Articol Mare Schizofrenie

8/10/2019 Articol Mare Schizofrenie

1/7

http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/c6/95/p4

Ce este schizofrenia?

Prin schizofrenie se intelege o boala psihica caracterizata printr-o simptomatologie variata in care predomina fenomenele dedisociatie psihica gr.schizen!a desparti si fren!suflet".#chizofrenia este o boala devastatoare si tragica in primul rand pentru ca afecteaza si persoane de varsta tanara$ fiind o cauzama%ora a unor importante dizabilitati$ iar in al doilea rand$ nu se poate vorbi despre terapii specifice si eficiente in toate cazurile.

Cine face schizofrenie?

Prevalenta medie pe viata a schizofreniei este de &$4'-($4'$incidenta anuala medie este de &$)&/(&&&.*arsta debutului este mai mica la se+ul masculin intre (5 si )5" spre deosebire de femei la care varsta debutului este deapro+imativ )6$, ani.aportul este de )/( in favoarea barbatilor.sadar$ boala survine in perioada adolescentei sau adultului tanar$ la persoane cu inteligenta bine dezvoltata care fac parte dinorice grup social sau cultural.

naliza factorilor socio-economici evidentiaza frecventa mare a bolii la persoanele necasatorite sau vaduve unele studii atragatentia asupra situatiei modeste economice care ar putea creste riscul de apro+imativ , ori$ iar cultura ar influenta eventualcontinutul delirelor si ar putea creste toleranta familiei pacientului ceea ce scade adresabilitatea la medic.

Cauzele schizofreniei

#chizofrenia are o etiologie plurifactoriala$ un individ poate fi purtatorul unei predispozitii genetice$ dar aceasta vulnerabilitate see+prima doar in fata unor factori de mediu care ar putea produce mutatii sau ar putea influenta e+presia genetica.0omponenta genetica nu este suficienta$ rudele apropiate ale bolnavilor schizofreni au risc de (&' de a face boala in cursulvietii copiii cu un singur parinte schizofren prezinta un risc de 5-6'$ fata de 46' in cazul celor cu ambii parinti bolnavi.

1nele rude ale indivizilor cu schizofrenie au un risc crescut pentru un grup de tulburari mentale denumit spectrul schizofreniei dincare fac parte tulburarea schizoafectiva$ tulburarea schizotipala$ tulburarea de personalitate paranoida$ schizoida si evitanta.Pe langa transmiterea genetica$ s-a demonstrat un dezechilibru la nivelul metabolismului neurotransmitatorilor dopamina$

serotonina$ noradrenalina$ 23$ peptide ".lte ipoteze sunt cele infectioase si imunologice: virozele mamei in timpul sarcinii predispun copilul la schizofrenie$ fiind cunoscutrolul to+oplasmei in acest sens.potezele imunologice pleaca de la observatiile conform carora e+ista valori crescute ale unor imunoglobuline g2$ g$ g"precum si anomalii ale limfocitelor circulante si periferice cresc limfocitele 3 si scad limfocitele ".#-a iscat deasemenea$ si discutia despre rolul stresului asupra caruia este supus imigrantul atunci cand isi schimba locuinta.

Are familia vreun rol in aparitia schizofreniei?7ste des intalnita sciziunea dintre mama si tata$ competitia in a atrage copilul de partea unuia iar aceasta mentine o atmosferatensionata in familie. 0el mai frecvent$ mama unui bolnav de schizofrenie este posesiva$ hiperprotectoare$ accepta foarte greusau poate chiar deloc boala copilului si astfel necesitatea unui tratament.8esi s-a vorbit despre mama schizofrenigena- dominanta si un tata supus si umil$ nu s-a gasit un pattern familial specificcauzator de schizofrenie.

