AsentimentulAcest curs prezinta Asentimentul.In acest PDF poti vizualiza cuprinsul si bibliografia (daca sunt disponibile) si aproximativ doua pagini dindocumentul original.Arhiva completa de pe site contine un fisier, intr-un numar total de 25 pagini.Fisierele documentului original au urmatoarele extensii: doc.

ExtrasÎn situatiile de conformare, oamenii urmeaza normele implicite ale grupului. O alta forma obisnuita deinfluenta sociala se produce atunci când ceilalti ne adreseaza anumite cereri explicite, sperând ca noi levom accepta, dându le satisfactie. Cercetatorii anglo-americani denumesc acest gen de influenta socialacomplianta (termenul având sensul de acceptare a unei cereri, recomandari sau sugestii, în conditiile încare nu se exercita asupra tintei presiuni de natura sa faca imposibil sau foarte riscant un refuz). Cred caechivalentul cel mai potrivit în româneste al termenului de complianta este acela de consimtire sauasentiment. Complianta îmbraca foarte multe forme. Poate fi vorba de un prieten care ne cere sa l ajutam,începând cu nevinovata întrebare: �Pot sa te rog ceva?�, sau de un comis voiajor, care ne propune oafacere, abordându ne cu primejdioasa formula: �Am un chilipir special pentru dumneavoastra�.Câteodata, cererea este frontala, directa; ti se ofera ceea ce vezi. Alteori, e vorba de o manipulare subtilasi mult mai elaborata.

Cum reusesc unii oameni sa i faca pe ceilalti sa fie de acord cu niste cereri interesate? Alegerea uneistrategii de complianta depinde de mai multi factori: cât de bine cunoastem o anumita persoana, statutulnostru în cadrul unei relatii, personalitatea si cultura noastra, precum si natura cererii pe care o formulam.

Observatiile efectuate asupra maestrilor tehnicilor de influentare � specialisti în publicitate, colectori defonduri, politicieni si oameni de afaceri � le au permis psihosociologilor sa clarifice mai multe aspectelegate de strategiile subtile, dar eficiente, la care se apeleaza cel mai adesea. Se poate observa caoamenii reusesc sa i determine pe ceilalti sa le accepte cererile, pacalindu i prin tot felul de capcaneingenioase. O data prinsa în cursa, necugetata victima descopera adesea ca îi este foarte greu sa maiscape.

Automatismele comportamentale

Neîndoielnic, în domeniul tematic al influentei sociale, unul dintre cei mai productivi si respectatipsihosociologi este Robert Cialdini. Cartea sa din 1974, intitulata Influence. The Psychology of Persuasion,tradusa si în româneste, ofera câteva elucidari clasice ale mecanismelor psihologice pe care se bazeazatehnicile de obtinere a asentimentului.

Cialdini considera ca toate aceste tehnici activeaza ceea ce el numeste �modele fixe de actiune� sauautomatisme comportamentale. Caracteristicile definitorii ale acestor automatisme se evidentiaza cel maipregnant în comportamentul animal, pe care îl studiaza etologii. Iata exemplul la care apeleaza Cialdini.Curcile sunt niste mame foarte iubitoare, grijulii si protectoare fata de puii lor. Dar exista ceva neobisnuitîn comportamentul lor �matern�: acesta este declansat de un singur lucru, anume piuitul puilor. Altecaracteristici de identificare a puilor, precum mirosul, aspectul vizual sau cel tactil par sa joace un rol cutotul minor. Daca un pui emite suntele potrivite, curca va avea grija de el; daca nu, mama îl ignora saucâteodata îl ucide. Acest fapt a fost evidentiat într un experiment spectaculos si elocvent, al etologului M.W. Fox. Pentru orice curca, dihorul este un dusman natural, a carui apropiere este respinsa cu cârâituri,ciupituri si zgârieturi furioase. Experimentatorii au constatat ca este suficient sa traga cu o sfoara sprecurca un dihor împaiat, pentru declansarea reactiei de atac decis si imediat. Dar atunci când acelasi dihorîmpaiat avea în el un mic casetofon, care reproducea piuitul puilor de curca, mama nu numai ca accepta

apropierea dihorului, dar se si aseza pe el, ca o closca grijulie peste puii din cuibar. De îndata cecasetofonul era oprit, intrusul era din nou atacat violent.

Comportamente similare au fost înregistrate la numeroase alte specii de animale. Automatismelecomportamentale se caracterizeaza prin câteva trasaturi esentiale. În primul rând, ele se prezinta ca nistesecvente stereotipe de acte si miscari, care se succed, de fiecare data, în exact aceeasi ordine invarianta.În al doilea rând, aceste modele fixe de actiune sunt invariabil declansate de catre un anumit semnal,foarte specific. O data receptat semnalul declansator, secventa comportamentala stereotipa începe sa sedesfasoare în mod automat, cu maxima precizie.

Preprogramate genetic, aceste automatisme comportamentale din lumea animala functioneaza, cel maiadesea, cât se poate de eficient. Ele au fost retinute în bagajul ereditar al fiecarei specii în procesulselectiei naturale, tocmai datorita eficientei lor dovedite practic, vreme îndelungata. Referindu ne la cazulcurcilor, deoarece numai puii sanatosi, perfect normali, emit acel piuit specific, este �logic� ca o curca saraspunda prin comportamentul specific matern numai la acel sunet, cu totul special.

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Documentul complet de 25 pagini il poti citi daca il descarci din Biblioteca.RegieLive.ro

Imagini din documentul complet:

Mai multe detalii se gasesc in pagina documentului din Biblioteca.RegieLive.ro