Asertivitatea Reprezinta ~Cl~Itudine~i 0 Modalitate de Aqiur\c

8/14/2019 Asertivitatea Reprezinta ~Cl~Itudine~i 0 Modalitate de Aqiur\c

1/18

Asertivitatea reprezinta ~Cl~itudine~i 0 modalitate de

aqiur\c In acele situatii In careTreb-LJie sa ne exprimam

sentimentele, ~~U1~J~Y~!1dicam drepturile ~isa spunem "nu"

e r t i J l l c i cl l r ld nusuntem dispu~i sa facem un anumit lucru.-- La baza comportamentului asertiv trebuie sa stea

convinger ea persoanei ca are dreptul sa ceara ceea ce dore~te,

respectandu-~i propriile drepturi, a~a cum ea lnsa~i face In cazul

celor din jur.Comportamentul asertiv reprezinta calea de mijloc Intre

doua extreme: agresivitatea ~i supunerea.

Conduita non-asertiva sau submisiva presupune des-

considerarea propriilor drepturi ~~isupunerea exagerata fata de

dorintele ~i'nevoile celorla1ti. In consecinta, sllbiectul nu-~i

exprima sentimentele ~idorintele - de care ceilalti nu au cum

sa ia cuno~tinta altfel- ~ise culpabilizeaza atunci cand Incearca

sa ceara ceva: In cazulln care elle transmite celorlati un mesaj

care reflecta nesiguranta sa In legi'itura cu dreptul de a cere

ceva, ace~tia din urma VOl' avea tendinta sa-i desconsidere

solicitarea.

Persoanele Inclinate spre tulburari anxioase ~i fobii secomporta non-ascrtiv pentr u ca, a~a cum am mai subliniat, ei

~i-au format 0 imagine de sine de persoane amabile In orice

situatie, gata sa Ie faca tllturor pe plac. Totodata, acest gen de

persoane se tern sa-~i exprime In mod deschis solieitarile pentru

a nu deteriora relatia eu parteneruJ de care se simt excesiv de

dependenti.


2/18

In sehimb, eonduita agresiva presupune eomuniearea pe

un ton autoritar ~i ostil a propriilor dorinte ~inevoi. Persoanele

agresive sunt insensibile fata de sentimentele ~i drepturile

celorlalti ~i Incearca sa obtina ceeea ee doresc prin utilizarea

constrangerii ~i intimidarii. Recurgand la forta, ace~ti subieeti

reu~esc sa ereeze pretutindeni conflicte ~i animozitati,

determinandu-i pe eeilalti sa adopte un comportament def ensiv

sau sa treaca la lupta deschisa.Exista ~i indivizi care nu-~i manifesta In mod deschis

agresivitatea, ei comportandu-se Intr-o maniera pasiv-agresiva

~i opunand 0 rezistenta indirecta la solicitarile celorla1ti. De

pilda, 0 persoana care nutre~te sentimente de ostilitate fata de

~efJntarzie frecvent la serviciu sau "uita" sa-~i Indeplineasca

anumite sarcini.

Acest gen de comportament este ineficient, pentru ea

genereaza osti Iitate ~i resentimente In randul eelorlalti ~i,

datorita acestei atitudini din partea eelor din jur, persoanelerespective obtin rareori eeea ce vor.

o alta varianta a comportamentelor non~asertive estereprezentata de stilul manipulativ. Persoanele caracterizate prin

acest mod de ~omportam~~t'obtin ceea ce VOl'deoarece Ii

determina pe eeilalti sa simta vinovatie sau compasiune fata

de ei, pozand In victime sau In martiri. Metoda manipulativa

funqioneaza numai In situatiile In care persoana vizata nu

realizeaza ceea c e se petrece.

Spre deosebire de modelele de comportament descriseanterior, eomportamentuJ asel1iv implica solicitarea propriilof

drepturi sau refuzulunor sarcini Intr-o maniera simpla, directa,

deschisa, care nu urmarqte sa nege, sa ataee sau sa-i

manipuleze pe ceilalti.

Aceasta atitudine presupune respect ~ieonsideratie fata

de propria persoana ~i fata de cei din jUf.

Bourne (1995, p. 277) ne prezinta un model de antrenament

asertiv In patru trepte.

: . .. 1 _ : )Formarea comportamentului asertiv non-verbal. Acestcomportament presupune:

A ~ ~ersoa~la :se~iva trebllie sa priveasea interloclltorul drept

IJ1 oc I atun?, cand Jse adreseaza. Orientarea privirii In 'os sau

spre lateral.lJ1d~ca nesiguranta In legatura cu ceea ce sodcit~mCondlllta d,am t I ~. ' ..' . e ra opusa, ~I anume fixarea interlocutorului

cu pI ,vlrea are d: asemenea efecte negative, pentru ca II oatepune pe acesta drn urma Intr-o pozitie defensiva. p

Ado?tare.a unei postllri care sa exprime deschidereaAstfel, daca sublectlll este a~ezat el nu treblll'e sa~ " .' .

" I' b " -, -~IJncn,cJ~ezepJcloa~e Ae ~I. ~atele ~I mci sa tina trunchilll aplecat. In cazul In

car~ .st~ dJl1plCloare, este indicat sa mentina 0 pozitie dreaptaspnJJnrn u-se pe ambele picioare. ",

~ Sllbiectul care comllniea trebuie sa se plaseze dre t Infata IJ1terloeutorului (nu lateral) ~i sa nll faca . ~. p ~sugereze retragerea. ml~cafJ care sa

( Ill Int~rlocut~rul trebllie tratat eu calm. In cazul In caresubleetul m eauza este nervos e de dor't ~ d A ~

t ' I sa se esearce JJ 1 aHapare.

ex [~.~ei!]~~J~e~~a_p.~?PtiilOJ drepturi ~i efectllarea unoI'_~~~I._~~_.__e upta pentru obtrnerea aeestora. -

d 1 ourne (J 995, p . 277) ne prezj~ta 0 lista a drepturilor llnuiaut, pe ea.re multI se pare cii Ie-am lIitat din callza educatiei

sau a expenentelor de viata traite ulterior. .

Lis/a drep/urilor personale

I. Am dreptul sa solicit ceea ce doresc.

2. AJ~ dreptul sa refllz solieitarile carora nu Ie pot facefata. .

3. Am ~reptlll s~-mi exprim sentimentele pozitive saunegative. "

4. Am dreptul sa-mi schimb opiniile.


3/18

5. Am dreptul sa comit gre~eli ~i sa nu fiu totdeauna

perfect. '.6. Am dreptul sa ma conformez propriilor mele sisteme

de valori.7. Am dreptul sa spun "nu" la tot ceea ce mi se pare ca

nu sunt pregatit sa fac, este periculos sau Imi Incaldi

sistemele de norme ~i valori.8. Am dreptul sa-mi stabilesc propriile sisteme de

prioritati.9. Am dreptul sa nu ma simt responsabil pentru

comportamentele, actiunile, sentimentele ~iproblemele

celorlalti.10. Am dreptul sa solicit onestitate din partea celorlalti.

11. Am dreptul sa ma supar pe 0 persoana la care tin.

12. Am dreptul sa fiu eu 'insumi.13. Am dreptul sa ma simt speriat ~i sa spun acest lucru

celorlalti.14. Am dreptul sa spun "nu ~tiu".15. Am dreptul sa nu prezint scuze ~i sa nu-mi motivez

comportamentu I.16. Am dreptul sa iau decizii bazate pe propriile mele

sentimente.17. Am dreptul sa-mi satisfac propriile trebllinte In timpul

~i In locurile pe care Ie consider potrivite.

18. Am dreptul sa ma distrez ~isa fiu frivol.

19. Am dreptlll sa fiu mai sanatos decat cei din jurul meu.20. Am dreptul sa ma aflu Intr-o ambianta In care nll se

abuzeaza de persoana mea.21. Am dreptul sa-mi fac prieteni ~i sa ma simt bine In

prea jma celorlalti.

22. Am dreptul sa ma schimb ~i sa evoluez.

23. Am dreptul la respect din partea celorlalti fata de

propriile nevoi ~i dorinte.24. Am dreptul sa fiu tratat ca 0 persoana demna ~i plina

de respect.25. Am dreptul sa fiu fericit.

Autorul mentionat recomanda pacientilor ~i persoanelor

doritoare sa se autoperfectioneze sa citeasca lista respectiva

de mai multe ori.

(@ Con~tien'tizarea proprii)r.sentimente, dorinte ~itrebllinte.--- - ..

-'~-E:~te dificil ca0

persoana sa devina asertiva daca nu-~i diiseama ce simte, se dore~te ~i ce nll dore~te. Comportamentul

asertiv presllpllne ca sllbiectlll sa spuna deschis ce simte ~i ce

anum~ dore~te sa se schimbe, ca In exemplul de mai jos.

~,Jnacest moment sunt sllparat ~ia~dori ca tu sa ma ascuJti".

In cazul In care sllbiectuilli nu-i este clar ce simte ~i ce

dore~te, el trebuie sa-~i clarifice gandurile ~i sentimentele,

notandu-Ie pe hartie sau discutandu-Ie cu 0 persoana de

Illcredere.

