DANIELA MARIA PUIA

ARHITECTURA URBANe iN TRANSILVANIAiN pEnIoADA INTERBELICA

Prefali de

Prof. Univ. Dr. Arh. NICOLAE LASCU

PRO CULTURABucuresti,2020

-:ii::-:a{

nqiaut' la

e, Ilu PoateErlerialele

CUPRINS

Prefall

Introducere

1. CONTEXTUL GENERAL AL TRANSILVANIEI INTERBELICE 24

Scurti istorie a Transilvaniei pAnI la Primul Rizboi Mondial 26

Oragele Transilvaniei la finele perioadei dualistesi inceputul perioadei interbelice 29

Aspecte generale 29

Aspecte urbanistice gi edilitare 31

Arhitectura 34

Imaginea oraselor transilvinene la inceputul perioadei interbelice 42

Orasele Transilvaniei in perioada interbelici 44

Organizarea guvernarii gi administratiei rominegti in TransilvaniaActivitatea Consiliului Dirigent (: dec. 1918 - 15 apr.l92O) 44

Aspecte legislative (Reformele) 45

Orgatizarea administrativa 48

Statistica oragelor 53

Planuri de sistematizare si regulamente de construclii 55

Aspecte sociale 59

z.ARHITECTURA 64

Locuin(e 6Z

Locuinle indMduale 70

Locuinfe colective 87

Locuinte sociale 96

Clidiri de cult ltt

7

13

OIZ

otz

802

elBuorseJoJd alrdezlu?8Jo

EJrleqJelu EpBoIJad uI roIIiletIqJB lnlntt5 tS apuorsa;ord epriezrue8rg

IIif,iTUHUV'€

rrsrol rS ?Jnlln3

eaunrznJrPorPEu

EIuoJalaJ

erierrry

rriucrunuro3 rS r:ngodsuerl

altrJtsnpul 16 aprcreruo3 :ogiptetcog ep alrltJlsrulurpv aFPaS

ppuorieg Bf,uEg

arJtsnpul r$ ireruo3 ep aIeJoruBJ

ppcol erie:lsplurpy

aIErJos ropprn8rse eles"J

Elerros piuetsrsy r$ pollqnd alBlPuES

rJruef,n aP eurruEJ

rrrueptov 1$ riprrsra,rrun

lets ep aploc$

pcqag8ue,ra EorJasrq ap elrnJlsuor qoc$

ElEruJoJeJ Ef,rJesrq ep alrnJtsuoc qor$

Exopouo Ef,rJasrq ap elrnJtsuor ryoc$

pf,rlowf,-of,eJ8 rcrrasrq ep elrnJlsuor 4oc$

altuorseJuoo agoc$

lugurpiprrul

alrla?Jsr eldural

euerJBlrun rf,rJasrg

eJrloleJ-oueruoJ IJrJasrg

eJrIolEf, -of, eJB rcrrasrg

axoPouo rJrJaslg

t.--:-:--.:::crrad ut

-.:: : : -::- II E\aU\'

.: _ _,'- s-I E\Ou\'

. - -.:, OO5lul

r:.-j-_:-i \--l PxauY

axauv

agr:8orlqrg

rur8eul xapul

Lt Yd-lf l:IIIHUV NILYII)II-I,1fIJ)IYd ISE IS ']}IVZINUSCOW ''

::: l-: .-relIfUV

-' _ : .rratrqrv

-:-: :. : :: rs rricaltqrv

- -:-, -'-L, 1nd:o3::_-::: l-rrll-\las

-::-. --L\ 1nd:o3

L6t

n6t

z6t

06I

58r

n8r

I8I

6Ll

9LI

eLt

s9t

t9tZSI

LTI

9vt

9nt

ett

6El

6tlLTI

vtlIgI

67,t

szt

III

111

125

t29

t31

134

t37

139

139

143

t4s

146

147

t52

163

165

t73

t76

179

181

t84

189

190

192

t94

t97

2lt213

219

228

229

232

Corpul Arhitecqilor din servicii publice

Serviciile publice de arhitecturi.