Simptomele schizofreniei

n general$ schizofrenia debuteaza in timpul adolescentei sau tineretii. #imptomele se instaleaza treptat$ motiv pentru carefamilia sau prietenii adesea nu remarca instalarea bolii. 0eea ce simte la inceput pacientul este o stare de tensiune$incapacitatea de a se concentra sau dormi$ precum si dorinta de a se retrage din viata sociala. 8upa un timp insa$ cei apropiatiobserva ca personalitatea pacientului s-a schimbat. Performantele profesionale$ aspectul fizic si relatiile sociale incep sa sedeterioreze. Pe masura ce boala progreseaza$ simptomele devin din ce in ce mai bizare. Pacientul adopta comportamenteciudate$ spune cuvinte lipsite de sens si are perceptii neobisnuite. cesta este debutul psihozei$ sau bolii mintale.
http://www.emedonline.ro/dictionar/view.article.php?c6/50http://www.emedonline.ro/dictionar/view.article.php?c6/50


2/7


3/7

nemotivata si se refera la propria persoana dar si la alte persoane sau lucruri.

1lterior$ simptomele s-au impartit in pozitive si negative de catre =.>.=ac;son$ clasificare unanim acceptata azi$ cu valoaredeosebita in delimitarea formelor clinice ale bolii si in evaluarea prognostica.Simptomele pozitive: reflecta distorsionarea sau e+acerbarea functiilor psihice care sunt in mod normal. cestea sunt:halucinatiile$ delirele$ tulburari marcate ale formei gandirii incoerenta$ deraiere$ tangentialitate$ ilogicitate"$ comportament bizar$dezorganizat.

Simpomele negativesunt: alogia saracia marcata a vorbirii sau saracirea continutului vorbirii"$ aplatizarea afectiva$ anhedonieinabilitatea de a trai$ simti placerea pe care multi bolnavi o descriu ca pe o golire emotionala$ ca pe o neputinta de a se bucurain situatii care alta data ii produceau placere" asociabilitate$avolitie lipsit de vointa" si apatie anergie$ inconsecventa la scoalasau la locul de munca"$ precum si afectarea atentiei. ceste simptome sunt cele mai invalidante si mai greu de influentatterapeutic.

?ici un test de laborator nu poate diagnostica schizofrenia. 8iagnosticul se bazeaz@ pe prezenAa simptomelor tipice descrise maisus$ cu condiAia ca acestea s@ aib@ o durat@ de cel puAin Base luni. #imptome similare pot fi induse de anumite droguri sau$foarte rar$ de alte probleme medicale cum ar fi o tumor@ cerebral@". ns@ anamneza detaliat@$ e+aminarea clinic@ Bi$ la nevoie$ oserie de investigaAii$ vor facilita e+cluderea acestei afectiuni.

&orme de schizofrenie

7+ista mai multe tipuri de schizofrenie. 8e e+emplu$ pacientii care au impresia ca sunt persecutati sunt catalogati ca suferind deCschizofrenie paranoidaC pacientii care sunt incoerenti dar care nu au iluzii sunt inclusi in categoria de CschizofreniedezorganizataC. Dorma cea mai debilitanta de schizofrenie este schizofrenia CnegativaC: pacientii cu aceasta forma de boala suntlipsiti de initiativa$ motivatie$ interes social$ incapabili sa se bucure si sa reactioneze afectiv. ntrucat schizofrenia difera de la unpacient la altul ca intensitate$ severitate si frecventa a episoadelor psihotice sau reziduale$ multi specialisti folosesc termenul deCschizofrenieC pentru a descrie un spectru de boli cu gravitate variabila.

Schizofrenia paranoida(ceasta forma de schizofrenie este caracterizata de delire nesistematizate primare urmate de interpretari delirante cu caracterbizar de cele mai multe ori insotite de halucinatii auditive$ tulburari de comportament$ mergand pana la agitatie si agresivitatee+trema.deile delirante pot fi multiple insa$ de regula$ sunt organizate in %urul unei teme coerente.emele de persecutie pot determina un comportament suicidar$ iar combinarea ideilor delirante de persecutie si de grandoare cu

furia poate predispune individul la violenta.8ebutul acestui tip de schizofrenie este mai tardiv fata de debutul celorlalte tipuri de schizofrenie$ situat in %urul varstei de ),-E&ani la persoanele care nu au avut probleme premorbide.Prognosticul este mai bun$ putand e+ista relatii interpersonale formale sau e+trem de intense$ cu functionare satisfacatoarefamiliala si sociala.

