COOPERAŢIA FORESTIERĂ IN ROMANIA INTERBELICA

14
AA MOLDAVIAE MERIDIONALIS VASLUI VD-, 1985-1986 COOPERAŢIA FORESTIERĂ IN ROMANIA INTERBELICA DUMITHU ŞANDRU Faţă de alte ţ1ri europene, unde cooperaţia de producţie s-a dez- voltat, în general, în mediul urban, în România această formă de aso- ciere nu a găsit un teren prielnic la or;e, astfel ca a rfunas aic i slabj, dezvoltîndu-se î n special l a sate. Ca �i în Germania, şi în Ro- mânia, primele cooperative de acest tip au luat fiinţă la ora�e. dar ele au vegetat, timp în care cooperaţia rurală de producţie a cunoscut un oarecare avînt, dar nu în sectorul economiei agrare propriu-zise, ci în alte compartimente. Dintre cooperativele de producţie o evoluţi e remar- cabilă au avut-o cele forestiere, care şi-au avut originea în iniţiativele torva grupe de ţa ni entuziaşti de la munte 1• Ele a u apărut ca o rc- otcţie contra i ndustriei forestiere capitaliste care specula nevoil e de ma- teriale lemnoase ale gospodăriilor ţărăneşti şi munca sătcnilor din n•- giunile respective. Prima cooperativă forestieră, "Norocul", a fost creat! în 1905 în comuna Boroai a, judeţul Suceava2. Trei ani mai tîrziu, în 1908, existau 30 do cooperative forestiere, cu 1 189 membri şi cu 225 O lei capital social vărsat, numărul unităţilor reprezentînd atunci aproape 50% din numf1rul total al cooperativelor de producţie, al membrilor 50,2%, iar capitalul 71, 1 11u din totalul capitalului social vărsaf 1 • Ele s-au dezvoltat, în special , d u pl promulgarea legii din 1� fpbruarie 1!HO, care autoriza statul dea în exploatare cooperativelor forestien• mici parcel c de păduri cu valoare n·ai marP de 10 000 de l l'i fiecare\ astfel c[l în Hl lO funcţionau 86 de asoci aţi i. cu 4 382 nwmbri şi· cu un capital global de GOl 000 lei 5; în 1912 erau 149 cooperativc, cu 8 405 membri, 1 010 1 14 lPi capital şi 13(-i 262 l ei fonduri de rczrv< nu m[l ru l lor sporind l'On- tinuu, pînă la l!H, la 221 unităţi. cu 12 2i nwn1bri, uJ�[l can• an, pînă la sfîrşitul n1zboiulu i, modificările' surv enite• în n umăru l lor şi al societarilor au rămas nesemnificative''. Pînt la Marea Uni re din 1918 coop<'rativcl<' forcsti( 'r< ' s-au limi - ta t l a forme simple de producţie tcrea p[ lduri l or, fasonarca l(•mnu- lui şi vînzarea acestuia ş i, mai cu seamă, a lemnului brut pentru foc pc piaţa internă7• Operaţiile respective au solicitat un volum mare dC' mun- l",-t şi mici investi i. Aceast a explică de ce coopcrativek• foresti er<>, la L·are structura socială a membrilor nu se deosebea substanţi al de. cea întîlnită la alte' tipuri de asociaţii, au putut acop<'ri din mij loan• propri i, http://www.cimec.ro - / - http://www.muzeuvaslui.ro

Transcript of COOPERAŢIA FORESTIERĂ IN ROMANIA INTERBELICA

ACTA MOLDAVIAE MERIDIONALIS

VASLUI

VD-VID, 1985-1986

COOPERAŢIA FORESTIERĂ IN ROMANIA INTERBELICA

DUMITHU ŞANDRU

Faţă de alte ţe:1ri europene, unde cooperaţia de producţie s-a dez­voltat, în general, în mediul urban, în România această formă de aso­ciere nu a găsit un teren prielnic la orm;;e, astfel că ca a rfunas aici slabj, dezvoltîndu-se în special la sate. Ca �i î n Germania, şi în. Ro­mânia, primele cooperative de acest tip au luat fiinţă la ora�e. dar ele au vegetat, timp în care cooperaţia rurală de producţie a cunoscut un oarecare avînt, dar nu în sectorul economiei agrare propriu-zise, ci în alte compartimente. Dintre cooperativele de producţie o evoluţie remar­cabilă au avut-o cele forestiere, care şi-au avut originea în iniţiativele citorva grupe de ţara ni entuziaşti de la munte 1• Ele au apărut ca o rc­o.tcţie contra i ndustriei forestiere capitaliste care specula nevoi le de m a­teriale lemnoase ale gospodăriilor ţărăneşti şi munca sătcn ilor din n•­giunile respective.

Prima cooperativă forestieră, "Norocul", a fost creati"! în 1 905 în comuna Boroaia, judeţul Suceava2. Trei ani mai tîrziu, în 1 908, existau 30 do cooperative forestiere, cu 1 189 membri şi cu 225 DUO lei capital social vărsat, nu mărul unităţilor reprezentînd atunci aproape 50% d i n n umf1rul total al cooperativelor de producţie, a l membrilor 50,2%, iar capitalul 7 1 , 1 11 u din totalul capitalului social vărsaf1• Ele s-au dezvoltat, în special , dupi'l promulgarea legii din 1� fpbruarie 1 ! HO, care autoriza statul să dea în exploatare cooperativelor forestien• mici parcelc de păduri cu valoare n· ai marP de 10 000 de ll'i fiecare\ astfel c[l în Hl lO funcţionau 86 de asociaţii. cu 4 382 nwmbri şi· cu un capital global de GOl 000 lei 5 ; în 1 9 1 2 erau 1 49 cooperativc, cu 8 405 membri, 1 010 1 1 4 lPi capital. şi 13(-i 262 lei fonduri de rczc:>rv<:i, nu m[lru l lor sporind l'On­ti nuu, pînă la l ! H ::i , la 221 unităţi. cu 12 21Hi nwn1bri, cluJ�[l can• a n , pînă l a sfîrşitul n1zboiulu i, modificările' survenite• în num ăru l lor şi al societarilor au rămas nesem ni ficative''.