Corpul Arhiteclilor

Arhitecqii gi proiectele realizate in orasele Transilvaniei interbelice

Arhitecli din Transilvania

Arhitecli din afara Transilvaniei

4. MODERNIZARE, STAT NATIONAL$I PARTICULARITATI REGIONALEiN engnpCTURA TRANSILvANIEI INTERBELICE 238

Index Imagini

Bibliografie

Anexe 275

Anexa I-A. Statistica populafiei oragelor din Transilvania

in 1900, 1910,1920,1930, l94l 276

Anexa I-B. Clldiri de cult existente in oragele din Transilvania in 1938 277

Anexa IL Lista clidirilor construite in orasele Transilvanieiin perioada interbelici 279

2s5

264

I--: -.:riale

:t:- - ,i. rrterbelici

208

2to

2to

Introducere

Transilvania se definegte ca un sistem social si cultural complex gi coerent, peisajulcultural transilvlnean in forma sa actuali fiind rezultatul dezvoltirii specifice a

fiecarei comunitali gi a fiecirei culturi in climatul unei conviequiri strlnse intr-uncontext social, politic gi economic specific gi insumind valori materiale gi spiritualeproprii fiecirei uniteti sociale si respectiv identititi sociale in parte. Schimblrilepolitice, economice gi culturale din ultimele doui secole au determinat schimbirisociale majore in Transilvania, suprapunindu-se intr-un timp relativ scurtmodificiri ale structurii comunitigilor locale, suprimlri, inlocuiri sau completlri ale

valorilor culturale, sociale si politice, aparilia si dezvoltarea a noi tipuri de activiteligi relalii economice. in acelagi fel, localitllile urbane din Transilvania s-au dezvoltatintr-un context specific, strins legat de comunitagile locale dar in acelagi timpregional 9i, intr-un final, european. Ele plstreaza in structura lor dovada materiall a

sistemului social gi cultural complex gi a tuturor schimbirilor majore suferite.Perioada interbelicl este o parte din desflgurarea istoriei Transilvaniei gi

dezvoltarea oragelor sale care se distinge prin caracteristici specifice, inlocuindsistemul politic, administrativ gi institulional anterior, modificind ordinea sociallexistenti gi continuAnd procesul de modernizare in toate domeniile. Oragele regiuniicunosc in aceasti perioadi o extindere 9i o dezvoltare flri precedent. La rindulei, practica arhitecturii reflecti toate caracteristicile specifice regiunii gi oferi oimagine complexi qi integrati a istoriei locale. in acelasi timp, ea se aliniaza practiciieuropene gi se remarcl prin dinamism si inovatie intr-o perioadl de provociri,clutiri si experimente atat funcqionale gi tehnologice cit si stilistice, care vorremodela gi completa conceptele secolului anterior si vor structura bazele teoriei gi

practicii secolului ce va urma.Cartea de faqi este rezultatul unui studiu care, luAnd in considerare aspectele

menlionate anterior, si-a propus documentarea, analiza critici gi prezentareapracticii arhitecturii urbane in Transilvania anilor interbelici (1919-1940) 9i carea fost incheiat in anul 2019 prin sustinerea tezei de doctorat cu acelagi titlu, laUniversitatea de Arhitecturi gi Urbanism,,Ion Mincu" Bucuregti, sub indrumareadomnului prof. dr. arh. Nicolae Lascu.

e foto @ D. Puia Introducere | 13

a\

I

ararnPortul I tI

' I g5I rq6arnrng'elBnos rolurtorro

16 giytpups 'rrun6 Iualsrur4 ulp rarielndod IE IBrauaC mlnluprrr9suara1 Eriralrq '0t61 auqwarap 6,2 ol ap

lotauaB m1uugu.tpe.4azat alo atoutwtlatd alot{r3'rarugwoy o plonlJo otiopdo4 :rerrrE IIsuErJ E pJrrolsr zaunr8a:nguad'gg6y auqwnap 67 ury ofiopdo1 lD lotauag luugwpsuaray u1 alzuoriuaur alaSu:o nc pundsaror a1a ,

'gZ6I 'gzl 'ttt'1ottt{6 luolruow ' ,,5Z6l alunl tI urp plqeJtsrurrupz Barergrun n-rluad za8a1. ,'I0Z 'd '896I

t1'1o.r,'taugwoy orpadolctcug ' ***19161 ar:qurarap I I u1p Zggg 'xt'otuoiltsuDtl ug atqqnd nprnntas flhJnpuot Da.n?qqs1.tl putauil Tr4anaq ,*** ,

'g-g 'dd 'gIOZ 'zrodzg-(n13 'vo11ti'l'aruonfs1,tDtl D!.totq,u?Aolog ueol ,do4 1a:ny-ueo1 ,