De asemenea, e gre~ita presupullerea ca ceilalti ~till ceeace dorqte el, fiind necesar sa-~i exprime clar dorintele, pelltru

ca ceilalti oameni n-au posibilitatea sa citeasdi gandurile.

d : \ ? l Exersarea raspllnsurilor asertive,~ ' o e s c r i e r e a ' - p r o b r e m e r - - " ' - ' - ' - ' " . ' . 'Sllbiectllllli i se cere sa realizeze 0 descriere exacta a

situatiei care II supara. Aceasta trebuie sa cuprinda atat referiri

la persoana care Ii creeaza problema (cine), perioada cand are

loc interactiunea disfunctionaIa (cand), ce anume 11supara,cum considera ca ar putea rezolva sitllatia, temerile legate de

punerea In actiune a comportamentului asertiv, cat ~i obiectivele

vizate In situatia respectiva.

Declan~area raspunslllui asertiv.

Odata definita situatia, urmeaza elaborarea raspunsllrilor

asertive, care se reaJizeaza In mai multe etape:

evaluarea drepturilor personale In cadrul sitllatiei date;

precizarea perioadei de timp In care subiectul dorqte

sa se prOdllCa 0anum ita modificare;interloclltorul trebllie informat Cll exactitate care este


4/18

problema ~i care sunt consecinte1e acesteia asupra

persoanei 'in cauza; . .,subiectul trebuie sa-si exprtme clar ~l sentlmentele

legate de situatia cr~ata, solicitarile re!:eritoare I~

schimbarea dorita ~i consecintele rezolvaru problemel

pentru ambele parti; . ~nu se accepta sub nicio forma ca sublectul sa se s~uz~

atunci cand solicita ceva. Astfel, acesta nu trebUle sa

spuna "va rog sa ma iert~ti ~ca ,~bu.zez de timpu~dumneavoastra, dar a~ don sa... , Cl doar ,:a~ dor!sa ... ". Tn cazul 'in care interlocutorul reactlOneaza

agresiv, critic sau sarcastic, solicitarea trebuie repetata

cu calm ~i fermitate. .pentru a obtine rezultatul dorit, este~n~cesar ~a sublectu~sa solicite nu sa comande sau sa lmpuna ceva altel

persoane. 'Impunerea ~i comanda repre::inta mod.u~i

agresive de comportament, care se bazeaza pe s.UP?Zltla

falsa a subiectului ca are totdeauna dreptate ~l ca cele

solicitate i se cuvin;este indicat sa se negocieze 'in mod deschis ~i care sunt

ca~tigurile obtinute de ambele parti 'in ca:ul 'in care

pmienerul coopereaza, ca 'in exemplul urmator: .

Daca ma la"i sa termin acum articolul, yom avea mal" '(

mult~timp sa ie~im 'impreuna 'in ora~". . ~In cazul 'in care interlocutorul s-a dovedlt 0 persoana

refractara la cooperare, este indicat sa i se descrie consecinte1e

negative care decurg din absen.ta conl~crarii, ~a de ~pilda: . ~"Daca nu yom fi gata la tlmp, VOl fi obhgat sa plee filra

tine".Prezentam 'in cele ce urmeaza, un exemplu.Maria efectueaza exercitiile de relaxare ~i are nevoie de 0

jumatate de ora de lini~te ea 'sa-~~'incheie progra~uJ. Sotul ei,

Alexandru, 0'intrerupe mereu pnn tot felul d~ ml)loace.Inainte de a se confrunta eu el, Mana ~l-a elaborat

urmatorul plan (dupa Bourne, 1995):

I. Evaluarea drepturilor personale:

"Am dreptul la 0perioada de timp 'in care sa fiu singura".

"Am dreptul sa ma preocup de propria persoana ~i sa ma

relaxez".

"Am dreptul ca sotul meu sa-mi respecte dorintele".

2. Precizarea timpului cand va avea loc discutia:

"Seara, cand Alexandru se va 'intoarce de la servicill, Ii voi

cere sa discutam problema respectiva. Daca n-are chef de yorba

'in seara aceasta, yom stabili ca discutia sa aiba loe zilele

urmatoare."3. Prezentarea problemei 'intermenii consecintelor acesteia:

"Ti-am explicat de mai multe ori ca am 'nevoie de 0

jumatate de ora de relaxare, dar tu ai continuat sa ma deranjezi,

punandu-mi tot felul de 'intrebari. Comportamentul tau 'imi

tulbura concentrarea~i, din acest motiv, nu pot sa-mi duc la

'indeplinire programul antistres."

4. Exprimarea sentimentelor:

"Mil simt frustrata atunci cand sunt deranjata. Ma sliperi

ori de dite ori nu-mi respeeti dreptul de a ma relaxa."5. Exprimarea solicitarii:

"Atunci dind u~a camerei mele este 'inchisa, a~ dori sa nu

fiu Intrerupta dedit 'in situatii de urgenta. Mi-ar placea ca tu

sa-mi respeeti dreptul de a beneficia de 0 jumiitate de ora de

lini~te."

6. Prezentarea consecintelor cooperarii pacientullli:

"Daca tlilmi respecti nevoia de relaxare, voi fi 0 companie

mult mai pIacuUi pentru tine dupa aceea".

Un aspect important al comportamentlilui asertiv consta

In capacitatea de a refuza 0 solieitare pe care nu dorim s-o

Indeplinim deoarece eontravine propriilor noastre dorinte ~i

nev~i, consumandu-ne 'in mod inutil timpul ~i energia.

, In cazul In care avem de-a face eu persoane straine, Cll

;(';~arenu dorim sa mentinem 0relatie este sllficient sa spunem:

~\:,;nu, mllltumesc" sau "nu, oferta dumneavoastra nu ma

>intereseazii" .


5/18

Dad interlocutorul persista In solicitarea sa, trebuie sa

repetam refuzul cu calm ~ifermitate, privind persoana dreptln

ochi ~i rididind u~or tonul vocii.

Atunci cand refuzul se adreseaza unor persoane apropiate,

putem simti nevoia de a Ie oferi 0 explicatie.

Bourne (1995, p. 289) sugereaza ca 'in acest caz sa separcurga urmatoarele etape:

e repetarea solicitarii, pentru ca interlocutorul sa fie

Incredintat ca am Inteles despre ce este vorba;

prezentarea motivelor refuzului;

exprimarea refuzului;

propunerea unei alternative convenabile pentru ambele

parti.

Autorul mai sus-mentionat considera ca aceasta ultima

etapa nu este obligatorie.

Prezentam, In cele ce urmeaza, diteva exemple:,,$tiu ca ti-ar pUicea sa ie~im Impreuna asta-seara. Din

pacate, am avut 0 zi grea ~i sunt foarte obosit, a~a di a~ dori sa

ma odihnesc. Am putea alege 0alta seara In cursu I saptamanii

ca sa ie~im In ora~."

"Mi-am dat seam a di ai dori sa ne mai Intalnim. Cred ca

e~ti 0 persoana deosebita, dar mi se pare ca nu avem mllite

puncte comune pentru a stabili 0 relatie, astfellneat trebllie sa

te refuz."

Mc Kay (1983) prezinHi cateva Indrumari pentru per"soanele care au dificuWiti In a spune "nu":

1. Acordati-va un ragaz,

Oaea va vine greu sa spuneti "nu", acordati-va un anume

timp pentru a clarifica cum anume doriti sa raspundeti unei

solicitari (ca de, exemplu ,,0 sa va comunic raspunsul meula

sfar~itul saptamanii").

2. Nu va scuzati In mod exagerat.

Scuzele excesive dau impresia ca persoana In cauzii nu

este prea sigura daca nevoile sale sunt cu adevarat mai

importante decat aeelea ale solicitantului, Ca atare, acestavaface presiuni ~i mai mari pentru a obtine ceea ce dore~te;

~~I~~~~:~,=~eseape culpabilizarea persoanei careia Ii adreseaza

3. P~ecizarea continutullii refuzului.

Sublectul trebuie sa explice exact ce anllme f: .nu va face pentru celalalt, ca In exemplul: va ace ~Ice

"Sunt de acord sa te duc cu . d .In fata bl I' I . . ma~Jna, ar numal daca cobori, ~~1I UI a ora 7 ~I JlImatate".

, 4. UtJllzarea limbajullli non-verbal d' '.' .

fiJnterloclitorului drept In ochi, pozitie fat: ~~f:aaSta~rttlovn'pn,vlre~erlTI J : ' > < - . . '" ca m 81, lara reaC!1I emotionale, '1

5. ~vitarea culpabilitatii inutile.

P t~nll oameni pot simti dorinta spontana de a face altceva

en Iu persoanele pe C' I f': ~este b' . _ . are e-au rei L1zat. J n asemenea cazlIri

me ca el sa mal reflect . .oferHi 'd .~ze, pentru a fi sIglin ca nOlla

,prOVIne mtr-un sentiment since .rezLlltatul culpabilitatii. r $1 nll este doar

Tehnici de evitare a manipularii

, Tn majoritatea cazurilor, comportamentlll asertiv dllce laobtll1erea rezultatelor scontate Exista Insa- . 't t" ~interloc t" . - - - ' ( ~I Sl lIa II cand

u 0111 eVlta sa raspunda solicitari/or pllnand ~. ftot felul de mecanisme cllm ar fi: ' 111aC,lUne

schimbarea sllbiectului'

re1ac!ieexcesiv de Incarc~ta emotional (inclllsiv manie)' g ume pe seama solicitarii' '~ , m~~rcarea de a-I culpabiliza pe solicitant.

cnt!carea solicitarii sall formlilarea unor'lntreb-" ~legatur- I'" al f 11 1~. a Cll egltlmltatea acesteia;

~ SOllclta:ea de motive care sa justifice cererea.persoana Cll adevarat asertiva nu va da In ' ~

:cestor tentative de maniplllare, ci va persevera. apol In fata

..... Bourne (J 99~, p. 292) prezinta Caleva tehnici decontracarare a mampuJarii.