Pîni"t la Marea Un i re din 1 9 1 8 coop<'rativcl<' forcsti('r<' s-au l i mi­tat la forme simple de producţie tflicrea p[ldurilor, fasonarca l(•mnu­l ui şi vînzarea acestuia şi, mai cu seamă, a lemnului brut pentru foc pc piaţa internă7• Operaţiile respective au solicitat un volum mare dC' mun­l",-t şi mici i nvesti ţii . Aceasta explică de c e coopcrativek• forestier<>, la L·are structura socială a membrilor nu se deosebea substanţial de. cea î ntîl nită la alte' tipuri de asociaţii, au putut acop<'ri din mij loan• propri i ,

http://www.cimec.ro - / - http://www.muzeuvaslui.ro

286 D. ŞA NDRU

în cei mai mulţi ani, peste jumătate din cheltuielile de exploatare, i ar, uneori, precum in 1908 şi in 1 9 1 2, procente mult mai ridicate, de 69,5"'g şi, respectiv, de 66, 1% s.

La sfîrşitul primului război mondial, tind cercurile guvernantc din România îşi concentraseră atenţia asupra legiferării reformei ;,gra­re, ideea improprietăririi cu păduri a ţăranilor de la munte începuse s3 i�i găsească din ce în ce mai m ulţi aderenţi . Guvernul liberal, cond�s de Ion I. C. Brătianu, în timpul căruia a fost promulgat decretul-lege de expropriere şi împroprietărire, a apreciat că nu era indicat a se faco �·xproprierea masivelor păduroase, din considerente specifice ale hidro­logiei şi climatologiei ţării, influenţate şi condiţionate de existenţa pă­durilor 9• La sugestia directorului Casei Centrale a Băncilor Populare Săteşti, Fotin Enescu, a fost emis, la 23 noiembrie 1 9 18, un decrct-Jege care permitea statului să concesioneze cooperativelor forestiere pciduri în suprafeţe şi la valori nelimitate, măsura fiind socotită ca o compen­saţie pentru ţărănimea de la munte care nu putea beneficia de avantajele oferite de legea agrară w.

Paralel, s-a încercat să se compenseze lipsa sau insuficienţa :.e::-e­nului arabil prin înzestrarea satelor de la munte cu suprafeţe mai mari de păşune decît cele atribuite în regiunile de deal ori de şes 1 1 . Di !:'pozi­ţia din urmă, deşi avea menirea să amelioreze starea economică �i so­cială a sătenilor munteni, nu putea să rezolve în mod eficient m·voile reale ale populaţiei acestor regiuni. Insuşi ministrul agriculturii �i do­meniilor, I. Gh. Duca, recunoştea, în acest sens, în interviul acordat ziarului "Dacia", la 2 mai 1919, că, singură, înzestrarea locuitorilor din zonele montane cu păşuni nu constituia o soluţie pentru a crea satelor de aici o situaţie înfloritoare şi că, pentru atingerea acestui ţel, se im­punea dezvoltarea la munte a unei industrii şi acordarea pădurilor în exploatarea obştilor săteşti 12.

Decretul-lege din 23 noiembrie 1 9 1 8 venea tocmai în întîmpinarea unui asemenea deziderat. Dispoziţiile lui nu s-au limitat însă la p<"ldu­rile din zonele montane, ci de ele au beneficiat şi ţăranii din regi:mile de deal şi de şes, dacă locuiau în apropierea unor păduri exploata.C)ile. Decretul-lege a dat, în acelaşi timp, statului posibilitatea de a cont;ola, prin organele silvice, cu mai multă eficienţă, modul în care erau cxp�:Ja­tate masivele păduroase.

In condiţiile în care în primii ani de după Unire cererile de mate­riale lemnoase pentru construcţii, atît pe piaţa internă, cît şi pe cea externă, erau sporite de necesităţile refacerii distrugerilor din tir:1pul războiului şi în care principalele partide politice ale timpului au msţi­nut în baza acelorasi ratiuni formulate de liberali, solutia exploatării păd�rilor prin inter�edi�tl obştilor ţărăneşti t:l, prevederiie decreLJlui­lcge din 1918 au favorizat procesul apariţiei a numeroase noi coopera­tive profilate pe exploatarea şi prelucrarea lemnului. Ca urmare, coope­raţia forestieră s-a dezvoltat rapid în primii ani postbelici, spo!"ind numai din 1 9 1 8 pînă în 1 9 H J de la 222 unităţi, cu 12 203 membri. la 384 cooperative, cu 23 300 membri. Limita maximă a unităţilor a fost

http://www.cimec.ro - / - http://www.muzeuvaslui.ro

COOP.ERAŢIA FORESTJERA 287

atinsă la bilanţul din 1 928, cînd au funcţionat 492 cooperative, iar a numărului de asociaţi în 1 926, cu 63 103 membri. După 1 926 cooperaţie1 forestieră intră, împreună cu industria de exploatare a lemnuluP", intr-o fază de declin, determinată de scăderea cererilor de materiale lemnoase pe pieţele externe, care a condus la o diminuare a defrişărilor de pă­duri. Acest proces a avut efecte negative pentru majoritatea coopcrati­velor forestiere, dar ele au fost catastrofale pentru asociaţiile din Bu­covina, care angajaseră mari capitaluri în ex ploatarea de păduri. Scă­derea preţului lemnului şi lipsa de debuşeuri a determinat deprecierea lui, urmată de pagube financiare însemnate 1::i.

Majoritatea cooperativelor forestiere create în perioada interbelică erau asociaţii mici ori mijlocii din punctul de vedere al numărului de membri şi al puterii lor financiare. Multe dintre ele nu au reuşit s;_i obţină dreptul de exploatare decit în anumiţi ani şi atunci doar pentru mici porţiuni de teren, astfel că activitatea lor a fost sporadică. Obştea de arendare de păduri "Stejarul", din com una Poieni, judeţul laşi , a existat ca persoană juridic[! din aprilie 1920 pînă la 28 ianuarie Hl40, cînd a fost lichidată, dar ea a exploatat doar în 1 922 o suprafaţ�1 de 1 5,4 780 ha din pădurea statului Bucium ll i. Cooperativa "Valea Moldo­viţei", din comuna Moldoviţa, judeţul Cîmpulung, s-a constituit în Hl36, cu 1 14 membri, un capital social subscris de 1 1 3 500 lei şi cu 56 800 lei capital vărsat. Ea a reuşit să Pxploatcze numai în 1937 cîteva parcclc la Moldoviţa şi Argel din pădurile Pondului bisericesc ortodox al Mitro­poliei Bucovinei, din Cernăuţi, dar în anul următor, la licitaţia orga­nizată, administraţia Fondului a dat pădurile în exploatare la particulari, astfel că asociaţia a rămas, la fel ca şi cealaltă cooperativă forestier�1 lo­cală, "Tomnaticul", fără obiect•7• Altele, precum cooperativelc ., Drepta­tea"', din com una Bîrnova, j udcţul Iaşi 1\ "Tomnaticul", din comuna Moldoviţa, judeţul Cîmpulung1!1, nu au reuşit să obţină niciodahi con­cc>siunea exploatării. De altfel, este suficient să arătăm că din cek 889 asemenea cooperative ce existau în mod legal în 1 924 activaseră şi de­puseseră bilanţul numai 4 76211, pentru a putea înţelege adevărata stare a acestei ramuri a cooperaţiei. .