(urueurugsorlrC) rueAEuJVI rS tsernles nBJgI

'Saqeg 'urg8ea 'rue6or1a4 'eq6prg 'pnpspN '5erpa141 '(ngpg6eql) ruelprqrunq'erropaunll 'urpan11 '3aiug 'epeq5 'ruaq8roeq5 'pnrqv 'pnry :eSrro 91

Bprnl r$ ereo6rg8rg 'jaq8roeqg nluVJS rraqropg rcnr3

-Earnf,rerry 'Serp8pg 'r.taq '[aq '[r1g 'eiulsrg :iepn( ap aiurpa$ar a$Ero 0I$arn141 nBrVI IS nlqts

'(n13 ',ro6119 'u1p1eqly :(iapnt ep eiurpeSer rS durp rSEIerE uI) rdnrunur S .

n'eJEnurluof, ul elEJarunue luns aJEf, 16 ElrleqJelurEpEorred ElEo] q tnlBls tseJ? lnl\B nE aJEJ eS?Jo ap I€ elal uI IeJtsB pJBoSRISep as

BarBlasJal 'PPEorJad rsEeef,E uI ?unluor ap InlnlBls eI aleprrSorleJ $oJ nB t rBalsere

aJturCI 'nrdrf,runu nES SEJo op 1nlntels lnzre nE EruEAIrsuErI u1p IiEtlpool ep g€

'prrltertsrururpaerczrua3to ap r8elpnop erle ap g€6I IS 6Z6lulgw)rJrpout( egZ6L alun!

tI ulp ?nqoustulw?V atot{tu1 ruruad aBaT enou uud Jouetln ,'oruoaltsuotl q acqqnd

toltomfis ntaln?u@ oailryqsu! pumud yqaba1 aJBoBrA ul eJlur pupl 615I arJenuur

1 urp pugdeJul 'elBrpuou ereoqzpJ Bnop elel eJturp epeorred u! rudurunw rtES

ioto ep 1nlnlels lnr'E nE aJEJ raruEAIrsuBJI alli?lllerol elBo] u:adoce EaJElef,JaJ'8?6I uI crlqod rnlnrur8ar EarEqrurqrs 11 pugd arern6gsap uI EruI

errleqrelu eurerSord r$ rcrtllod urp alred f,U nes IEIpuoh[ Ioqzp1 BaIoC IV-ep Ia] ep

elureul aterirur lsoJ nE ala are3 ul Intxatuol rtlgt1l-Ot6l rrue eJlul elEZrIEaJ e]f,aroJd

rS ateuoriuaur ]uns reeueruese eC 'elrleqJatut repeouad ptndaJul rS prpuo141 loqz?UmlnrurJd eleuu BI luelsue rnlnlxeluoJ rara8alaiul nJtued ,eal-Xx IE rnlnlolasplndacul rS ea1-y1y p Inlnlocas e Iiprpurn(unop B-ap ralef, Epeorred r$ praue8 Ielru EI

pleproqE elsg 'altrpuour uierSrguof, rrtru Enop alm ep Elelrurqap rrrrrs 'gy61-6161rf,rTaqJalur Jolrue Bptorred u1 rrJntcetrqJe Ef,rlJBJd ltlptap ezeezrleue Frpnls

'piltots! auruEil \es aouxnud ap f,rJolsr 1nlnlels erlspd u,r

lSl l$ glOl urp EaJruIl pdnp rrery rerupruo1 eiueuodruoc ur Eelsef,E ep rJnlple BJtur BA

raruellrsuerl eaunr8er '6ernurere141rS ruuSrr3 '1eurg op ]luusrp qlBlrrurle6l 'FIn(EIpS

JolrJnleap E EtlEuI Euoz ep tsel-pJou uJ rer riunur ep aIrJnlBI aleo] ed EtE(etoJd'pcrledrecerlur Euoz cllcrrd EepurJdn3 ?lsef,V ,'cr8rnqsgell prradrul urp aged ya

lnleJ E runf, ESE 'raruezrpsuerl mplrdrourJd lueJeJE rnlnrJolrrel IE sugJlseJ Insues uI(prlJolsl eaun€ar) ralu?,rIISUEJJ rrunr8a-r 1nla lu EI ptetrur{ap e}sa mprpnts ErJv