6/18

1. Tehnica discului stricat

Aceasta metoda imp lica repe tarea ~ e. mai~mu1te .o~i a

solicitarii, pe un ton calm ~idirect. Ea se utl~lzeaza at~nc~ c~n~

d ~ facem ceea ce ne cere 0 alta persoana, al nIlU onm sa t C d rsev eren tasimt

imcumva prin~i In capcana reprezen a a e pe .

acesteia. ~ I 'eDc exemplu, 0 cumparato~re~ dO l:e~tesa!etur~.e~e 0 r?c 11

cumparata dintr-un m agazin ~I sa pnmeas~a banl1 mapol.

Vanzatoarea: Cu ce va pot f i de folos. ~ .' ~Cumpariitoarea: Vreau sa renunt la aceasta rochle ~I sa

prim esc banii Inapoi. .' ~ f '1Vi 'mzatoarea: N oi n u ob i~ nuim sa p rtm)~ ~ar un ~

cumparate ~i nu return am banii . Oar de ce vretl sa returnatl

rochia? ~ . h' . ami

Cumparatoarea: D or es c s a da u m ap ol r oc la ~I s -primesc banii . . ~ . t d

Vanzatoarea: Oar n u ati Incercat ro chla m am e e a

cumpara? . . ~ . . b iiCumparatoarea: Vreau sa returnez rochta ~I sa-ml lau an

InaP~fll1zatoarea: Poate doriti sa schimbati r~ch.ia aceasta cu

alta. 0 sa va arlit cateva modele care v-ar ven~ bme. h'Cum paratoarea: Nu , mul}umesc. Ooresc sa returnez roc la

~i sa-mi primesc banii Inapol. ., _ . -Vi'mzatoarea: Nu am mai rncut I1lclodata a~a ceva ~I ma

tern ca voi avea necazuri. . ~ bl-Cumparatoarea: Intele g ca aceasta reprezmta o~pro ema

pen tru dumneavoastra. cu.~~ate a~estea, vreau sa returnez

rochia ~i sa-mi primesc banll mapol. .Vanzatoarea: Va trebui sa cer aprobarea ~efulU1 .

Cumparfltoarea: Foarte bine!~eful magazinului: Cu ce va pot fi defol.os? . ..Clienta: Vreau sa returnez aceasta rochle ~I sa pnmesc bllnll

Inapoi.

$eful : Este ceva In neregula cu aceasta rochie?Clienta: Nu! Vreau doar s-o returnez ~i sa-mi primesc banii

Inap oi.Seful: Imi pare rau ca nu va place rochia. Poftiti bani i ~i

sper ca yeti gasi ceva care sa va placa In magazin ul nost ru.Clienta: Va multumesc.

Aceasta metoda se utilizeaza mai ales atunci cand avemde-a face Cll 0 persoana care ne critica frecvent ~i consta Inacceptarea partiala a criticii.

Subiectlll trebuie sa fie de acord cu anllmite laturi ale criticiipe un ton calm ~i stapiinit, tara sa devina sarcastic sau sa sesitue~zepe 0 pozitie defensiva.

In consecinta, interlocutorul, cu care am fost macar partial

de acord, nu va mai avea tendinta de a discuta In contradictoriu,ceea ce opre~te escaladarea conflictului.

la ta un exemplu In care mama i~i critidi fiica (Bourne,1995, p. 293):

Ma ma: Fusta ta este ingrozitor de scurUi. Nu crezi sa artrebui sa porti fuste mai lungi? Acum sunt la moda fustele mailungi.

Fiica: Probabil cii ai dreptate. Acum se poarti'i fuste cevamai lungi.

Mama: Cred di dadi t i-ai tllnde parul ti-ar fi mai lI~or.Fiica: Ai dreptate. Pant! scurt e mai lI~or d e ingrijit.Ma ma: A i fi m ult mai feminina daca te-ai machia putin.Fiica: S-ar putea sa ai dreptate. Nu m-am gandi t la asta.

Machia jul m-ar putea face mai feminina.Mama: Tu ar trebui sa reprezin ti u n model pentru propria

ta fiica. Stii doar ca ea te copiaza.Fiica: Oa, este adevarat ca ma copiaza.Mama: Sa mergem la masa.Fiica: Hai sa mergem.

La fel ca ~i tehnica discului stricat, tehnica dezamorsarii


7/18

este utila In situatii1e In care dorim sa minil11a!iz~m

comunicarea. Metoda nu este la fel de eficienta atuncl ca~d

avem de-a face cu un prieten sau cu un paliener cu c~re d0.rI lT I

sa mentinem comunicarea, dandu-i posibilitat~a slHI eXpl'J~le

sentim~ntele. In astfel de situatii e preferabll sa-I asculta~

lini$titi $i abia dupa aceea sa facem propriile noastre comentam.

3. Metoda modifid\rii focalizii.-ii discutiei de la continut

la proces

ConsUi In schimbarea subiectului unei discutii, focali.zand-o

dinspre conti nut clitre ceea ce se petrece Intre partenen.. v

Dacli cineva raspunde la solicitarea noastra - expnmata

Intr-o maniera asertiva -In orice alt mod In afara de a ne asculta

sau de a ne raspunde (se Infurie, rade de solicitarea n?as~ra sau

spline ceva care nu are legatura cu p~oble.~a) .este II1dlca~ca

mai Intai sa modificam focalizarea dlscutlel dmspre contl~utspre proces (interactiunea dintre parteneri) $i apoi sa rev~~lm

la solicitarea pe care am adresat-o, ca In exempll~ de mal JOs:

Sanda: Te-a$ ruga sa-mi telefonezi atuncl cand urmeaza

sa Intarzii acasa.Sotul: Da,lmparate! v vSa~da: Am sesizat umorul tau, dar acesta nu are legatura

Cll problema.

Sotul: Care problema? v

Sanda: Ti-a$ ramane foarte Indatorata daca ml-al telefonaori de cate ori Intarzii acasa. ~ ~ ~ ..

Sotul: Stii ce m-am gandit? In serile In care mtarzll nu te

mai ob;si sa ma a$tepti Cll masa, pentru ca voi manca ceva pe

drum. . . r rtSanda: Nici aClim nu ai pus punctul pe I. Ma Slmt loa e

frustrata pentrll ca tu nu ma ascu1ti. . ~.Sotul: Cu alte cuvinte, vrei sa-ti telefonez atunci cand

InHirzii? Nu-i a$a?Sanda: Despre asta era yorba.

Se utilizeaza atunci cand cineva riposteaza la solicitarea

noastra aseliivi'i c1eclan~and 0 reactie cu 0 puternidi Inci'irci'itura

emotionali'i (furie, plans etc.). In cazul relatiilor cu persoane

apropiate este bine sa Ie Hisam sa-~i descarce emotiile. Evident,

Intr-o asemenea situatie, interlocutorul nu va putea fi atent lasolicitarea adresata, a~a ca e bine sa spunem:

"Vi'ielca e~ti foarte suparat acum. Vom discuta despre asta

maine."

Atunci dind 0 persoana ne ataca pentru ca am exprimat 0

solicitare cu continut asertiv, putem contracara atacullntreband

interlocutorul de ce solicitarea respectiva I-a suparat aHit de

mult, ca In exemplul de mai jos.

Sotia: Poti sa ma duci cu ma$ina la cumparaturi?

Sotul: Ia mai lasa-mi'i In pace!

Sotia: De ce ti se pare atat de greu sa ma duci aClim la

cumpariHuri?

~otul: Am obosit sa te tot car In to ate parti1e!

In cazul prezentat mai sus, comportamentul asertiv a scos

la iveala 0 problema mai profunda a cuplului, ~i anume

exasperarea sotului nevoit sa-$i Insoteasca permanent sotia

agorafobica, situatie In care ar fi indicat ca cei doi sa aiba 0

discutie deschisa In problema tulburi'irii sotiei.

Trebuie subliniat faptul ca un comportament asertiv implidi

dezvoltarea mai multor abilitati de comunicare, cum ar fi, de

pildi'i, abilitatea de a-I asculta pe celi'ilalt $i de a negocia 0

formula de compromis care poate satisface ambele parti.

Adoptarea comportamentului asertiv nu garanteaza ca yom

obtine totdeauna ceea ce dorim, ci doar ne sporqte $ansele In

directia respectiva.