In zonele montane cu masive păduroase cooperativele forestiere au reprezentat însă singurele unităţi viabile, acestea combinînd, de re­gulă, exploatarea pădurilor cu prelucrarea lem nului, iar uneori chiar cu i ndustrializa

-rea lui. Dup�1 Unire, cooperaţia forestieră şi-a extins acti­

vitatea, cu ajutorul financiar acordat de Centrala Bfmcilor Populare !?i de Centrala Cooperativelor de Producţie şi Consum, la producţia indus­trială, in vederea comercializării , ea separîndu-se, de fapt, în două ram­m uri : cooperative de tăiere a pădurilor şi fabrici cooperative de che­restea2t. Organizarea i ndustrială a cooperativelor forestiere a fost pri­vită de factorii politici şi de economiştii vremii ca soluţie opti m�1 a problemei social-economice a populaţiei de la mun te, din cauză c<i va­lorifica munca locală disponibilă, permiţînd absorbirea excedentului de forţă de muncă , şi contribuia la ameliorarea stării materiale a locuito-

http://www.cimec.ro - / - http://www.muzeuvaslui.ro

288 J), ŞA:\JJ � IJ

rilor de aici22, motiv pentru care> statul a încurajat sistematic astfel de întreprinderi.

In 1926, cooperativele forestiere pentru prelucrarea şi industriali­zarea lemnului posedau 133 km de cale ferată cu ecartament · îngust. 22 locomotive, 286 vagoane şi diverse alte maşini şi instalaţii cu o forţă motrice totală de 42 230 H.P. Cea mai mare dezvoltare, comparativ cu numărul locuitorilor, o avea cooperaţia forestieră din Bucovina, unde, la 31 decembrie 1926, din totalul de 24 de cooperative de producţie, 23 reprezentau exploatări forestiere. Dintre acestea se distingea, prin ac­tivitatea şi prin forţa economică avută, cooperativa "Pădurea noastră", din comuna Vama23. Majoritatea cooperativelor de aici erau, in reali­tate. asociaţii cu membri fictivi, reprezentind întreprinderea unui sin­gur individ, care beneficia astfel de avantajele oferite de către legiuitor cooperativelor24.

La nivelul întregii ţări, mai importante erau cooperativele "Steja­rul'', din Barca, judeţul Dolj, "Pietrosul" şi "Ardealul", din judeţul Ba­cău, "Albina", din Tarcău, judeţul Neamţ, ultima fiind, in 1 926, cea mai mare dintre ele25. In anii următori arc loc un proces de consolidare a marilor unităţi care, prin "Albina", "Tarcăul", "I. Gh. Duca", "Negova­nu", "Sibiu" şi altele, dominau această ramură a cooperaţiei, datorită pu­teri i lor economice. Astfel, zece ani mai tîrziu, in 1936, 27 din cele 206 cooperative forestiere româneşti posedau 34 de fabrici de cherestea, cu !::14 de gatere şi cu 2 697 H.P. forţă motric0 26• O parte dintre marile în­treprinderi cooperative care nu-şi limita u �tc tivitatea numai la indus­trializarea lemnului, ci se ocupau şi dP exploatarea Jui, precwn ... Tarcă­ul", "Negovanu", "Albina" şi altele, îşi constituiscr;_'"i chiar pcpiniere proprii în vederea rcî mp[tduririi m asivclor defrişate27.

In general, cooperativelc forestiere procurau credite prin îfiterme­diul cooperaţiei, dar numai cele cu putere economică deosebit{t "im avut posibilitatea să obţină îm prumuturi în valori mai consistente. In anii 1927 şi 1928, de pildki, două cooperative forestiere din judeţul Neamţ

- Tazlăul" si ,,Albina" - detineau 129 000 000 lei, sa u 35% din to-" ' ' talul creditelor · distribuite acestui tip de asociaţii prin centralele coope-ratiei2R. In 1926 Centrala Băncilor Populare avea distribuite 299 500 000 lei

' credite asociaţiilor forestiere ; din suma de mai sus, 17% fuseseră a­

cordate la 85o;0 din cooperative, iar 830j0 restului de 15 % 2n.

Cooperativele forestiere au investit mari sume în achiz-i ţionarea p{tdurilor ce urmau a fi supuse dc>friş�irii . Intre 1 921 şi 1 930 ele au cumpărat de la Casa Pădurilor, care a administrat pînă în 1930 fondul silvic al statului, material lemnos în valoare de 462 000 000 lei prin bună învoială şi de 500 000 000 lei prin licitaţie30. Insuficienţa capitalu­lui de investiţie şi neputinţa cooperatiwlor, în special a celor mici, de a obţine credite a constituit un serios impediment în activitatea acestei categorii de unităţi. Serviciul Forestier de pe lînga Centrala Cooperati­Yelor de Producţie şi Consum recunoştea, la 5 septembrie 1 927, c[! , d i n cauza capitatului neînsemnat al cooperativelor forestiere, acestea; pen­tru a-�i procura sumPle nc>cPsare, recurgeau la împrumuturi sau la vin-

http://www.cimec.ro - / - http://www.muzeuvaslui.ro

COOPERATIA FORESTIERA 289

zări anticipate de materiale lemnoase neexploatate. Intrucit asemenea procedee le puteau expune la pagube, Serviciul Forestier a comunicat, la 5 octombrie 1927, cu ordinul circular nr. 5 1 845, preşedinţilor coope­rativelor forestiere că aprobarea pentru exploatare urma a se da numai acelor cooperative ce puteau face dovada că posedau mijloacele băneşti necesare exploatării şi care aveau nu număr de membri de �el puţin jumătate din numărul total al capilor de familie din comunele in caţe lucrau. In conformitate cu circulara menţionată, noile cooperative fo1 restiere trebuiau să aibă un capital vărsat de cel puţin 200 000 de l�i, din care fiecare membru din consiliu rrri.nimum 10 000 de lei şi fiecare cenzor cite 5 000 de lei şi un număr de cel puţin 100 de membrfU.,

Din analiza evoluţiei cooperaţiei forestiere pe anii 1 918-1926 se constată sporuri substanţiale la numărul unităţilor, al membrilor şi chiar a capitalurilor, dar valoarea fondurilor proprii, socotită pe 3ocie­tar, in condiţiile devalorizării continue a monedei naţionale, rămînea, la multe unităţi, modestă. La fondare, in aprilie 1 920, obştea "Stejarul", din comuna Poieni, judeţul laşi, avea 52 de asociaţi şi un capital vărsat de 805 lei, revenind, în medie, cîte 15,45 lei pe societar ; în 1 926, numărul membrilor a ajuns la 1 12, iar valoarea capitalului la 15 172 de lei, sau la 135,45 lei pe societar32• In septembrie 1920, cooperativa "Osoiu", din comuna Osoi, judeţul Iaşi, s-a constituit cu 90 de membri şi cu 3 590 de lei capital social vărsat ; în iulie 1 926, ea avea 222 societari şi un capi­tal social vărsat de 85 592 de lei33, ori 385,55 lei pe asociat.

