Asig&Contr Calitatii

8/18/2019 Asig&Contr Calitatii

1/12

UNIVERSITATEA “AUREL VLAICU” DIN ARADFACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ

DOMENIUL: TEHNOLOGIA CONSTRUCŢIILOR DEMAŞINI

FORMA DE ÎNVĂŢĂMÂNT cu frece! "ț

REFERAT

S#u$e!#: H"r$u% D&r'u( G&)r'e*

ARAD+,-.


2/12

UNIVERSITATEA “AUREL VLAICU” DIN ARADFACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ

DOMENIUL: TEHNOLOGIA CONSTRUCŢIILOR DEMAŞINI

FORMA DE ÎNVĂŢĂMÂNT cu frece! "ț

CONTROLUL CALITĂŢII/RODUSELOR ÎN /ROCESUL

/RODUCŢIEI

ARAD

+,-.


3/12

CONTROLUL CALITATII /RODUSELOR IN /ROCESUL /RODUCTIEI

-0Or1&!'2&re (' 3)'ec#'e

Controlul calitatii produselor pe fluxul de fabricatie si prin inspectie finala constituie

un factor esential al oricarui sistem stiintific de organizare si conducere a productiei.Calitatea, in sens de conformitate cu un referential, se realizeaza in procesul de

productie, dar controlul, prin caracterul sau preventiv, influenteaza productia in

directia perfectionarii ei.

Controlul de calitate reprezinta, in esenta, verificarea prin examinare, masurare,

incercare, analiza etc., a conformitatii unui produs cu prescriptiile tehnice, inscrise in

documentatia care a stat la baza fabricatiei.

Astazi, mai mult ca ieri, si maine, mai mult ca azi, se poate vorbi si despre calitatea

controlului de calitate, deoarece, in conceptia moderna, controlul de calitate nu se

reduce la rolul pasiv de depistare, constatare si inregistrare a defectelor calitative, ciare rolul activ de a influenta productia, in sensul prevenirii defectelor.

Datorita faptului ca majoritatea caracteristicilor de calitate sunt variabile aleatoare, iar

desfasurarea proceselor de productie se supune legilor care guverneaza fenomenele si

procesele cu caracter aleator, metodele de control al calitatii produselor si al

proceselor de fabricatie se fundamenteaza pe teoria probabilitatilor si statistica

matematica. Pe aceasta baza, variabilitatea proceselor de fabricatie poate fi nu numai

cunoscuta, dar si ″ controlata″ , adica influentata in mod constient.

Cunoasterea variabilitatii proceselor de fabricatie impune buna functionare acompartimentului de control tehnic al calitatii care trebuie sa efectueze incercari si

analize pentru a caracteriza starea procesului si a aduce operativ corecturile necesare

readucerii acestuia in limitele de desfasurare admise (in campul de toleranta) pentru a

asigura precizia si calitatea prescrisa.

C3!#r3*u* $e c&*'#e !u #re)u'e (& '!#er'!& !u4&' 5e f*u6u* $e f&)r'c'e (' '!f&2& f'!&*&7 $e 5r3$u( f'!'#7 c' #re)u'e (& f'e 5re2e!# '! #3e e#&5e*e5re4er1&re $e(f&(ur&r'' 5r3ce(u*u' $e f&)r'c'e 5r35r'u82'(7 &$'c& '! e#&5e*e$e c3!ce5#'e c3!(#ruc#'& (' #e9!3*31'c& (' $e 5re1're & f&)r'c'e'7 c&re93#&r&(c c&*'#e&0 De asemenea, controlul nu se incheie dupa acceptarea produsului

finit si livrarea acestuia, ci se extinde si ulterior, la beneficiari, prin serviceulasigurat. !n cazul instalatiilor complexe, controlul continua in timpul montajului si pe

perioada de efectuare a probelor tehnologice. Datorita progresului tehnic si a exigentei

crescande a beneficiarilor, sa generalizat uzanta ca perioada de garantie acordata de

catre furnizori pentru produse sa creasca, sporind astfel sarcinile controlului de

calitate, in urmarirea comportarii in exploatare a produselor.

