ARHIVA LITERATURII UNIVERSALE - volumul I, coordonator Maria Sava

8/20/2019 ARHIVA LITERATURII UNIVERSALE - volumul I, coordonator Maria Sava

1/255

ARHIVA LITERATURII UNIVERSALE

volumul I

coordonator Maria Sava

Proiectul Republica Artelor – Cititor de Pro!

1


2/255

imagine coperta: Professor Richard Macksey Library

2


3/255

ARHIVA LITERATURII UNIVERSALE

cule"ere de te#te din literatura univer$al!

volumul I

coordonator Maria Savaredactare% corectare& 'udeanu St!nic!

Proiectul Republica Artelor – Cititor de Pro!

3


4/2554


5/255

(ile $enine ) autor & *alt *+itman

Nu printr-o mare iubire, Nu prin bogăţie, prin onoruri din anii maturităţii, prin victorii în politică sau în război,Vei avea zile senine.

ar, pe măsură ce viaţa se duce !i toate"urtunoasele pasiuni se potolesc,#e măsură ce splendide, vaporoase, tăcuteculori acoperă cerul de seară,#e măsură ce bl$ndeţea, lini!tea !i bogăţiaspiritului, ca un aer proaspăt !i îmbălsămat,îţi umplu viaţa,#e măsură ce zilele se îmbracă în lumini patinate!i merele coapte at$rnă, obosite !ilene!e, pe crengi,%osesc cele mai lini!tite !i mai "ericite

zile dintre toate,&ini!titele !i "ericitele zile senine.(trad. Mihnea Gheorghiu, Editura Univers, Bucuresti, 1973)

Mi$tre,ul cu col,i de ar"int ) autor& -te.an Au"u$tin /oina0

'n prinţ din &evant îndrăgind v$nătoarea prin inimă neagră de codru trecea.(roindu-!i cu greu prin )aţi!uri cărarea,c$ntă dintr-un "laut de os !i zicea*

- Veniţi să v$năm în păduri nepătrunsemistreţul cu colţi de argint, "ioros,ce zilnic î!i sc)imbă în scorburi ascunsecopita !i blana !i oc)iul sticlos...

- %tăp$ne, ziceau servitorii cu goarne,mistreţul acela nu vine pe-aici.+ai bine s-abatem v$natul cu coarne,ori vulpile ro!ii, ori iepurii mici ...

ar prinţul trecea z$mbitor înainte privea printre arbori atent la culori,lăs$nd în culcu! căprioara cuminte!i linul ce r$de cu oc)i sclipitori.

%ub "agi el dădea buruiana-ntr-o parte*- #riviţi cum se-nv$rte "ăc$ndu-ne semnmistreţul cu colţi de argint, nu departe*veniţi să-l lovim cu săgeată de lemn...

- %tăp$ne, e apa uc$nd sub copaci,

zicea servitorul privindu-l isteţ.ar el răspundea întorc$ndu-se* - /aci...0i apa sclipea ca un colţ de mistreţ.


6/255

%ub ulmi, el zorea risipite alaiuri*- #riviţi cum pu"ne!te !i scurmă sting)er,mistreţul cu colţi de argint, peste plaiuri*veniţi să-l lovim cu săgeată de "ier...

- %tăp$ne, e iarba "o!nind sub copaci,zicea servitorul z$mbind îndrăzneţ.ar el răspundea întorc$ndu-se* - /aci...0i iarba sclipea ca un colţ de mistreţ.

%ub brazi, el strigă îndemn$ndu-i spre creste*- #riviţi unde-!i a"lă odi)nă !i locmistreţul cu colţi de argint, din poveste*veniţi să-l lovim cu săgeată de "oc...

- %tăp$ne, e luna lucind prin copaci,

zicea servitorul r$z$nd cu dispreţ.ar el răspunde întorc$ndu-se* - /aci...0i luna sclipea ca un colţ de mistreţ.

ar vai sub luce"erii palizi ai bolţiicum stă în amurg, la izvor aplecat,veni un mistreţ uria!, !i cu colţiiîl trase sălbatic prin colbul ro!cat.

- (e "iară ciudată mă umple de s$nge,oprind v$nătoarea mistreţului meu(e pasăre neagră stă-n lună !i pl$nge(e ve!tedă "runză mă bate mereu...

- %tăp$ne, mistreţul cu colţi ca argintul,c)iar el te-a cuprins, gro)ăind, sub copaci.scultă cum latră copoii gonindu-l...ar prinţul răspunse-ntorc$ndu-se. - /aci.

+ai bine ia cornul !i sună întruna.%ă suni p$nă mor, către cerul senin...

tunci as"inţi după creste luna!i cornul sună, însă "oarte puţin.

Scri$oare mamei ) autor& Ser"+ei E$enin /u tot mai trăie!ti, bătr$nă mamaie cu supunere mă-nc)in+ica-ţi casă seara de aramă&umineaz-o pa!nic !i senin.

+i se scrie că e!ti tulburată,

(ă ţi-e dor de mine ne-ncetat,(ă ades baţi drumul supărată,5n paltonul vec)i !i demodat.

6


7/255

5n albastre seri ţi se năzare7$nd pustiu, ce lacrimii dă val, -(ă la cr$!mă, într-o-ncăierare,+i s-a-n"ipt în inima-un pumnal.

+ama, nu-i nimic elirul "ură7$ndul tău, duc$ndu-l spre prăpăd8 Nu-s beţiv c)iar în a!a măsură(a, pierind, să nu te mai revăd.

(a-n trecut mi-e inima duioasă,m un vis, un vis pe care-l storc*%ă mă smulg din dorul ce m-apăsă0i la noi acasă să mă-ntorc.

9u voi reveni pe c$nd răs"aţă

#omii-n "loare satul meu tăcut.ar să nu mă scoli de dimineaţă,(um opt ani în urmă ai "ăcut.

Nu trezi de!ertăciunea cruntă, Nici regretul că mă risipesc.#rea devreme, pierdere !i trudă,+i-a "ost dat trăind să pătimesc.

%ă mă rog tu nu-mi mai da poveţe Nu-i nevoie use-s c$te-au "ost. Numai tu-mi e!ti reazăm la tristeţe, Numai tu dai vieţii mele rost.

:ie-ţi deci nelini!tea uitată, Nu-mi mai duce dorul ne-ncetat, Nu mai bate drumul supărată,5n paltonul vec)i !i demodat.;/raducere de 7eorge &esnea<

=stăzi peste c)ipul lui %erg)ei 9senin s-a a!ternut lustrul de crestomaţie !i numele lui este asociat

în manuale !i monogra"ii numaidec$t cu patronimicul= leandrovici=. ar n-a "ost întotdeaunaa!a* neînţeles, netolerat, )ărţuit !i calomniat de către cei care nu concepeau un alt mod poetic dec$ttrium"alismul. %erg)ei 9senin a pribegit în străinătate, a dus mereu povara dezrădăcinatului, aîncercat c)inuitor să revină !i să îmbrăţi!eze noul, căruia îi simţea intuitiv toate racilile încă dingermene. Nu s-a putut adapta, însă, !i plecarea i-a "ost ca un ultim ţipăt al păsării săgetate în zbor.=

Vasile Badiu din Prea!a la vol. "ilingv #erghei Esenin, #crieri alese, Versuri

Corbul ) autor & Ed"ar Allan Poe 12345)23657 5ntr-un sumbru miez de noapte cînd, sleit !i slab, în !oapte,

(ercetam doctrine stranii strînse-n erpelit cotor,0i picam de somn, > de-odată, auzii o "oarte-nceată&ovitură repetată-n u!a mea izbind u!or.

?


8/255

@9 vreun călătorA, !optit-am, @care ciocăne u!or, > oar atît > un călător.A ), mi-aduc aminte > ceaţă, !i-un decembrie de g)eaţă8&ent agonizînd tăciunii-!i lăsau spectrul pe covor.Borii-i a!teptam să vie, !i-n zadar ceream tărie

in cărţi vec)i, la alea vie după stinsa mea &enore, >:ata-"lacără pe care îngerii-o numesc &enore, > Nu aici > în lumea lor. :o!netul mătasei grele-n purpuriile perdele+ă-nung)ia, > vărsa în pieptu-mi un ciudat, adînc "ior8(a să-mi potolesc nebuna inimă ziceam într-una@Vreun drumeţ ce-a!teaptă luna bate-n u!ă-nceti!or,Cătăcit drumeţ ce bate-n u!a mea înceti!or. oar atît > un călătorA.

Cepede-adunînd putere-n su"let, "ără-ntîrziere,@omnuleA, am zis, @ori doamnă, mila voastră o implor8:apt e că dormeam8 > puţină, doar bătaia-a "ost de vină,D bătaie mult prea lină-n u!a mea, încît u!orm luat-o drept părereA, > !i-am desc)is u!a u!or8 > Eeznă > nici un călător. %"redelind a nopţii smoală, plin de spasme !i-ndoială,%tam visînd ce-n vis vreodată n-a visat vreun muritor8ar tăcerea !i pămîntul erau grele ca mormîntul8%e-auzi numai cuvîntul murmurat abia > @&enoreA >9u l-am spus, > apoi ecoul repetă cernit @&enoreA oar atît > o vorbă-n zbor. 5ntorcîndu-mă-n odaie, mistuit ca de-o văpaie,eslu!ii acela!i sunet, de-astă dată mai cu spor.@%igurA, zis-am, sigur trece cineva8 > sub geamul rece,Fa, să văd ce se petrece8 > am să lămuresc u!or/aina-aceasta8 > să-mi trag "irea !i-o voi lămuri u!or8 9 doar vîntul călător8

Fute-am dat oblonu-n lături !i, cu negrele-i peneturi,'n vec)i (orb din s"inte vremuri apăru solemn, în zbor8:ără pic de ezitare, "ără nici o înclinare,(a un domn sau doamnă care nu cunosc răgaz, nici zor,%-a!eză pe bustul mîndrei #allas "ără nici un zor, ()iar de-asupra, s"idător. 0i, cum pasărea ursuză îmi stîrnea surîs pe buză#rin severa-i etic)etă, gravă, > am !optit u!or @e!i creasta ţi-e gola!ă, nu pari o "iinţă la!ă, > (orb spectral purtînd căma!ă de-ntuneric, "o!nitor, >

%pune-ţi numele de domn pe ţărmul Nopţii "o!nitorA Bise (orbul @NevermoreA.

G


9/255

+ult m-am minunat de-această pasăre cu tunsă creastă,(ă vorbea, > de!i răspunsul nu era lămuritor85nsă nimănui în viaţă nu i se arată-n "aţă#asăre tronînd semeaţă c)iar de-asupra pe u!or, >#asăre sau arătare stînd pe-un bust, lîngă u!or, (u-acest nume @NevermoreA.

5nsă (orbul care-acuma sta pe bust rostise numai'n cuvînt în care-ntregu-i su"let se stingea de dor.

N-am mai zis nimic, > o vreme n-a mi!cat nici el din pene, > #înă ce-am !optit alene @lţi amici s-au dus în zbor8+îine !i el o să plece, ca %peranţa mea, în zbor.A ar el zise @NevermoreA. /resărind că vocea-i spartă-mi răspundea cu-atîta artă,@aA, mi-am zis, @e tot ce !tie, tot bagaul vorbitor%muls unui stăpîn prea-alnic, căruia ezastrul "alnic

F-a sc)imbat un cînt !ăgalnic în re"ren croncănitor, >/înguirile %peranţei în re"ren croncănitor, #recum @Never-NevermoreA. 0i, cum pasărea ursuză îmi stîrnea surîs pe buză,m împins grăbit "otolui c)iar sub bust, lîngă u!or,0i, surpat în el, cu gîndul visul de alt vis legîndu-l,+ă-ntrebam mereu, scrutîndu-1, ce mesa prevestitor, > %lab, din s"inte vremuri, sumbru > ce mesa prevestitor

+i-aducea prin @NevermoreA. sta "rămîntam în minte, iscodind "ără cuvinte(orbul ce-aţintea asupra-mi oc)iul "i, s"redelitor.sta, !i mai multe, > toate vrînd să !tiu > lăsam pe spate(apu-n pernele mu!cate de-un re"le %trălucitor, >#erne de mătasă-n care părul ei strălucitor Nu va mai pluti u!or. (amera-mi părea ţesută de-o tămîie nevăzutărsă de-un %era" cu pa!ii ca un clinc)et pe covor.@Vai, sărmaneA, am zis, @#rin cete de )eruvi, (el s"înt îţi dete

'n răgaz > !i suc > să-mbete gîndul tău pentru &enore8Eea acest suav nepent)es, bea, > !i uit-o pe &enoreA Bise (orbul @NevermoreA @#iază reaA strigai, @#rooroace > (orb sau diavol, n-are-a "ace:ie că Fspititorul, "ie că "urtuna-n zbor(uteză să te trimită în pustia mea vrăită, >5ntr-o casă bîntuită de Droare, > te implor9 vreun balsam în Fudeea > spune, spune-mi, > te implorA

Bise (orbul @NevermoreA.