8/18

Terapia cognitiv-comportamentaHi ~iautostima

, 't~ modalitate de a gandi, simti ~iAutostIma reprezm a 0 , , 'ectult' a care implidi autoacceptarea propn~ .persoane, lesp

aC.lon , ~ ~ Ii t I propm,fata de sine ~I mcrederea m ~ r.e e , oate trai confortabil

. are se accepta pe sme p , ~Persoana c , , I~biciunile flira sa se critlce Inacceptandu-~i punctele tan ~I s a

permanenta,. f' ste scazut, persoana are 0Atunci cand mvelul autos ~mel e ~ _ Iumple agatandu-se

'd' t 'or pe care mcearca sa- .senzatie de VI I~ en, .' t ioare' cand aceasta nevoie

In mod comp~J1slv,de s~po~ur~ ex :~toma~a, repetitiva ~i plina

de a umple vldul mtdenorf: evm; un comportament adictiv, cade disperare, avem e-a ace c

In cazul toxicoma~iei~ t fata de un obiectiv sau 0

Adietia reprezmta. un ata~a~en sa~i trezeasca subiectuluiersoana a direi poses Ie are memrea

p. 'f: f ~i u~urare,un sentIment de satls .ac.le _ t entul adictiv este

o alternativ~ s~natoasaa::::c~~o;o~~i ~i increderii carecultivarea autostlmel sau, ~ , cons'truie~te dintr-odata,

izvorasc din interior, Autostl~a n~;; durata In care elementul

ci reprezinta un proc~s :omp ~x ~I , ca acit~tea subiectului defundamental II constltule donnta ~I p ~ _ a~subiectul

"~ . na Aceasta mseamna ca avea gnJa de p~opr,Japersoa 'i Ie fundamentale ~i sa faditrebuie sa con~tlentIzeze nevol e sa, "I'

. ~ derea satlsfacerll 01.demersunle necesare m ve , ta cateva dintre cauzele

Bourne (1995, p, 30 I) ne prezm _autostimei scaz!:!.!.C:

1. Plirin(i hipercritici

, 'I 'I I c::iii fixau standardeAce~tia critlcau tot tllnpu COPIu '( d ~t sa' de 'inalte care nu fliceau eca

comportamentale exceslv , .' co ilul fiind convinsdeclan~eze senti mente de culpabllJtate, p

ca niciodata nu va fi destul de bun,

Ca adult , un astfel de copil va continua sa lupte din rasputeripentru perfectiune ~i pentru depa~irea unui sentiment deinferioritate adanc inradacinat.

Un asemenea subiect va avea ~i0 foarte puternica tendintaspre autocritica.

2. Pierderi semnificative sl~rerite in copiliirie

Copi/ul care a pierdut un parinte prin deces sau divort va

dezvolta un puternic sentiment de abandon, vid interior ~i

insecuritate, sentimente ce VOl' fi accentuate de pierderile

suferite la varsta maturitatii, Ca adult, indiyidul respectiv va

incerca sa depa~easca sentirnentul de abandon, devenincl

excesiy de dependent de 0 alta persoana, de actiyitateaprofesionala, alimente, a/cool sau droguri,

Abuzul fizic ~i sexual exercitat de parinti reprezinta 0

psihotrauma majora care poate conduce la aparitia unoI'

sentimente de inadecyare, insecuritate, ne'incredere 7n c e i/a lti,eulpabilitate ~i ostilitate, Adultii care au suferit abuzuri In

eopiHirie pot deveni un fel de Yictime permanente sau,

dimpotriva, dezvolta 0 atitlldine ostilii fata de lume ~i viata,

transformandu_i pe ceilalti in victime, In arnbele variante, ace~ti

subiecti YOI'Intampina diticultati in stabilirea unoI' relatii intime' . ella1tioarneni, De~i are consecinte mai putin evidente, ~iabllzul

.verbal poate conduce ulterior la tulburari emotionale,

4. Alcoolismul #toxicomania piirin,ilor

Consllmul cronic de alcool sau droguri creeaza un mediu

'familial haotic ~i nesigur, In care copilul nu-~i poate dezvolta

sentimente profunde de incredere ~i securitate. Permanenta

~egare a problemei de catre parintele in cauza II invata pe copil


9/18

sa nege sentimentele sale legate de situatia din familie.

Majoritatea copiilor crescuti In astfel de medii dezvolta 0

imagine de sine scazuta ~i nu au sentimenttll identitatii

personale.

Exista unii parinti care, de~i nu com it abuzuri fizice,

sexuale sau verbale astlpra copiilor lor, Ie dau de Inteles ca nu

sunt doriti. Aceasta atitudine va dezvolta la copil nesiguranta

In ceea ce prive~te dreptul sau la existenta.

Un copil hiperprotejat nu va invata niciodata sa aiM

Incredere In lumea din afara cercului familial ~i nu-~i va ca~tiga

independenta. La varsta adulta, 0astfel de persoana va avea

sentimentul insecuritatii ~i se va teme sa se departeze de locurile

sigure sau de persoanele pe care se poate baza.

Copilul "rastatat" nu va avea experienta unoI' gratifieatii

acordate dupa merit ~i nici pe aceea a propriilor sale limite.

Adultii de mai tarziu VOl'fi persoane lipsite de perseverenta,

VOl' dezarma u~or ~i VOl'Intampina dificultati cand VOl'fisol icitati sa depuna eforturi Intr-o directie sau alta. Ei VOl'a~tepta

ca ceilalti sa vina In Intampinarea lor, In loc sa-~i creeze propriul

destin. Pentru ca viata Ii priveaza de ceea ce Ie-a oferit 11 1

copiJarie, persoanele respective se VOl'simti foarte nesigure la

varsta adulta.

Rememorarea trecutului nu trebuie sa aiM. drept obiectiv

invinovatirea parintilor, ci reconstruirea unui prezent care sa

fie propice sanatatii fizice ~i psihice personale.

Metode cognitiv-com portamentalede ameliorare a autostimei

(Bourne, 1995)

Maslow (1968), III bine-cUlloscllta sa piramida a trebllinte/or

umane, distinge cinci nive/uri la care se structllreaza ace~tea:

Trebuinte de autoactualizare

(realizarea deplina a potentialului uman, implinire

personala)

~

Trebuinte de autostima

(respect fata de sine, se~timentul realizarii ~i maiestriei

persona/e)

Tendinte de dragoste ~i apartenenta

(nevoie de afectiune ~i SllpOrt din partea celorlalti, intimitate,

sentiment de apartenenta)

~

Trebuin!e de securitate

(adapost, mediu sigur)

Trebuin!e fiziologice(hrana, apa, aer, sornn, sex)

Maslow subliniaza faptul ca satisfacerea trebllintelor

superioare este dependenta, macar par!ial, de indeplinirea ~e/orinferioare.

. Bourne (I995) este de parere ca un prim pas pe ea/ea

. eonstruirii autostimei II reprezinta eon~tientizarea ~i satisfacerea


10/18

propriilor trebuinte. Pentru f aeilitar~a eon~tienti:arii, autorlll

prezinta 0 lista a prineipal:lor t~ebumte u~ane (mtre care nll

sunt inclllse trebllintele fizlOloglce de baza).

1. Sigllranta fizidi ~iseeuritate psihologica.

2. Seeuritate financiara.

3. Prietenie.

4. Atentie din partea celorlalti.5. Nev~ia de a fi aseultat de a1tii.

6. Nevoia de Indrumare.

7. Nevoia de respect.

8. Nevoia de confirmare. .9. Nevoia de a exprima ~i Imparta~i sentlmente.

10. Nevoia de apartenenta. _ . _11. Nevoia de nurturanta (nevoia ea alte persoane sa alba

grija de sllbiectulln eauza).

12. Nevoia de contact fizic.13. Nevoia de intimitate.

14. Nevoia de exprimare sexuala.

15. Nevoia de loialitate ~i Incredere.

16. Nevoia de autolmplinire.

17. Nevoia de progres ~i de atingere a obiectivelor. .

18. Nevoia d e a se simti competent Intr-un anumlt

domeniu.

19. Nevoia de a aduce 0 contributie.

20. Nevoia de distractie ~ijoe.21. Nevoia de libertate ~i independenta.

22. Nevoia de creativitate.

23. Nevoia de implinire spirituaHi.

24. Nevoia de dragoste neconditionata.

Autorul Ie sugereaza subiectilor care au probleme Cll

imaginea de sine sa studieze lista respe~tiva ~i s~ase Intreb~

cate din trebuintele de mai sus sunt satlstacute m cazul 1 0 1 ,

apoi sa elabor~ze 0 strategie concreta de indeplinire a

trebuintelor deficitare.

"Copilul interior" reprezinta 0 subpersonalitate care se

comportii ~i reactioneazii ca un copi], adiea:

are sentimente ~i emotii caracteristice copili'iriei;

reprezinta aeea parte a fiintei noastre care exprima cele

mai profunde nevoi d e secllritate, Incredere, grijii din

pattea celorlalti, afectillne ~i mangaiere;" este 0 instanta psihica plina de energie, vioiciune.

creativitate ~i tendinte ludice;

It este, In acela~i timp, purtatoarea traumelor emotionale

~ia tuturor durerilor acumulate in copilarie; aici I~i au

sediul sentimentele de inseeuritate, singuratate, teama,

ostilitate, ru~ine sau culpabilitate, sentimente ce pot fi

aetualizate la varsta adulta.

In cazul in care negam aceasta subpersonalitate, ne va fi

greu sa fim relaxati, sa ne pastram nealterate umorul ~ibucuriade viata; dimpotriva, yom fi conformi~ti, inhibati ~irigizi ~i

vom intiimpina dificultati in incercarea noastra de a fi

increziHori, de a acorda ~i primi afectiune.