"egatura inversa ce o asigura controlul calitatii semnalizeaza devierile ce pot apare

fata de calitatea prescrisa si permite stabilirea corectiilor care trebuie aduse. Prin

cunoasterea operativa a ″ erorilor ″ (abaterilor), se introduce in productie c34&!$& $ere1*&re 5e!#ru c3rec#&re& (' 5ree!'re& &)er'*3r. Astfel, controlul tehnic alcalitatii influenteaza activ intregul proces de productie, prin aplicarea de masuri decorectare in toate compartimentele intreprinderii, care concura la realizarea calitatii.


4/12

#xistenta unui sistem de control al calitatii bine organizat, dotat cu cadre de inalta

calificare si cu aparatura moderna, nu scuteste de raspundere factorii de conceptie si

de executie pentru asigurarea unei calitati superioare a produselor. Controlul creeaza

conditiile necesare pentru conjugarea tuturor fortelor in vederea indeplinirii sarcinilor.

Aceasta conjugare a raspunderilor deriva din faptul ca toate compartimentele dintro

intreprindere isi au locul lor bine determinat. $rice eroare de calcul a proiectantului, ogresala a tehnologului, o neglijenta a maistrului, lipsa de exigenta a controlului, a

muncitorului care ambaleaza, transporta sau depoziteaza produsele dauneaza calitatii.

Controlul calitatii, ca functie de verificare a activitatilor componente ale procesului de

productie, implica stabilirea unor raspunderi precise pentru toti factorii.

Or1&!u* (5ec'&*'2 c&re r&(5u!$e $e c&*'#e e(#e c345&r#'4e!#u* $e c3!#r3*#e9!'c &* c&*'#''0 Acest compartiment este obligat sa detecteze operativ abaterile sisa obtina actiuni de reglare a proceselor, in vederea evitarii incalcarilor prescriptiilor

tehnice si contractuale, sa studieze comportarea produselor livrate in exploatare, sa

analizeze tendintele existente pe plan mondial in scopul asigurarii si mentinerii

calitatii la nivelul celor mai bune realizari din lume.

Controlul calitatii are un rol insemnat pe linia preintampinarii refuzurilor si

reclamatiilor care, in afara de faptul ca prejudiciaza prestigiul fabricii % ″ marca

fabricii″ % si reduc portofoliul de comenzi (deci pericliteaza largirea productiei si

dezvoltarea fabricii), conduc la sporirea cheltuielilor de productie (prin rebuturi,

remanieri, bonificatii etc.). Calitatea controlului de calitate este conditionata de&

cunoasterea cu exactitate a tehnologiei de control, respectiv cine, ce, cum, cat

masoara si cu ce se masoara'

dotarea fluxului de fabricatie si a controlului final cu aparate de masura si control

cu precizia ceruta de documentatiile tehnice ale produselor'

folosirea de metode de control moderne'

pregatirea profesionala a controlorilor de calitate, intransigenta si obiectivitatea

lor'

sistemul de cointeresare si raspundere materiala'

autoritatea pe care conducerea intreprinderii o delega compartimentului de

control.

Calitatea si controlul calitatii nu constituie numai problema producatorului sau

intreprinderii, ci de acestea se ocupa numeroase organizatii nationale si internationale.

Dezvoltarea comertului exterior, globalizarea pietelor impun necesitatea stabilirii unor

criterii cu aplicabilitate generala privind calitatea produselor, precum si standardizarea

metodelor si mijloacelor de control.