Schizofrenie dezorganizata )hebefrenica*(8escrisa initial ca o dementiere precoce$ aceasta forma de schizofrenie este insotita adesea de tulburari afective de tip maniacalcare se instaleaza in perioada pubertatii si se caracterizeaza mai ales prin simptome caracteristice varstei: afectare$ e+presiimimice patetice$ tendinta la obraznicii puerile$ caricaturale iar pe de alta parte$ precocitate$ inclinare spre preocuparile inalte siabstracte.ulburarile de gandire$ vorbire$ comportament si afectivitate sunt obisnuite gandirea este in mod obisnuit afectata$ tulburarilea%ungand la dezorganizarea totala$ in continutul gandirii sunt prezente delire$ deseori cu continut hipocondriac$ pe temamasturbarii$ menstruatiei totodata$ e+ista si tulburari de tip halucinator la care pacientul asista pasiv sau se amuza pe seama lor.#unt tipice pentru hebefrenie puerilismul$ aspectul prostesc$ stupiditatea$ fenomene disociative ale gandirii$ asociatiile de idei$

%ocuri de cuvinte$ rasul nemotivat$ regresiune afectiva$ irascibilitate$ euforie$ stari depresiv-an+ioase.ceasta forma a schizofreniei se caracterizeaza printr-o evolutie mai putin favorabila cu tendinta spre dementiere profunda cutocire afectiva$ comportament nerod si incoerenta accentuata a gandirii.

Schizofrenia catatonica(n aceasta forma de schizofrenie predomina simptomele psihomotorii de tip cataton$ cu imobilitate motorie$ activitate motoriee+cesiva$ negativism e+trem$ mutism$ bizarerii ale miscarilor voluntare$ ecolalie si ecopra+ie.7colalie!repetarea cuvintelor interlocutorului7copra+ie!reacAie patologic@ de imitare automat@ a gesturilor si acAiunilor cuiva.8in aceasta forma a schizofreniei fac parte doar cazurile care evolueaza pe fondul constiintei clare si apare deobicei dupa operioada prodromala indelungata cu astenie$ hipocondrie$ tendinta la inchidere in sine$ depresie sau apatie si saracire afectiva"$
http://www.emedonline.ro/dictionar/view.article.php?c1/660/p0http://www.emedonline.ro/dictionar/view.article.php?c1/660/p0


4/7

boala incepe cel mai frecvent cu agitatie psihomotorie dupa care urmeaza nemi%locit stuporul catatonic.#imptomele catatonice dispar in timpul somnului.n timpul stuporului sau e+citatiei catatonice severe poate fi nevoie de asistenta medicala pentru a se evitata autovatamarea sauvatamarea altora$ malnutritia sau hiperpire+ia temperatura crescuta".#imptomele catatonice pot apare si in alte forme ale schizofreniei$ in alte tulburari psihotice$ sau chiar boli organice$ de e+emplu$in encefalite$ tumori de lob frontal$ tulburari metabolice porfirie".

Schizofrenia reziduala(n acest grup sunt inclusi pacientii care au intrunit candva criteriile de schizofrenie dar in prezent nu mai au simptomecaracteristice de boala$ nu e+ista elemente psihotice proeminente delirul daca e+ista$ este incapsulat". 8aca sunt prezentehalucinatii si idei delirante$ ele nu sunt acompaniate de unafectputernic.7volutia poate fi limitata in timp.

Schizofrenia nediferentiata(cest tip include bolnavii care intrunesc criteriile de diagnostic de schizofrenie$ dar nu si pentru formele catatonice$ paranoidesau dezorganizat.Pare subtipul cel mai frecvent diagnosticat.

&ormele de schizofrenie neincluse in clasificarea DS+(

Schizofrenia simpla: poate fi evidentiata la cazurile in care se produce pe nesimtite o saracire a intregii vieti psihice. #e

caracterizeaza prin comportament ciudat$ bizar care debuteaza insidios$ prin incapacitatea de a face fata cerintelor sociale$ unfel de scleroza a vietii afective si sociale. stfel$ comportamentul social devine din ce in ce mai precar$ scopurile atinse in viatasunt din ce in ce mai modeste ca apoi nici macar acestea sa nu mai poata fi atinse. otodata$ delirele si halucinatiile lipsesc.7volutia este lenta$ progresiva$ spre deteriorarea personalitatii.