Pentru a restabili legaturile cu "copilul interior", Bourne

(1995) propune parcLlrgerea unnatoarelor etape:

Majoritatea oamenilor autendinta de a trata copilul interiorla fel cum s-au purtat CLIei parintii In copilarie, interiorizand

comportamentul parental.

Dadi parintii au fost exeesiv de critici, subiectul va deveni,

la randul sau, excesiv de autocritic, mai ales fata de impulsurile

sale copi lare~ti ~iirationale. Daca parintii I-au neglijat, acesta

va avea tendinta de a neglija nevoile copilului interior, iar dad\

all fost prea ocupati, individlll nll-~i va gasi nici el timp pentru

copilLlI din interiorul sall.

In cazul in care persoana a suferit abuzuri, ea va deveni


11/18

autodistrlletiva sau abuziva In relatii1e ell ceilalti, iar dadi

parintii au formulat interdie tii leg ate de exprimarea ~ieon~tientizarea sentimentelor, subiectul va dezvolta tendinta

de a-~i ignora ~inega trairile afective.Pentru a construi 0 buna imagine de sine, este necesara

con~tientizarea ~icontracararea tutur or atitudinilor parentaleinteriorizate care presupun critica excesiva, abuzuri, neglijarca

sau negarea sentimentelor copilului din noi.

Aceasta se realizeaza cel mai bine In stare de relaxare cu

hipnoza, prin intermediul tehnicii vizualizarii.

Bourne (1995, p. 308) ne prezinta un model de imaginatiedirijata meniHl sa faciliteze contactul ~ i s tabilirea unei relatiisimpatetice cu copilul interior.

"Imaginat i-va ca va relaxati stand fOaIte confOitabillntr-unbalansoar. Va leganati u~or Inainte ~i Inapoi, Pe masura c e v aleganati, va Intoarceti In timp, Va leganati tot mai mult ~ivaIntoarceti In timp, va Intoarceti tot mai mult In timp. Va

imaginati di timpul se Intoarce ~i deveniti to t mai mic, din ceIn ce mai mic. Timpul se Intoarce ~i deveniti to t m ai mic.

Va Inchipuiti acum ca vedeti un baietel (sau 0 fetita),Intruchipand copilul care ati fost candva. Va imaginati ca sunteticopilul de odinioariL II vedeti cu ochii mintii. Cum aratil? e uce este 'imbracat? Cati ani are? Unde se afla? Ce face? Ii puteti

vedea fata, expresia ochilor. Imparta~iti s imtamintele copiluluidin interiorul fiintei voastre. Privindu-I, va puteti reaminti totce i-a lipsit In viata, tot ce I-a Impiedicat sa fie fericit. Remarcatipersoanele sau situatiile care I-au 'indurerat pe copil. ObservatHpe mama ~i pe tata care stau In rata copilului. Ce simte copilulinterior fata de parinti, sau poate fata de 0 aWi persoana? Ar

dori c opilul sa spuna ceva? In caz afirmativ, lasati-I saseexprime chiar aculll. Dad copilul este prea speriat pentru 1 }

rosti vreun cuvant, imaginati-va cum adultul din fiinta voastra

intra In scena $i vorbest ' .adult poate sa Spuna "tet

lnnumele copllului interior, Ego-ul

. 0 ce doreste Ad t' Icuvilltele p e care Ie a t" .'" . resa,l- e piirintilorS ve,' In mlnte chiar d Y Y. '

punetl-Ie dadi existi'i vreu I ~ca va Ville grelf.:aca $i nu I-au rucut. Ascu/ta~i ~~ru pe ,care ~I fi dorit ca ei sa-I~maginari va dau vreun ras' rentle daca n.ucumva parintii

III continuare. In caz conf r~~s . n c~z a~rmatJv, puteti dialogaaveti de spus. ' contllluatl sa I e spun eti tot ce

, yC~reti-le ~poi parintilor ima inari Y Y Y _ Y ,pana cand vetl fi gata sa Ie vorbfti d' sa va ~ar~s~asca un tl/llP,cum sunt. Imnginati-v a acum ca ' tin. n?u $1sa-, ac cep tati a~a~i cn Im bra ti$ a ti c~pi/ul 't . su~ et' dill nou adultu/ de ~stazi'I " JIl enor II Inco' t'IOte egere. Spuneti-i ca at,' , t I' n.luf:l,1 cu dragoste ~i

, , III e es ceea ce . t ' Yapro!,pe de el pentru a-I aiuta 'si -I' b' sun e $ 1 c a sunteti

1m b Y f . d J ' > a IU I. _ ~a,'$atJ in nou copilul interior'" _ " ,

$1ca/dura. Spuneti-i ca '/ ' b'" $1 mva/llltl-I III luminavorbe$te, cum m~rg e c I IU 'f ' $1:a va. place totul/a e/: cum

I . , um se .I0aca ASIg t' / Ye $1ca este 0 fiinta foarte t' Y' Uf:l,I- ca va pasa deC ' pre JOasa

, onsue/o Casu/a (/997) 'n " YImaginatie dirijata care' I.e ?rezmta un a/t scenariu de. t" , Imp Ica atM co t t IIII enol', cat $i 0 proiectare m . Y ..n ac u cu copilulnum e$te "Cele $apte camere,~tafonca a vlltoru/ui. Tehnica se

Prima camera

. , Acum ai intrat In prima camerY' ,mc~put, dar, pe masura ce ochii Ujise a, ~ste yutm ~ntuneric la

. pot, vedea ceva mi$dind E t o?'$nUJ esc cu mtunericul.aid.ori sa iei copi/u/ln br~te s ey~rl ':copll: ~e apropi i $i simti c;

eta ~I sa-i dai toa te lllcrllrile'd' sa . iIlcon.lurJ cu toata afectiuneanumai tu i Ie poti oferi. e ca,e acesta are nevoie .~ipe care

Tu te-ai lntors din viitorul lui i t"pentru a deveni adult. EI (ea J' $ ~ II de ~e are el nevoieJntr e ba ri In care tu ai aflat t )1 adreseaza 0 mu1time de

copil s a devina adu/tul ca~:t: r:.spun~~lrile,; a ~tfel, 11ajuti pe$ I tu. II dal dm bratele tale


12/18

afecriune pentru a-I consola, Ii spui isto ria vietii sale ~i pe a ta.Num ai tu e sti Cll adevarat con~tient de lucrurile care s-auInHlmplat ~i acum i Ie poti spu ne ~i lui (ei).

lei un album de fotografii ~i rasfoiti Incet fotografie dupafotografie, aratandu-i toate lucrurile c ar e s-au petrecut In viatalui ~i a ta. Ii poti vorbi despre momentul cand a primit In darprima sa bicicleta, cum a cazut Inc er dlnd sa-~j tina echilibr~1

~i despre felul cum a fost prim a datu insultat de cineva. Iireaminte~t i c um a Invata t sa se apere de ceea ce rane~te saudespre acea rana pe care a suferit-o cu mult timp In urma ~i pecare acum nu 0 mai simte. Si a~a, de fiecare data dlnd Ii arati 0fotogra fie din trecutul tau ~ j una din viitorul sau, II ajuti sacreasca. Pentru di II ajuti sa vada din perspectiva pe care 0 aiacum vorbindu-i despre viitor, dezvaluindu-i consecin telefiecarui feno men din trecut pe care nu putea sa Ie anticipeze Inacel mom ent.

Si, In timp ce parcurgeti Impreuna albul11ul, Iti da; seamaca acel copil care este cu tine devine matur, l11aicon~tient depropriile sale resurse, mai Increzator In posibilitatile sale;treptat, Ii cre~te capacitatea de a rezolv a problemele pe care

trebuie sa Ie solutioneze, cu bucuria creativitatii.In momentulln care ai a juns la cele mai recente fotografii,

Iti dai seal11aca cele doua persoane (care te reprezinta) au acumace ea~i varsta ~i, ImpreUna, cele doua - care sunt de fapt unasingura - au reu~it sa Inv ete din lucrurile care s-au Intamplat

In trecut. De Indata ce ai term inat de rasfoit albumul, poti saspui afectuo s "La revedere" acelei parti din tine ~i sa parase~tiprima camera, plin de curiozitate sa ai li ce vei gasi In ceade-a doua.

Acum e~ti cu adevarat curios sa ~tii ce ai putea gasi In adoua camera, ~iaceasta curioz itate te cople~e~te. Acum deschizi

u~a pentru a redescoperi ocaz iile pe care crezi ca le-ai pierdut.

T~ate :e a n a I~ ace ~sta.camer~,.le poti examina In voie ~i, pemasura ce Ie pnve~tl ~l~a~atent, I!I dai seama ca ocaziiJe pierdutesunt de fapt 0poliullItatl care au desc his alte cai.

. . . Fi.ecvareu~~ Inc!lisa pr~su?une a deschid erea alteia, fieca re11ll!latlva. terml~ ata const.l.tumdu-se Intr-un alt Inceput . Vei

de~copen cu placere o~a.ZJlle pe .care tu le-ai crezut pierdute,

cate t~-au co~dus la g~slrea unU/ lucru mai impoliant ~i plinde n9 1 ~ensun pentru tme, a~a cum e~ti acum.

In f~l.ul:1ceS~a,!e simti ~at is0cut de ceea ce s-a Intamplat.Acum ~tll ca POll ~a renuntl la pnvitullnapoi, nu simti niciunfel de re~rete, .ba dlmpotriva, e~ti multulllit ca ocaziile pierduteau revelll t la tme.