5/12

C345&r#'4e!#u* $e c3!#r3* #e9!'c $e c&*'#e &* '!#re5r'!$er'' &re ur4&re*e fu!c#''&

) fu!c#'& $e c3!#r3* 5r35r'u82'(, care cuprinde& stabilirea planului de control pe baza tehnologiei de control elaborata in faza de proiectare (puncte de control si de

catre cine si cum se masoara caracteristicile de calitate), executarea controlului cumetode si mijloace moderne, analiza statisticomatematica a informatiilor culese

din procesul de productie, actiuni de depistare a cauzelor defectelor si rebuturilor,

masuri pentru eliminarea si prevenirea aparitiei acestora'

) fu!c#'& $e &4e*'3r&re & !'e*u*u' c&*'#'' 5r3$u(e*3r care cuprinde& studiicomparative ale unor produse similare (din tara si strainatate), care sunt facute

impreuna cu compartimentele de conceptie, analiza comportarii in exploatare a

produselor, cercetarea si analiza reclamatiilor care se refera la calitate, incercari de

fiabilitate, evaluarea costului lipsei de calitate'

*) fu!c#'& $e $e23*#&re & u!e' '#u$'!' c3re(5u!2&re 5e!#ru c&*'#e la totilucratorii, care cuprinde instructaje si actiuni pentru reducerea defectelor de

fabricatie, sensibilizarea lucratorilor pentru o calitate superioara.

!ntro intreprindere moderna si eficienta din punct de vedere economic, controlul

calitatii produselor si implicit siguranta acestora in functionare trebuie sa constituie o

dominanta a preocuparilor conducerii, indiferent de nivelul ierarhic, precum si a

salariatilor. !nnoirile permanente ale produselor, complexitatea acestora, dezvoltarea

de noi procese tehnologice, existenta unie pieti concurentiale, cheltuielile mari care se

fac in situatia aparitiei rebuturilor (mergand pana la retragerea de pe piata a unor

loturi importante de produse), despagubirile pe care producatorul este obligat sa le

acorde in cazul functionarii necorespunzatoare sau a prejudiciilor aduse sanatatii si

sigurantei utilizatorului, au impus schimbarea atitudinii producatorilor fata de

problemele calitatii si sigurantei in functionare. Din aceste motive, problema calitatii

produselor este problema atat a managementului, cat si a fiecarui membru al unei

organizatii. Persoana care organizeaza si raspunde de planificarea, organizarea si

controlul calitatii trebuie sa faca parte din managementul general al intreprinderii si sa

raporteze problemele legate de activitatea sa nemijlocit managerului general.

+ubordonarea responsabilului pentru controlul calitatii produselor la persoane din

structurile ierarhice aflate la randul lor in subordinea managerului general este de

natura sa genereze conflicte de interese cu repercursiuni negative asupra calitatii

produselor.

$rganizarea si functionarea compartimentelor de control tehnic al calitatii se

reglementeaza in functie de apartenenta la o ramura de productie si de natura

problemelor ce fac obiectul controlului de calitate. Aceste activitati trebuie sa fie in

concordanta cu profilul organizatiei economice si cu tipurile de produse si servicii pe

care le ofera.

Principiile pe care se bazeaza functia de control a calitatii sunt strans legate de

criteriile de proiectare si de probele la care trebuie supus produsul pentru a se verifica

concordanta cu performantele prescrise. ai mult, functia de control a calitatii trebuie

sa asigure respectarea tehnologiilor si a proceselor tehnologice specificate indocumentatii, fara de care nu se pot realiza parametrii de siguranta in functionare si


6/12

economicitate in fabricatie. +tabilirea prin plan a unor programe de inspectie pentru

asigurarea concordantei dintre produs si cerinte, precum si de verificare a respectarii

tehnologiei de fabricatie si a tehnologiei de control a calitatii reprezinta sinteza

compararii realizarilor efective cu obiectivele planificate.

Controlul calitatii este legat de faza executiei, care se realizeaza in productie, in timpce cerintele privind fiabilitatea sunt concentrate in cadrul activitatii de conceptie

constructiva si tehnologica. #lementele tehnice ale programului de control al calitatii

si cele ale asigurarii fiabilitatii se completeaza reciproc in cadrul productiei. Din acest

motiv, in organizarea moderna a controlului calitatii in procesul de fabricatie, sau

introdus si functiunile de control al realizarii fiabilitatii interne .