Din cauza insuficienţei capitalurilor de lucru obştile de exploatare de păduri au recurs la fel de fel de artificii pentru a găsi fonduri. Co­operativa "Căldura ţăranului", din comuna Prisăcani, judeţul Iaşi, dis­punea, in 1920, de 12 600 lei capital vărsat. In 192 1 , obţinînd permisiu­nea de a exploata 6, 7 582 ha din pădurea statului Prisăcani şi neavînd fonduri suficiente, a solicitat de la Casa Centrală a Cooperaţiei Săteşti un credit de 45 000 de lei, care i-a fost refuzat34. Obştea a reuşit să a­copere, totuşi, cu mijloace proprii această exploatare, dar, in 1923, nepu­tînd finanţa cheltuielile de defrişare a altei parcele, de 9,3 066 ha, a contractat un credit de 50 000 de lei de la cooperativa de exploatare "Stejarul", din comuna Comarna, judeţul Iaşi, cu condiţia de a împărţi cu ea beneficiile35. La sfîrşitul anului 1 925, cind a început exploatarea unei noi porţiuni de pădure, de 1 1 ,8 448 ha, a primit un credit de 80 000 de lei de la federala din Iaşi a băncilor populare ; in fine, in 1 928, nea­vind bani pentru exploatarea unei alte parcele, de 1 1 ,8 075 ha, condu­cerea cooperativei a luat un imprumut de 62 000 de lei de la "Banca Groswald" şi un altul de 120 000 de lei de la "Banca Iaşilor", ambele societăţi de credit comercial din Iaşi, cu dobinda pieţii bancare, aceste sume rambursîndu-le din banii realizaţi prin vinzarea materialului lem­nos36. De altfel, in 1931 cooperativele forestiere din România datorau unor cooperative de alte profiluri 190 637 000 lei, iar )a diverşi alţi cre­ditori, între ei şi Casa Autonomă a Pădurilor Statului pentru material lemnos luat in exploatare, 121 128 000 lei37.

C-t!a. 2·1 coa!3. 19 http://www.cimec.ro - / - http://www.muzeuvaslui.ro

290 D. Ş.\"-'DRU

Din analiza situaţiei cooperaţiei forestiere pe anii la care cifrele statistice oferă cele mai serioase garanţii privitoare la autenticitatea lor, anii crizei economice, cînd s-au efectuat anchetele privitoare la cuan­tumul datoriilor agricole şi urbane ce urmau să intre in conversiune, se desprind cîteva observaţii asupra acestui tip de asociaţii. In primul rînd, trebuie precizat că structura socială a societarilor nu se deosebea de a­ceea întîlnită la cooperativele de producţie diversă şi la cele de con­sum:lll. In privinţa mijloacelor financiare, ele au folosit, de regulă, cote mai mari din fonduri străine în raport cu valoarea fondurilor proprii, care reprezentau in cea mai mare parte rezerve statutare şi într-o mai mică măsură capital social vărsat. Astfel; dacă pînă la război mijloacele proprii ale cooperativelor acopereau în mod obişnuit peste 40° o, iar în anumiţi ani chiar mai mult de jumătate din cheltuielile de exploatare, după Unire, ca efect al apariţiei şi extinderii industriei cooperative forestiere care solicita capitaluri mai mari, procentul a scăzut pîn[l la 1 0%, restul cheltuielilor fiind acoperite din împrumuturP!l. In 1 930 ca­pitalul vărsat era de 29 207 000 lei, iar rezervele statutare însumau 129 704 000 lei ; în Hl3 1 capitalul vărsat a fost de 77 405 000 lei, iar re-­?.crvele de 1 30 983 000 lei ; în 1 932 ele au reprezentat 66 648 000 lei şi, respectiv, 107 722 000 lei, iar în 1 933, cînd cooperativele forestiere au utilizat credite în valoare de 2 1 8 965 000 lei, cifrele au fost de 54 492 000 lc'i pentru capital şi de 1 1 2 45 1 000 lei pentru rezerve. Beneficiile ncte au fost în scădere, de la 12 398 000 lei, în 1 930, la 4 755 000 lei, în 1 93 1 ; bilanţul cooperativelor forestiere pe 1 932 s-a soldat cu pagube, iar în Hl33 beneficiul net realizat a fost de 1 740 000 lei"0.

Depresiunca economică din 1 929- 1 933 a îngustat simţitor posibi­l ităţile cooperativelor forestiere, în special a celor de exploatare a pă­durilor, de a mai procura capitaluri din surse străine. Nici după ce Ro­mânia a ieşit din criză creditele obţinute nu au mai fost prea ridicate, din cauza politicii prudente de finanţare a Băncii Centrale Cooperative şi, mai tîrziu, a Institutului Naţional al Cooperaţici, care i-a preluat, cu începere din iunie 1 938 toate funcţiile" ' · In aceste condiţii, unele coope­rative forestiere au colaborat la exploatarea pădurilor cu diverse socie­tăţi ce posedau masive păduroase. Astfel, în 1 934 cooperativa foresti­eră "Munca", din Gura Il umorului, judeţul Cîmpulung, s-a creat pentru a lua în arendă fabrica de cherestea din localitate a Fondului bisericesc ortodox român. Asociaţii au organizat o cantină şi un magazin de apro­vizionare cu bunuri de larg consum pentru membrii cooperativei. Dar, din cauza concurenţPi firmelor particulare făcută la exploatarea şi la comercializarea lemnului din regiune, în 1 938 asociaţia nu a mai putut plăti chiria, astfel că fabrica a trecut în mîinile unor speculanţi, iar asociaţia, deşi şi-a păstrat şi titlul de cooperativă forestieră, s-a trans­format de fapt în cooperativă de consum, rămînînd la acest statut in anii următori '•2. Paralel, Fondul bisericesc ortodox român al Mitropoliei Bucovinei a asociat şi alte cooperative forestiere, precum nPlăeşul", din comuna Putna, judeţul Rădăuţi, la exploatarea în tovărăşie a păduri­lor sale43•

