de a începe lucrul ;

• căminele ,hidranţii şi bazinele deschise vor fi prevăzute cu tăbliţe indicatoare şi

eventual balustrade de protecţie;

• aparatele de măsură şi control ,recipienţii şi conductele sub presiune se vor

verifica la intervale prevăzute de normativele în vigoare;

• se interzice lucrul în apropierea dispozitivelor în mişcare ( aspersoare) ;

• transportul şi întoarcerea la capetele parcelelor de irigat a agregatelor mobile

pe roţi se va face cu mare atenţie pentru a preveni derapările sau răsturnarea

agregatelor

• în cazul unor lucrări ( în zona liniilor electrice aeriene de înaltă tensiune ) , cu

utilaje mecanice se va ţine cont de distanţa pe orizontală minimă între

conducătorul cel mai apropiat al LEA şi utilajul respectiv în poziţia cea mai

apropiată de conducător care trebuie să fie de minim:

- 10 m pentru LEA cu tensiunea până la 35 KV

- 15 m pentru LEA cu tensiunea până la 60-110 KV

- 22 m pentru LEA cu tensiunea de 220 KV

- 25 m pentru LEA cu tensiunea de 400 KV



31



Unitatea de competenţă : 13. Irigarea culturilor de câmp

Competenţa : 13.3. Execută operaţii de irigare



Sarcini de lucru:

1. Identificaţi locurile cu grad de risc de pe terenul irigat deţinut deb agentul

economic

2. indicţi măsurile de protecţia muncii specifice fiecărei zone de risc.

Nr.

crt.

Etape Materiale Măsuri de protecţia muncii

1. Măsuri de protecţie

specifice sectorului

de irigat

Echipament de protecţie

individual

2. Recunoaşterea

locurilor

periculoase

Terenul de irigat

3. Marcarea locurilor

periculoase

descoperite

Tăbliţe avertizoare

ORGANIZAREA EVALUĂRII Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de


32



Evaluarea sau examinarea, reprezintă actul didactic complex, întegrat întreguluiproces de învăţare, care urmăreşte măsurarea cantităţii cunoştinţelor dobândite, caşi valoarea, nivelul, performanţele şi eficienţa acestora la un moment dat, oferind

soluţii de perfecţionare a actului predării-învăţării. În timpul derulării stagiului de pratică, tutorele împreună cu maistrul instructor responsabil cu urmărirea derulări stagiului de pregătire practică vor evalua elevulpracticant în permanenţă pe baza unei fişe de observaţie / evaluare (exemple defişe – vezi anexe 3 şi 4). Vor fi evaluate atât nivelul de dobândire a competenţelor tehnice, cât şi comportamentul şi modalitatea de integrare a practicantului înactivitatea unităţii (disciplină, punctualitate, responsabilitate în rezolvarea sarcinilor,respectarea regulamentului de ordine interioară a unităţii etc.)La finalul modulului / stagiului de practică tutorele împreună cu maistrul instructor responsabil cu urmărirea derulări stagiului de pregătire practică, evaluează nivelulde dobândire a competenţelor de către elevul practicant pe baza unei probe

practice însoţită de fişa de observaţie / evaluare şi a unei probe orale / interviu. Evaluarea finală se va organiza la agentul economic.Proba orală / interviul constă în prezentarea potofoliului (elevul se va concentrape prezentarea unui studiu de caz – la alegere, existent în portofoliu) .Portofoliul reprezintă o metodă de evaluare complexă, care oferă posibilitatea de ase emite o judecată de valoare, bazată pe un ansamblu de rezultate.Reprezintă un pact între elev şi profesorul care trebuie să-l ajute pe elev să seautoevalueze.Portofoliul oferă o imagine completă a progresului înregistrat de elev de-a lungulintervalului de timp pentru care a fost proiectat, prin raportarea la criterii formulate înmomentul proiectării. Se poate încadra într-o evaluare sumativă, furnizând o

informaţie privind evoluţia şi progresele înregistrate de elev în timp.Maistrul instructor sau tutorele de practică discută cu elevii ce trebuie să ştie şi cetrebuie să facă de-a lungul desfăşurării stagiului de practică.Evaluarea portofoliului începe de obicei prin explicarea de către maistru instructor, la

începutul perioadei , a obiectivelor învăţării în perioada pentru care se va primi nota.Maistrul instructor şi elevii cad de acord asupra produselor pe care trbuie să leconţină portofoliul şi care să dovedească îndeplinirea obiectivelor învăţării. Deaceea maistrul instructor sau tutorele de practică va reaminti aproape zinicelevilor să pună în portofoliu eşantioane care să le amintească mai târziu demunca depusă.Ce va conţine un portofoliu ?