Planificarea corespunzatoare a controlului calitatii trebuie sa asigure esalonarea in

timp si succesiunea coerenta a activitatilor desfasurate de ansamblul organizatiei

pentru realizarea performantelor produselor.

+uccesiunea fluxului activitatilor determinante, specifice productiei cuprindeaprovizionarea, productia si livrarea.

C3!#r3*u* c&*'#'' 4er'&*e*3r &5r3'2'3!e sau &* *ucr&r'*3r e6ecu#e $e(u)fur!'23r' are o importanta deosebita si in orice sistem de control al calitatii,trebuie sa i se dea o atentie deosebita.Controlul calitatii materialelor aprovizionate

include totalitatea activitatilor si informatiilor, de la procesul de alegere a furnizorului

pana la inchiderea ciclului de aprovizionare si inapoi la actualizarea datelor privind

calitatea livrarilor facute de furnizor. #tapele distincte ale ciclului de aprovizionare

sunt&

a) A*e1ere& fur!'23ru*u' pe baza unei analize si evaluari a produselor oferite dediferiti furnizori. +e analizeaza astfel mijloacele de productie si control de care

dispune furnizorul, tehnicile de control pe care le aplica, daca are implementat un

sistem de management al calitatii, daca produsele livrate sunt certificate de catre

un organism de certificare acreditat, aprecierea pe piata, bonitatea, seriozitatea in

respectarea prevederilor contractuale referitoare la preturi, termene de livrare,

garantii.

b) I!#3c4're& *'(#e' cu fur!'23r'' &1re'7 in situatia in care exista mai multifurnizori care indeplinesc in conditii acceptabile exigentele producatorului.

c) C3!#r3*u* $3cu4e!#e*3r $e &5r3'2'3!&re. !n comenzile care se transmitfurnizorilor, trebuie sa fie trecute toate datele care definesc calitativ (prin

caracteristici masurabile sau parametri functionali) si cantitativ materialul care

urmeaza a fi aprovizionat.

d) C3!#r3*u* $e rece5#'e &* 5r3$u(e*3r &5r3'2'3!e (materii prime, materiale,componente, subansambluri) in vederea eliminarii introducerii in fabricatie a unor

produse neconforme care pot influenta negativ, atat calitatea procesului de

productie, cat si calitatea si fiabilitatea produselor finite.

e) Ce!#r&*'2&re& '!f3r4''*3r 5r''!$ c&*'#e& 5r3$u(e*3r &5r3'2'3!e inscopul evaluarii permanente a performantelor furnizorilor, evaluarii eficientei


7/12

proprii, determinarii cerintelor noi, a caror indeplinire reclama initierea unor

actiuni viitoare. !n situatia in care, din varii motive, la un moment dat, furnizorii

nu se ridica la nivelul exigentelor producatorului privind calitatea, se expun

riscului de a fi eliminati de pe lista furnizorilor agreati.

f) I!'#'ere& &c#'u!'*3r c3rec#'e care privesc furnizorii in vederea eliminariideficientelor care pot apare la livrarea unor produse.

g) C3*&)3r&re& cu fur!'23r'' avand drept obiectiv intelegerea corecta a cerintelorde calitate pentru produsele pe care le furnizeaza' imbunatatirea acestora prin

schimburi de informatii si idei. Contactul permanent intre producator si furnizor

constituie o conditie indispensabila a demararii si rularii corespunzatoare a

contractului incheiat intre parti.

