DEZVOLTAREA STRATEGIILOR METACOGNITIVE ÎN COMPREHENSIUNEA CITIRII

Ciclul primar, ca parte integrantă a învăţământului obligatoriu, are o contribuţie specifică la dezvoltarea tinerilor şcolari. Principala sarcină a acestei etape de şcolarizare este familiarizarea elevilor cu cele mai eficiente tehnici sau instrumente ale activităţii intelectuale, printre care cele mai importante sunt: cititul, scrisul şi socotitul.

Familiarizarea elevilor cu cititul, constituie un obiectiv de prim ordin al ciclului primar şi se realizează într-o perioadă relativ lungă. Afirmând acest lucru avem în vedere faptul că a citi nu înseamnă a te rezuma la simpla descifrare a unui text. "A şti să citeşti (…) înseamnă a fi dobândit o tehnică, ce nu reprezintă valoare şi interes decât dacă cel ce ştie să citească înţelege ceea citeşte; (…)faptul că ştii să numeri, nu înseamnă că ştii matematică." (R. Dottrens)

Dacă în primele faze ale achiziţiei abilităţii de citire accentul este pus pe decodarea mesajelor scrise, treptat, acesta trebuie transferat asupra abilităţii de înţelegere a materialelor. Se constată adesea în şcoală existenţa unor copii a căror citire este fluentă, dar care manifestă grave probleme de înţelegere a textelor citite. Ca urmare, se impune, ca o necesitate, elaborarea şi aplicarea unor strategii care să eficientizeze această activitate, atât de necesară pentru desfăşurarea în bune condiţii a procesului instructiv-educativ.

Din dorinţa de a satisface această necesitate a eficientizării citirii am realizat un studiu ce a avut ca scop verificarea eficacităţii unor strategii metacognitive în îmbunătăţirea comprehensiunii textelor scrise. Deşi în ultimele decenii rolul strategiilor metacognitive în comprehensiunea citirii a fost intens studiat, rezultatele obţinute sunt contradictorii; mai mult, studiile pe populaţia românească fiind aproape inexistente.

RELAŢIA METACOGNIŢII-CITIREÎntrebări precum: "Cât de mult înţeleg elevii din ceea ce citesc?, În ce

măsură sunt utilizate strategii de comprehensiune a citirii în momentele cheie ale acesteia?, Când este utilă o anumită strategie?" au determinat asocierea cercetărilor asupra citirii cu cele asupra metacogniţiilor.

Metacogniţiile reprezintă unul dintre ultimele concepte introduse în psihologia educaţională. Lungimea şi natura abstractă a termenului face ca acesta să intimideze la prima vedere, deşi el desemnează activităţi comune, în desfăşurarea cărora oamenii se antrenează în fiecare zi. El se referă la cunoştinţele pe care le avem despre propriile cunoştinţe, stări cognitive şi afective, precum şi la abilitatea de monitorizare şi reglare conştientă şi

deliberată a propriilor cunoştinţe, procese, stări cognitive şi afective (Hacker, 1998)1. A şti că eşti mai bun la literatură decât la fizică, că părinţii tăi sunt mai senzitivi la nevoile şi sentimentele altora decât vecinii lor, a cunoaşte strategiile pe care le deţii şi mai ales când şi de ce să le utilizezi, toate sunt cunoştinţe metacognitive. Planificarea, monitorizarea şi evaluarea activităţii sunt, de asemenea, doar trei dintre strategiile metacognitive.

Datorită faptului că metacogniţiile s-au dovedit utile pentru gândire, studiu şi îmbunătăţirea performanţei în educaţie, este natural interesul pentru dezvoltarea lor la clasă, în general, şi în activitatea de înţelegere a citirii, în special.