Dupa ce a~a~~eci~tye dep~in aceste oportunitati, poti parasia doua camera ~I mtn JIl a trela, pentru a vedea ce te a~teaptaacolo.

D~sc~izi u~.ainc et ~i descoperi Inauntru toti oamenii careau legatur.a cu vlata ta. Te ui!i mai atent ~i vezi ca unii dintre ei

~un~legatl de.~iata ta pri~ fire foalie s~urte, care-i tin aproape,In tlmp .~e al!1I s.unt legatl cu fire lungl ce-i tin la distanta.

. U J1l.1su~t pr!n~j .cu benzi colorate, altii cu fnlnghii In ~uloripallde ~I re~l, cell~ltl cUlmpletitur i I n care fiecare fir dezvaluieceva care va leaga unul de celalalt. Chiar daca unul dintre fire

se rup~, ~rallghia continua sa va tina Impreuna.. Lantl~?a re delicate de aur te tin legal de unij oameni, III

tl~lP c~ a~~11sunt ancora ti de tine prin lanturi grele de fier. Ebllle s.a .~Ilatent la ~e~are" pas, pentr u c a f iecare legaturareprez~nta ceva. c are va tme lmpreuna ~i, daca se produce vreo

ruptum, atu? c! tot .Ia~*" ..se desface ~i te poti separ a. Deasen~en~a.' ~I sa vezl.ca tlllll oameni sunt lega!i de viata ta prinfire IIlVI~I~)IIede nallon. Nu le-ai remarcat mai Inainte, dar

acum, ultandu-te de apro~p~, obse rvi f iru l lung de nailoll

transpa~ent, dar foarte tramlc mergand de la tine la 0 altaper soan a.


13/18

Daca ai sa prive~ti jur 'imprejurul tau, ai sa vezi care dintreoameni este legat mai 'indeaproape de viata ta, ~i care te. atrageIntr-o directie sau alta. Acum ti-ai clat seama care este tlpul delegaturi di~tre tine ~i alti oameni, poti decide care legaturaeste mai stransa, mai Intinsa sau mai slaba. ,

Depinde numai de tine sa strangi 0 legatura ~all ~a desfac!noduri ~i legaturi ale vietii tale. Ramane la latltudmea ta s~

decizi d adi pastrezi toti ace~ti oa me ni legati de viata ta .. Alposibilitatea sa alegi acum dad\. Ii dezlegi pe c i sa u pe tm ~.Poti opta sa-i la~i sa pIece l iberi ~i sa-~i urmeze calea pr~pn~In viata sau poti sa-i ierti ca nu sunt pe drumul pe care tl I-alfi dorlt'tu. Inceteaza sa I~ mai descoperi calitati pe care nu Ieau ~i concentreaza-te asupra celor Cll care sunt Inzestrati Inrealitate.

Cand faci acest Jucru, nu-ti ramane decat sa dezlegi nodulcare va leaga, dac a legatura este prea stransa ori te trag~ acolaunde n u vre i sa a jungi; acum ~tii ce ai de flicut; POtl alege

distanta potrivita la care acea persoana trebuie sa se aile fatade tin~. Modulln care hotara~ti sa-ti tii legata propria viata teva conduce ~i la oamenii pe care tu Ii dore~ti, dupa libera tavointa. De Indata ce ai desflicut legaturile la care ai decis sarenu~ti, lasa oamenii sa-~i urmeze propriul drum In viata,realiznd di fiecare "ramas-bun" al cuiva care pleadi Inseamnaun bun venit" al cuiva care sose~te. Dupa ce ai dus la bun

" . . .srar~it aceasta sarcina, e~ti gata sa para.se~ti camera ~I sa mtnIn cea de-a patra.

Arata straniu la Inceput. Este plina de sertare, larga ~iscunda. Curios sa vezi c eea c e se atla Inauntru, deschizi ~ igase~ti un vis care iese din fiecare. La srar~it, poti recunoa~tevisurile ~i, ajungand sa Ie prive~ti , constati ca ele sunt frumoase,aU'active ~icolorate.

Le prive~ti Inmarmurit. Redescoperi atal de multe visuripe care Ie crede ai uitate, chiar ~ipe cele mai timide, cele pe

care nici macar nu ai avut curajul ca Ie poveste~ti cuiva. AClImIe~examin~zi cu atel.ltie, Ie privqt i pe cere marete ~i pe celema~un.te.~I ?es~open .CElcele mai mari yisuri Ie contin pe celemal mlCI. Visunle mal mari sunt puternice pentru ca ele dorescsa fie Indeplinite. Ele pot pentru ca i~i cllnosc puterea, ~i nu teVOl'Jasa In pace pana dind nu te c1ecizisa Ie transformi In planuricare sa devina realitate.

Acum examin ezi cu atentie visurile care VOl' sa fieIncleplinite pan a la smr~it, pentrll a decide pe care-I veitranspllne mai intai In realitate.

Unele yisuri Incep sa se lupte Intre ele, deo arece ele ~tiuca, pentru a fi Indeplinite, trebuie sa t reaca pe rand Inurmatoarea camera.

. J\cUJ.ll.ai la. dispozitie tot t impul ca sa alegi visul pe arevreJ sa-I lei cu tll1e 111urmiitoarea camera, cea care transformavisuriJe In planuri.

Cand e~ti gata pentru acest lucru, multumeste-Ie tuturorv~suri IOI~ t?le ~i ia-t~"Ia revedere", c1arnUlnalnte d\e a Ie asiguraca te vel mtoarce 111aceusta camera ori de cate ori un vis a

d~venit suf~cie~ntde mare pentru a f i transformat intr-un plnn.Cand se ~a II1tampla asta, te vei Intoarce sa-I iei In urmiHoareacam era . I n f elLd acesta Iti iei ramas-bun, gata sa deschizi U$acare da In cea de-a cincea camer a.

Sati politicos la u~a ~iintri In a cincea cam era und e gase~ti~apte persoane Intelepte (pot f i f emei s a u barbati conform

dori.ntei tale) care poarta dite palarie diferita ~i 's~aL llnjurlllu~e~ mese rotl~l1(~e.SL~ntcei ~apte Intelepti care te pot ajutasa-tl transform! vlsele 111rea litate.

A' Can? Iti expui ViSlll,persoana Inteleapta cu palarie ALBAIt 1 prezll1ta 0 perspectiva inocenta, pur a, ingen ioasa,necontaminata de prejudecali, astfellncat poti privi faptele IIImod neutru $i obiectiv.


14/18

v 'C iilarie NEAGAA vorbe~tePersoana lnteleapta care poatl. a Pzva asup ra dificultatilor ~i.' . d~ ncii te aver Izea ".

apm, ~I vocea el a a . sa Ie de a~e~ti ca sa-ti transformlobstacolelor pe care trebll1e. Pnevoie de toate resursele

~ I 't t . ac:adar vel avea '. vplan ul m rea I a:, '! ~, . e sa renunti la propna persoanade energie, astfel mcat vel aJung. . b'I"t

. t t lncercanle sta I I e. .pentru a trece Pfll~ oa e I . ei lntelepte cu piW'lrJe

A poiv

ascu~tl . sfatu~ .P~I s O~;nta si l~credere, senti menteGALBENA, a ~arel voc.e It1d~ ~~ aH\ri~ VERDE, care te ajut~

Intiirite de cuvmtele pel soa~ el . P d . generatoare de alte nOIsa fii creativ ~i sa concepl nOI leI,

idei. v r . 'de a terminat ce a avut deDupa ce p~rsoan~ cu p~ ane velanei cu palarie RO~1E te

spus, 0 izbucntr~ pasl~nata ~yerps~trivite active, capabile salam ure~te cum sa alegl emo,lI e "t:

rezolve problemele ~i or.ie~tatee~~~~~~1~~teleapHi cu palarieLa m0t:!'entul ,rotnvl , p . gura fel:ma pentru a controla

ALBASTRA intervtne cu0

voce Sl I' la gandirea log ic a ~ i~i orga~iza procesul care. f~Ct: :Pl~ta sa lntelegi ca ordi~e.~rationala. Pers~ana r~specltlva 'I J c:iaceas ta urmeaza ordll1l\ideilor der iva dm ordmea ucrun or 'f

ideilor. ~ t 1 te fiecare specializaHi lntr-unAceste pe:soane 1}1,e~ f d 0 aWi persoana care poarta

anumit dom enm, sunt msotl e e

palaria CURC.UB~U... . t pod de lumina ~i culoare!Ce bu~une sa ellve~tla~~r~~ curcubeu te ajuta sa~v~zi

Persoa~a I.nte\eap ta ~u.p. i sa treci de la un tip de gandlr~

legiitunle dmtre gan~u~I,dl:~nt~,~ I de lnte lepcillne de care alla altu\. Ea po.ate~sa-tl m lC~, IPulucrul , ' a planul tau, inc1usivnevoie In stadml m care te.a I?U od adecvat la realizarea

. te poate aJuta 111m . v 'persoa.na cal~ v folosit aceasta Intelepciune ca sa-tlacestUla. De mdata ce al . t' . 1 pas pentrll capui planu l In aplica.re, e~tl gata sa aCl pnmu

visul sa devinii.reahtat~. 1 It mec:ti celor c:apte persoaneA tlmpul sa e mu u 'f 'f d"cum , e . v ~' aVto areacam era un e,~tll

. J d t sa trecI m urm " ,pentrll aJu.toru a ~1 , . t v 'ei deciziile corecte pentn! a-ca vei gaSl ceva ce te va aJu a sa 1

ti atinge scopurile.