@#iază reaA , strigai, @#rooroace > (orb sau diavol, n-are-a "ace#e boltitul cer, pe omnul adorat de noi în cor, >%pune-mi > săruta-voi oare în 9denul s"înt din zare

H


10/255

:ata-"lacără pe care îngerii-o numesc &enore, >:ata pură, ca o rază, care s-a numit &enoreA Bise (orbul @NevermoreA @'ltimul cuvînt să-ţi "ie, > corb sau drac în vielie%ă te-ntorci, > te-nc)idă Noaptea sub plutonicu-i zăvor

#ene nu lăsa pe cale > martore minciunii tale Nu-mi s"ărma cu-aripi spectrale si)ăstria > #iei în zbor%coate-ţi crudul plisc din mine, "orma spulberă-ţi-o-n zborA

Bise (orbul @NevermoreA e-atunci (orbul, ca o stană, nu mai "lutură din pană,%tînd pe bustul mîndrei #allas, > "antomatic, s"idător.Dc)ii lui au para trează-a unui demon ce visează,Eaza lămpii-i proiectează umbra neagră pe covor,0i-al meu su"let niciodată, smuls din ea, de pe covor, Nu va mai sui în zbor.

$Pentru Edgar Poe, %entru %ri&a dat' n istoria Poeticii, actul liricinocent de orice co&%licitate

transcendent'devine o o%era!ie de &ate&atic' aVer"ului* %oetul nu se al' ntrun te&%lu, ci ntr

un la"orator+ ca atare, el nu &ai oicia', ase&eni unui sacerdot al e-taului, ci cnt're/te /i

co&"in' reisten!a &aterialelor sale %recare, n unc!ie de eectele %e care le ur&'re/te, ca un

adev'rat 0rhitect al Melancoliei.%g. 129 din vol. 0tlas de sunete unda&entale, 0ntologie,

%reent'ri, traduceri /i %osta!' de tean 0ugustin 4oina/, Ed. 4acia, 5lu6a%oca, 1922

8 can! de ap! autor& An"+el /umbr!veanu

t$t de des mi-am spus că e t$rziu,(ă anii îmi răpiră mirarea vorbirii,(ă vine mereu cineva, noapte de noapte,&u$ndu-mi "emeia0i duc$nd-o-n uitare. trebuit%ă caut mereu. +ai mult singur am "ost#e malul unei ape, cioplind c)ipul iubit5n lemnul unui cuv$nt.0i nu mai pot să strig. rătare,! vrea să spun, om sau pasăre

acă e!ti, vino pe mal să vorbim.Fată-mi avutul* puterea de-a merge,e-a privi !i de-a numi ce g$ndesc.Fa-mi mersul, de vrei, !i vederea,5ţi dau !i puterea vorbirii-Viu, voi vedea !i voi merge,Voi vorbi cu g$ndul, cu semne pe care nu le cuno!ti,ar lasă-mi "emeia-nu-i pune pe "aţă#$nze de umbră, nu-i pune durerea-n priviri,&as-o să umble divin printre aceste lucruri,%ă-mi aducă o cană de apă de la marginea lumii.

5nsă e "oarte t$rziu, se lasă amurgul0i nu mai am mierea de ieri a vorbirii0i stau pe malul unei zile, tăcut,

1I


11/255

(ioplind în lemnul unui cuv$nt()ipul "emeii care-a plecat%ă-mi aducă o cană de apă.(1973, din vol. Mirarea vor"irii)

Te$tament autor& Tudor Ar"+ei

Nu-ţi voi lăsa drept bunuri, după moarte,ec$t un nume adunat pe-o carte.5n seara răzvrătită care vinee la străbunii mei p$nă la tine,#rin r$pi !i gropi ad$nci,%uite de bătranii mei pe br$nci,0i care, t$nar, să le urci te-a!teaptă,(artea mea-i, "iule, o treaptă!eaz-o cu credinţă căpăt$i.9a e )risovul vostru cel dint$i,

l robilor cu saricile, plinee osemintele vărsate-n mine(a să sc)imbăm, acum, înt$ia oară,%apa-n condei !i brazda-n călimară,Eătr$nii-au adunat, printre plăvani,%udoarea muncii sutelor de ani.in graiul lor cu-ndemnuri pentru vite9u am ivit cuvinte potrivite0i leagăne urma!ilor stăp$ni.0i, "răm$ntate mii de săptăm$ni,&e-am pre"ăcut în versuri !i-n icoane.:ăcui din zdrenţe muguri !i coroane.Veninul str$ns l-am presc)imbat în miere,&ăs$nd întreaga dulcea lui putere.m luat ocara, !i torc$nd u!urem pus-o c$nd să-mbie c$nd să-nure.m luat cenu!a morţilor din vatră0i am "ăcut-o umnezeu de piatră,Jotar înalt, cu două lumi pe poale,#ăzind în piscul datoriei tale.urerea noastră surdă !i amară

D grămădii pe-o singură vioară,#e care ascult$nd-o a ucat%tăp$nul, ca un ţap înung)iat.in bube, mucegaiuri !i noroiFscat-am "rumuseţi !i preţuri noi.Eiciul răbdat se-ntoarce în cuvinte0i izbăve!te-ncet pedepsitor Ddrasla vie-a crimei tuturor.9-ndreptăţirea ramurei obscureFe!ită la lumina din pădure0i d$nd în v$r", ca un ciorc)in de negi,

Codul durerii de vecii întregi5ntinsă lene!e pe canapeaomniţa su"eră în cartea mea.

11


12/255

%lova de "oc !i slova "aurită5mpărec)iate-n carte se mărită,(a "ierul cald îmbrăţi!at în cle!te.Cobul a scris-o, omnul o cite!te,:ăr-a cunoa!te că-n ad$ncul eiBace m$nia bunilor mei.

din vol. 5uvinte %otrivite, Editura Minerva, 1998

Lea"!nul autor& Lucian 'la"a

4oa&nei Eugenia Brediceanu

9ram a!a de obosit!i su"eream.9u cred că su"eream de prea mult su"let.

#e dealuri zorile î!i desc)ideau pleoapele

!i oc)ii înro!iţi de neodi)nă.

#ierdut - m-am întrebat*%oare,cum mai simţi nebuna bucuriede-a răsări

0i-n dimineaţa-aceea "ără somncum colindam cu pa!i de plumbîntr-un ung)er ascuns am dat de-un leagan.#ăianenii-!i teseau în el măruntele lor lumi,iar carii-i măcinau tăcerea.

&-am privit cu g$ndul larg desc)is.9ra leaganul,în care-o m$nă-mbătr$nită azi de soarta meami-a legănatînt$iul somn !i poate-nt$iul vis.

(u degetele amintiriimi-am pipăit

încet,încet,trecutul ca un orb!i "ără să-nţeleg de cem-am prăbu!it !i-n )o)oteam început să pl$ng deasupra leagănului meu.

9ram a!a de obositde primăveri,de tranda"iri,de tinereţe

!i de r$s.iurind mă căutam în leagănul bătr$n

12


13/255

cu m$inile pe mine însumi- ca prunc.(din vol. Pa/ii Proetului, Poeii, Ed. Minerva 192)

Memento autor& *9/9 Snod"ra$$

'mbl$nd printre scrisori !i teancuri de cecuri vec)inulate, tăieturi din ziare !i cartona!e galbene cu note(are odată au însemnat ceva, s-a înt$mplat să găsesc:otogra"ia ta. :otogra"ia KaceeaK. +-am oprit îng)eţat,semeni unui om care grebl$nd "runzele moarte din grădină dat peste o m$nă desprinsă de trup.

/otu!i, în prima clipă, am "ost "ericit8 stai în picioare()iar a!a cum stăteai - s"ioasă, delicată, subţire,5n roc)ia lungă de dantelă verde cu margarete brodate#e care ai îmbrăcat-o la primul nostru dans. Vederea ta

Ne buimăcise pe toţi. tunci dorinţele noastre erau altele,0i idealurile u!or de în"iripat.

poi, prin război, !i cei doi ani nes"îr!iţi#este mări, aponezi morţi în barăcile lor #rintre "ar"urii, păpu!i !i panto"i rătăciţi, am purtatcea imagine a ta, acolo, să îndepărtez "rica mea.%ă-mi dovedesc că ai "ost !i că ai putea să mai "ii.sta era înainte de viaţa noastră-mpreună.

5nainte de a ne secătui unul altuia "orţele(u minciuni, tăgăduiri, regrete tacite0i învinuiri8 înainte de divorţ0i trădare. +ai bine zis* înainte de a ne "i întîlnit./otu!i, pun "otogra"ia ta înapoi. ($ndva, la timpul cuvenit,D voi găsi încă acolo.

(din vol. :5ardinalul:, Ed.4ali, 1999, traducere de 4ona ;o/u /i


14/255

- (eri prea mult.(e-ai dori să iei cu tine,acă s-ar pune problema%ă "aci zilnic naveta între rai !i iad,(a să ţii ni!te cursuri- D sticlă de vin !i-o "emeie,

acă nu cer prea mult.- i mai cerut asta o dată, de ce te încăpăţ$nezi,9 prea mult, ţi-am spus, îţi tăiem "emeia.- (e tot ai cu ea, ce at$ta prigoană+ai bine tăiaţi-mi vinul,+ă mole!e!te !i n-a! mai putea să-mi pregătesc cursul,Fnspir$ndu-mă din oc)ii iubitei./ăcere, minute lungi,#oate c)iar ve!nicii,&ăs$ndu-mi-se timp pentru uitare.- (e-ai dori să iei cu tine,

acă s-ar pune problema%ă "aci zilnic naveta între rai !i iad,(a să ţii ni!te cursuri- D "emeie, oamne, dacă nu cer prea mult.- (eri prea mult, îţi tăiem "emeia.- tunci taie-mi mai bine cursurile,/aie-mi iadul !i raiul,Dri totul, ori nimic.! "ace drumul dintre rai !i iad degeaba.(um să-i sperii !i să-i în"rico!ez pe păcăto!ii din iad,acă n-am "emeia, material didactic, să le-o arăt(um să-i înalţ pe drepţii din rai,aca n-am cartea să le-o tălmăcesc(um să suport eu drumul !i di"erenţelee temperatură, luminozitate !i presiuneintre rai !i iad,acă n-am vinul să-mi dea cura

'alad! 0u"ubea,! de cr:0mari autor& ;rancoi$ Villon e ung)i să aivă parte !i de lance.

e bîtă noduroasă !i de spată,e palo! zdravăn, de cîrlig de cange,e g)iont cu g)ioagă-n g)inturi "ericată,e suliţă călită, de săgeată,e "urcă, de ţapină, de baltag,e "uri pîndind la coturi de drumeag%ă-i )ăcuie, să-i e"uie de pungă,%ă-i spintece, în inimi să-i împungă.&a beregăţi să-i sîngere puţin85n beciuri de 7)e)enăL să aungă,(rî!marii care toarnă apă-n vin

e arc păgîn, de iatagan, de pră!tii,%ă aivă lotrii parte, !i de bardă 8

14


15/255

/u, creierii lor, trăsnet, să-i împră!tii...Far părul, elinescul "oc li-l ardă85n !treang le-atîrne )oitul, rug să-i piardă *+ă rog la cer să piară de podagră,Dri !i mai bine, bată-i buba neagră 8%curma-i-ar ţepi încinse-n măruntaie,

0i zece gîzi, de vii să mi-i upoaie,%ă-i "iarbă în oloi la "ocul lin,%irepi să-i rupă, "ace-s-ar gunoaie,(rî!marii care toarnă apă-n vin

%ă-i prinză vieliile pe uliţi8&e "arme, balimezul, căpăţîna 8Drbească-i ale "ulgerelor suliţi*Băvozii "acă-i una, cu ţărîna,&e rupă beregata, !oldul, mîna 85ng)eţe-i gerul bocnă, bată-i grindeni,

0i ploaia biciuiască-i pretutindeni8%ă n-aivă mantii, nici dulame groase 85i s"î!ie-ascuţi!e lungi de coase,0i le!ul prăvălit le "ie-n Cin8Bdrobiţi să "ie de-opKzăci de baroase,(rî!marii care toarnă apă-n vin

5N(JFNC9*(răpa-le-ar omnul, > #rincipe, > "icaţii0i setea ogoi-le-ar cu venin,(ăci n-au părec)e-n lume blestemaţii*(rî!marii care toarnă apă-n vin

(=rad. ;o&ulus Vul%escu)

Marin Sore$cu ) S+a


16/255

Biua a patra si a cincea le-a rezervat rîsului. dat drumul clovnilor %a "aca tumbe,%i i-a lasat pe regi, pe împarati%i pe alti ne"ericiti sa se distreze.5n ziua a sasea a rezolvat unele probleme administrative*

pus la cale o "urtuna,%i l-a învatat pe regele &ear (um trebuie sa poarte coroana de paie.+ai ramasesera cîteva deseuri de la "acerea lumii%i l-a creat pe Cic)ard al FFF-lea.5n ziua a saptea s-a uitat daca mai are ceva de "acut.irectorii de teatru si umplusera pamîntul cu a"ise,%i %)aMespeare s-a gîndit ca dupa atîta trudar merita sa vada si el un spectacol.ar mai întîi, "iindca era peste masura de istovit,%-a dus sa moara putin.