http://www.cimec.ro - / - http://www.muzeuvaslui.ro

COOPERAŢIA FORESTIERA 2!ll

Legea cooperaţiei din 27 martie 1935 prevedea, la articolul 168, obligaţia statului de a vinde cooperativelor forestiere, pe preţul estimat, parchetele ce urmau a se tăia din pădurile avute in proprietate. In vir­tutea acestei dispoziţii, cooperaţia forestieră a putut lua din nou în ani i următori o oarecare dezvoltare prin faptul că unităţile cooperative au obţinut pretutindeni pădurile aprobate a fi defrişate'•'•. Pc baza preve­derilor noii legi statul a încercat aplicarea unei politici speciale de spri­jinire a locuitorilor moţi din regiunea Munţilor Apuseni spre a-i ajuta să îşi amelioreze starea economică deosebit de precară pe care ace,ştia o aveau. La numai cîteva luni după promulgarea legii din 27 martie 1935, din îndemnul autorităţilor judeţene, a fost creată în comuna So­meşul Rece, judeţul Cluj, cooperativa forestieră "Moţii" , cu scop de a exploata păduri, a organiza creşterea în comun a vitelor şi a industria­Uza produsele animaliere, căreia statul i-a dat cu titlu de chirie fabrica de cherestea din localitate şi păduri de exploatat1r•. I n anul următor, ,l in iniţiativa guvernului, a fost creată o altă cooperativă, "Moţul", în .... omuna Gilău, judeţul Cluj, cu o secţie forestieră, care a luat, tot c u titlu de închiriere, de la stat fabrica de cherestea din Gilău, astfel ci1 datorită concursului nemijlocit al instituţiilor centrale şi judeţene a fost posibilă înlăturarea speculanţilor de la exploatarea pădurilor din îm..., prejurimi, care s-a făcut în anii următori exclusiv prin asociaţie'•G.

Dar, adeseori, dispoziţiile legii din 1935 privitoare la cooperativelc forestiere nu s-au putut aplica din cauza opoziţiei organelor silvice re­gionale ce refuzau să permită tăierea unor porţiuni din pădurile plasate în regiunile unde ele fuseseră în anii anteriori în mod iraţional exploa­tate, iar aceste refuzuri priveau mai cu seamă domeniile forestiere din regiunile locuite de moţi, prin aplicarea cărora statul încerca o ameli­orare a traiului lor. Intr-adevăr, cu începere din ultimul deceniu al vea­cului trecut aici s-a desfăşurat o exploatare continuă şi prădalnică a pădurilor, atît de către întreprinderile de prelucrare a lemnului , cît �i de către ţărani, fără a se efectua paralel replantarea masivelor despă­durite, procese care au dus la degradarea solului, îngreunînd regenera­rea fondului silvic'•1. Ca urmare a existenţei unei asemenea stări de fapt, Direcţia a IX-a Regională Silvică din Cluj a respins aproape sistematic cererile cooperativelor forestiere de pe raza comunelor din Munţii Apu­seni sub motivul intemeiat că în regiune se tăiaseră prea multe păduri particulare şi comunale, iar pădurile statului fuseseră rărite şi degra­date prin delicte silvice"11• O situaţie asemănătoare se întîlnea şi in unc>­le regiuni deluroase ale ţării cu rezerve forestiere reduse. ln 1938, de pildă, niciuna din cele patru cooperative forestiere din judeţul Vaslui nu mai activa întrucît nu avuseseră de unde să obţină păduri pentru ex­ploatare 't!l.

Din analiza datelor statistice ale organelor de resort cooperatiste rezultă că limita cea mai de jos a cooperaţiei a fost atinsă în 1933, în privinţa unităţilor; cu 1 7 1 cooperative. şi a membrilor,. cu 22. 707. Capi­tatul lor social a fost intr-un declin continue după_ 1928. cind a inregis- ­trat cota maximă de 136 130 000 lei, pină in 1936, cind a ajuns la

http://www.cimec.ro - / - http://www.muzeuvaslui.ro

292 D. ŞAND�lT �- - - - - � - - ---- - - -- � ---��----�- -- - -------------!j2 552 000 lei, an după care creşterile in unele compartimente sint ne­semnificative, iar in altele diminuările au continuat50. O caracteristiC".! a cooperaţiei forestiere din aceşti ani a fost dată de numărul mare al unităţilor fără activitate. Astfel,. la bilanţul din 31 decembrie 1937, din totah.rl. de 451 al unităţilor, 100 nu incheiaseră bilanţul, iar alte 100 se aflau in l ichidare"1. La bilanţul din 31 decembrie 1938 cooperativele fo­restiere româneşti grupau 28 027 membri, cu 105 mai puţini decit la cel precedent. Din totalul de 448 al cooperativelor forestiere existente in acel an, in care erau incluse şi cele două cooperative minoritare aparţi­nînd maghiarilor şi afiliate la federala ,.Alianţa" din Cluj, numai 247 închetaseră şi depuseseră bilanţul ; 100 nu îl depuseseră, iar 101 coope­rative sp aflau în stare de lichidare52• Numărul mare al cooperativelor forestier<:· fără bilanţ sau lichidate ori in stare de lichidare reflecta, pe de o parte, caracterul temporar şi provizoriu al acestora, infiin:ţate cu un scop limitat, pentru a exploata doar o anumită parcelă de pădure, iar pe de altă parte, situaţia şubredă a acestei ramuri a cooperaţiei, da­torită tocmai împrejurărilor excepţionale şi de favoare care inlesneau crearea unor ficţiuni cooperatistefhl.

Cooperaţia de toate tipurile din provinciile româneşti aflate pînă la primul război mondial sub dominaţie străină fusese organizată după principii naţionale. Criteriul organizării cooperaţiei pe naţionalităţi a persistat in întreaga perioadă interbelică în Transilvania, Basarabia şi Bucovina. Cooperaţia de producţie cu capital minoritar deţinea o pon­dere destul de însemnată, de 34,69%, in structura întregii cooperaţii de producţie din România&", comparativ cu ponderea minorităţilor naţio­nale, care era de numai 23,0 % s.r;. Raportul era favorabil minoritarilor datorită extensiunii ce au căpătat-o asociaţiile de prelucrare a laptelui ale saşilor. In schimb cooperativele forestiere au aparţinut a­proape în exclusivitate românilor. Astfel, la bilanţul din 31 decembrie 1 934, din cele 239 unităţi, una singură era cu capital minoritar56, iar la bilanţul din 1938, din cele 247 de cooperative ce depuseseră bilanţul nu­mai două nu erau cu capital românescă7.