ININIPNIS OIIJPTIUIIEP T6 ETETTCSUI EP EIJY

it)

t

I

;

lraniei (regiunea istorici)nsih-aniei, asa cum a ftcututic zona iltracarpatici,f, zl;la inalte a dealurilorrg, regiulea Tran silvanieiilupa Unirea din 1918 9i i9i

erioada anilor interbeliciii mondiale. Este abordata

ilui aI )ilX-lea gi inceputulisent la finele Primuluimenea, sunt menlionate gi

:de au fost iniliate inainteii ;i programe interbeliceo 1948.

re au avut statutul de ora;rondiale. incepind din 1

'rhtire a c oniluc e r ii s e ru ic iil o rlicore Administratiud din 14

Drgani zars administrativl,r. ;au municipiu. Dintreee.-.i perioada. Cercetarea

s:.tut in toata perioada

.-,:" Iulia, Brasov, Cluj,

1.'''= Fagaras, Miercurea-illa

S, Huedin, Hunedoara,Pet'osani, Reghin, Sebeg,

f,-5.din 11 decembrie 1918;

28,1925.9 decembrie I93Q pentruI c recmsd mi.ntului general

erul Muncii, Sinltilii ti

Pe tot parcursul acestei lucriri, pentru localizarea clldirilor, in toate zonelegi adresele mentionate gi in toate planurile de situatie realizate, sunt folositeorgarrizarea administrativa actuala (judege, municipii si orage), hi4ile actuale(Rominia, Transilvania 9i oragele studiate), precum si adresele pogtale actuale.

1. Regiunea Transilvaniei 9i orageleregiunii in perioada interbelici (desene

dupl,,Rorndnia, Hani fizicl., administrativigi politici, 7938" , Enciclopedia Romdniei 1938,vol. I, p. 51, versiune digitali mai 2014,>www.cimec.ro<)

@ cr-u:

. TURDA

I/IERCUREA

'' ' a '''' 'BLAra' ""''lu:l;, asrcHlsoAtrA

Q sratu

i.\iaL,:i:ai ESC a

a FACARAS a ]ti.?rt'"r.

Introducere | 15

a

alernporlul I 9I

r-l-i:t

t

T

jx,f

tYr,

:FO!!1,9

r> , '--_:_ - -tlL <@E .-

vcrurod ri vntlutstxthtov 'yctztJ

VINVI^IOlJ

ET

Eu

i=

r

r.d. _J. - ,

! PNvtii {tqtc tt

p;ac$te_ ,, ,, dornata

-

" ,, iltguste

4(,

COiSIATTA

l<2. Transilvania in 1938

cu limitele Provinciiloristorice (,,Rominia, Hartifizici, administrativi gi

politici, 1938", Enciclopedio

Romdniei 1938, vol. I, p. 51,

versiune digitall mai 2014,>w'ww.cimec.ro<)

Introducere | 17

\P

)rf ^*..1

ararnPorlul | 8I

': :-- --:-: 'r'--':.- 'DqiilD liol aqurp orjalat * ruont{auaq71ruou{auaq lnzn a$a pugc 'lntoypuowot-'- - ;( ---:'-:;'.: - 'lnpa4rqty'mlnfis alDxlsuapDf,Dc * a1o1t1oco1 ug otirzo4'lua$xxa uoqfi ln$a$o)

: _ - _: -.:_:-' ::::_ :]rnJJsuotrnppuoJapalradsealeJeolpuJnardsapellql-!' - 1 1n1orrde] rrieruroJur ap eerauriqo lrJpuJn E Barelerrar 'a[qruodsrp alasJns e]Bo] pursoloC

'rapuorred gicarrqrt r$

rrJelrpueruof, ar1u1 rrieler r$ rzueruoo ap roprndq e rS rtp acqqnd Jollrf,rruas elBunseP

JolrJrppll Inzm u1 prceds u1 rluera;t puodnlnsut Inrpel rS royalcarord tiuaruar'ordBurruJetep e n:luad pupr prurrd q elBn lsoJ nE IIiEruJoJur elseJv 'alelrlrpe eP