Ai auit ) autor& Matilda Cu"ler)Poni 123=2 ) 25>27 i auzit vreodată a lebedei c$ntare,cel c$ntec de ale, ce-l c$ntă p$nKce moare,Co!ind recile unde cu pieptul său rănitD, spune-mi, acel c$ntec vreodat-ai auzit

0i-apoi ai "ost spre sară singur într-o grădină,($nd v$ntul trist al toamnei încet, încet suspină,($nd soarele apune, c$nd arborii !optesc0i v$nturile toate tainic se înro!esc

0i ce-ai simţit atuncea 5n piept nu s-a trezit'n dor "ără de nume, adînc, nemărginit

N-ai "i dat ani din viaţă pentru aripi u!oare,%ă zbori, să zbori departe !i "ără încetare

D, cine-l poartă-n su"let acel dor "ără nume, Nu are "ericire, nu are pace-n lume($t e de larg păm$ntul, tot umblă rătăcind,

Nu !tie ce dore!te !i moare... tot dorindStradivariu$ autor & ?+eor"+e Tomoei ... 5n (remona ploua.../urle de ro!ii olane, turle subţiri

ucau pe-acoperi!urile ude,ca ni!te c)iparo!i "umeg$nd,"erestrele zv$cneau în aer, mute,numai bătr$nul %tradivarius nu putea să doarmă,în casa lui vec)e de piatră,

înconurată de-o grădină "ără arbori...%ub boltă p$lp$ia o lum$nare,!i bătr$nul cu buze de lemn

16


17/255

s"$!ia întunericul cu m$inile lui de lemn!i vorbeacu lacrimi de lemn împietrite în barbă*- uziţi &emnul urcă în mine,mi s-a lipit de umeri, de t$mple,îmi macină carnea, îmi s"$!ie vinele...

esc)ideţi-mi o rană-n piept %$ngele meunu mai e ro!u,lemnul "uge, se retrage-n mine ca-ntr-o cetatemoartă,îl auziţi($nd vine negustorul de "ructe, cu măgăru!ul lui,îi plătesc smoc)inele luate, cu "runze,!i el "uge-ngrozit,iar ieri, în "aţa bisericii,doi îndrăgostiţi m-au luat drept arbore!i !i-au săpat numele pe "runtea mea...

m m$ng$iat cu palmele mii de viori,am tăiat toţi arborii din urul casei !i i-amsacri"icat pe masa mea,am căutat lemnul cel mai rar*vai c)iar lemnul unor îngropate sicrie!i lemnul plătit cu aur, al unor scu"undate corăbii,!i iată, lemnul s-a răzbunat...5n auz sună, răsună, viorile toate!i simt, cutremurat de durere,cum lemnul îmi cotrope!te picioarele...Visez...'ndeva, pe mare,trece acum un convoi de corăbii*douăsprezece corăbii veneţiene, cu p$nze albastre!i alte douăsprezece cu p$nze galbene

plutesc, solemne, în urul unei singure corăbii, cu g$tde lebădă,în care e o vioară "ăurită de m$inilemele de lemn,m$inile bunului, sărmanului %tradivarius...(orăbiile, !i ele ni!te viori, îmi apără vioara,

mii de braţe ar voi s-o răpească.5ndepărtate ţărmuri o a!teaptă. D, lacrimile melecălătoresc pe ape...Cădăcini de lemn se apropie de inima mea ostenită.&e-aud. (ur$nd, o vor zdrobi($ntecul mi s-a supus dar eu m-am topit, întreg,în "lacăra lui,

pădurile mi s-au supus !i-acumde lumea lor, îns$ngerat, m-apropii...&emnul îmi caută "runtea înnegrită de "um,

plesnesc strunele tuturor viorilor care mor, o dată

cu mine,e s"$r!itulDcrotiţi-mi viorile,

1?


18/255

viorile....5nvăţăceii l-au găsit dimineaţa...- 9 un copac "ulgerat.%ă "acem din el o vioară. - au spus...

Moare c:te putin – Pablo Neruda

+oare cate putin cine se trans"orma in sclavulobisnuintei, urmand in "iecare zi aceleasitraiectorii8 cine nu-si sc)imba eistenta8 cine nurisca sa construiasca ceva nou8 cine nu vorbeste cuoamenii pe care nu-i cunoaste.+oare cate putin cine-si "ace din televiziune unguru.+oare cate putin cine evita pasiunea, cine pre"eranegrul pe alb si punctele pe =i= in locul unuivarte de emotii, acele emotii care invata oc)ii sa

staluceasca, o"tatul sa surada si care elibereazasentimentele inimii.+oare cate putin cine nu pleaca atunci cand estene"ericit in lucrul sau8 cine nu risca certul pentruincert pentru a-si indeplini un vis8 cine nu-si

permite macar o data in viata sa nu ascultes"aturile =responsabile=.+oare cate putin cine nu calatoreste8 cine nuciteste8 cine nu asculta muzica8 cine nu cauta )aruldin el insusi.+oare cate putin cine-si distruge dragostea8 cine nuse lasa autat.+oare cate putin cine-si petrece zilele plangandu-side mila si detestand ploaia care nu mai inceteaza.+oare cate putin cine abandoneaza un proiect inaintede a-l "i inceput8 cine nu intreaba de "rica sa nuse "aca de ras si cine nu raspunde c)iar daca cunoasteintrebarea.9vitam moartea cate putin, amintindu-ne intotdeaunaca =a "i viu= cere un e"ort mult mai mare decat simplul"apt de a respira.

oar rabdarea cuminte ne va "ace sa cucerim o"ericire splendida. /otul depinde de cum o traim...aca va "i sa te in"ierbanti, in"ierbanta-te la soareaca va "i sa inseli, inseala-ti stomaculaca va "i sa plangi, plange de bucurieaca va "i sa minti, minte in privinta varstei taleaca va "i sa "uri, "ura o sarutareaca va "i sa pierzi, pierde-ti "ricaaca va "i sa simti "oame, simte "oame de iubireaca va "i sa doresti sa "ii "ericit, doreste-ti asta in"iecare zi...

1G


19/255

Intima Autor& Cincinat Pavele$cu Fti mai aduci aminte, doamna9ra tarziu si era toamna,%i "runzele se-n"iorau,%i tremurau in vantul serii

(a niste "luturi c)inuiti,(a niste "luturi ratacitiin tarile durerii./i-aduci aminte iar de seara%i-amurgu-acela violet,(and toamna si-acorda incet,#e "runza galbena, c)itara#e lac, ce-n luna s-argintase,Fncet o lebada trecea,%i pata-i alba se pierdeaFn seara care se lasase...

%i-atunci, doar inima si vise, Ne-am dus ca lebada si noi,(alcand nisipul plin de "oi%ub ceata care-l umezise.sa nascut, in plina toamna,mor ul meu ce-nmugurea%ub "oi ce toamna-ngalbenea...Fti mai aduci aminte, doamna

R:nduieli ) autor& Marin Sore$cu &a noi muierea pupa m$na bărbatului

#$nă mai adineauri > zicea +arin al lui #ătru,0i din dumneata nu-l scotea niciodată,5i "ăcea trei, patru copii, dar nu îndrăznea să-i zică tu,(ele mai m$ndre, care se ambiţionau, nu-i ziceau nicicum.

:emeia are socotelile ei, ea să ţină de coada c$rpătorului,%ă ţină oala de mănu!ă, la "oc, să stea ciucită la vatră0i să lase politica > de asta ne ocupăm noi, asta e pentru oameni > :emeia, ce !tie "emeia

9a să !teargă sticla lămpii, să alinieze clondirele pe corlată,%ă "ie toate drepte, a!a să tragi cu aţa,%ă te tragă, să-ţi pună ventuzele !i să nu-ţi iasă din vorbă(ă ce !tie ea

5nainte n-o prea vedeai la "aţă, că purta maramă,Băvelca lungă, acolo, abia-i sclipeau gleznele,ar o g)iceai pe-a "rumoasă > !i-o "urai, domnule,D luai pe cal, !i-o "ăceai muierea ta, era o dulceaţă,ar acum pe cine să "uri 'itaţi-vă-n ur, pe cine să "uri

lt"el era viaţa, mai tacticoasă, umblai în căma!ă lungă p$nă%pre douăzeci de ani, că ziceau că e!ti copil, la douăzeci de ani5mbrăcai izmenele, te-ncingeai cu br$ul !i plecai după "ete,

1H


20/255

&e înc$ntai din "luier.

Nu mai sunt r$nduielile alea, treierai cu caii,Vedeai cum se suce!te lanţul pe steaăr, la urmă-ntorceai caii,Căm$nea os gr$ul ca aurul. veai stupi, oi,Eeai c$te-un putinei de lapte bătut !i te !tergeai la gură cu m$tca,

+$ncai un geac de br$nză, coceai "loricele, Nici mălaiul nu mai e!a de dulce, c$nd îl spoia mama cu cocă0i "ăcea pe deasupra "lori cu lingura ,upă aia îl băga-n ţest.Băbicul are alt gust.0i vitele parcă sunt mai proaste, că ţin minte($nd se ducea mama să mulgă vacile în obor,Viţeii, care stăteau ale!i în curte, cum o vedeau cu oala în m$nă%ăreau, se gudurau pe l$ngă ea.0tiţi că !i anul acesta #rica iar mi-a rămas stearpă

0i vitele sunt mai proaste, ascultaţi-mă pe mine.

#oţi să discuţi cu "emeia lucrurile astea (ă nu poţi. Nici copii nu mai "ace ca lumea,%ă-ţi umple casa, să te simţi om,'na-două îi leapădă, zice că a r$vnit la varză acră !i n-a7ăsit la repezeală !i i-a lepădat,Dri c-a r$vnit la cire!e iarna, !i de unde să ia, !i s-a st$rpit,Eazaconii > nu vor să dea-n greu,e-aia s-a-mpuţinat lumea.5nainte c$nd veneau turcii pe-aici cine-i lua la palme > c$te zece-doisprezece%ăreau din c$te-un copac pe turc, lui Eaba Novac pe-aici îi plăcea%ă se bată cu ei, de ne lăuda !i +i)ai Viteazul*@aţi mă, băga-i-a! la ududoi, să mai stea !i pe-acasă.A

ar discută astea cu +aria Eălii > uite-o că vine > toată ziua prin odăi > să vezi ce zice,(ă ea a stat toată viaţa cu "undu pe căma!ă degeaba !i nici tabla5nmulţirii n-o !tie.- +ărie, c$t "ac "ă, nouă ori opt (are e, "ă, capitala #ortugaliei- 5nsoară-te, mă, /$rziule, !i nu mai lozi aci, cu copiii,(ă ai !i-nceput să iei culoarea cerii.

- #ăi găse!te-mi tu una, care să-mi placă !i să-mi pupe m$na la comandă,(ă acum o iau.- 5n nădedea aia, vezi să nu te pupe moartea rece.

Nea +arin al lui +o!u #ătru se apropia bine de cincizeci de ani,ar nu se )otăra să se-nsoare, toate aveau c$te-un cusur,9ra poreclit /$rziu, dar numai +aria Eălii îndrăznea să-i spună în "aţă,e!tept, iscoditor, cuno!tea bine ce-a "ost înainte pe la noi,vea parcă alt puls, dat cu o sută de ani în urmă,&ăcrima sec pentru stricarea r$nduielilor !i după cum citise el în

Norii de la cornul (aprii, nu era de-a bună.

%e-ntoarce lumea cu curu-n sus !i se scu"undă păm$ntul.(asa lor bătr$nă, de mo!neni domoli !i a!ezaţi,Fntra încet în păm$nt.

2I


21/255

Cor@don autor& Radu Stanca %unt cel mai "rumos din ora!ul acesta,

#e străzile pline c$nd ies n-am perec)e,t$t de graţios port inelu-n urec)e0i-at$t de-n"lorite cravata !i vesta.

%unt cel mai "rumos din ora!ul acesta.

Născut din incestul luminii cu-amurgul,#rivirile mele dezmiardă genunea,e mine vorbe!te-n ora! toată lumea,e mine se teme în taină tot burgul.%unt #rinţul penumbrelor, eu sunt amurgul...

Nu-i c)ip să mă scap de priviri pătimase,#rin parul meu vanat, subtiri trec ca ata,%i toti ma intreaba* sunt moartea, sunt viata

e ce-am ciorapi verzi, pentru ce "es de pase %i nu-i c)ip sa scap nici pe strazi marginase...