C3!#r3*u* 5r3ce(u*u' $e 5r3$uc#'e sau controlul fluxului de fabricatie se efectueazade catre controlori distribuiti in posturi fixe sau in posturi mobile (controlori

itineranti). Controlorii supravegheaza respectarea tehnologiei de fabricatie, prelucreaza datele obtinute din verificarea esantioanelor si compara rezultatele cu

limitele de control. !n urma supravegherii respectarii tehnologiei de fabricatie, se

poate ajunge la urmatoarele concluzii&

a) 5r3ce(u* #e9!3*31'c c3re(5u!$e, productia decurge normal, se realizeazacalitatea prescrisa'

b) 5r3ce(u* #e9!3*31'c 5re2'!#& 3 &r'&)'*'#e , insa prin aplicarea unor corectii,acesta poate fi readus in programul normal de desfasurare'

c) 5r3ce(u* #e9!3*31'c 5re2'!#& &r'&)'*'#e asa de &cce!#u& incat, prin corectii,nu poate fi readus in programul normal de desfasurare. #ste necesara intreruperea

procesului de fabricatie pentru efectuarea unor interventii structurale, in scopul

evitarii rebutarii produselor'

odul de realizare a produselor se controleaza prin inspectia pe fluxul de fabricatie si

probele de acceptare finala. I!(5ec#'& 5e f*u6u* $e f&)r'c'e are drept scopverificarea modului in care, in urma aplicarii tehnologiei de fabricatie se realizeaza pe

faze, performantele si caracteristicile produsului.Ver'f'c&re& f'!&*& reprezintacompararea caracteristicilor si performantelor produsului finit cu referentialul care a

stat la baza realizarii lui si luarea unei decizii privind acceptarea. "a verificarea finalase pot intalni trei situatii&

produsul este acceptat si va fi dirijat catre depozitul - magazia de produse finite'

produsul nu este acceptat dar poate fi remaniat, situatie in care se reiau unele faze

din procesul tehnologic in vederea eliminarii neconformitatilor aparute'

produsul este declarat rebut si este dirijat catre depozitul de rebuturi, avanduse

grija sa se evite posibilitatea reintroducerii sale accidentale sau voite pe fluxul de

fabricatie.


8/12

Controlul final reprezinta in esenta un supracontrol si constituie ultima bariera in

calea patrunderii produselor necorespunzatoare in circuitul economic. Controlul final

ofera totodata posibilitatea verificarii competentei si exigentei grupelor de control

interfazic, permite sa se stabileasca masuri tehnicoorganizatorice avand ca obiectiv

lichidarea neajunsurilor care exista in toate compartimentele intreprinderilor.

#vident, controlul pe flux este mai important decat controlul final deoarece permite

depistarea in timp util a dereglarilor din procesul de fabricatie si in consecinta

depasirea de catre caracteristicile de calitate a limitelor de toleranta. T3#3$&7c3!#r3*u* '!#erf&2'c 5er4'#e e*'4'!&re& re4&!'er'*3r u*#er'3&re (&u re)u#ur'*3r ('7$e &cee&7 &re 3 '453r#&!#& ec3!34'c& $e 5r'4 3r$'!0

!n general, cu cat un control de calitate este mai minutios si se executa cu aparatura si

dispozitive mai performante, cu atat calitatea produselor va fi mai buna, gradul de

incredere in masuratori va fi mai mare. or creste insa si costurile din cauza aparaturii

mai elaborate si a pregatirii mai inalte a controlorilor.

+pecialistii din compartimentul de pregatire a fabricatiei care au in sarcina elaborarea

tehnologiei de control trebuie sa realizeze un optim intre costul acesteia si siguranta

rezultatelor obtinute.

+0Or1&!'2&re& &c#''#'' $e c3!$ucere c33r$3!&re & c&*'#''

Activitatile de asigurare a calitatii se efectueaza in toate structurile functionale care

participa la realizarea spiralei calitatii. Deoarece performantele intreprinderii trebuie

optimizate (in mai mare masura decat cele ale departamentelor din organigrama), este

necesar sa se asigure o coordonare a acestor activitati intrun ansamblu unitar. Acest

lucru nu inseamna neaparat ca o anumita persoana sau functie sa exercite comanda

asupra tuturor activitatilor privitoare la calitate.