Analiza mijloacelor de exploatare ale cooperativelor forestiere din anii 1937-1938 evidenţiază caracterul industrial al unui grup restrins de unităţi ce dominau, prin puterea economică, această ramură. In 1937, un număr de 27 mari cooperative, între ele "Albina", "I. Gh. Duca", "Ne­govanu", "Sibiu" şi altele deţineau un capital social de 7 278 000 lei, în timp ce restul de 226 posedau numai 43 070 {)00 lei capital social sa. In 1 938, deşi capitalul social al asociaţiilor forestiere s-a redus faţă de anul precedent cu 4 962 000 lei, mijloacele lor de exploatare au crescut cu 12 000 000 lei. ln activul bilanţului pe 1938 imobilizările (maşini, insta­laţii, căi ferate etc.) deţineau 1/5 din totalul mijloacelor lor, pădurile luate în exploatare peste 1/4, iar mărfurile, care reprezentau materialul lemnos brut sau fasonat, deţineau 68 000 000 lei, adică 16%59. In 1939 in­dustria cooperativă a lemnului era reprezentată prin 29 cooperaf-4ve ( 1 1 ,96% din numărul cqoperativelor forestiere), .avînd 4 645 membri ( 16%), 24 309 627

·lei capital şi 311 733 100 lei capitaluri investite în ex-

http://www.cimec.ro - / - http://www.muzeuvaslui.ro

COOPERAŢIA FORESTIERA

ploatări (22,53%), cu 92 gatere şi cu o capacitate de producţie de 4 3 7 000 m.c. de cherestea, in valoare de 255 000 OOO. leiiJO.

Cu rare excepţii, în care cooperativele ·forestiere s-au creat pentru a exploata păduri moşneneşti sau răzeşeşti, majoritatea lor zdrobitoare au urmărit defrişarea unor parchete de păduri acordate din proprietatea statului. Avantajele oferite de stat şi condiţiile favorabile în care .era obţinută concesiunea, corelate cu cererile masive de materiale lemnoase din primii ani postbelici şi cu exporturile făcute în Siria, Palestina, Fran­ţa şi Anglia au permis cooperativelor forestierc, C'hiar atunci cînd ele au utilizat fonduri neînsemnate în operaţiile lor, s.:i realizeze beneficii relativ mari. Cooperativa "Osoiu", din comuna Osoi, judeţul Ia�i, de pildă, la un capital vărsat de 92 724 investit în 1920 în exploatarea celor 15,0 955 ha la Tome�ti, a realizat un beneficiu net de 3!J 1.182 lei, iar la exploatarea altor 16,96 ha din aceeaşi pădure, unde a utilizat l'reditul de 275 000 de lei contractat de la federala de b[mci populare din judeţ, "Iaşi"·, a obţinut un beneficiu net de 125 1 16;H, ce echivalau cu 4 3 % şi, respectiv, cu 46o;0 din valoarea investiţiilor. Deosebit de avantajoasă s-a dovedit exploatarea pădurilor pentru întreprinderile cooperatiw . . \st­fel, cooperativa "Tarcău!", la un capital social de 2 500 067 lei şi la o cifră de afaceri de 45 668 000 de Ici, a distribuit în J 93B bPJwfici i dt• 2 567 000 lei şi o sumă de 60 000 de lei drl•pt prim[t dl• muncă!;�. repn•­zentînd 105% din valoarea capitalului social. Estl' adevărat t'ă întîl n im � i cooperative forestiere care înregistrează pierderi l a bilanţuri, precum , în 1 937, cooperativa "Căldura ţăranului", din comuna Pris[tcani, jude­

jul Iaşi, care a avut un deficit de 65 043 de lei , dar. cu !'Xcepţia pPrioa­dei marii depresiuni economice d in H l29- l !J33, cî r1d pi(•rderi lc suf(•ri tl• de unităţi au fost determinate de conjunctura acelor ani, asemcnC'a situa­ţii s-au datorat aproape în mod exclusiv proastC'i admin istraţii a condu­cerii acestor obştiG.3.

Pc de altă parte, multe unităţi au prosperat tocmai dator i Ut înc�l l­cării principiilor cooperatiste şi nerespectării angajamentelor luate de consiliile lor faţă de stat. Toate contractele de C'Xploatan' înch0iat0 cu Casa Pădurilor, iar după 1 930 cu Casa Autonomă a Păduri lor statul ui prevedeau obligaţia pentru cooperative de a vinde funcţionarilor �i i nsti­

tuţiilor publice, precum şi membrilor cooperativei n·s pf•ctive �i locui­torilor din comunele învecinate materialul lcmnos cf' li se dădt>a spre cxploatare, cu preţul de cumpărare, la care trebu ia sâ Sl' adauge un b<'­ncficiu de 10%. Dar, centrala de resort a cooperaţiei - a�a cum S(' r<"­cunoştea în adresa din 14 ianuarie 1 933 a Casl'i Autonoml' a Pitdu rilor Statului trimisă prefecţilor de judeţe - primise nunwroas(' informaţii potrivit cărora cooperativele forestiere nu rC'spectau acestC' <.mgajamente şi obligaţii, iar lemnele erau vîndute cu preţuri exagerat de mari la di­versi intermediari , lăsîndu-se popul atia în suferint<-1 , mai ;,tles atunci î n plin'ă .iarnă6".

· · · · · · · · ·

. V�loarea nefiresc de mare a b0ncfit:i i lor real izat!' el<' multf' dinttt'C'

cqoji�r'Mivele forestiere s-" datorat însă �ni ' n0rrnd unor abuzuri �i prc­

var.ic

.aţiilni, ci şi modului de organizare a unit[tţi lor . Din rapoart(•l(' in-

http://www.cimec.ro - / - http://www.muzeuvaslui.ro

294 D. ŞANDRU

formative şi documentare ale anchetelor din toamna anului 1937 ale organelor de control ale Băncii Naţionale a României asupra celor 251 cooperative rezulta că acestea nu erau cooperative forestiere propriu­zise, ci mai degrabă cooperative de muncă, adică un fel de asociaţii în­jghebate de diverşi speculanţi care utilizau pe săteni, în marea lor majo­ritate, numai ca muncitori pentru exploatarea pădurilor 1••.

Suprafaţa totală a pădurilor exploatate de către cooperativele fo­restiere în perioada interbelică nu poate fi cunoscută, intrucit statisti­cile cooperaţiei nu ne oferă asemenea date. Dacă avem în vedere cii totalul întinderii defrisate între cele două războaie mondiale a fost de circa 2 000 000 de hect�re 6G şi dacă ţinem seama de faptul că ţărani i a­sociaţi au defrişat cu precădere pădurile din proprietatea statului, în­tinderea exploatată pe această cale poate fi apreciată la cel puţin o ju­mătate de milion de hectare.