Inaintea ta se afla camera aqiunii. Acum, cand planl ll tau

este gata, ca.nd cele ~apte persoane lntelepte te-au ajlltat creativ,Intelept, inteligent, este timpul sa treci de la vorbe la aetiune $isa transformi planulln fapta, Intr-un lucru real.

Cand intri In cea de-a $asea camera, constati cii este plinade pan tofi pentrLltine. Ramane la latitudinea ta sa alegi perechea

potrivita pen tru pa$i i pe care vrei sa-i faei ~i pen tru terenll l pecare urmeaza 55-1 traversezi. Oaea drum ul este dur, asp rll ~ipericulos, presarat cu capcane, ai nevoie de 0 pereehe de cizmeoran), ca cele purtate de pompieri. Acestea sunt cizmele care

te fac sa simti urgenta ~i prioritatea $ite eonduc la eoordonareafiedirei aetiuni sigur ~iferm, canalizandu -ti 'Intreaga energiepentru a combate orice fel de peri co\. Oaea vei purta aeeste

cizme oranj, te vei simti calm ~isigur pe tine, expert ~iprotejat.Pe de aW i parte, dind te vez j Invaluit de 0 eeata densii careface lucrurile importante difici l de sesizat, datorita formei Jorned efinite, Iti poti pune 0pereche depantofi gri de antrenament.

Ei sugereaza gandirea ~i investigarea, te pot ajuta sa cauti $i sa

gase~ti mai u$or informatia necesara, permitandu-ti sa vezilucrurile de deasupra sall sa ie$i In afara zonei de confuzie.

S i dad to ate lucrurile din jurul tau par sa-~i fi pierdutcontactul cu reaJitatea, exista ~i0 pereche deghete mam, meute

din piele aspra , a$3 cum poalia alpini~tii. Indiltarile 'In care

picioarele se simt bine 'Infipte pe pamfint sugereaza s imtlllpractic, evoca ndu-ti valorile solide. Sunt durabiJe, confortabile

~ite ajllta sa redescoperi principiiJe de baza, bUlllll-simLsimplitatea naturii ~j valorile p am antliJui pe care triiie~ti $i pecare calci.

Cand a sosit momentul potrivi t pentru a te relax a putin ~i

fl intra In rutina, Iti por i pune ni~te Inealtari oficiale marinare,~ti.

. Acestea sugereaza rutina ~i formalismul, iti am intese de fa ptulciirespectarea regulilorte seute,~te ~ipierzi mult timp $i energie,


15/18

'1 ~tre problemele't' du-t i canalizarea eforturl or ca

perml,an,. ., ."prioritare. . . ""i acorda un digaz, dlCI 111jurul.tau

Si dad ! sImtl ea ItI pot .. d' reaj'ma ta sunt demr\1 de. . . oamenll 111P ~ .. "

dom ne$te armo~la: I.ar . ire neagra" pentru c~ ~tI1c~lneredere, nu al l1IelO preSll11t la;ie viabiHi atunci cand pott

d ttuaU i a creat 0 re , ? ,lncre erea ml . on!'orta bili, calzt ~I mol.

Pune 0 pereche de pOpUCl C. ~ a'nde"te In lntreg lll corp,. . caldura se rasp 'fDe la plcloare, . ' d iubire pentru tot ceea ce

lnvaluindu-ti inima. ~I umplanb'I-'? cu. '" C "I conforta 1 a. ~. t 'taraface vmta P acu a. 'f ~. T vocea severa ~I au on.

Oaca ai nevole sa-tl faci ~~Zl at' June 0 pereche de gheteIn rolul pe care 11ai de ju~at, Itt pO,1tl sugereaza charisma $i

.. d ~I~ 'e al caror aspec . I " t'P

urpurll e ca an , . iforme oficm e 0 sa- ,I. . 't~f" Elega nta unel un ... t 1strictetea autort a,lI. , ti datorita pozlt tet a e,

, ~ d felu l In care t e compor, ,aminteasc~ e im recunoscuta.cand ~ut?ntatea ta .es:~ ~n:~brezi succesul, poti. ~urta pantoJ!

SI cand dorqtl sa tl

c "f t I di tu ment! ceea ce ai,e leg an ti care sa-ti amintea scat. aParUeu"'1~lnviaHi ~i a cum simt

i, .' d' eu pen IU 'f ' 'f ., "

fiindd i a i munclt 111gr .' . d'1j'llrul ta u Si d\nd $tll ca, '~.. rea dm tme $1 1\ '. t '

toata bucurta $1 en~l. fel de lncalHiri pentru a-tl pro eJan u a i n ev oie d e 11 \~lUn I"-ti ia$i amprentele pe asfalt~picioarele $idi a v~ntt momentu ~~~ pi~ioarele go ale :?ilasa-t1

pune-ti picioarele JOS ~er~, mer~1 ti amprenta picioarelor peurmeie pe d rumul VI~tll: La:ai~rt~ drept lnainte, presa rfmdsUIJrafata pe care mergl smgu, I 'trecerii tale - amprenta

'~ . 'a ta cu semne edrumul tau pnn v~': ., confundabila. "picioarelor tal~, unt~a $1 m i multe t ipuri de pantofi pe care \I

Dup a c e al anallzat ma,. 't sa-ti transform e planul. .' Iiza actlunt ment e '. _

pot! purta pentru a lea '. I ~ parase"tl aceasta a ~asea, . . c tidi e tlm pu sa . 'f .' ,lntr-o actlvltate pra, t unde speri sa aJungl 111camera $i sa intri In cea de-a ~ ap ea,

spatiu deschis.

A ~aptca camera

., d ~ cea de-a $aptea came ra te duc e afara, 111SI, mtr-a evar,

spatiul deschis.

Remarci aerul proaspa t $i inspiri adanc; respiratia profundalti umple plamanii cu oxigen revigorant. Exista, de asemenea,$i 0fantana eu apa pura, clara, cristalina, ce parca te Indeamnasa te speli. Pe masura ce te speli, simti purificarea $irena$terea ... Te uiti 'in jur. Inainte d e a t e 7n tinde pe paji~teaverde, ' in timp ce totul 'in jur este scaldat In lumina, descopericat c1el11ulte lucruri s-au schimbat 7n tine In timpul calatoriei

prin cele ~ap te camere.Surprins ~iIncantat, 'ili c1aiseama ca ai devenit mai deschis,

mai receptiv $i mai sensibil. Acum poli observa modul 'in carearata lucrurile 'in realitate $i ~tii ceea ce ai de mcut. Acum

cuno~ti cu precizie fiecare fir de iarba 'in parte, fiecare frunzul ita,

~i poli defini exa ct fiecare senzalie ~iemotie. De asemenea,e~ti capabil sa percepi cu 0 claritate perfecta orice senzalie,emolie sau gand pe care Ie traie~ti, ceea ce vrei ~i cee a c e nuvrei sa devii.

Ac um e~ti 'in masura sa observi Inaintea ta un pod, podulcare te a~teapta sa te duc a de partea cea lalta, Stii ca podul estetrainic, fiind constru it cu soliditatea dorintelor $i motivati ilorcare au fost rnai 'inainte planuri, apoi pa~ i In actillne. Incep i satraversezi calm ~i Increzator acest pod care te sustine ferm.

.. , Cand ajungi pe partea cealalta, vezi u n ba lon cu aercald, care te a$te apta. Te urci 'inel ~ibalonul te ridica, pornindIntr-o calatorie prin spatiu ~i timp . De la 'ina1limea la care seafla balonul poti sa te vezi 'intr-o saptamana, 0 luna, un an, doi,

trei, patru, cinci ani din vial3 1ta ... ~i sa fii uimit de num nrul de

lucruri care s-au schimbat. Ili dai sea ma ca ai oblinut tot ce aivrut $i ca ai suferit schimbari datorita carora astazi 'iti poti

exprima vointa libera, Astazi , incon~tien tu l tau a luat cea mai

buna decizie pentru tine. Te bucu ri c u adevarat privindu-tiviitorul, pentru ca $tii ca l1ul11a itu poli vedea, pentru ca num ai

tu poti controla acel viitor prin folosirea tuturor resurselor de.car e dispui, con~tient de ceea ce ~tii ca e$ti, de ceea ce vrei $i

.cee a ce poti face. Acum ~tii cn poti sa obtii ceea ce vrei,deoarece acest lucru este po sibil, cn pOli sa-ti folose~ti


16/18

cun o~tintele, deprinderile ~i ~n~entiil~3n depli~a liberta~e, c~poti utiliza resursele de creatlvltate ~I II1te1epclUnepentlU a-tl

atinge obiectivele.

3. Acordarea atentiei "copilului interior"

Bourne (1996) reco manda persoanelo r cu im~gin~ de sin~scazuta sa desta~oare mici actillni care sa I~ fa~a placere, saamelioreze relatia cu propriul eu ~i sa contnbute la cr~~~ereasentimentului v~lorii personale. EI prezinUi 0lista a poslbtlel~r

act iuni menite sa reflecte grija subiec~u.lui .pent.r~ pro~r~apersoana (Bourne, 1995, p. 311). lata cat1va Iteml lI1c1u~1In

aceasta lista:I. Face ti 0baie fierbinte.2. Luati micul dejun 'in pat.