Jol Inrueuop 16 pcoy 'rietsalt $cerrqre ap rprunu tlt un ltleler e alelqerceds ap

rolacrpouad e 16 (ropicarlqry pdro3 rS roliceUgrv Eeleterlos) epuorsa;ord

ropriezrur8ro JoleluerunJop eeJelaf,Jac 'elred pllB ap ed 'elrleqJalul IaTUEAIIsUBJJ

elesrro urp rou -roprirnrlsuoc alaparord lezrget nB aJEf, {calrqre ap lutuodurtJ?runu un leJurluepr E EeJEle3Jao'eged o ep ed 'aJIIeqJeluI repzorrad IilalIrIJE EI

eJEolrJaJaJ ropdu urroyur BeJttuerunf,op lsoJ B rrJplaf,JeJ B ptuetrodurr pdele prp g'aprpnts rauoz erinloae rS eart.r8atur rS rep af,rtslTlls rS apuoricun; rrJEPJoq"

eara8ayaiul TEIIIJEJ E uaJal uI EeJEteJJer 'durr1 r6rlace uI 'ElBlpnls egerSollqrq

urp elnuriqo apieurroyur AIsIJep pupplduroc 'aroferu eJr]srueqJn role]carord u 16

repeorred rogricnrlsuoc e e6ero uI BeJBzIIBf,ol r$ earecgquepr nrluad plutlrodurralrroy pdrle ElsEeJE uI trpe^op E-s uaJel uI EaJEleJJa3 'alnuriqo roptiturroSur? uaJal uI EaJezrlef,ol ep pllnlllsuof, tsoJ B IIJplaJJef, e qluuuodurl pdera g

'luuotieu t6 puot8a: IaAIu EI luaraJE puorinlrlsur 15,rne1sr8e1 FIPBJr$ leluaurncop tsoJ E 'prnpalrgrt urerSord eref,eu nrlued 'durrl rSelace uI 'llls{Ils

In(Bqu4I rS prnpalrqrt lnldacuoc e1 'pupr 1ntult1n u1 nu 'rS cgrcads purerSord 15

ppraua8 raunricuny e1 'lezrleate-alpupc tS eutc el aJEotrJeJaJ ropderuro;ur E EIBTIEFP

rtru ]VJ ?aJBluarunJop ad lrr1uaf,uof, E-s alezrleet roprionrlsuoJ EaJBlUIluePI'rrunr8ar ala6ero BI eJEolrJaJeJ ef,IlsrueqJn rS ecrlsrltls aprieurro;ut puIIIElep 'aletcos15 a,rqqs€a1 'a,rrlerlsrururpu 'acrtrlod aps alanadse u1 lelef,Jel tsoJ B JITeqJatuI

praua8 1nxeluo3 'ef,rlaqJalul IaIueAIrsuEJf ala6ero uI elEzIIEeJ royricnrlsuooBaref,Urtuepr rS acrlaqrelur reprorrad p p:aue8 Inlnlxatuof, EeJeluerunf,op ad pdera

prurrd o-Jlul leJluaf,uoJ E-s EaJBlaf,JeJ'rrpqarlul JolsaJE epundspr ralnd e nrlua4

Zpf,rlegJelur epeorrad uI ETuEAISUEJI uI elr]f,nJlsuoJapcrlcerd lturruJelep e ar rS nulsuof, ac u1'truns aJEJ nes Z lrnJlsuof, e urnc 16 ac

'aul3 a plrleqJalur epeotrad uI EIuEAIIsuerI uI IrJnDalIrlJE EJIIf,EJd lso; e efi)'Z1 Elr1egJelur epeorrad uI EruEAIrsuBJI uI IIJnlJelItlJE

rcrlorrd leuorirpuoc 7 leiuangur / ltulruJetep nE eJEf, elcadst elapdtcuud ]unsaftC ZBTuB ITsuEJI uI arrleqJelur repuorrad p preue8 Inlxaluof, atse aJeC 'I

:IJEqeJluI eleJEolEruln el

roprnsundsgJ BeJEInruJoJ rpcrlrn Uzrleue 16 erelueurncop uud'al6arpurrn FIpnlS

ITrPleJJef, InsJaruac

I

!u(!1.!

t

rnln:pnts eJnltnJls

, brmularea rlspunsurilor

i- in Transilvania? Carep / condilionat practica

erioada interbelici ? Cine,

e a determinat practicile

-a concentrat intr-o primiinterbelice ;i identifi carea

relice. Contextul generalninistr'41iys, legislative gi

ritoare la oragele regiunii.e documentarea cit maiizat, Ia funcliunea generaliul arhitectural 9i limbajulrral, a fost documentat qi

inagional.de localizarea in teren a

it in aceasti etapa foartee construcliilor perioadeiinformaliile obqinute dinnn a facilitat inlelegereatria zonei studiate.

a informaliilor referitoarerca a identificat un numirtuqiilor noi din oragele

mentelor organizaqiilor.crrlor) gi a periodicelormi,, locul ;i domeniul lorrind pentru a determina

r ryecial in cazul clidirilori relatr, intre comanditarii

rit obginerea de informalii

EristXile sitului. Arhitectul,tzlatta dintre toli ace;tia.