Neîndoielnic că majoritatea cooperativelor forestiere au activat şi au prosperat datorită privilegiilor şi avantajelor speciale oferite de stat. Din această cauză, ele nu au putut contribui nici măcar în zonele mon­tane la rezolvarea problemei fundamentale a regiunii, de redresare a producţiei şi de valorificare a producţiei agricole ţărăneşti (j/. In pofida acestui fapt, cooperaţia forestieră şi-a dovedit capacitatea, prin activita­tea întreprinderilor cooperative, de a se organiza pe baze moderne şi de a desfăşura o activitate cu nimic mai prejos decit aceea a marilor sodl'tăţi industriale pe acţiuni lit'. Pe ansamblu însă, cu toate minusurilc avute>, cooperaţia foresti0ră a rămas în permanenţă, în întreaga perioa­dă interbelică, una din ramurile cele mai active şi mai viabile ale coope­raţiPi s;Heşti de producţie 6!1•

Cooperativele forestiere, avînd investiţii mari şi un rulment im­portant de capital, pe lîngă faptul că au contribuit la o îmbunătăţire a stării materiale a membrilor lor, au putut afecta sume însemnate şi în­tr-o mai mare proporţie decît celelalte categorii de cooperative pentru acţiuni social-culturale, construind şcoli, biserici, poduri, drumuri, fîn­tîni, cămine culturale şi sprijinind educaţia unor fii de ţărani prin bursele oferite copiilor merituoşi 7°. A fost un exemplu pozitiv pe care cooperaţia l-a adus, ca organizare economică îndreptată spre binele so­cial, nu numai limitat la componenţa membrilor ei, cu atît mai puţin pus�1 în sprviciul capitalului investit.

N O T E

1 Vezi Mic-hei Mosand rei, La Cooperation forestiere en Roumanie. Paris, 1926, p. 83 şi 99 ; Joseph Kamtl, La Cooperation en Roumanie, Paris, l!il32, p. 1 14-l t::i.

2 Mic-hei Mosandrei, op. cit., p. 100 ; Alexandre M. Chabert, La Cooperation eJJ Roumanie, Paris, 194(), 1>. 126. Este vorba de j udeţul Suceava din vedwa Român iP.

http://www.cimec.ro - / - http://www.muzeuvaslui.ro

COOPERATIA FORESTIERA 295

J Gr. Mladenatz A. G. Galan, I. Tatos şi M ircea V. Pienescu, Intreprinderile cooperative, in Enciclopedia României, IV, p. 662.

� Joseph Kamil, op. cit., p. 1 17. s Michel Mosandrei, op. cit., p. 102 ; Alexandre M. Chabert, op. cit., -p. 126 6 Detalii în legătură cu evoluţia cooperativelor forestiere din perioada in-

terbelică vezi la Michel Mosandrei, op. cit., p. 102 şi 1 17 ; Joseph KamH, op. cit., p. 1 1 7 ; Alexandre M. Chabcrt, op. cit., p. 1 26 ; Gr. Mladenatz, A. G. Galan, 1 . Tatos ş i Mircea V. Pienescu, op. cit., p . 662.

1 Gr. M ladena tz, A . G. Galan, 1. Tatos �i M irrPa V. Pit>nescu, op. cit., p. 662. 8 Constantin I. Oprescu, Cooperaţja, in Aspecte ale economiei româneşti, Consil iului Superior Economic, 1 939, p. 509.

9 Gr. Mladenatz, A. G. Galan, I . Tatos şi M i rcea V. Pienescu, op. cit ., p 662. '' Joseph Kamil, op. cit., p. 1 17. 1 1 D. Şandru, Reforma agrară din 1921 în România, Bucureşti, 1 975, p. 205. 1 2 "Dacia" din 2 mai 1 9 19. Vezi şi GPorge TurnPanu, Problema săteni1or de

la munte, în .,Independenţa economică", II. 1 9 19, 13-14. p. 22-23. :13 Detalii I a Ioan Sa izu , Politica econpmică a Român iei între 1922 şi 1928,

Bucureşt i, 1 981 , p. 88 ; ., Aurora" d i n 29 octombrie 1 9:!-1 ; Programul Partidului Poporului, f. 1 ., 1923, p. I l .

: 1'- Detali i la D . �andru, J•opulaţia •·u ralii a României între cele două răz­boaie mondiale, Iaşi, 19110, p. 1 03-10-1 : I oan Sa izu, op. cit., p. 1 10 : "Dimineaţa"

d i n 27 mai 1 927 ; idem, d i n 28 mai 1 927 "Viitorul" din 3 i unie 1 927 ,.AI-gus" din 7 ianuarie 1 928.

15 Arh St Sr, fond Camera agricoUi a j udeţul ui Cîmpulung, dosa r 8Al931, f. 176.

16 A rh St Iaşi, fond Federala laşi, d osar 25/1920-1940, f. 7 şi urm. I n ace­laş i interval de timp, 1920-1940, cooperativa .. Osoi u " , din com una Osoi, judeţul Ja5 i , a exploatat d i n pădurea statului Tome!')ti doar 1 5,0 955 ha in 1920 şi 16,96 ha in a n i i 1923-1925 (idem , dosar 7/1918-19-16, f. 1 5 1 şi urm.).

17 Arh St Se., fond Prefectu ra j udpţ u l u i Cimpulung, dosar 58/1938-1939, f. 30-32 . 18 Arh St Iaşi , fond Federala Ia5i, dosa r 2'i/ 1 9�0- l 9-lfl, f. 7':1.

19 A rh St Se., fond Prefectu ra j u.dpţ u l u i Cîmpulung, dosar 58/1931J---.1 939, f. 32.

2fl Pen tru evoluţia !OI" vezi : Arh St Rucur�ti, fond Cen l.rocoop, Oficiul Na­ţional al Cooperaţiei , dosarele 6/1930, f. 6 : 3/1931 , f. 6, 1 1 şi 15 ; 7/1932-1933, f. � 5i 16 ; 4/1933, f. 4 ; 211934, f. 1 ; Alexand rC' M. Chabert, op. cit., p. 123, 126-127 ; Joseph Kamil, op. cit., p. 1 18-1 19 ; Mih. Georgescu, Refacerea gospadăriilor ţărăneşti prin cooperaţie, în ,.Pa,gin i agrare şi sociale" , IV, 1927, 5-6, p. 139 ; 1. I. Tatos, Rolul federalelor de cooperative în valorificarea produselor agricole, în ,. I ndependenţa economică", XXII, 1939, 6, p. :19 ; Constantin I. Oprescu, OP.• cit.. p. 509 ; Gr. M!adenalz, A. G. Galan , T. Tatos şi Mi rcea V. PiPnescu, op. cit.,

p. 662 . 21 Gr. Mladenatz, A. G. Ga!an, I . Tatos !')i Mi rN'a V Pienescu, op. cit.�

p. 662. 22 Ibidem, p. 663. 21 Cele 23 cooperative forestiere aveau atunci l 7 1 7 membri, un capital văr­

sat de 1 853 467 lei Şi vinduseră mărfuri in valoare de 14 mil ioane de lei (Joseph Kam i l, op. cit., p. 1 1 8-1 1 9 şi 141) .