,ipul schizoafectiv: pacientii prezinta trasaturi pronuntate maniacale sau depresive care evolueaza concomitent cu simptomelede schizofrenie delir fantastic$ tulburari de constiinta de tip oneroid$ simptome catatonice si de automatism psihic".

Schizofrenia grefata: tipul de schizofrenie care apare pe fondul unei dezvoltari deficitare intelectuale oligofrenie". inschizofrenie inteligenta nu este afectata"7ste vorba despre tablori clinice sarace$ uneori se noteaza halucinatii primitive sau idei hipocondriace stereotipe.idei hipocondriace!confera bolnavilor convingerea ca sunt amenintati de o boala foarte grea$ incurabila$ cu sfarsit letal$ faptpentru care amplifica si interpreteaza nemasurat tulburari efemere si neesentiale ale diferitelor organe. #e autoanalizeaza si sedocumenteaza necontenit in legatura cu presupusa afectiune.

Schizofrenia tardiva: este forma ce apare dupa varsta de 4& ani$ de cele mai multe ori nu se deosebeste de celalalte tipuri deschizofrenie insa s-a observat ca aceasta duce mai rar la un final grav si se termina adesea cu un defect usor sau chiar ovindecare sociala.

Ce boli trebuie e%cluse cand se pune diagnosticul de schizofrenie

ulburarile delirante - delirele sunt sistematizate$ nonbizare$ iar nivelul de functionalitate nu este in asa masura afectat.

ulburarea afectiva cu elemente psihotice F daca simptomele psihotice apar e+clusiv in cursul perioadelor de

perturbare afectiva. ulburarea schizoafectiva - daca e+ista un episod afectivconcomitent cu simptomele fazei active ale schizofreniei$

simptomele afective trebuie sa fie predominante o portiune semnificativa de timp iar ideile delirante si halucinatiile sa fie

prezente o perioada de ) saptamani in absenta unor simptome afective proeminente. ulburarea schizofreniforma: presupune e+istenta simptomelor schizofrene mai mult de o luna dar mai putin de sase

luni. ulburarea psihotica scurta: cand e+ista idei delirante$ halucinatii$ limba% dezorganizat sau flagrant dezorganizat$

simptome ce dureaza cel putin o zi dar mai putin de o luna ulburarea deliranta: se diferentiaza prin natura ideilor delirante nonbizare" si prin absenta altor simptome de

schizofrenie halucinatii$ limba% sau comportament dezorganizat sau simptome negative notabile".8eobicei$ functionarea psihosociala este buna$ cand aceasta este prezenta$ ea provine din insesi convingerile delirante
http://www.emedonline.ro/dictionar/view.article.php?146http://www.emedonline.ro/dictionar/view.article.php?147http://www.emedonline.ro/dictionar/view.article.php?146http://www.emedonline.ro/dictionar/view.article.php?147


5/7

ulburarile de dezvoltare pervaziva autismul"

ceasta apare mult mai precoce deobicei$ inaintea varstei de E ani" lipsesc halucinatiile si ideile delirante$ anomaliile afectivesunt mai proeminente$ iar limba%ul este absent sau minim$ caracterizat prin stereot ipii si anomalii de prozodie.

$volutia si prognosticul schizofreniei

Punctul de vedere in privinta prognosticului schizofreniei s-a schimbat in ultimele decenii datorita introducerii medicamentelorneuroleptice. 7volutia poate fi variabila$ unii indivizi prezentand e+acerbari si remisiuni iar altii ramanand suferinzi cronici.Dactorii care permit evaluarea prognosticului schizofreniei au fost delimitati si studiati la scurt timp dupa descrierea bolii.a%oritatea se refera la boala$ tipul si varsta debutului sunt relevante: debut la varsta tanara prin simptome predominant negativesi trenante$ evidentiere unor antecedente personale pozitive in privinta bolilor psihice si e+istenta schizofreniei in familie suntfactori de prognostic negativ.Dactorii de prognostic pozitiv sunt: se+ul feminin$ personalitate premorbida fara trasaturi schizoide simptome de tip florid$ debutacut$ varsta mare a debutului$ perturbarea afectiva asociata$ tratament imediat si adecvat.lti factori de care depinde evolutia buna a acestei boli sunt: complianta crescuta la tratament$ precocitatea instituirii unuitratament$ suportul socio-familial$ buna integrare sociala .