C33r$3!&re& 5r'! '!#er4e$'u* u!u' (ef c34u!

!n intreprinderile mici, aceasta metoda este naturala si eficienta. Activitatile sunt

limitate iar personalul putin numeros, astfel incat conducatorul intreprinderii, prin

contact direct cu personalul productiv si cu realitatea faptelor, poate sa cunoasca ceea

ce se intampla si sa ia decizii potrivite. !ntreprinderea stabileste anumite obiective

referitoare la calitatea produselor. Amploarea relativ redusa a activitatilor, specifica

intreprinderilor mici, permite urmarirea operativa a indeplinirii obiectivelor de catremanagerul general si intreprinderea ″ din mers″ a masurilor de corectie.

Pe masura ce intreprinderea se dezvolta, numarul activitatilor ce trebuie coordonate

creste pana la un punct critic in care conducatorul nu mai gaseste timp sa le

coordoneze, nici chiar partial. !n plus, el este acum atat de desprins de nivelurile unde

se desfasoara actiunea, incat nici nu mai este in masura sa identifice o mare parte a

problemelor ce necesita coordonare. !n consecinta, apare necesitatea crearii unor

metode suplimentare de identificare si rezolvare a acelor probleme de coordonare de

care managerul general nu se mai poate ocupa.


9/12

Au#3c33r$3!&re&

/na din metodele de coordonare a activitatii relativa la calitate este autocoordonarea.

etoda consta in a lasa pe seama fiecarui supraveghetor sarcina de a identifica, pe

masura aparitiei lor, problemele care necesita a fi coordonate si de a le analizaimpreuna cu specialistii care sunt in masura sa le rezolve. !n practica, pentru

rezolvarea problemelor sporadice curente, aceasta metoda este de regula eficienta.

Pentru asemenea probleme, semnalele de alarma sunt puternice si insistente' astfel,

clientii fac apeluri telefonice din cauza intarzierilor in livrari sau din cauza aparitiei

unor defectiuni' daca procesul tehnologic se intrerupe, stivele de materiale incep sa

blocheze spatiile' daca, dimpotriva, furnizorii nu respecta programele de

aprovizionare, productia se opreste. 0eajunsurile devenind din ce in ce mai

accentuate, oamenii care le resimt nu au liniste pana cand nu le vad rezolvate.Cand

este insa vorba de probleme cu caracter cronic, aceasta metoda nu este, de regula,

eficienta.

C33r$3!&re& 5r'! '!(#ruc#'u!' (' $'(532'#'' (cr'(e

$ metoda eficienta de coordonare a calitatii este folosirea instructiunilor si

dispozitiunilor scrise care asigura coerenta si trasabilitatea procesului de coordonare,

responsabilizand in acelasi timp pe cei care emit asemenea documente. Dispozitiile

sunt utile si eficiente pentru rezolvarea unor probleme de importanta vitala si in acest

scop trebuie respectate anumite reguli&

1edactarea unei dispozitii scrise trebuie precedata de o analiza. Adeseori, o

dispozitie scrisa, redactata pentru prima oara, este totodata si analizata pentru prima oara.

!nainte de aprobarea unei dispozitii scrise, trebuie sa existe acordul unanim al

departamentelor interesate. /n astfel de consens se obtine mult mai usor prin

consultarea unei dispozitii scrise decat prin explicatii orale.

dispozitie scrisa apara impotriva slabiciunilor memoriei, poate fi oricand supusa

consultarii si revederii, inlesneste instruirea noilor angajati si serveste ca sursa de

referinta.

Dispozitiile trebuie aprobate de cei care au autoritatea necesara, consfintita prin

organigrama intreprinderii.

$ instructiune sau o dispozitie scrisa devin instrumente permanente de coordonare,

constituie mijloace de conducere impersonala, ofera solutii optime pentru problemele

cu caracter repetitiv, ofera posibilitati de anticipare si promoveaza spiritul de legalitate

si ordine.