#anglici, cordelute, nimicuri m-acopar,(and calc, parca trec pe păm$nt de pe-un soclu.'n oc)i ;pe cel roz< îl ascund sub monoclu0i-ntregul picior c$nd pă!esc îl descopăr,ar iute-l acopăr, ca iar să-l descopăr...

(elălalt oc)i ;cel galben< îl las să s-amuze#rivind cum se ţin toţi ca scaiul de mine.Ja Ja ac-aţi !ti c$t va !ade de bine%ărind, ţopăind dupa negrele-mi buze.(elălalt oc)i s-amuză !i-l las să s-amuze

(-un tainic creion îmi sporesc "rumuseţea,:ac baie în cidru de trei ori pe noapte0i-n loc de scuipat am ceva ca un lapte,#anto"i cu bareta-mi aută zvelteţea0i-un drog scos din s$nge de scroa"ă, nobleţea.

/oţi dinţii din gura pudraţi mi-s cu aur,+ilocul mi-e supt în corset sub căma!e,:umez numai pipe de opiu uria!e,#e braţul meu drept tatuat-am un taur0i "runtea mi-e-ncinsă cu "runze de laur.

#rin lungile, tainice, ung)ii vopsite,'mbrela cu cap de pisica r$ne!te0i nu !tiu de ce, c$nd plimbarea-mi prie!te,($nd sunt mulţumit c-am st$rnit noi ispite,in mine ies limbi !i năp$rci otravite.

in mine cresc crengi ca pe pomi, mătăsoase,0i însă!i natura atot!tiutoare

21


22/255

9a însă!i nu !tie ce sunt* om sau "loare %au numai un turn rătăcit printre case,'n turn de pe care cad pietre preţioase

%unt cel mai "rumos din ora!ul acesta,#e străzile pline c$nd ies n-am perec)e,

t$t de graţios port inelu-n urec)e0i-at$t de-n"lorite cravata !i vesta.%unt cel mai "rumos din ora!ul acesta.

Cei care am .o$t la Troia ) autor& 8ctavian PalerFceastă dragoste,această lumină care nu mă cruţăcare mă obligă să-mi aduc totul aminte!i cerul a!a cum îl !tiu, strălucind după ploaie,cerul ca un obraz de copil.

ar nimeni nu mai vrea să audă de consolări.m "ost poate naivi cînd ne-am suit pe corăbii,am crezut tot ce ni s-a spus,marea "ierbea ca sîngele nostru!i cînd tăceau valurilenu se auzeau decît vorbele noastre tru"a!eatît eram de convin!i că înţelepciunea e un cuvînt găunos.poi corabia noastră a mers prin nopţi în care luminaera un "el de amintire ciudată!i printre păsări albe care zburauîntre noi !i gre!elile noastre!i nu ne mai separa de zei decît moartea.e ce trebuia să "iu vinovatcînd eu n-am vrut decît să rămîn credincios'neori vîntul mă "ace să cred că totul a durat doar o clipă,cînd eram stîneniţi amîndoi!i nu mai !tiam ce să spunem,dar nimeni nu mai vrea să audă de consolări,iar păsările albe care zburau

pe mare între umbrele noastre !i zeiîmi amintesc că acesta sunt !i nu altul,

ace!tia suntem !i nu alţii,noi care-am "ost împreună!i singuri la /roia.

FF

m lăsat în urmă atîtea mări !i gre!eliîncît mă întreb, de ce trebuiau toate acesteae ce ne trebuiau remu!cări pentru a învăţa să iubime ce trebuiau toate acestea, de cea, trebuiau.

/rebuiau, poate./rebuia poate să "im mai întîi vinovaţi pentru a învăţa să iubim.

22


23/255

/rebuia să gre!im pentru a cunoa!te s"îr!itul gre!elii!i poate numai cei ce-au "ost la /roia au dreptul să spunăcă !tiu totul despre iubire !i ţărm.

Nimeni nu va cunoa!te vreodată mai bine ca noice înseamnă iubirea, pentru că nimeni

n-a pierdut-o !i n-a visat-o ca noi. #entru cănimeni n-a trebuit să tacă mai dureros decît noicu speranţa că-ntr-o zi vom striga* iată ţărmul #entru cănimeni n-a privit ca noi steaua pră"oasă a singurătăţiiluminîndu-ne mîinileîn vreme ce ne-acopeream oc)ii ca să ne-aducem aminte mai bine.0i iară!i cerul a!a cum îl !tiu, strălucind după ploaie,!i mă întreb, poate, pentru ultima oară.e ce trebuiau toate acestea, pe care nu le mai pot răscumpăradecît iubind !i mai mult ţărmul

pe care stau !i visez că voi aunge într-o zi

0i mai ales de ce suntem noi vinovaţi că toate acestea au "ost(înd eu n-am vrut decît să rămîn credincios.(înd noi n-am vrut decît să "im asemenea păsărilor cărora nu le pasă nici de zei, nici de timp.

FFF

ar eu !tiu că moartea eistă!i eistă !i ţărmul,eistă în zori plaa goală!i eistă urmele care ne "ac vinovaţi,eistă corăbiile care ne-au dus la /roia!i eistă iubirile pentru care n-am avut vreme destulă,eistă amintirile!i eistă pescăru!ii ţipînd,eistă nisipul de care mă lipeam gol la amiază!i eistă locul gol de lîngă mine,esită toate, numai tinereţea s-a dusîn acest prea lung asediu al /roiei,în acestă eroare spre care ne-am dus lini!tiţi.D, gustul uciga! al plecării.

FV

m cutreierat ani în !ir mările!i cînd ne-am întors ne-am dat seamacît de puţin ne îndepărtasem de ţărm.e "apt, nu ne îndepărtasem deloc.9ram tot acolo !i iubeam acelea!i lucrurinumai că eram mai bătrîni!i ne venea greu să surîdem.

Ne-am pierdut la /roia obiceiul de a asurîde u!or.

0i iubim alt"el, mai trist.5n rest, suntem aceia!i !i iubim acelea!i lucruri,iubimO

23


24/255

V

%untem obosiţi!i nu ne mai separă de zei decît moartea.m văzut cum se gole!te clepsidra

!i cineva dintre noi spunea că !i mormintele mor,nu numai cei ce-au coborît să le umple, !i poate a!a trebuie,alt"el mormintele ar cuceri toată lumea.%untem obosiţi, dar acum !tim ceea ce !tiu !i zeii.0i poate c)iar mai mult. m descoperit în noi în!inelucrul cel mai important pe care trebuie să-l !tie un om.ceastă dragoste,această lumină !i vîntul care nu ne cruţă.care ne obligă să ne-aducem totul aminteO

Ii$u$ n celul! autor& Radu ?@r

zi noapte Fisus mi-a intrat în celula.D, ce trist si ce-nalt parea (rist &una venea dupa 9l, în celulasi-& "acea mai inalt si mai trist.+ainile &ui pareau crini pe morminte,oc)ii adanci ca niste paduri.&una-& batea cu argint pe vestminteargintandu-F pe maini vec)i sparturi.'imit am sarit de sub patura sura *- e unde vii, oamne, din ce veac Fisus a dus lin un deget la gurasi mi-a "ăcut semn ca să tac.%-a asezat langa mine pe rogoina *- #une-mi pe rani mana ta #e glezne-avea urme de cuie si rugina

parca purtase lanturi candva.D"tand si-a intins truditele oase

pe rogoina mea cu libarci.&una lumina, dar zabrelele groaselungeau pe zapada &ui, vargi.

#area celula munte, parea căpăt$nasi misunau paduc)i si guzgani.m simtit cum îmi cade capul pe manasi-am adormit o mie de ani...($nd m-am desteptat din a"unda genuna,miroseau paiele a tranda"iri.9ram în celula si era luna,numai Fisus nu era nicairi...m intins bratele, nimeni, tacere.m intrebat zidul * nici un raspuns oar razele reci, ascutite-n ung)ere,

cu sulita lor m-au strapuns...- 'nde esti, oamne m urlat la zabrele .in luna venea "um de catui...

24


25/255

+-am pipait... si pe mainile mele,am gasit urmele cuielor &ui.

Antolo"ie $an$crit!) Ma+ab+arata& traducere ?9 Co0buc (ainele-a vazut o "ata *

=(arne=-a zis,batandu-si dintii.%i-si priveau parintii "ata *=:loare=-au zis,plangand parintii.%i-a vazut-o un calugar *=Eestie=-a strigat ascetul.%i-un poet vazut-a "ata *=Fnger = a soptit poetul...:emeile sunt carne,cadavre,un secret -sa gandeste-un caine,un preot,un poet.

Ion Minule$cu ) Roman,a Tinere,ii

Necunoscuta care se vindea N-a vrut sa-mi spuna-n prima zi cine era,ar "iindca ea a"lase cine sunt -#oetul poreclit P:luiera-v$ntA -%i "iindca ma ruga staruitor %a-i "iu si eu, din c$nd în c$nd, cumparator,%inceritatea ei m-a-nduiosat%i-n cadrul pretului "iat -'n pret absurd,Cidicul%i mesc)in,(u care-as "i baut un Milogram de vin -+-am îmbatat de gura ei%i-am adormit#e laurii idilelor lui /eocritOar vaiO

Necunoscuta se vindea Nu numai mie, dar si altoraO%i-azi un ciocoi,Far m$ine un calic

D cumparau la "el - mai pe nimic -(aci ea - "lam$nda vesnic - se grabea%a-si v$nda gura dulce ca la tarapanaO9u singur doar nu m-am s"iit sa-i spun(a-s gata sa-i o"er un pret mai bun -ar cum îi luase mintea umnezeu,

Necunoscuta s-a spalat pe m$ini cu pretul meuO%i-atunci -e teama sa n-o bat,%au s-o ucid%i s-o ascund sub pat -

esi-o iubeam, am renuntat la ea%i n-am mai vrut sa stiu cine eraO

2


26/255

ar într-o zi cu ploaie si cu v$nt, Necunoscuta care se vindea,%-a dat la "und%i-a disparutO%i nimeni n-a mai întrebat de eae c$nd intrase, parca, în pam$nt,

(u numele-i mereu necunoscutO%i totusi, 9um înt$lnit-o iar,ar nu ca altadata, pe trotuar,&a ca"enea,%au în tramvaiOm regasit-o-n ziua de-nt$i de mai,scunsa de un s"ert de veac într-un sertar,5n care sta de veg)e cuminte,%i-asteptaD zi sa-mi mai aduc aminte si de eaO

ar ce pacat(a regasirea ei m-a-ndureratO%i-n loc s-o mai sarut -(um as "i vrut -m început sa pl$ng cu-adevaratO

Necunoscuta care se vindeae data asta, nu mai era 9a -9ra doar vec)ea ei "orogra"ie,#e care mi-o daduse numai mieO%i-acum,(red c-ati g)icit cine era

Necunoscuta care se vindeaO9ra c)iar tineretea meaO

Remu0carea – autor& Bor"e Lui$ 'or"e$ m comis cel mai grav dintre păcatele#e care le poate comite un om. N-am "ost:ericit. :ie ca g)eţarii uitării%ă mă t$r$ie !i să mă piardă, necruţători.#ărinţii m-au zămislit pentru ocul

Ciscant !i "rumos al vieţii,#entru păm$nt, apă, aer, "oc.F-am în!elat. N-am "ost "ericit. 5mplinită nu le-a "ost%peranţa cea tinerească. +i-am dăruit mintea5ndărătniciei simetrice artei, care ţese "leacuri.9i mi-au lăsat mo!tenire curaul. N-am "ost curaos.

Num ă părăse!te. %tă întotdeauna l$ngă mineceastă umbră de a"i "ost ne"ericit. Cemorse

F )ave committed t)e Qorst sin o" all/)at a man can commit. F )ave not been

26


27/255

JappR. &et t)e glaciers o" oblivionrag me and mercilesslR let me "all.+R parents bred and bore me "or a )ig)er :ait) in t)e )uman game o" nig)ts and daRs8:or eart), "or air, "or Qater, and "or "ire.F let t)em doQn. F Qasnt )appR. +R QaRs

Jave not "ul"illed t)eir Rout)"ul )ope. F gave+R mind to t)e sRmmetric stubbornnessD" art, and all its Qebs o" pettiness./)eR Qilled me braverR. F Qasnt brave.Ft never leaves mR side, since F began*/)is s)adoQ o" )aving been a brooding man. 9l Cimordimento Je cometido el peor de los pecadosSue un )ombre puede cometer. No )e sido

:eliz. Sue los glaciares del olvido+e arrastren R me pierdan, despiadados.+is padres me engendraron para el uegorriesgado R )ermoso de la vida,#ara la tierra, el aTua, el aire, el "uego.&os de"raude. No "ui "eliz. (umplida

No "ue su oven voluntad. +i mente%e aplico a las simentricas por"iasel arte, Tue entretee naderias.+e legaron valor. No "ui valiente.