,ratamentul schizofreniei

Principiile tratamentului schizofreniei se bazeaza pe e+perienta clinicianului si evaluarea cazurilor de catre acesta.ndividualizarea tratamentului trebuie sa tina seama de particularitatile$ de preferintele lui$ de tipul neurolepticului$ dozarecomandata$ durata tratamentului$ eventualele reactii adverse si toleranta individuala.8atorita etiologiei plurifactoriale a acestei boli se va aborda pe plan farmacologic$ psihoterapeutic$ incercandu-se totodatareabilitarea socio-profesionala.anagementul farmacologic : #e trateaza primul episod de boala$ recaderile$ efectele adverse ale medicatiei.?e confruntam$ deasemenea si cu schizofrenia refractara$ care reprezinta mentinerea simptomelor psihotice dupa 5 ani detratament cu agenti antipsihotici din care in ultimele 6 saptamani a urmat tratament cu doua antipshihotice din clase diferite ". nacest caz$ tratamentul cel mai indicat este 0lozapina medicament de ultima alegere datorita reactiilor adverse grave".nitierea tratamentului se face in conditii de spitalizare$ atat in cazul unui pacient nou cat si atunci cand este vorba despreschimbarea medicatiei deoarece se urmareste stabilirea dozei terapeutice$ asocierea medicamentelor$ monitorizarea efectelor

secundare.n prezent$ se utilizeaza medicatia antipsihotica standard sau depot de depozit$ cu eliberare prelungita".Primele antipsihotice descoperite$ numite si antipsihotice tipice sunt reprezentate de >aloperidol$ 0lorpromazina$ ioridazina$rifluoperazina. 8in pacate$ acestea sunt insotite de o serie de efecte adverse e+trapiramidale la peste G&' din pacienti.ntipsihoticele noi$ numite si atipice sunt mult mai rar insotite de efecte secundare e+trapiramidale. ceste antipsihotice noi suntreprezentate de: HI?JP?$ #P78H?$ K17P?$ JPJ8H?$ #1IP8$ 0IHJP?.ntipsihoticele noi sunt foarte eficiente atat asupra simptomelor pozitive cat si negative.7ste bine sa se utilizeze dozele cele mai mici eficiente$ sa se utilizeze un singur neuroleptic$ incercand si alte neuroleptice sauchiar asocieri terapii eroice" daca nu s-a obtinut raspuns.legerea tratamentului se face de catre medic si pacient dupa prealabila informare a celui din urma.7+perienta clinicianului este foarte importanta in initierea tratamentului$ acesta trebuind sa tina seama de o serie de factori.Printre acestea$ se tine cont de simptomatologia pacientului si efectele favorabile precum si cele nefavorabile ale medicatiei.stfel$ simptomele negative beneficiaza de administrarea misulpridului #olian Fdoze mai mici de E&&mg/zi"$ #ulpiriduluiL,&&mg/zi"$ Jiprasidonei. #imptomele negative asociate cu simptome afective raspund la isperidona ispoleptL6mg/zi"$ iarcazurile rezistente la tratament sau in care predomina simptomele pozitive sunt influentate de Hlanzapina JMpre+a-)&-E&mg/zi"

si 0lozapina Iepone+". #imptomele pozitive sunt influentate de administrarea Kuetiapinei #eroNuel$ ,&&mg/zi".8e multe ori este necesara si asocierea cu alte clase de medicamente$ hipnotice pentru inducerea sau prelungirea somnului$an+iolitice pentru cuparea simptomatologiei an+ioase$ anidepresive pentru tratarea depresiei care insoteste tulburareaschizoafectiva$ episodul schizodepresiv.8easemenea$ afectiunile cronice concomitente trebuie tratate in paralel.