Portofoliul va conţine:- lista conţinutului acestuia (sumarul, care include titlul fiecărei lucrări/ fişe, etc. şinumărul paginii la care se găseşte);- argumentaţia care explică ce lucrări sunt incluse în portofoliu, de ce este importanăfiecare şi cum se articulează între ele într-o viziune de ansamblu a elevului cu privirela subiectul respectiv;



33



- fişe de documentare, fişe de lucru;- lucrările pe care la face elevul individual sau în grup;- fişe individuale de studiu;- rezumate;- înregistrări, fotografii care reflectă activitatea desfăşurată de elev individual sau

împreună cu colegii sai;- reflecţii proprii ale elevului asupra a ceea ce lucrează;- jurnal de practică;Evaluarea portofoliului se va face prin calificative acordate conform criteriilor deapreciere şi indicilor stabiliţi într-un tabel de genul următor:

Nr.crt.

Criterii de apreciere şi indici Da Parţial Nu Observaţii

1PREZENTARE:- dacă este complet- estetica generală

2LUCRĂRI PRACTICE:- adecvarea la scop- eficienţa modului de lucru- rezultatul lucrărilor practice- dacă s-a lucrat în grup sau individual- repartizarea eficientă a sarcinilor

3

REFLECŢIILE ELEVULUI:- reflecţii asupra propriei munci- reflecţii despre lucrul în echipă (dacăeste cazul)- aşteptările elevului de la activitatea

desfăşurată.4 CRONOLOGIE:- punerea în ordine cronologică amaterialelor.

5

AUTOEVALUAREA ELEVULUI:- autoevaluarea activităţii desfăşurate- concordanţa scop-rezultat- progresul făcut- nota pe care crede că o merită

6 ALTE MATERIALE:- calitatea acestora

- adecvarea la tema propusă- relevanţa pentru creşterea aprecierilor

Rezultatul acestei evaluări va sta la baza notării elevului de către maistrul instructor responsabil cu urmărirea derulări stagiului de pregătire practică.



34





35



ANEXA 1 - GRAFICE DE UDARE ( MODEL)



36



ANEXA 2- GRAFICUL ANUAL DE IRIGARE COORDONATAL UNEI UNITĂŢI AGRICOLE (MODEL)



37



ANEXA 4 – NORMA DE IRIGAŢIE ŞI SCHEMA LUNARĂ A UDĂRILOR LAPRINCIPALELE CULTURI DE CÂMP



39



ANEXA 5 – NORME DE UDARE ORIENTATIVE PE DIVERSE ADÂNCIMI DEUDARE



40



ANEXA 6 – COMPONENTE ŞI CARACTERISTICI TEHNICO-FUNCŢIONALE ALE

INSTALAŢIILOR IATH 400/1001 ŞI ATL 400/127



41



ANEXA 7 – TIPURI DE ASPERSOARE

ASPERSOR PULSATOR PENTRU PLANTE ÎNALTE

ASPERSOR PULSATOR



42



ASPERSOARE TELESCOPICE, INSTALATE SUBTERAN CU RIDICAREDEASUPRA SOULUI .

ÎMPRĂŞTIE UNIDITATEA EXACT UNDE E NECESAR ŞI DISPAR DIN NOU ÎNGAZON IMEDIAT CE ŞI-AU FĂCUT TREABA

PROGRAMATORE PENTRU UDATPÂNĂ LA 3 CICLURI DE PE ZI

DURATA DE UDARE DE LA 1-120 MIN

ASPERSOR TURBO,POSIBILITATE DE UDARE ÎN 2 ZONE SIMULTAN

RAZA DE UDARE MAX 12M



43



1. Costel Scrioşteanu,Gabriela Livadaru,Maria Ionaşcu,Florica Livadaru,Anişoara Tureac,2003-Instruirea practică în agricultură,Editura Oscar Print,Bucureşti

2. I.Ionescu,C.Popescu,1980- Exploatarea sistemelor dehidroamelioraţii,Editura „Ceres”, Bucureşti

3. Mihai Measnicov, 1985-Îmbunătăţiri funciare, Editura didactică şipedagogică, Bucureşti

4. Pleşa Ioan, Florescu Gh., 1984 - Irigarea culturilor, Editura” Ceres„Bucureşti5. Valeriu Bligaru, 1976- Sisteme de irigaţii şi drenaje,Editura didactică şi

pedagogică, Bucureşti6. Valeriu Blidaru, Gh. Pricop,Andrei Wehry, 1981- Irigaţii şi

drenaje,Editura didactică şi pedagăgică, Bucureşti7. Vlad Ionescu Siseşti ,1982-Irigarea culturilor, Editura” Ceres „Bucureşti

Irigarea Culturilor de Camp

Documents

Transcript of Irigarea Culturilor de Camp