No me abandona. %iempre esta a mi lado&a sombra de )aber sido un desdic)ado. @5mi amintesc în clipa asta că UordsQort) a scris că poezia provine din emoţie retrăită în calmăsingurătate. lt"el spus, îndurăm "ericire sau durere. #e moment suntem doar răbdători.upă aceeaînsă, le retrăim, nu mai suntem actori, ci doar spectatori, privitori !i acesta- după cum spuneUordsQort)-este cel mai bun lucru pentru apariţia poeziei.A;Eorges<(4in vol. Borges des%re Borges, Ed. 4acia 1998)

/e$pre moarte ca revedere )autor& Mircea Iv!ne$cu

1.sigur că nu este adevărat. murindnu revezi pe nimeni > moartea este un val lungcare te poartă cu oc)ii înc)i!i > !i te leagănă >!i la început e un somn, !i pe urmă o uitare > !i pe urmă timpul î!i pierde orice înţeles,este numai o lini!te care se întoarce asupra ei înse!icu un singur ecou > !i acela e-un nimb,ca "lacăra lum$nării > !i pe urmă luminaî!i pierde orice înţeles > !i pe urmă tăcereaî!i lasă deoparte înţelesul > !i suspendat

în ceva care nu mai are vreun înţeles > !i nimic pe urmă, nicidescărnarea de înţelesuri, plutirea în nimic,cu sc)eletul ne"iinţei, gură în gură,

2?


28/255

nu mai eistă. pe urmă nu mai este nici un pe urmădar nici vreun acum, !i nu mai este nici moarte.

2.dar moartea este o revedere totu!i > însă de parteaaceasta a ei, cel care răm$ne î!i desc)ide

oc)ii deodată > ;!i ceea ce vede atuncidacă are să uite vreodată, un popor nevăzut de "urniciîi va mu!ca oc)ii, !i nu vor mai vedea oc)ii lui după aceeadec$t contururi !i oric$t de repede!i-ar acoperi oc)ii > oric$t de tarear g$"$i, să-!i acopere asurzitoarea lumină a tăceriidin oc)i, din urec)i > ceea ce a văzut el atuncia "ost în"ăţi!area adevărată, a "ost

- dar adevărul nu mai înseamnă aici nimic >a "ost ceea ce se prive!te pentru înt$ia dată!i "ără urmare.

se intră greu în moarte uneorise trece at$ta de greu prin paloare > răm$ne

pe obrazul cel de alături o spaimă care decoloreazătrăsăturile, !i le coboară în cearcăne, !i oc)ii măriţinu mai aud răspunsul, !i caută, caută.

pe urmă, paloarea răm$ne, a!a cum la bolnavii de cordobrazul, "runtea capătă o paliditate care nu ea spaimei > căci prin spaimă treci, !i apoi respiri >dar lumina aceasta de ceară stă. se moare încet,desigur, pentru că m$na este obi!nuită să încercemereu c$te un gest, pentru că oc)iul vede mereu >c)iar !i nemi!care. !i c)iar !i întunericul care se lasă > !i înconoară totul.!i, de "apt, mai e ceva în trupul acesta at$t de ostenit,că nici nu mai simte trecerea timpului > mai este ceva

care simte lumina, !i bucuria, !i pierderea oarbă a contururilor !i care mai vrea să mai treacă ceva din toate acesteagesturile care să înconoare obiecte > !i oc)ii să vadă!i trupul întreg să respire. mereu, în timp ce un om,sub "lacăra palidă care i se a!ează pe "aţătrăsăturile i se sc)imbă, mai caută încă.!i pe urmă c$nd, în s"$r!it, c)ipul se opre!te, !i nemi!cata!teaptă acum ve!nicia > nici atuncinu s-a terminat totul. căci spaima care ne-alungăîn noi în!ine c$nd privim nemi!carea aceasta, ne "ugăre!te

p$nă c$nd ne auzim c)inuiţi respir$nd, spaima aceasta

o mai b$ntuie pe "iinţa de alături, întinsă într-un lent pat doar cu c$teva "lori, cu tremurul luminii mate!i cu tăcerea pe care, vezi, nimic n-o mai sparge. spaima aceasta

2G


29/255

înseamnă că nimeni nu moare, cel puţin încă un timp,c$tă vreme ţi-e "rică privindu-i pe cei care au murit.!i poate că a!a e mai bine. se moare greu. nemi!carea,tăcerea, lumina gălbuie !i spaima >oc)ii înc)i!i, ad$nciţi, buzele str$nse, decolorate,- toate acestea sunt semne. dar moartea răm$ne

!i în cei care sunt încă vii !i privesc. !i moartea, în cei vii,nu mai e nemi!carea > c)iar dacă a spaimei desigur.moartea e o lumină decolorată. privirea spre eae !i "rică !i "lacără scurtă > mată, gălbuie > !i oarbăa!ezare de vorbe.

4in vol. Versuri, 192

A.rica de $ub .runte) autor& ?eo /umitre$cu

Numai ve!ti rele mai a!tept. Numai ve!ti proaste mai pot aduce*

a mai murit un copac,a mai plecat o pasăre,cineva !i-a tăiat su"letul într-unciob de oglindă,undeva, în continentul iubiriiau năvălit oamenii -cangur... /oate v$nturile bat de-a-ndărateleazic$nd că trebuiesc îndreptaţi arborii

pe care tot ele i-au str$mbat. 0i ast"elmortalitatea arborilor a crescut înspăim$ntător-căci nimic, o, nimic nu se poate îndrepta"ără încuviinţarea sevelor !i tot ce se-ndreaptă cu de-a silase "r$nge... e aceea, nu mai a!tept dec$t ve!ti rele-se vor stinge probabil !i "ocurile rămase,va cre!te păr aspru de cal

pe ultimile "runţi albe, strălucitoare,

nes"ăr$mate încă de ciomege,!i ultimile c$ntece în pădurivor "i ale gorilelor- lupi... #$nă atunci toată lumea trebuiesă se scarpine individual-a!a e legea, a!a e obiceiulînainte de moarte. Nu stăruiţi,nu se acordă nici o dispensă-doar ciungii au voie să se scarpinereciproc, cu botul sau cu picioarele...

0i între timp a mai murit un copac,a mai plecat o pasăre,

2H


30/255

cineva !i-a tăiat oglindăîntr-un ciob de su"let!i oamenii-cangur se înmulţescîn buzunarul de la spate al lumii...

Numai ve!ti rele mai a!tept.

(4in vol. 0/ %utea s' ar't cu& cre/te iar"a, Ed. E&inescu, Buc. 1929) /in c:nd n c:nd999) autor& Mi+ai Emine$cu 9u te-am iubit îmi pare-un veac, tu nici măcar din c$nd în c$nd,Și nici ai vrut să alinezi al meu amar din c$nd în c$nd.9rai "rumoasă cum nu e nimic în cer și pe păm$nt8zi nu mai e!ti precum ai "ost, "rumoasă doar din c$nd în c$nd0i oc)ii tăi ce străluceau mistuitor și în"ocat%unt osteniți și se aprind cu mult mai rar din c$nd în c$nd.D, spune-mi, su"let dulce, tu, pe care-at$ta l-am iubit,

ac-ai a"lat în calea ta vrun solitar din c$nd în c$nd,(are de-ad$ncul meu amor at$ta de nemărginit+ăcar ca-n vis să-ți "i adus aminte iar din c$nd în c$nd.

Nu i trecut din m$ni în m$ni prin toți acei oameni de r$nd,/u, trupul tău cel dulce plin le-ai dat în dar din c$nd în c$nd,(u al tău su"let așa cald ș-adormitor nu i-ai atins,D, și nici unul n-a-nțeles at$ta )ar din c$nd în c$nd.(u c$tă inspirare eu, cu c$t înalt ceresc av$ntpropiam de gura mea acest pă)ar din c$nd în c$ndD, iubeam umbra ta și tot ce e în tine, tot ce eștiȘi astăzi dacă mă g$ndesc, nebunesc iar din c$nd în c$nd.ar vai pierdută astăzi ești, orice dorință a pierit8/ot încă visu-l urmăresc și, în zădar din c$nd în c$nd,/ot te mai văz naintea mea plutind ca-n vis, pierdută da,(u buze supte, c-un obraz ca și de var, din c$nd în c$nd.#asărea #)oeni, numai ea, răsare din cenușa ei,ar oameni ce se mistuiesc nu mai răsar din c$nd în c$nd.(ă a mea viaț-ai c)inuit, iertai demult, ci-mi pare rău.&-al tău trecut eu mă g$ndesc cu-at$t amar din c$nd în c$nd.

Mai am un $in"ur dor) autor& Mi+ai Emine$cu

+ai am un singur dor 5n liniștea serii%ă mă lăsați să mor &a marginea mării8%ă-mi "ie somnul linȘi codrul aproape,#e-ntinsele ape%ă am un cer senin.

Nu-mi trebuie "lamuri, Nu voi sicriu bogat,

(i-mi împletiți un patin tinere ramuri.

3I


31/255

Și nime-n urma mea Nu-mi pl$ngă la creștet,oar toamna glas să dea:runzișului veșted.#e c$nd cu zgomot cadFsvoarele-ntr-una,

lunece luna#rin v$r"uri lungi de brad.#ătrunză talangal serii rece v$nt,easupră-mi teiul s"$nt,%ă-și scuture creanga.

(um n-oi mai "i pribeage-atunci înainte,+-or troieni cu dragduceri aminte.

&uce"eri, ce răsar in umbră de cetini,:iindu-mi prietini,D să-mi z$mbească iar.Va geme de patemil mării aspru c$nt...(i eu voi "i păm$nt5n singurătate-mi.

Micul Prin, ) autor Antoine de Saint E#uper@ 1 .ra"ment7 (apitolul VFF

5n a cincea zi, tot datorită oii, am a"lat încă un secret din viaţa micului prinţ. 9l mă întrebă brusc,"ără nici un preambul, ca !i cum se gîndise îndelung la asta*- D oaie, dacă mănîncă arbu!tii, mănîncă !i "lorile- D oaie mănîncă tot ce întîlne!te în cale.- ()iar !i "lorile care au spini- a. ()iar !i "lorile care au spini.- tunci la ce servesc spinii

Nu !tiam. 9ram atunci "oarte ocupat încercînd să de!urubez un !urub strîns prea tare din motorul

meu. 9ram "oarte îngriorat, căci pana mea începuse să mi se pară "oarte gravă iar apa de băut carese epuiza mă "ăcea să mă tem de ce era mai rău.- &a ce "olosesc spinii+icul prinţ nu renunţa niciodată la o întrebare, odată ce o pusese. 9u eram nervos din cauza!urubului meu !i am răspuns la întîmplare*- %pinii nu servesc la nimic, sunt pur !i simplu răutate din partea "lorilor- D)ar după un moment de lini!te el îmi spuse, cu un soi de răutate în voce*- Nu te cred :lorile sunt slabe. 9le sunt naive. 9le se apără cum pot. 9le se cred teribile cu spiniilorO

N-am răspuns nimic. 5n momentul acela îmi ziceam* @acă !urubul ăsta mai rezistă mult, o să îl "ac

să sară dintr-o lovitură de ciocanA. +icul prinţ îmi derană din nou gîndurile*- eci tu crezi că "lorileO

31


32/255

- Nu Nu 9u nu cred nimic am răspuns la întîmplare. 9u mă ocup cu lucruri serioase aici 9l mă privi stupe"iat*- &ucruri serioase9l mă vedea cu ciocanul în mînă !i cu degetele negre de ulei de motor, aplecat asupra unui obiectcare lui îi părea "oarte urît.- /u vorbe!ti ca oamenii mari

sta mă "ăcu să mă simt un pic ru!inat. Far el, nemilos, adăugă*- /u con"unzi totulO tu amesteci totul9ra "oarte iritat. %cutură în vînt pletele sale blonde*- (unosc o planetă unde este un domn ro!u la "aţă. 9l nu a mirosit niciodată o "loare. 9l nu a privitniciodată o stea. Nu a iubit niciodată pe nimeni. Nu a "ăcut nimic altceva decît adunări. 0i toată ziuarepetă ca tine* @%unt un om serios %unt un om seriosA !i asta îl "ace să pleznească de mîndrie. ar asta nu e un om, asta e o ciupercă- D ce- D ciupercă+icul prinţ era de acum palid de mînie.- e milioane de ani "lorile î!i cresc spinii lor. e milioane de ani oile mănîncă totu!i "lorile. Nu

este atunci "oarte serios să încerci să înţelegi de ce ele se străduiesc atît de tare să î!i crească spinicare nu le "olosesc la nimic Nu este important războiul oilor cu "lorile Nu este serios, maiimportant decît adunările domnului cel ro!u 0i dacă eu !tiu o "loare unică în lume, ce nu eistă înaltă parte, decît pe planeta mea, !i mai !tiu că o oiţă ar putea-o "ace să dispară dintr-o singurămi!care, a!a, pur si simplu, într-o dimineaţă, "ără să î!i dea seama ce "ace, asta nu e important

9l ro!i, apoi continuă*- acă cineva iube!te o "loare care nu eistă decît într-un singur eemplar în milioane de stele, astae de auns pentru ca el să "ie "ericit cînd le prive!te. 9l î!i spune* @:loarea mea este acolo undeva...Aar dacă oaia mănîncă "loarea, pentru el este ca !i cum, brusc, toate stelele s-ar stinge 0i tu crezi căasta nu e important

Nu mai putu zice nimic. Fzbucni brusc în sug)iţuri de plîns. Venise noaptea. 9u îmi abandonasemsculele. Nu îmi mai păsa nici de ciocanul meu, nici de !urubul meu, nici de sete, nici de moarte. #eo planetă, a mea, pe pămînt, era un mic prinţ care trebuia consolat &-am luat în braţe !i l-amlegănat. F-am spus* @:loarea pe care o iube!ti tu nu e în pericol.... 5i voi desena o botniţă oii tale...Voi desena o armură pentru "loarea ta... VoiOA Nu !tiam ce să mai zic. +ă simţeam "oarteneîndemînatic. Nu !tiam cum să aung la inima lui, cum să îl mîngîi... 9 atît de misterios tărîmullacrimilor...