3. Faceti-va un masaj.4. Cumparati-va 0 floare.5. Jucati-va cu un pui de anim al.

6. Mergeti la coafor. .7. Urmariti rasaritul sau apusul soarelul.

8 Cititi 0carte buna.9 : Asc~ltati 0 piesa muzicala care va place.

10. Vizionati 0 comedie.] ]. Culcati-va devreme.

12. Luati-va 0 zi libera.13. Faceti 0 plimbare. ..'14. Pregiltiti-va cev a b u n de mancare ~I luatl masa smgur.

15. intalniti-va cu un prieten.

16. Mergeti la plaja.17. ClImparati-va ceva nou de 'imbracat.

18. Cumparati-va 0jucarie.19. Dezlegati cllvinte 'incrllci~ate.

20. Faceti exerc itii fizice.Un aspe~t impo;tant al cllitivarii autostimei ~Irep~ezin~a

stabilirea unor relatii apropiate cu persoane seml1lficatlve dm

anturajul subiectului. Ceilalt i nu ne p o t s adi senti mente de'incredere 'in sine ~i adecvare, dar faptul ca ne accepUi, nerespecUi ~i ne 'inconjoara cu afectiune poate contriblli la InUlrirea

ati tudinii pozitive fata de propria persoana.Bourne (19 95 ) considera ca demersul de reconstruire a

autostimei trebuie sa implic e ~ i alte etape.

Saniitatea fizica ~isenzatiile de robustete vigoare vitalitatereprezinta fund amen te s ol ide ale autosti~~i. Este'difici l sa

avem 0 imagine buna despre noi atunci cand suntem obositislabiti sau bolnavi. ' ,

Studiile clinice au demonstrat rolul dezechil ibrelorfiziologice -adesca datorate stresului -In aparilia unoI' tulburari

anxioase.Din acest motiv, este necesara respectarea unui programordollat care sa cuprinda exercitii de relaxare, exercitii fizice~i 0alimentatie rationala. ', ,

SubiectuJ care IlU are acces la propriile stari emotionaJetraiqte senti mente de alienare ~i anxietate. Identificand ~i

exprimand deschis s tari le emolionale, persoana devine

con~tienta de n evoile ~i dorintele sale, cu alte cuvinte devin eea 'insa~i.

3. Vorbirca intcrioadi 1?iafirmatiile cat'e cxpl'ima

3utostima

Ceea ce subiectuJ 'i~ispune 'in g iind ~i convingerile sale cu

privire In propria persoana influenteaza 'in m od decisiv nivelulautostimei.

De regula, la subieqii Cll autostim a redusa, sub-


17/18

personal iU it il e " Hipercriticul" ~i "Victima" sunt foarte

dezvoltate . . . . .Atunci cand ne surprindem desta~urancl dla.logun .I~tert?ar~

specifice celor doua subpersonalitat~ ( ,,~Ilp~rcfltl~ul $1'"Vic tima"), se impune parcurgerea ur~atoaI.elol .e~ape. .' a) Opriti J1uxul ganduri.l~r negatIve prtn uttllzarea unel

metode de distragere a aten!lel: des fa~u rati 0 activitate fizica;

faceti 0 plimbare; practicati respiratia abdominala; '. efectuati un exercitiu de relaxare scurt (5-7 mmute),

spuneti-va In gand "stop!" ~ .b) Adresati Intrebari cu caracter provocator gandunlor

negative: 'J:' I?"Ce dovada am ca Illcrunle s tall altle .

" ..... ?"'OEsteacest lucru totdeauna adeva rat. '?"

"Oare am luat In considerare toate aspec~ ele probl~mel:c) Contracarati dialogul interior cu CO I~tl~utnegatlv pnn

intermediul unoI' afirmatii pozitive, ca de pJlda:

"Ma accept ~i cred In mine a~a cum sunt." . _ .Sunt 0 persoana de valoare. Nu am nevole sa ml-o

"dovedesc mereu."

"Merit re spectul celorla1ti".

"Cred In posibilitatile me Ie de a reu~i.".Nu e nevoie sa f iu perfect pentru a menta dragostea e elOf .

"din jllr." ."

"Se ntimentele ~i dorintele mele sunt Imp0l1ante.

4. Cliltivarea sentimentlilui autoimplinirii

Realizarea obiectivelor personale contribuie la 'intarirea

autostimei. Desi realizarile exterioa re nu VO l'putea reprezenta

niciodata baza 'unica pe care se construie~te autostima, totu$iacestea VOl'contribui 'in m od evident la cristalizarea opiniei pecare 0 avem despre propria persoana.

In vederea precizarii obiectivelor personale subiectu ltrebuie sa-9i adreseze urma toarele Intrebari: '

"C.are sunt cele mai impor tante lucrur i pe care Ie dorescde la vJata acum 9i In viitor?"

"Ce treb~i~ sa fac pentru a atinge obiectivele respective?". C~le mal Importante d om enii In care cineva poate avea

obJectIve personale sunt: sanatatea fizica

II bunastarea psihologica& aspectele financiaree relatiile intime

familia

8 mediul de viata (Iocuinta)(I prietenii

" carierae educ atia

e evollltia personala" timpul libel 'e viata spirituala.

Od~ tii stabilite obiectiveJe, subiectul trebuie sa evaluezecu onestltate ce 'intreprinde 9i ce nu Intreprinde pentru realizareaacestora.

. I.n_~azul 'i~ care J9i gase9te SCllze sau tergiverseaz3actJVIta.t'le_';lenlte sa dllca.'a realizarea propriiJor obiect ive,

pro.b.abIl ca III calea acestUla au aparut diverse obstaco le, cele

mal rmportante dintre ele avand la baza teama: de a pierde securitatea prezenta; de e~ec;

de respingere ~i dezaprobare;

" cI~~llcces (~i de responsabilitatile care vor decu rg e d ealcl);

lega ta de faptul ca atingerea obiectiv uJ ui va so licitaprea mult timp 9i energie;

I) 'in legatura CUcaracterul nerealist al obiectivuluj' de schimbare' ,,


18/18

Depa~irea acestor temeri se realizeazii prin analogie Cll

altele, de pilda fobiile, subiectul fiind nevoit sa se conf runte

ell teama sa ~is-o abordeze In pa~i miei. Alte obstaeole care se

pot ridica In calea Indeplinirii obiectivelor tin de domenilll

cllipabilitatii, sllbiectu l spllnandu -~i In gand:

"Eu nu sunt destul de bun pentru a avea ... "

"Eu nll meri t sa am ... "in aeeste situat ii sunt indicate metod ele terapiei cognitiv-

eomportamentale ~ianum e identifiearea gandurilor negative,

combaterea acestora ~i Inlocllirea lor Cll afirm at ii pozitive

alternative.

Odata obstacolele dep a~ite, se treee la elaborarea unui plan

de aqillne In cadrul earuia obiectivul major este segmentat In

obiective mai m ic i. Terapelltii de orientare cognitiv-

com portamentala recoman da c a sub ie etul sa -~ i acorde 0

anum ita recompensa dupa parcllrgerea Cll succes a fiedireietape.

Planul de aqiune se refera la:

I. Obiectivul dezirabil (trebllie descris In termeni dit mai

concreti).

2. Ce pa~i mici sau etape trebuie pareurse Incepand din

acel moment pentru atingerea obiectivlllui?

3. Ce alte etape sunt necesare pentru realizarea obiec-

tivului? (Se est imeaza t im pu l n eces ar p en tru p ar-

eurgerea fiecarei etape).in planificarea obiectivelor de viitor, subiectul trebuie sa

se sprijine, pentru a se mo biliza, pe realizarile trecute, cunoscut

fiind fap tul ca majoritatea oamenilor uita de suecesele trecute

atu nci cand se simt nemu1tumiti de ei In~i~i.

Bourn e (1 995, p. 327) propune 0 lista a realizarilor

personale men ita sa-I determine pe subiectul cu imagine de

sine scazuta sa s e conce n treze mai mult asupra succeselor ~i

mai putin asupra e~ecurilor.

Lista reaiizlirilor perwmale

Notati realizarile pe care Ie f burmiitoarele domenii de a~tivita~:/ 0 tl/lut pana III prezent In

I. $coala (Faeultate)

2. Serviciu (Carienl)3. Familie4. Sport

5. Arta ~ihobb y-uri6. Condu cere

7. Recompense ~i premij8. Evo/utie persona/a

9. Activitati eu caracter caritabil10. Ce /eetii v-a lnv atat viata11. A/te aspecte. ' ,

Nu trebuie sa uitam lnsa fa t I ~ ,

parte de recunoa~tere soeia la p u ca, d.e~~este placut sa avemsunt eele de natura int ~, ' c~ele m al Im portante realizari

h'/ ellO ara care pres up b .ec I Ibnrlui interior a Intele . '.. ' .. '. un 0 tlllerea, t pC/lInll ~I Itnl~tll launtrice.

Asertivitatea Reprezinta ~Cl~Itudine~i 0 Modalitate de Aqiur\c

Documents

Transcript of Asertivitatea Reprezinta ~Cl~Itudine~i 0 Modalitate de Aqiur\c