Functiunea clddirii, functiunea iniliala ;i funcliunile atribuite in timp. programul

arhitectural spectfic. Conceptul arhitectural gi limbajul stilistic. Realizarea proiectului,etapele de construclie. Cadrul legislatiu si institutional la niuel regional si/ sau nalional.Receptarea publicdin timp a obiectului d.e arhitecturd.

Congtientizi.nd faptul ca aspectele menfionate ale fondului construit vor puteafi identificate doar parlial iar cantitatea si calitatea informaliilor vor diferi pentruobiectele de arhitecturi identificate, cercetarea nu si-a impus si fie exhaustivi, dara urmirit sondarea a cit mai multe aspecte diferite ale practicii constructive dinperioada gi aria de interes.

Structura studiului

Urmind etapele cercetirii, studiul a fost organizatin trei pirli majore care se

reglsesc in capitolele cd4ii de faq5.

capitolul 1 - contextul general al rransilvaniei interbelice - relevrprincipalele aspecte care au determinat si conditionat practica arhitecturii.

Prima parte a capitolului prezinta o scurtl istorie a regiunii cu aspecte legatede apartenenga politico-statah, organizarea administrativ-teritoriala, organizareasocialS, etnicr gi confesionala a acesteia, incepi.nd din secolul al X-lea 9i plni laPrimul Rizboi Mondial. Scopul acestei introduceri este de a evidentia specificul sicomplexitatea peisajului social 9i cultural local, modelat in timpul multor secole.in a doua Parte sunt prezentate aspectele care contureazl imaginea oragelor dinTransilvania in momentul izbucnirii Primului RIzboi Mondial. Modernizareatreptate a localitililor urbane, incepind din secolul al XIX-lea, a constat atat intr-odezvoltare a economiei gi industriei locale cit gi intr-o reorganizare a sistemuluiadministrativ gi institulional. in acest context sunt detaliate aspectele urbanistice,edilitare si practica arhitecturii din deceniile anterioare rizboiului care au dezvoltatstructura si imaginea vechilor orase transilvinene. A treia parte a acestui capitolcuprinde aspectele generale ale perioadei interbelice care au influenlat decisivpractica arhitecturii in regiunea studiati. Deznodimd.ntul Primului Rlzboi Mondialgi schimbarea aPartenenfei statale a Transilvaniei au determinat schimbiri majore lanivel administrativ si institugional dar gi social gi culturd. Aspectele administrative9i legislative interbelice, direct legate de practica arhitecturii gi urbanismului, suntdetaliate in contextul impactului pe care l-au avut la nivel regional. in acelasi timp,sunt Prezentate si statisticile gi datele relevante referitoare la populatie, in specialcele sociale (etnice;i confesionale) care conferS. caracterul specific oragelor regiunii.

Capitolul 2 - Arhitectura - este dedicat arhitecturii, constructiilor realizate inorasele Transilvaniei in perioada interbelici gi in primii ani ce au urmat celui de-AlDoilea Rizboi Mondial.

Capitolul prezintl clidirile identificate gi localizate in urma documentarii.

Introducere | 19

aralnporrq | 0Z

:Pnlrur (8t5I) 016,I rnlnuB ErEorreluE

Epeorrad urp aprraleru rS elueurnJop 'giecllqnd uIP ellnrlsuoo 'ateurud aIasJnS

'EIeuU ErgerSollqlq Elsrl uI asnlrul

purg araldruoc alaiutre;ar'pie; ap rnplPnls IntxatuoJ uI aluelrodurl rcru aler alrJnllp

JBop Unf,s ed pupuoriuaut 'alepuncas eleJ rS ereurrrd alasJns leredes altluazerd lunsaJ?nunuof, uI 'uaJe] uI eJelatrraf, rS glrqru eP eJ?laf,Jef, '('cla atSolotcos 'agtrSoa8

'arrolsr) axeuof, r$ lursrueqrn rS prnlcaUqJ?) erelllercads ap IIJnlEJslrl FIPnlspugznllur ecgrcads ere8rlsazlur ap ePoleu elEzIIIln ]soJ nE aJetuarunf,oP nJluad