(apitolul VFFF

m a"lat destul de repede o seamă de lucruri despre această "loare. #e planeta micului prinţ "useserăîntotdeauna "lori "oarte simple, împodobite cu un singur rînd de petale, a"late pretutindeni !i care nuderanau pe nimeni. 9le apăreau într-o dimineaţa în iarbă !i seara dispăreau. ar aceea germinaseîntr-o bună zi dintr-un grăunte adus nu se !tie de unde, iar micul prinţ supraveg)ease cu "oarte mareatenţie acea tulpiniţă care nu semăna cu celelalte. #utea să "ie o nouă specie de baobab. ar arbustulîncetă ...înd să crească !i începu să pregătească o "loare. +icul prinţ văzu ceva ca un bumb mare !isimţi că ceva miraculos avea să î!i "acă apariţia8 "loarea însă, la adăpostul bumbului verde, nu î!imai termina pregătirile pentru a-!i etala "rumuseţea. 9a î!i alegea cu griă culorile. %e îmbrăca încet,î!i potrivea una cîte una petalele. Nu vroia să apară !i"onată ca macul. 9a nu vroia să apară decît îndeplinătatea !i sclipirea "rumuseţii sale. a 9ra coc)etă /oaleta sa misterioasă dură multe zile. ar într-o bună dimineaţă, eact odată cu răsăritul soarelui, se arătă.

0i tocmai ea, care muncise cu atîta precizie, zise căscînd*- ) e-abia mă scolO #ardonO %unt încă răvă!ităOtunci micul prinţ nu î!i putu stăpîni admiraţia*

32


33/255

- (e "rumoasă e!ti- Nu-i a!a, răspunse cu delicateţe "loareaO 0i sunt născută în acela!i timp cu soareleO+icul prinţ î!i dădu seama că nu era prea modestă, dar era atît de emoţionantă- (red că este ora micului deun, adăugă ea îndată, dacă aţi avea bunătatea să vă gîndiţi la mineO0i micul prinţ, luat un pic prin surprindere, găsi o stropitoare cu apă proaspătă !i o servi pe "loare.st"el îl c)inuia ea pe micul prinţ cu vanitatea sa un pic bolnăvicioasă. 5ntr-o zi, bunăoară, vorbind

de cei patru spini ai săi, îi spuse micului prinţ*- #ot să vină c)iar !i tigrii, cu g)earele lor- Nu sunt tigri pe planeta mea, obiectă micul prinţ, !i apoi tigrii nu mănîncă plante.- 9u nu sunt o plantă, răspunse cu delicateţe "loarea.- Fartă-măO- Nu mă tem deloc de tigri, dar am oroare de curenţii de aer. Nu aveţi un paravan@Droare de curenţi de aer... nu e c)iar un noroc pentru planeta mea. :loarea asta e destul decomplicată...A- %eara mă veţi pune sub un glob de sticlă. 9 "oarte "rig aici. 9 prost a!ezat. colo de unde vin euOar aici se intrerupse. 9a venise ca sămînţă. Nu putuse cunoa!te nimic din alte lumi. 'milită de a "ispus o minciună atît de naivă, tu!i de două-trei ori, sperînd să îl pună !i pe micul prinţ într-o situaţie

penibilă*- (um e cu paravanul ăla...- +ergeam să îl caut, dar îmi vorbeaitunci ea începu din nou să tu!ească pentru a-i provoca totu!i remu!cări micului prinţ.st"el, micul prinţ, în ciuda dragostei sale pentru "loare, se îndoi repede de ea. 9l luase în serioscuvinte "ără importanţă !i devenise "oarte ne"ericit.@r "i trebuit să nu o ascult, îmi mărturisi el într-o zi, nu trebuie niciodată să asculţi "lorile. /rebuiesă le prive!ti !i să le miro!i. mea par"uma planeta, dar eu nu !tiam să mă bucur de asta. ceastăistorie cu g)earele, care m-a deranat atît, ar "i trebuit să mă emoţionezeOA5mi mai mărturisi*@Nu am !tiut să înţeleg nimic atunci r "i trebuit să o udec după "apte !i nu după cuvinte. 9a mă

par"uma !i mă bucura. Nu ar "i trebuit deloc să plec r "i trebuit să g)icesc a"ecţiunea ei de dincolode vorbele ei mari, orgolioase. :lorile sunt atît de contradictorii ar eram prea tînăr ca să !tiu săiubesc.A

(apitolul FW

(red că a pro"itat pentru evadarea lui de o migraţie a păsărilor călătoare. 5n dimineaţa plecăriiarană totul pe planetă. 5!i curăţă cu griă vulcanii în activitate. 9l avea doi vulcani în activitate.9rau "oarte "olositori dimineaţa pentru încălzitul micului deun. +ai avea !i un vulcan stins. ar,cum spunea el* @Nu se !tie niciodatăAcurăţă deci !i vulcanul stins. acă sunt bine curăţati,

activitatea vulcanilor este moderată, "ără erupţii. 9rupţiile vulcanice sunt ca "ocurile de !emineu.9vident, pe pămîntul nostru suntem prea mici pentru a ne curăţa vulcanii. in cauza asta ne "acatîtea probleme.e asemenea, micul prinţ smulse, cu un pic de melancolie, ultimii lăstari de baobabi. (redea că nuva mai trebui să vină niciodată. Far toate aceste munci obi!nuite i-au părut, în dimineata aceea,etrem de plăcute. 0i cînd udă pentru ultima oară "loarea !i se pregăti să o pună la adăpost subglobul ei, era cît pe-aci să plîngă.- dio, îi spuse el "lorii.ar ea nu îi răspunse.- dio, repetă el.:loarea tu!i. ar nu din cauza vreunei răceli.X

- m "ost prostuţă, îi spuse în cele din urmă. 5ţi cer iertare. %ă "ii "ericit.9l se miră de absenţa repro!urilor. %tătea cu globul în mînă, surprins. Nu înţelegea acest calm al"lorii.

33


34/255

- a, te iubesc, îi spuse "loarea. Nu ai !tiut nimic despre asta, din vina mea. sta nu mai are nici oimportanţă. /u ai "ost la "el de prostuţ ca mine. %ă "ii "ericitO &asă globul ăla în pace. Nu îl maivreau.- ar vîntul...- Nu sunt c)iar a!a răcită... erul proaspăt al nopţii îmi va "ace bine. %unt o "loare.- ar animaleleO

- /rebuie să suport două sau trei omizi dacă vreau să cunosc !i "luturii. %-ar părea că e "oarte"rumos. acă nu, cine mă va vizita /u vei "i departe. (ît despre animalele mari, nu mi-e teamă denimic. m g)earele mele.0i îmi arătă plină de naivitate cei patru spini ai săi. poi adăugă*- N-o mai amîna atîta, este agasant. i )otărît să pleci. u-te9a nu vroia să o vadă plîngînd. 9ra o "loare atît de orgolioasă...

Ev"+eni Evtu0en


35/255

3. 0i de a! împărţi toată avuţia mea !i de a! da trupul meu ca să "ie ars, iar dragoste nu am, nimicnu-mi "olose!te.4. ragostea îndelung rabdă8 dragostea este binevoitoare, dragostea nu pizmuie!te, nu se laudă, nuse tru"e!te.. ragostea nu se poartă cu necuviinţă, nu caută ale sale, nu se aprinde de m$nie, nu g$nde!te răul.6. Nu se bucură de nedreptate, ci se bucură de adevăr.

?. /oate le su"eră, toate le crede, toate le nădăduie!te, toate le rabdă.G. ragostea nu cade niciodată. ($t despre proorocii - se vor des"iinţa8 darul limbilor va înceta8!tiinţa se va s"$r!i8H. #entru că în parte cunoa!tem !i în parte proorocim.1I. ar c$nd va veni ceea ce e desăv$r!it, atunci ceea ce este în parte se va des"iinţa.11. ($nd eram copil, vorbeam ca un copil, simţeam ca un copil8 udecam ca un copil8 dar c$nd m-am "ăcut bărbat, am lepădat cele ale copilului.12. (ăci vedem acum ca prin oglindă, în g)icitură, iar atunci, "aţă către "aţă8 acum cunosc în parte,dar atunci voi cunoa!te pe deplin, precum am "ost cunoscut !i eu.13. 0i acum răm$n acestea trei* credinţa, nădedea !i dragostea. Far mai mare dintre acestea estedragostea.

(Bi"lia >rtodo-')

Marin Sore$cu ) MHNIRI 1Parodie dup! Tudor Ar"+ei7 +a)mur diaconul FaMirtg)iazma n-o a dres cu spirt,Cob !i curat întru Jristos,zi au auns un păcătos.&a el azi- noapte în c)ilie "ost intrat o "ată vie,(oapsele-i "ine !i păg$ne&-au întrerupt din rugăciune.(u s$ni obraznici, mai iubită,&-a dus pre d$nsul în ispită,0i după post ne$ntrerupt lăcomit m$nc$nd din "rupt9 diavolul, !i cartea scrie%ă-l izgoneasă în pustie,ar m$na-i s"$ntă, de tăm$ie,5l pipăie !i îl m$ng$ie,%e roagă către cer, cucernic,

%ă-l izbăvească pe nemernic,eodată-!i întrerupse ruga,0i în c)ilie "uge "uga...Far umnezeu, cam pe la patru,(e e mereu cu oc)ii-n patru,#$ndind păcatele "emeii,D a văzut prin borta c)eii.(Volu&ul, :#ingur %rintre %oe!i:,EP


36/255

urerea m-o răpi-n potop.Voinţa rece nu se-mpacă(u-al s$ngelui vioi uncrop.

5n al petrecerii av$nt%ă nu vrem cupa s"ăr$mată.

#ricepe ca pe-acest păm$nt Noi nu trăim dec$t o dată.

5ntoarce-te spre cerul orb,#rin ceaţa mucedă, prive!te,(um luna ca un galben corbeasupra lumii se rote!te.

%ăruta-mă mereu, iubito(ăci îmi cobe!te primpreur 0i moartea mea a presimţit-o

cel ce "$l"$ie-n azur.

5n vesteire dacă scapăt,e-i de murit, atunci să mor.Vreau buzele-ţi p$nă la capăt%ă le sărut înceti!or.

lbastra dormitare-a tinii%ă mi-o răs"eţi vei pregeta.(um "remăta-vor lin mălinii,9tern răsune-mi* sunt a ta

0i ca lumina-n spume "r$ntă,in cupe să nu piară-n v$nt,#rieteno, )ai, bea !i c$ntă*/răim o viaţă pe păm$nt.

Scurt! de$p!r,ire –autor& Teodor P:c! Vă las în valea acestei stinse pl$ngeriDrice s"$r!it veste!te-un început,-

+ă duc eu primul sunt mai priceput,%ă pun din vreme !eile pe îngeri .

Bvîntaţi cu z$mbet aripile pl$nse,V-a!tept la gradurile de zmarald,-

Nu vă grăbiţi, d-abia-i amiaz !i cald0i eu v-a!tept !i c)ingile sunt strînse .

($nd veţi veni-n amurg sub înserare,Vom călări "rumo!i prin elizeu,5n cavalcadă, p$n-la umnezeu

escălec$nd la tronu-i, la picioare.

Ne-om prosterna cu "runţile alese

36


37/255

#e lespedea de nouri, luminată,-(el mai "rumos din noi va spune* =/ată,i s-au întors "eciorii cu mirese.

#e unde ne-ai trimis a "ost !i bine0i rău a "ost pe drumul străbatut,

ar tot ce-ai scris să "acem am "acut0i nu te-a dat nici unul de ru!ine.

cuma ne-am întors cu toţi, -ne iartă(e altă slubă ne a!teaptă, /ată=...................................Bv$ntaţi cu zîmbet aripile pl$nse,V-a!tept la gradurile de zmarald,-

Nu vă grăbiţi, de-abia-i amiaz !i cald0i eu v-a!tept !i c)ingile sunt strînse.