7fectele adverse ale medicatiei neuroleptice:$fecte adverse e%trapiramidale(


6/7

eactii distonice contractia musculara lenta$ sustinuta$ care determina miscarea involuntara"- crize oculogire miscari

superioare si laterale ale ochilor" si torticolis spasmul afecteaza musculatura posterioara a spatelui". pro+imativ (&' dintrepacientii tratati cu neuroleptice tipice dezvolta o reactie distonica acuta. cestea sunt mai probabile in stadiile initiale alemedicatei sau dupa cresterea dozelor si pot fi foarte dureroase si an+ietante pentru pacient.

remorul par;insonian se intalneste la apro+imativ )&' dintre pacientii tratati cu neuroleptice tipice in primele 5-9 zile

de tratament. cesta este unul regulat$ grosier$ similar tremorului intentional. remorul de tip numaratul banilor este rar$ iarsindromul iepurelui reprezentat de un tremor perioral focal$ apare dupa un tratament de lunga durata.

#imptomele includ rigiditate musculara$ hipertonie in roata dintata$ mers sovaitor$ bloca% postural$ hipersalivatie$faciesasemanator unei masti$ bradi;inezie si achinezie.Demeile sunt de doua ori mai frecvent afectate$ la orice varsta desi este mai des intalnit dupa varsta de 4& ani.ceasta reactie adversa se poate trata cu anticolinergice dar nu cu agonisti ai dopaminei$ pentru ca acest ia$ evident vordiminua actiunea antagonista fata de dopamina ale antipsihoticelor.nticolinergicele nu trebuie prescrise de rutina impreuna cu antipsihoticele. Pe termen lung$ ma%oritatea pacientilor face fatafara ele. 8easemenea$ anticolinergicele au efectele lor adverse uscaciunea gurii$ vedere neclara$ constipatie$ afectarecognitiva$ etc" si se considera ca e+acerbeaza dis;inezia tardiva iar datorita efectelor euforizante unii pot abuza deanticolinergice$ medicamente care au valoare de strada ca droguri de abuz.

;atisia : reprezinta o senzatie subiectiva de discomfort muscular care produce agitatie psihomotorie$ succesiune

rapida de adoptare a pozitiei ortostatice si sezande si o senzatie disforica generala. #imptomele sunt in general de tip motor sinu pot fi controlate volitional. catisia poate interveni in orice moment al tratamentului. fectiunea este rareori diagnosticatadeoarece simptomele sunt in mod eronat atribuite psihozei$ agitatiei sau lipsei de cooperare.8upa diagnosticarea a;atisiei$ trebuie scazuta doza de antipsihotic pana la doza minim eficienta sau se incearca schimbarea

antipsihoticului de obicei cu unul atipic.edicamentele adevarat utile sunt Propranololul E&-()&mg/zi"$ benzodiazepine sau clonidina. #e poate incerca utilizareamantadinei sau anticolinergicelor insa acestea nu sunt in mod special utile in acatisie. n anumite forme de acatisie nu este utilniciun medicament.

8is;inezia tardiva indusa de medicamentele neuroleptice:

eprezinta unefect secundarintarziat care survine in ma%oitatea cazurilor dupa 6 luni de tratament. ulburarea consta inmiscari anormale$ involuntare$ neregulate$ ale musculaturii capului$ membrelor$ trunchiului. #everitatea simptomelor consta inmodificari minore care adesea trec neobservate de catre pacient si familia sa$ pana la anomalii ma%ore cu imposibilitateadesfasurarii activitatilor obisnuite. 0ele mai frecvente miscari sunt cele periorale care includ miscari bruste rapide$ de rasucire siprotruzie a limbiiIa nivelul mandibulei miscari laterale si de masticare strangerea buzelor si grimaselor faciale. iscarile degetelor si inclestareapumnului sunt deasemenea intalnite. orticolisul$ spasmul care afecteaza muschii posteriori ai gatului$ rasucirea trunchiului siproiectarea brusca a bazinului catre anterior sunt observate in fazele severe. fost semnalata si dis;inezie respiratorie.8is;inezia este e+acerbata de stres si dispare in timpul somnului.

u fost raportate si alte tulburari de miscari tardive$ care au fost denumite in functie de simptome: distonie tardiva$par;insonism tardiv si tulburare de tip ourette tardiva.ratamentul dis;ineziei tardive este: reducerea si intreruperea anticolinergicelor$ reducerea dozei de antipsihotic$ inlocuireamedicamentelor mai vechi cu antipsihotice noi$ incercarea tratamentului antipsihotic cu clozapina$ daca este cazul poate satrateze atat psihoza cat si dis;inezia".