Explicând relaţia metacogniţie-citire, McNeil (1987)2 arată că metacogniţiile se referă la: a) conştientizarea scopului citirii, b) modul în care poate fi atins acest scop şi c) cum să reglezi activitatea de citire prin autoverificarea comprehensiunii. Se afirmă, în general, faptul că elevii care aplică strategii metacognitive mai des şi mai eficient tind să fie cititori mai buni decât decât cei care nu au obişnuinţa de a utiliza strategii metacognitive. Pe baza acestei asumpţii s-a ajuns la concluzia că predarea strategiilor metacognitive ar creşte comprehensiunea citirii. Totuşi, rezultatele cercetărilor sunt mixte: Haller et al. (1988), Garner & Kraus (1982), Tobias (1987), Hostetter (1994), Palincsar & Brown (1984) au pus în evidenţă creşterea comprehensiunii citirii prin utilizarea strategiilor metacognitive, în timp ce Paris et al (1984), Paris & Oka (1986) nu au relevat efecte semnificative ale intervenţiei metacognitive asupra comprehensiunii citirii3.

STUDIUScopul studiului a fost evaluarea eficacităţii strategiilor metacognitive

în înţelegerea textelor scrise. Rezultatele expectate sunt creşterea semnificativă a performanţelor în comprehensiunea citirii la clasa la care s-au predat strategii metacognitive, comparativ cu clasa de control.

Subiecţi:Loturile de subiecţi au fost două clase de a III-a, de nivel similar, de la

Şcoala Gimnazială "Corneliu Coposu". Clasa a III-a A a constituit lotul experimental la care s-a realizat intervenţia, iar clasa a III-a B a fost lotul de control la care s-a lucrat în mod tradiţional. Rezultatele la testul preliminar

1 Hacker DJ (1999) Metacognition: Definitions and Empirical Fundations2 apud. Garner, R. (1987). Metacognition and Reading Comprehension. Norwood, NJ: Ablex

Publishing Corporation3 apud. Garner, R. (1987). Metacognition and Reading Comprehension. Norwood, NJ: Ablex

Publishing Corporation

(pretest) atestă faptul faptul că nu există diferenţe semnificative între cele două clase la începutul studiului (media 5,96 - IIIA; 5,84 - IIIB).

Metoda:Experimentul realizat este unul de tip test-retest, în care variabila

manipulată este metoda de intervenţie utilizată pentru îmbunătăţirea comprehensiunii citirii (cea tradiţională pentru lotul de control şi cea bazată pe predarea strategiilor metacognitive la lotul experimental). El s-a desfăşurat pe o perioadă de 12 săptămâni. Evaluarea în pretest şi posttest a fost realizată prin intermediul unui test de comprehensiune a citirii (T.C.C). Testul are la bază un text pe baza căruia se construiesc întrebări literale (al căror răspuns se găseşte exact în text) şi inferenţiale (al căror răspuns necesită realizarea unor inferenţe). Fiecare răspuns este cotat între 0 şi 1 punct pe baza unui barem de notare.

Intervenţia la lotul experimental s-a realizat prin predarea şi exersarea strategiilor metacognitive, aspect ce s-a realizat în trei paşi: modelare, învăţare mediată de colegi (muncă în grup), învăţare autonomă (independentă). Strategiile metacognitive care au fost predate şi învăţate sunt: asocierea textului citit cu experienţa personală, asocierea textului citit cu alte texte citite, asocierea textului citit cu experienţa despre lume, trecerea în revistă şi predicţia, stabilirea scopului citirii, auto-chestionarea, clarificarea, sumarizarea şi combinaţii ale acestora. Strategiile selctate şi predate sunt cele folosite de Kapustka K.4 (2000) într-n studiu similar.