C33r$3!&re& 5r'! (5ec'&*'(#' '!#er$e5&r#&4e!#&*'

/n numar mare de probleme de coordonare sunt generate de naturainterdepartamentala a proiectelor. De exemplu, asimilarea in productie a unui produs


10/12

nou, implica efectuarea unui studiu de dezvoltare de catre un departament, proiectarea

executiei de catre un al doilea departament, planificarea productiei % de catre un al

treilea etc. $ colaborare asemanatoare este necesara si in vederea introducerii unor

procese tehnologice noi, unor standarde (norme) noi, unor sisteme de conducere noi.

1ealizarea cu succes a unor astfel de proiecte, corespunzatoare pentru utilizare, intimp util si economice, necesita un plan coordonat (specificatii, termene de executie,

evaluarea costurilor) si o activitate controlata de indeplinire a planului. Conform

practicii curente, se atribuie unor asanumiti ″ directori de proiect″ sarcina realizarii

mai multor activitati de coordonare esentiale&

!ntocmirea proiectului de plan si obtinerea aprobarii din partea departamentelor

participante.

/rmarirea atenta a executarii planului pentru a se identifica diversele dificultati.

Prezentarea de rapoarte privind mersul indeplinirii planului si luarea de masuri pentru

eliminarea dificultatilor.

+upravegherea executiei financiare a proiectului in limitele bugetului aprobat.

!n cazul unor proiecte foarte mari, se creeaza de obicei o structura functionala

specifica, condusa de un director de program caruia i se repartizeaza inginerii

proiectanti necesari.

C33r$3!&re& 5r'! $e5&r#&4e!#e ce!#r&*e ;c33r$3!&re<

2rebuie sa se faca o deosebire intre coordonarea unui proiect, astfel cum a fost

descrisa mai sus si coordonarea mai larga, necesara in cazul unor probleme cum sunt

politica calitatii si obiectivele calitatii. !n prezent, este larg raspandita folosirea unor

departamente cu functii de coordonare in controlul calitatii, prevazute cu cadrele de

specialisti necesare pentru diagnosticare, pentru elaborarea planurilor departamentale

si pentru alte activitati de coordonare 33proiect cu proiect33. 2otusi, problema

repartizarii sarcinilor privitoare la functia calitatii pentru aceste departamente nu este

clar definita, asa cum este in cazul departamentelor de contabilitate, in ceea ce

priveste functia financiara.

#xista conditii pentru o larga initiativa, precum si posibilitati favorabile pentrudesfasurarea unei activitati originale si creatoare pe un plan mai larg in directia

perfectionarii mijloacelor de coordonare a functiei calitatii.

C33r$3!&re& 5r'! c34'#e#e

/n anumit numar de activitati esentiale in legatura cu functia calitatii sunt realizate de

comitete. !n linii generale, responsabilitatile de baza ale comitetelor si modul de

exercitare a acestor responsabilitati depind de natura problemei analizate. Activitatea

comitetelor este laborioasa si dinamica, desfasuranduse in interdependenta cu alte

acitivitati, uneori extrem de complexe. Din acest motiv, pentru a obtine rezultate bune,

organizarea si functionarea unui comitet trebuie privita cu mare atentie.


11/12

/n comitet este constituit pentru a indeplini o cerinta sau o functie pentru a caror

rezolvare nu exista structurile organizatorice adecvate' comitetul nu trebuie sub nici o

forma sa substituie sau sa dubleze functiunile pe care le indeplinesc, conform

atributiunilor functionale, persoane sau colective din structura organizatorica a

intreprinderii.

/n conducator care a constituit un comitet pentru rezolvarea unor probleme ramane

responsabil pentru actiunile pe care le initiaza in acest scop, indiferent daca sia

insusit sau nu solutiile propuse de comitet. #ficienta comitetelor, atunci cand sunt

bine organizate si conduse, se datoreaza nu numai competentei profesionale a

participantilor, ci si faptului ca problemele sunt studiate mult mai profund si sunt

dezbatute cu discernamant de un colectiv de specialisti, nu de catre o singura

persoana.