Ridic!)te% ?+eor"+e% ridic!)te% Ioane Autor& Radu ?@r

Nu pentru-o lopată de rumenă p$ine,nu pentru patule, nu pentru pogoane,ci pentru văzdu)ul tău liber de m$ine,ridică-te, 7)eorg)e, ridică-te, Foane#entru s$ngele neamului tău curs prin !anţuri,

pentru c$ntecul tău ţintuit în piroane, pentru lacrima soarelui tău pus în lanţuri,ridică-te, 7)eorg)e, ridică-te, Foane

Nu pentru m$nia scr$!nită-n măsele,ci ca să aduni c)iuind pe tapsaneo claie de zări !i-o căciula de stele,ridică-te, 7)eorg)e, ridică-te, Foane!a, ca să bei libertatea din ciuturi!i-n ea să te-a"unzi ca un cer în bulboane!i zarzării ei peste tine să-i scuturi,ridică-te, 7)eorg)e, ridică-te, Foane0i ca să pui tot sărutul "ierbinte

pe praguri, pe prispe, pe u!i, pe icoane, pe toate ce slobode-ţi ies inainte,

ridică-te, 7)eorg)e, ridică-te, FoaneCidică-te, 7)eorg)e, pe lanţuri, pe "uniiCidică-te, Foane, pe s"inte ciolane0i sus, spre lumina din urmă-a "urtunii,ridică-te, 7)eorg)e, ridică-te, Foane

FGNEN8R8CITELE ASTEA /E RI999JK autor& Mi+ai Emine$cu

Nenorocitele astea de ţări ale noastre sînt de mult, dar mai cu seamă de la "anarioţi încoace, scenaunui oc de intrigi internaţionale cari se ţes, se încîlcesc, dar din nenorocire se discîlcesc totdeaunaîn de"avorul lor !i mai cu seamă a elementului rom$nesc din ele.

e se "ace un drum de "ier, el devine calea mare de imigraţiune a tuturor vagabonzilor !i acriminalilor din statele învecinate, căci Com$nia a devenit mla!tina de scurgere pentru tot ce emoralice!te !i economice!te nesănătos dincolo de graniţe, pentru tot ce "uge de muncă, pentru tot ce

3?


38/255

se simte urmărit de înrolarea în armată, de poliţie !i de ustiţia penală. st"el, bunăoară, toţicriminalii din ustro-'ngaria cari se prind din "ugă, pe drumul spre Com$nia se prind, căci aci eţara libertăţii, egalităţii, "raternităţii !i a părintelui acestora, (.. Cosetti, a cărui nume slăvit va "i detoate veniturile de acum !i pururea !i în vecii vecilor.()rist a "ost reprezentantul săracului cinstit !i )arnic. nti)rist e reprezentantul săracului viclean !ilene!, căci vicle!ugul !i lenea, tertipul !i ru!inea de muncă sînt cele două mari semne caracteristice

atît ale ro!ilor ca colectivitate, esceptînd pe puţini, cît !i a elementelor străine pe cari ei mai cuseamă le "avorizează.m susţinut într-un rînd că toate, absolut toate drumurile de "ier din ţară î!i înc)eie socoteleleanuale cu pagubă, încît statul Y !i cînd zicem statul, zicem producătorul principal, ţăranul Y

plăte!te din sudoarea amară a imensei !i cumplit de săracei maorităţi a populaţiunii rom$ne primblările perciunaţilor cetăţeni din 7aliţia spre Com$nia, transportul măr"urilor proaste cari ucid pînă !i umbre de meserie !i me!te!ug în ţara noastră, reducîndu-se ast"el totalitatea populaţieinoastre, "ie din ora!e, "ie din sate, la tristul rol de ilot producător de grîu pentru străinătate, ototalitate care ea însă!i nu se )răne!te cu grîu !i cu mălai. 9 evi dent, !i pe toată scara societăţii seobservă, că rasa rom$nă în genere decade, că aunge la disselecţiune, la maimuţire.

ducă-!i cineva aminte de ce erau Eucure!tii în zilele lui Vodă (uza * un ora! rom$nesc. (e sîntastăzi 'n ora! străin. Nu vorbim de zilele mai vec)i ale lui 7)ica Vodă, în care puternicaorganizaţie a bresla!ilor "ăcea aproape cu neputinţă pătrunderea unui străin în organismul economical naţiei, vorbim de-o vreme în care "raza î!i luase dea vînt, de o vreme în care eista dea un ziar ca @Com$nul=, care învenina ţara în contra omnului !i pe omn în contra ţării. 0i totu!i Eucure!tiierau încă un ora! cre!tin !i rom$nesc. Nu vedeai o "irmă străină în &ipscani de pildă, astăzi devinrare cele rom$ne.0i de ce asta#entru că din toate s-au "ăcut politică internaţională.%ingur d. Erătianu a spus-o în %enat că cestiunea drumurilor dumisale de "ier se trata, "ără

participarea ţării, între Eerlin !i Viena. ar orice cestie, orice "leac de cestie devine în timpulguvernului ro!iilor o întrebare de eistenţă sau de neeistenţă a ţării.0i bieţii omni din vec)ime cari, ca #etrea cel 0c)iop, abdicau de la domnie ca să nu se sporeascăîn zilele lor )araciul #orţii cu o mie sau două de galbeni, sau +iron (ostin cronicarul, care !i-a pusviaţa la miloc !i a pierdut-o pentru că Vodă (antemir sporise birurile 'n om care renunţă ladomnie pentru a scăpa ţara de o dare, un altul care-!i dă capul călăului pentru onoarea de a "i

protestat contra unui spor de bir 0i nu era un desperat ce n-avea ce pierde +iron (ostin, căci aveao sută de mo!ii bine numărate pe "aţa pămîntului +oldovei.stăzi... astăzi e cu totul altceva. stăzi nu mai e cum era în zilele mocanilor celor greoi !i cinstiţi,

pe care-i durea inima de biata ţara asta, izbită din toate părţile de oarde de sute de mii, cari ses"ărîmau de marginea colţoroasă a ei ca talazurile mării de stînci. stăzi, daca vor să vie tătarii, îi

po"tim noi în!ine, le "acem drum de "ier ca să călătorească )uzurind de bine !i-i priimim cu pîne !icu sare, ca pe omnii ţării.(e prost era de pildă +atei Easarab care, dacă a"la că un străin cumpărase o mo!ie în ţară, scoteanumaidecît bani din pungă !i i-o răscumpăra numaidecît, pentru ca nu un străin să "ie proprietar înţară.stăzi teoria de @om !i om= e la ordinea zilei !i în merica Drientului domnesc ideile civilizaţieimoderne, cărora trebuie să le "acem concesiuni că de nu ... ne !terg de pe "aţa pămîntului.9i, au trecut vremile acelea. Ne-am subţiat, ne-am civilizat. 5n loc de-a merge la biserică, mergem la(a""Z-c)antant, unde ne-ntîlnim cu omenirea din toate ung)iurile pămîntului, scursă la noi ca prinminune. Ea pentru că limba noastră cam vec)e, cu sintaa ei "rumoasă dar grea, cu multele eilocuţiuni, îi cam ena pe prietenii no!tri, am dat-o de o parte !i am primit o ciripitură de limbă

păsărească cu sintaa cosmopolită pe care cineva, dacă !tie niţică "ranţuzească, o învaţă într-osăptămînă de zile. Eietul Varlaam, mitropolitul +oldovei !i al %ucevei, care, în înţelegere cuomnii de atunci !i cu-n sinod general al bisericei noastre, au întemeiat acea admirabilă unitate

3G


39/255

care-a "ăcut ca limba noastră să "ie aceea!i, una !i nedespărţită în palat, în colibă !i-n toatărom$nimea, !i-ar "ace cruce cre!tinul auzind o păsărească pe care poporul, vorbitorul de căpetenie !i

păstrul limbei, n-o mai înţelege.ar Varlaam era un prost. 5n zilele noastre nici membru la cademie n-ar putea să "ie.ar să venim iar la vorba noastră. 5n mai multe rînduri am spus că daca toate măr"urile !i toţicălătorii din Com$nia s-ar transporta gratis pe c)eltuiala visteriei, cu carul !i cu teleguţa, tot statul

n-ar c)eltui atîta cît plăte!te ca anuitate pentru drumurile de "ier. tît de neînsemnată este producţianoastră. (u drumurile de "ier ale d-lui Erătianu, las-că transportul e scump pentru mar"ă !i călător,dar mai plăte!te !i %tatul un adaos anual de zeci de milioane. dică curat negustoria lui Nastratin.(u toate acestea credeţi că ro!ii au învăţat minte din cazul lui %trusberg !i nu au de gînd a mai daasemenea lucrări publice în întreprindere

Nu mai departe decît în numărul de ieri "oaia patrioţilor ne promite un "rumos drum de "ier spre()iustenge, împreună cu-n măreţ pod peste unăre.%e va întreba cineva* @Nu văd patrioţii că toate lucrurile acestea or să ţie bani, nu văd că mareamulţime a contribuabililor î!i vinde munca pe ani înainte ca să plătească birurile Nu văd patrioţiică trebuie să binecuvînteze ceasul în care espiră o seamă de datorii publice pentru a nu le maireînnoi Nu văd onor. patrioţi că ceea ce e mai necesar, daca e la adecă, e armarea pînă în dinţi, nu

concesiuni noi de drum de "ier !i de poduri pe uscat=Ea o văd prea bine, dar iară!i politica internaţională e pretetul pentru noua eră a concesiilor, carese va inaugura îndată ce se va curăţi cabinetul de elemente eterogene.Dricare om cu cît de puţină udecată trebuie să-!i "i zicînd * Nebuni sînt oamenii ace!tia decon"undă o ţară agricolă, c-o producţie prin natura ei mărginită la un maim oarecare, cu ţăriindustriale a căror esport !i import se suie la miliarde 7eaba 8 parcă vorbe!ti într-un pustiu /rebuie Y răspunde ,,#resa= Y a stabili între statul rom$n !i puterile 9uropei raporturi de amiciţie!i de interese reciproce, ca în orice eventualitate să avem în "avoarea noastră simpatia !i spriinullor.(u alte cuvinte trebuie să rămînem iloţi ca să avem onoarea de a "i prenumăraţi între slugile plecatea tuturor puterilor. Numai cu acest preţ puterile vor ţinea la noi, cum au ţinut la bieţii turci,umnezeu să-i ierte.ceastă politică a ,,#resei=, grozav de subţire, secondată cu multe para"raze liberalo-naţionale decătră cei din %trada oamnei, nu intră în capul nostru !i o denunţăm publicului, ca să vază ce nea!teaptă. cel pasa al @#resei= însemnează ca să ne dăm economice!te legaţi de mîni !i de picioare,ca egiptenii, pentru ca să ni se permită de a respira.

Noi, cari am văzut că purtarea d-lui Erătianu în toate ocaziile se împrumută minunat la o c)eieoarecare Y aceea a politicei panslaviste Y repetăm * (ăile %troussberg trebuiau votate, co[te Tueco[te, pentru transportarea armiei împărăte!ti la marginea unării8 podul peste unăre se va "ace,co[te Tue co[te pentru a uni slavii de sud cu cei de nord prin locul predilect al migraţiunilor din toţitimpii, pe la vadul lui Fsac, prin %eRt)ia minor.