IlrPlarrac I" Ienlr" InrPBls rS elasrn5

'uJepou'pugr purrtp ug nu'rS puoritu 'puor8ar lxoluoJ uI ouaupllrsuBJl

atrrleqJelul IIJnIIeIIIIJB e pprauaS eur8eurr o EJnluoJ e nrluad alnuriqo egriturro;utpzEenlB^e'eJBf, nesa mun EIuJoJ uI elIUneJ luns rIJPJf,nl elnznlluoJ 'IEuu ul

'prelpnls epuorrad rS tuoz ug aparord

ep EerBzrI?eJ EI ]EJoqEIor nB nes *zlleil nE oJEJ t6 apuorieu acqqnd roprinlqsur ap

pJn]f,alrqJt ep aoqqnd olrrf,Il-res uI nBJf,nl erto lricalrqrt rS rieluazard luns 'Eaueurasz

aq 'euedorna rrpi etp utp tS u6arncng pdrcurrd u1 'rrrpi ap aSero alle UIP IIiJalIqrBrode rer 'ttuntSet ala6rro urp rricetlqre rieluazard ]uns 'pupr puurd uI 'elqaqrelul

reruEAIsuEJI e1a$ero u1 elezlltJol 15 atecurluaPl tsoJ nE aloarord JoJPI elu IIilalIqJEptuzerd mplottdec e aurd Enop Y 'rJnlf,nJts atseoe UIP agud lnce^; nE eJEf, uI sJnsPu

ug 'rrue,rpsueJl ulp IIiJarrIilE EI oJBolIJaJer apdeurro;ur altol u,raler rS e8erlxa

E ep elelB alse rnploltdec pdocs 'puorieu Ia lu EI elezrue8ro ntra aDedse elsecr

aleol eJBo uI Inuetuor uI 'el{aqJatur roldntqsur 1nlelru BI elualsxa EJnpelIqJEep acqqnd elrrorlJas rS apuorse;ord apritztut8ro 'areo8r,r u1 uielsr8al pugluazerd

'pprorrad plseef,E u1 ropicatrqJ? Intnltls PzErlBleP mplolrdeo e alred EruIJd'plrTaqJelur epeoued uI BIUEAIIsUEJJ

u1 alcarord lazrlaot nB ertf, Ililerlqre ptulzerd - gicarrq.ry - € 1nlolIdef,'ElrlaqJelul

epeouad uI BIuEAIIsueJI ulp alaSero uI llnJlsuof, e-s utw $ apun 'auu a4pt ap 'ac ap

ErIElep e ap rS Inrtsuol e.s ar eluezard e ap elsa lolrdec rnlsere p docs ppdrcurr4'acgrceds aleJn]f,alrqJe eprSolodn elellEtap 16 aleogquapl tuns r$ lueJeJE puotinlrlsut16 nueysr8al InJpel letuezard alse 'rrnrqcau elliprlJelncDrrd ep aricun; u1 'praua8ururSord ruprau InJpEl uI 'Jrsrol ep rS eprntpr nieuqsep nl IJIpgll rS rrunrzn;rporper

16 raruo;a1al 'yaftpre ,rpcadsar 'rriucruntuol IS uodsurrt eP Jolrrlllles eleullseP

IJIpEII'aprrtsnpur r$ aprcreruoo rogiplercos eF eAnEJtsIuIruPE rrPes'apuorieu llupq'errlsnput t6 ireuroc ep Jolereruef, 'epco1 rarierlslulruPB 'elercos rop:prn8rst ele IJIPPII

'alercos reiualsrse rS artlrues Jolllf,rrLlas aleullsap IJIPPIJ 'lugrupipzrul ap rrrpplc 'lpcep IJIpEIJ'aiurncol:pJnpatrgJe ap epreua8 rolaruerSord eprro8alec uI alEJpBf,uI lunsa1a '1apsy 'JolrJrppll p puorioun; pygord elnlnsuof, g grpluazerd IB nrJellJf, InrurJd