De obicei, un comitet are sarcina sa inlesneasca&

. C34u!'c&re&. $amenilor le este mai usor sa comunice intre ei stand in jurulunei mese decat adresandusi unul altuia informari scrise'

. C33r$3!&re&. "a fel, oamenilor le este mai usor sa obtina in cadrul unuicomitet acordul comun asupra unor probleme controversate.

*. /&r#'c'5&re&. Daca se ofera tuturor posibilitatea de a fi ascultati atunci cand problemele sunt inca neclare, se asigura o receptivitate mai mare fata de ideile

propuse.

!n afara de unele exceptii, comitetul nu trebuie sa ia decizii, sa dea ordine sau saspuna cuiva ce are de facut. Comitetul trebuie sa faca numai recomandari. Alte

persoane din intreprindere, inclusiv membri ai comitetului (dar nu in calitatea lor de

membri ai comitetului) vor hotari daca sa se adopte recomandarile sau nu.

Comitetele functioneaza de regula necorespunzator atunci cand &

() sunt folosite ca organe de decizie si ca organe deliberative'

() cand mecanismul de functionare a comitetului nu este utilizat in mod

adecvat (lipsa unei ordini de zi, incapacitatea presedintelui de a conduce

discutiile, neincheierea minutelor de sedinta, neurmarirea hotararilor etc.).

Punctul de plecare pentru crearea unui comitet il formeaza existenta unei probleme

care necesita o analiza in colectiv. Caracterul acestei probleme sugereaza si modul de

organizare a comitetului. Calitatea de membru se atribuie unor persoane din acele

departamente care, probabil, vor avea de realizat cele mai multe actiuni ca urmare a

deliberarilor comitetului. Presedintele va fi, de regula, o persoana din departamentul

care are cele mai multe probleme de rezolvat. embrii comitetului nu se aleg pe baza

pozitiei lor, ci in functie de capacitatea de a rezolva problemele. +ecretarul

comitetului se alege de obicei din cadrul departamentului care efectueaza cea mai

mare parte a muncii de analiza (″ diagnosticare″ ).


12/12

#ste indicat ca si comitetul sasi defineasca clar sarcinile. Acest lucru se realizeaza

prin elaborarea unui cadru de referinta in forma scrisa, care se aproba de catre

conducere, conferind astfel comitetului un caracter legitim.

C34'#e#e*e 5e!#ru '4)u!'re& c&*'#''

Aceste comitete sunt, de regula, ″ parghia de conducere″ pentru angajarea si rezolvarea

problemelor calitatii cu caracter cronic, nerezolvate. embrii comitetului se aleg din

cadrul unor departamente care pot sa contribuie efectiv la stabilirea listei de probleme

ce urmeaza sa fie analizate si sa se propuna solutii. Dintre aceste departamente se pot

mentiona& departamentul de cercetaredezvoltare si proiectare a produselor, de

mar4eting, de planificare a productiei, de contabilitate si de control al calitatii.

+tatutul comitetului cuprinde urmatoarele obiective&

. !dentificarea principalelor probleme de calitate nerezolvate'

. +tabilirea prioritatilor in abordarea problemelor'

*. Punerea la punct a unei diagnosticari adecvate pentru descoperirea cauzelor si

remedierilor.

5. Discutarea solutiilor posibile'

6. 1ecomandarea actiunilor de remediere.

7. /rmarirea modului de aplicare a actiunilor stabilite si a faptului daca exista

mijloace de control corespunzatoare pentru mentinerea realizarilor obtinute.

8. +tabilirea resurselor materiale umane si financiare, intro prima evaluare,

necesare pentru intreprinderea actiunilor de remediere.

Asig&Contr Calitatii

Documents

Transcript of Asig&Contr Calitatii