Sindrom neuroleptic malign(7ste poate unul dintre cele mai redutabile efecte secundare negative ale medicatiei cu neuroleptice$ avand potential letal$ cumortalitate estimata la )&'. 8e cele mai multe ori insa$ este subdiagnosticat.Principalele simptome ale acestuia sunt hipertermia putand a%unge pana la 4(O0"$ constienta fluctuanta$ cresterea pulsului si atensiunii arteriale$ fenomene e+trapiramidale in special rigiditate musculara". estele de laborator evidentiaza crestereacreatinfosfo;inazei$ leucocitoza cu devierea formulei la stanga" si modificarea testelor hepatice.Principala masura terapeutica este intreruperea neurolepticului si masuri de sustinere a functiilor vitale.

-iperprolactinemiaF galactoree$ amenoree$ ginecomastie$ hipogonadism$ disfunctie se+uala si risc crescut de osteoporoza.

'educerea pragului convulsivant - crizele de grand mal sunt un efect secundarrecunoscut al terapiei antipsihotice. ngeneral$ medicamentele mai sedative si mai putin potente e+pun la un risc mai mare de aparitie a convulsiilor.

-ipotensiunea posturala- pacientii trebuie avertizati asupra posibiltatii de aparitie a starii de lesin si trebuie instruiti asupraridicarii treptate din pat asezarea treptata cu picioarele la marginea patului$ asteptarea timp de un minut si adoptarea pozitieiculcat in caz ca survine senzatia de lesin.
http://www.emedonline.ro/dictionar/view.article.php?c7/292/p0http://www.emedonline.ro/dictionar/view.article.php?c7/292/p0http://www.emedonline.ro/dictionar/view.article.php?c6/48http://www.emedonline.ro/dictionar/view.article.php?c6/48http://www.emedonline.ro/dictionar/view.article.php?c6/48http://www.emedonline.ro/dictionar/view.article.php?c6/48http://www.emedonline.ro/dictionar/view.article.php?c7/292/p0http://www.emedonline.ro/dictionar/view.article.php?c6/48http://www.emedonline.ro/dictionar/view.article.php?c6/48


7/7

$fecte secundare anticolinergice - uscaciunea gurii$ vedere neclara$ constipatie$ retentie urinara.

Crestere in greutate - unele medicamente antipsihotice pot produce crestere in greutate deaceea$ persoanele cu schizofrenieau probabilitate mai mare de a fi supraponderale si de a acumula mari cantitati de grasime viscerala. 8easemenea$ acestea sunte+puse la un risc mai mare de hipertensiune$ boala cardiovasculara$ diabet zaharat$ dislipidemie.

Altele(1nele medicamente sunt sedative$ altele cardioto+ice iar multe se ascociaza cu fenomene idiosincrazice.

Bibliografie:

(. merican PsMchiatric ssociation - anual de diagnostic si statistica a tulburarilor mintale$ editia a patra revizuita$ ashington8.0.$ )&&&$ p. E&)$ E&G$ E((-E()). sociatia Psihiatrilor Iiberi din omania- anual de diagnostic si #tatistica a tulburarilor mentale$ editia a patra revizuita- 8#*- )&&&$ 3ucuresti$ )&&E$ p)9,-E((E. 3en%min =. #adoc;$ 8$*irginia .#adoc;- erapie medicamentoasa in psihiatrie$ 7ditura medicala 0alisto)&&5$p )&&4-)(,.4. 8el 3acarro ..$ 3ur;e P.$ c0auleM 7. - >allutinations in 0hildren: follow-up studM-=ournal of he merican cademM Hf0hild and dolescent PsichiatrM )G (9,,"$ p. 46)-465

5. 8obrescu uliana - Psihiatria copilului si adolescentului$ 7ditura edicala$ )&&E$ p. E69-EG5.6. 08-(& - 0lasificarea internationala a tulburarilor mintale si de comportament$ trad.$ coord. prof. dr. . Iazarescu$ 7ditura ll$3ucuresti$ (99,.G. c0lellan =. - 7arlM Hnset #chizophrenia$ cap. 4G in

Articol Mare Schizofrenie

Documents

Transcript of Articol Mare Schizofrenie