(u toate întreprinderile d-lui Erătianu se împlinesc pururea două scopuri* 1< se împovărează !i sesecătue!te pe deoparte poporul rom$n, spre a deveni incapabil de împotrivire, 2< se creiazăînlesnirile cele mai esenţiale pentru transportul armiior împărăte!ti.Far marele om de stat oacă rolul pe care 1-am prezis din capul locului* acela al supapei desiguranţă, acela al omului intereselor apusene.0tim "oarte bine că aceasta se va numi iară!i o insinuaţiune, dar, din nenorocire, c)eia noastră se

potrive!te într-un mod "atal cu toate actele politice ale d-lui Erătianu.@AA ianuarie 1228

(4in M. E&inescu >%ere C, Pu"licistic' (1 noie&"rie 12771D e"ruarie 1228), Edi!ie critic'

nte&eiat' de Per%essicius)

3H


40/255

Pove$tea ma"ului c!l!tor n $tele)autor& Mi+ai Emine$cu 5n vremi de mult trecute, c$nd stelele din ceriuri9rau copile albe cu părul blond !i des0i cobor$nd pe rază ţara lor de misteruri5n marea cea albastră se cu"undau ades8

($nd basmele iubite erau înc- adevăruri,($nd g$ndul era pază de vis !i de eres,9ra pe lumea asta o m$ndră -mpărăţie(e > avea popoare m$ndre, m$ndre cetăţi o mie.omnea în ea atuncea un împărat prea mare,Eătr$n, cu ani o sută pe "runtea lui de nea0i m$na lui sb$rcită, uscată însă tare, ţărilor lungi "r$uri puternic le ţinea.0i ţările-n"lorite !i-ntunecata mare&a glasul lui puternic gigantic se mi!ca.ar nu se miră lumea de braţu-i ce supune,

(i de a lui ad$ncă !i dreaptă-nţelepciune.5n sala cu muri netezi de-o marmoră de ceară,#e os covoare m$ndre, cu st$lpi de aur blond,(u arcuri ce-!i ridică boltirea temerară,(u stele, ca "lori ro!ii pe > albastrul ei pla"ond,(u arbori ce din iarnă "ac bl$ndă primăvară0i -ntind umbre cu miros pe-a salei întins rond,colo sta -mpăratulO Y boierii lui de s"at Y #e tronu-i de > aur ro!u sta mut !i nemi!cat.(a aripe de lebezi mari, albe, undoioase,#letele argintoase pe umerii-i cădea0i barba lui cea lungă pe piept îi cădea deasă,ar oc)ii, stele negre, întunecaţi sclipea8%prîncenele-i bătr$ne se-ntunecau stu"oase,5n m$nă sceptru de > aur , povara lui cea grea,#e "runtea lui cea ninsă de aur diadem Y #ărea c-a!teaptă-a morţii întunecos problem.Eoerii dimpreuru-i pe scaune de > onoare#ăreau că-s zile stinse pierdute în trecut,(u "eţele lor palizi ca raza cea de soare,(ărunţi, cu barbe albe pe pieptul cel tăcut8

#e "runţi ce grămădise a anilor ninsoare,#e umerii lor vremea cu pa!i mari a trecut.(a zilele alb stinse, ei din trecutul lor #riveau la acel soare ce le-a lucit cu dor.eodată împăratul din tronul lui se scoală(a regele pustiei din st$nca de granit85n curte oastea sună c$ntarea trium"ală.#oporul o aude mi!c$ndu-se -miit.in muri, din st$lpii netezi, stindardele de "alăes"ă!urate tremur la sgomotul ivit.&ui glasul îi tremurăO dar răspicat !i bl$nd

Vorbe mărgăritare le-n!iră tremur$nd.\Vremea pe ai mei umeri s-a grămădit bătr$nă.in oase !i din vine a stors a vieţii suc

4I


41/255

0i slabă !i uscată e-mpărăteasca-mi m$nă.Erad învec)it prin st$nce pe tronu-mi mă usuc,(ur$nd va-ntinde moartea mantaua ei cea brună#e mineO 0i su"larea-mi aripile-i o duc.(u rece > ag)iazmă moartea "runtea mea o s"inţe!te0i inima-mi bătr$nă bătăile-!i răre!te.

\ 0i su"letu-mi p$n n-a -ntins îm"latele-i aripe%pre-a stelelor imperiu întins ca !i un cort, Nainte p$nă corpu-mi să cadă în risipe, Nainte de-a se rupe a vieţii mele tort,Cog cerul să-nmulţească )otarnicele clipe,%-urnesc pe umeri tineri imperiul ce-l portY #e-a "iului meu umeri voiu pune p$n trăiescFmperiul gigantic, purpuru-mpărătesc.\ ar viaţa are multe alunecu!uri rele,#rea-mbie pe oricine cu c)ipul ei cel drag0i "r$urile lumii să i se pară grele,

in m$ni el să le scape la al domniei prag8(ăci zilele > unui rege primedii au în ele Y 9l poate să aleagă-a plăcerilor !irag0atunci devine umbră Y pe m$nă de mi!ei(ad "r$ele !i d$n!ii duc lumea cum vor ei.\ Nainte de a pune pe brunele lui plete(oroana mea de aur, Y eu voiu ca să-l încerc.

Nu voi ca să se lase plăcerilor !irete(e str$ng în lanţ de roze a cugetărei cerc8

Nu voiu ca lumea asta cu visuri să-l îmbete,(ăci cei mai mulţi din oameni după nimic alergY %ă vadă-n cartea lumii un înţeles desc)is,(ăci alt"el viaţa-i umbră !i zilele sunt vis.\ e-aceea înainte de-a morţi-mi s$ntă orăV-am adunat, pe-al vieţi-mi mintos areopag.e-acolo de-unde r$uri spumoase se coboară5n umbra-ntunecoasă a codrilor de "ag,#e muntele gigantic ce "runtea !i-o strecoară#rin nori p$nă la soareYtrăie!te > un bătr$n mag.($nd încă eram t$năr el tot bătr$n era*l vremilor curs vecinic nu-l poate turbura.

\5n "runtea lui e str$nsă un ev de-nţelepciune,Viaţa lumii toate în minte-i a-ncăput./recutulO viitorul, el poate-a ţi le spune8Eătr$nu-i ca !i vremea cea "ără de ]nceput0i soarele din ceruri la glasu-i se supune,l a!trilor mers vecinic urmează oc)iu-i mut.e-aceea voiu ca d$nsul pe "iul meu să-nveţe(ari cărări a vieţi-s de!arte, cari măreţe.\ar el din a lui munte în veci nu se coboară,(ăci nu vrea ca să piardă din oc)i a lumei căi,(a nu cumva măsura, cu care el măsoară

5n lipsa-i să se sc)imbeO !i el, întors din văi,%ilit ca să înceapă din începutu-i iar %ă nu poată s-oprească g$ndirea celor răi.

41


42/255

0i cine > enigma vieţii voe!te so descuecela acel munte pe os trebui să-l sue^.(u buclele lui negre, ce m$ndre strălucite (u "aţa lui cea trasă, ce dureros de pal (u oc)ii mari ce-!i primblă privirile-i unite,(-o "runte-n bucle-!i pierde puternicu-i ovalY

st"el "eciorul t$năr pe cugetu-i ;ţintit e


43/255

e-asupra-ăstui munte cu "runtea sterpită,e-asupra de lume, de-asupra de nori,%tă magul8 prive!te "urtuna pornită*e-asupra lui soare cu raza iubită,esupt iarnă, ploae, zăpadă, "iori.9l cartea-!i desc)ide, la ceruri prive!te

0i zodii descurcă în lungul lor mers.9-o carte ce nimeni în veci n-o cite!te(u semnele str$mbe întoarse > arabe!te *%unt legile-n semne din ăst univers.(u barba lui albă de v$nt răscolită,runcă pe lume el oc)ii lui suri0i c)iue v$ntul cu > aripa sburlită,dună !i sparge o turmă cumplităe nori ce aleargă trăsnind în păduri.#rin noaptea bătr$nă, ursuză, voinică,#rin nori ce se clatin, se luptă, se sparg,

:eciorul de rege trecea "ără "ricăY #e munte luce!te o "lacără mică(u raze ce taie ]ntunerecul larg.5n van la picioare-i "ug r$uri spumate0i st$ncele rupte în cale-i s-aţin,

Nimic nu-i în stare s-oprească v-odată*(u pasul lui sigur prin r$uri înnoată,%e ]ndreaptă spre ţelul cel mic !i senin.%tearii cei rupţi sunt podeţe pe r$uri,&umine de "ulger cărări îi arat,e!i cerul lasă a v$ntului "r$uri%-asv$rle toţi norii de-a muntelui br$uri,9l trece la astrul ce luce curat.Cetras în sală mare de marmură tranda"irie,5ncins în strălucitul !i negrul lui talar,#rivirea lui o-nalţă pe-a cerului c$mpie0i cugetul lui sboară în lumi "ără )otar.0i g$nd cu g$nd se-mbină în lungă reverie0i buzele-i se mi!că c-un z$mbet bl$nd, amar 0i su"letul îl împlu dorinţi nemărginite(a marea de ad$nce cu valurle uimite.

(e su"letu-i dore!te se-ntreabă !i nu !tie,%e uită -n stele, -n lună, ce ca un vis de-argint(u "aţa ei cea blondă lungi nourii s"$!ie0i visuri lungi g$ndirea i-o-mbată !i i-o mint.ripa unui înger el simte că-l m$ng$ie0i neteda lui "runte o-atinge tremur$nd Y 0i g$tul ăstui înger ar vrea ca să-l cuprinză,(u el să sboare -n ţara steloasă !i întinsă.%pun mite Y zice singur Y că orice om în lume#e-a cerului nemargini el are o bl$ndă stea,(e-n cartea veciniciei e > unită cu-a lui nume,

(ă pentru el s-aprinde lumina ei de nea8e-aceea -ntreb g$ndirea-mi ca să-mi răspund-anumein marea cea albastră, care e steaua mea

43


44/255

9 > acel tranda"ir ro!u, ce mut > duios > uimit&uce!te > un g$nd de aur de-asupra-mi în zenit'n om se na!te Y un înger o stea din cer aprinde0i pe păm$nt coboară în corpul lui de lut, g$ndurilor aripi în om el le întinde0i pune graiul dulce în pieptul lui cel mut.

D candelă a vieţii, de cer steaua depinde0i îmblă scriind soartea a omului născut.($nd moare a lui su"let aripele !i-a-ntins0i renturn$nd în ceruri pe drum steaua a stins.ar ce e acea steauă 9-o candelă aprinsă,e-a cerului mari valuri e dusă pe-al ei drum9-o pară aurită de-a "irii pom suspinsă(e cade scuturată de-a morţii lung samum0i dacă e o lume puternică, întinsă,e viaţa mea-i legată viaţa unei lumi#e capul meu !i-ntoarce destinurile sale

($nd mor ea cade stinsă-ntr-a caosului valee ce de-a mea viaţă o lume e legată,e ce un înger palid din cer s-a cobor$t(a trupul meu să-nvie cu "lacăra-i curată,e ce-un geniu coboară în corpul cel ur$t,e ce orice "iinţă din cer e condamnatăD viaţă să petreacă în scutece v$rît(ine prescrie legea la orice înger bl$nd(a-n viaţa-i să coboare odată pe păm$nt0i murii netezi, ro!ii, de marmură curată&umina lunii bl$nde în sală o res"r$ng.0i aeru-mpreuru-i, lumina-i colorată,(ăci razele se-mbină, se turbură, se "r$ng,0i-n dulcea atmos"eră uimită, purpurată%-aud glasuri u!oare ca ar"e care pl$ng.ar nu-i sunet aieveaO ci-a g$ndurilor sale7las tremurat !i dulce îi răspundea cu ale*($nd umnezeu creează de geniuri o ceată%ă cerce vrea p- oricare de-i rău ori de e bun,(ăci nu vrea să mai vadă cum a văzut odată(ă cete rele d- îngeri la glas nu se supun,

(ă cerul îl răscoală cu mintea tulburată#$n ce trăsniţi se prăvăl în caosul străbun8e-aceea-în om ce na!te, din îngeri ori !i careDdată-n vecinicia-i coboară spre cercare.($nd sună -n viaţa lumii a mieze > nopţii orătunci prin ceruri îmblă z$mbind amorul orb,e îngeri su"lete > albe văz$ndu-l se coloră0i oc)ii lor alba!tri privirea lui o sorb8#lec$nd spre păm$nt oc)ii ei timizi se-namoră5n păm$nte!ti "iinţe cu "ragedul lor corp0i prin a lumii vamă cobor bolnavi de-amor

5n corpurile de > oameni ce > a!tept- venirea lor.ar p$n ce corpu-n lume un înger îl cuprinde,e-asupra vămii lumii pe luminoase căi

44


45/255

Fmperiul lui cel mare o stea în cer aprinde Y colo el domne!te, lăs$nd a lumii văi.ar de viaţa-i lumească domnia -n cer depinde*e-i rău, steaua s-aruncă în noaptea celor răi0i lumile nestinse pe-a cerului cununiFmperii sunt întinse a îngerilor buni.

bia părăsesc unii a domei mari pilastri,bia părăsesc cerul !i în"loritu-i cort,bia au vreme > a pierde puternicii lor a!tri .(oboară-n lume, a"lă amorul lor că-i mort.tunci îl iau în braţe !i lumin$nd alba!tri5n lumea lor bogată cu lacrimi ei îl port Y %unt îngeri bl$nzi !i timizi, a!a nevinovaţi5nc$t în astă lume nu trebuesc cercaţi. unui înger palid ursita păm$ntească,&egată e de soarta corpului ce-l aleg.t$rnă de viaţă domnia lor cerească*

(e samănă în lume, în stele ei culeg8 Ne"ericiţi adesea, ce-o soarte-mpărătească,'n om ce-i născut mare în lume î!i aleg8'n împărat puternic dar în"ocat c$nd moare8D stea urie!ască în caos se coboară.ar în acest cer mare ce-n mii de lumi luce!te/u nu ai nici un înger, tu nu ai nici o stea,($nd cartea lumii mare umnezeu o cite!te%e-mpiedică la ci"ra vieţi-ţi "ăr să vrea.5n planu > eternităţii viaţa-ţi gre!ală este,e zilele-ţi nu este legat-o lume-a ta.7enii beau vinu > uitării , c$nd se cobor din ceruri8

ARHIVA LITERATURII UNIVERSALE - volumul I, coordonator Maria Sava

Documents

Transcript of ARHIVA LITERATURII UNIVERSALE - volumul I, coordonator Maria Sava