II

DDaI aI clidirilor. Astfel, ele

ftecrura: locuilqe, clidiri de

nnitare ;i asistenlei sociale,

relor de come4;i industrie,rsciale gi industriale, clidirircctiv avialiei, telefoniei gi

r in cadrul fiecarui program

f,Ezentat cadrul legislativ gi

rgiile arhitecturale specifi ce.'s-a cotrstruit 9i de a detalia

lin Transilvania in perioada

uE au 1saliz.at proiecte in

ffilor in aceasta perioadi,nale gi serviciile publice de

- i:n contextul in care toate

::c.ului este acela de a

: :rn Transilvania, in. a capitolului prezinta

::. orasele Transilvaniei::..ele regiunii, iar apoi

::- .ite tari europene. De

--: :ublice de arhitecturieu colaborat la realizarei de

e unui eseu care evalueazl

rah a arhitecturii interbelice

Dul ra[d, modern.

rcstigare specifice incluz1ndmism) gi conexe (istorie,

Ee iD t"..n. in continuaree, mengionand pe scurt doar

S" referinqele complete fiind

re qi materiale din perioada

1. Publicalii in domeniul arhitecturii, urbanismului dar gi istorice.Cele mai importante surse pentru ingelegerea contextului general istoric al

perioadei si a modului de organizare a statului si institugiilor publice au fost constituitede enciclopediile publicate in perioada 192O-1948 - Transiluania, Banatul, Crisana,

Maramure;ul 191&1928 (in 3 volume publicate in 1929) qi Enciclopedia Romdniei (in4 volume publicate intre 1938-1943). in domeniul arhitecturii gi urbanismului, cele

mai detaliate informagii au fost oferite de publicaliile periodice - Arhitectura (1920-1944), Urbanismul. Monitor ql Uniunei Oraselor din Romdnia (1923-1941) gi Caminul(1928-1929) - cerora li se adauga publicaliile dh Biblioteca Urbanistica - Locuinta

in Rominia (1933) - sau publicagiile individuale precum cele realizate de CincinatSfinlescu - Edilitatea oraselor si satelor din Romdnia Mare (tgZt) sau Ora;ele Transiluaniei

;i Bucouinei(din punct de uedere edilitar) (1922), Arz Alber - Planul de sistematizare ;ide extensiune al municipiului Sibiu(1928), Grigore Ionescu - Rumiinische Bauttitigkeitin Siebenbilrgen uon 1919-1940 (1943). Numeroase gi diverse informalii despre

construcliile noi realizate in perioada interbelici au fost extrase din monografiileoragelor - Clujul 1919-1939 (Octavian Btrzea,1939), Sibiu (Al. Dima, l94O) - sau ale

institugiilor locale - Grddina Botanicd din Cluj(Al. Borza, 1939), Anuarul OrfelinatuluiGreco-Catolic Romdn din Blaj 191G1936 (Iacob Popa,1936). in acelagi scop au foststudiate gi publicaqiile periodice locale aplrute in perioada interbelici precum Gazeta

Transiluaniei, Transiluania, Unire a, Curierul Cre stin etc.

2. Acte normative gi statisticiActele normative au oferit detalii complexe referitoare la organizarea statall gi

la modul de funcgionare a institugiilor publice si in acelasi timp, informafii prMndorganizarea profesiei de arhitect. Toate actele normative au fost extrase dir^ MonitorulOficial (1921-1938). Acestora li s-au adaugi datele oferite de recensimintele 9istatisticile generale ale perioadei - Anuarul Statistic al Romdniei, Recensamdntul general

al populaliei din 1930 - care completeazZ, imaginea generali a oragelor gi a societiliiinterbelice, ln special in aspectele sale sociale.

3. Documente aflate in arhiveSursele arhivistice pun la dispozilie informagii detaliate referitoare la noi

constructii gi parceliri realizate in perioada interbelici, dar gi la proiectele de

sistematizare a oragelor. Cercetarea de fa![ a folosit documente extrase dir- ArhiueleNalionale Centrale - Fondurile Ministerului de Interne gi Ministerului LucririlorPublice - gi din Seruiciile ludetene ale Arhiuelor Nalionale din Cluj, Bra;ou, Bistrila ;iHunedoara. Au fost studiate fondurile Arhiuei Uniunii Arhitecyilor din Romdnia pentruinformalii privind arhitecli precum George Cristinel, Moll Elem6r gi Alfred Cernea.

4. Materiale iconograficeImaginile (fotografii ;i cirli pogtale ilustrate) au constituit sursele iconografice

cele mai importante oferind detalii despre arhitectura inigialn a clidirilor studiate 9icontextul urban existent in perioada interbelica.

Introducere | 21