Textele utilizate, atât pentru intervenţie, cât şi pentru testare, au fost selectate din lecturile suplimentare pentru clasa a III-a şi au fost potrivite ca lungime şi dificultate nivelului elevilor şi duratei unei ore de curs.Rezultate şi concluzii

Rezultatele obţinute în urma realizării experimentului au pus în evidenţă următoarele aspecte:

- deşi în pretest nu existau diferenţe semnificative în comprehensiunea citirii între cele două loturi, după realizarea experimentului se constată o îmbunătăţire semnificativă a comprehensiunii citirii la lotul experimental, comparativ cu clasa de control (t = 3,43, p = 0,001);

- performanţele în posttest au fost superioare celor din pretest la ambele clase; totuşi, la clasa experimentală creşterea a fost semnificativă (t = 2,73, p = 0,013), în timp ce la clasa la care s-a utilizat doar metoda tradiţională creşterea a fost mult mai modestă (t = 1,61, p = 0,123).

Importanţa acestor rezultate constă nu doar în validarea ipotezelor studiului, ci şi în confirmarea faptului că predarea strategiilor metacognitive

4 Kapustka K. (2000) Teaching metacognitive reading strategies with fifth grade core literature. Coronado Village Elementary, Universal City,

şi utilizarea lor de către elevi are efecte benefice asupra îmbunătăţirii comprehensiunii citirii.

Chiar dacă fiecare cadru didactic utilizează (mai mult sau mai puţin conştient) în activităţile desfăşurate la clasă unele strategii metacognitive (cum ar fi sumarizarea sau clarificarea) considerăm necesară extinderea predării acestora precum şi conştientizarea lor de către elevi.

Predarea strategiilor metacognitive şi conştientizarea lor este esenţială deoarece nu toţi copiii au capacitatea să le dezvolte independent. Ele au nevoie să fie în mod explicit şi continuu abordate, practicate, şlefuite şi interiorizate5. Îmbunătăţirea acestor abilităţi poate conduce la o îmbunătăţire spectaculoasă a realizărilor academice, nu doar în domeniul literaturii, ci la toate disciplinele ce implică citirea.

Înţelegerea valorii strategiei poate oferi elevilor o raţiune personală pentru utilizarea ei, care facilitează utilizarea continuă a strategiei.

Dar am constatat că efectele benefice ale strategiilor metacognitive nu se reduc la atât. Ele au o reală valoare motivaţională, stimulând interesul copiilor pentru lectură. Un exemplu elocvent este cel de mai jos.

În şedinţa nr. 4 li s-a cerut elevilor să folosească cunoştinţele anterioare pentru a face conexiuni între textul citit şi alte texte citite anterior. După împărtăşirea conexiunilor desprinse în munca pe perechi, elevii trebuiau să exerseze tehnica individual, notând în caiete conexiunile realizate între acel text şi alte texte. Li s-a cerut apoi să împărtăşească întregii clase asociaţiile stabilite şi s-a constatat că unii elevi sunt în stare să facă multe conexiuni, alţii mai puţine, iar câţiva deloc. "Doamna învăţătoare, eu am înţeles ce trebuie să fac, dar nu pot face legături deoarece n-am citit prea multe texte", spuse supărat un elev. Clasa şi-a exprimat regretul, iar el a continuat: "Azi mă duc la bibliotecă, îmi împrumut cărţi şi încep să citesc serios", lucru pe care l-a şi realizat.

De asemenea, redăm câteva impresii ale elevilor cu privire la experienţele trăite pe perioada acestui studiu:

- "Toate aceste procedee m-au făcut să umblu mai mult în căutarea cărţilor, citind până târziu, în noapte." (R.C.);

- "Cred că aceste metode experimentate de noi trebuie ştiute de toţi copiii de vârsta mea. Sunt foarte importante dacă iubeşti literatura, dar şi dacă doreşti să-nveţi s-o iubeşti.". (D.L.)

5 Winograd P. & Hare V.C. (1988). Direct instruction of reading comprehension strategies: The nature of teacher explanation. În C.E: Weinstein, Goetz &Alexander (Eds.). Learning and study strategies: Issues in assesment instruction an evaluation. San Diego: Academic Press.

prof. psiholog Fazacaş Mihaiela şi înv. Horincar Floare Şcoala Gimnazială "Corneliu Coposu" Zalău