2'i Arh St Se, fon d Prefectura judeţului Cîmpulung, dosar 19/19.19, f. 16. 25 Cf. Joseph Kamil, op, cit., p. 1 18-1 19.

2.1 Constantin 1. Oprescu, op. cit., p. 509.

'Il Alexandn' M. Chabert, op. cit., p . 1 27.

211 Ibidem, p. 1 28. Judeţul Neamţ concentra cele mai multe cooperative fo­restiet·e d in România, 13, cu 1 571 membri (Enciclopedia României, II, J). 309) şi patru dintre unităţile cele mai mari : .,Albina", .,Tarcău!", .. Tazlăul" şi .,1. Gh. Duca". Societatea cooperativă forestieră .. Albina", d i n Tarcău, j udeţul Neamţ,

e""p.loa ta l i n ia ferată forestieră Piatra Neamţ-Straja, in lungime de peste 15 km

http://www.cimec.ro - / - http://www.muzeuvaslui.ro

296 D. ŞANDRU

(N. Csranfil, Transporturile de interes local sau limitat, în Enciclopedia României, IV, p. 75).

29 Constantin 1. Oprescu, op. cit., p. 510. 30 Ibidem, p. 535. 31 Arh St Iaşi, fond Federala Iaşi, dosar 7/1918-1946, f. 209. 32 Idem, dosar 25/1920-1940, f. 7-8 şi 63. 33 Idem, dosar 7/1918-1946, f. 166-167 şi 175. Pentru alte cooperative din

acelaşi judeţ vezi dosarele 8/1918-1941, f. 6 şi 17 ; 26J1920-1946, f. 32 şi urm. ; 27/1920-1927, f. 4 şi unn

34 Idem, dosarele 2611920-1946, f. 36 ; 27/1920-1927, f. 4. 3S Idem, dosar 27/1920-1927, f. 37. 36 Ibidem, f. 67 şi 79 ; idem, dosar 26/1920-1946, f. 75, Constantin 1. OprE"s­'$1 Constantin 1. Oprescu. op. cit., p. 509.

cu, op. cit., p. 509. 38 Arh St Buc., fond Centrocoop, Oficiul Naţional al Cooperaţiei, dosar 3/

1931, f. 11 şi 15. 39 Constantin 1. Oprescu, op. cit., p. 509. 40 Arh St Buc., fond Centrocoop, Oficiul Naţional al Cooperaţiei, dosan>Je

3/1931, f. 6 ; 7/1932-1933, f. 5 ; 4/1933, f. 4. 41 Idem, dosar 29/1930-1949, f. 19 ; Alexandre M. Chabert, op. cit., p. 127. 42 AI-h St Se., fond Prefectura judeţului Cimpulung, dosar 51/1942, f. 41 ;

Deşi_ cooperati.va a pierdut fabrica de cherestea, m:emtllrii ei au continuat şi in 1938 să exploateze prin asociaţie pădurile Fondului bisericesc (Arh St BUC'., fond Centrocoop, Oficiul Naţional al Cooperaţiei, dosar 29/1 930-1949, f. 32).

'.B Arh St Buc., fond C'..entrocoop, Oficiul Naţional al Coopcraţiei, dosar 29/1930-1949, f. 32.

« Arh St Cluj-Napoca, fond Prefectura judeţului Cluj, dosar 69/1938. '5 I dem, fond Inspectoratul Regional al Reformei agrare Cluj, dosar 5/1935,

f. 84. t.6 Idem, fond Prefectura judeţului Cluj, dosar 87/1940 ; Dr. Ion L. Ciomac

şi Valeriu Popa-Necşa, Munţii Apuseni. Cercetliri asupra stărilor economice din Munţii Apuseni, Bucureşti, 1936, p. 182.

n Dr. Ion L. Ciornac şi Valeriu Popa-Necşa, ·op. cit., p. 151. 4a Detalii în Arh St Cluj-Napoca, fond Prefectura j udeţului Cluj, dosar

69/1938. 49 Arh St Iaşi, fond Rezidenţa Ţinutului Prut, dosar 161/1939, f. 319. 50 Detalii la Gr. Mladenatz, A. G. Galan, 1. Tatos şi Mircea V. Pienescu,

op. cit., p. 662 ; Alexandre M. Chabert, op. cit., p. 134. 51 Mitiţă ConstantinesC'u, Politică economică aplicată, val. 2, Agricultur<'t.

economie rurală, cooperaţie, Bucureşti, 1943, p. 61. 5 2 Detalii în Institutul Naţional al Cooperaţie!, Raportul anual asupra si­

tuaţiei generale a mişcării cooperative, Bucureşti, 1940, p. 10 ; Arh St Iaşi, fond Federala laşi, dosar 2711939, f. 5.

·

S3 Mitiţă Constantinescu, op. cit., p. 61-62. Y. Vezi Arh St Buc., fond Centrocoop, Oficiul Naţional al Cooperaţieij, do­

sar 2/1934, f. 2. 55 Vezi D. Şandru, op. cit., p. 50. S6 Arh St Buc., fond Centrocoop, Oficiul Naţional al Cooperaţie!, dosar

2/1934, f. 2. 57 Institutul Naţional al Cooperaţie!, op. cit., p. 10 . 58 Alexandre M. Chabert, op. cit., p. 127. 59 Vezi Institutul Naţional al Cooperaţie! op. cit., p. 10. 60 Gr. Mladenatz, A. G. Galan, J . Tatos şi Mircea V. Pienescu, op. cit.,

p. 663. 61 Arh St laşi, fon,d Federala Iaşi, dosar 7/1918-1946, f. 151-219. PentTu

alte cooperative vezi qosarul 12/1927. 62 Alexandre M. Chabert, op. cit., p. 128. 6.1 Arh St Iaşi, fond Federala Iaşi, dosar 26/1920-1946, f. 86-95, 132---1 37,

147 Şi 150 ; Arh St Buc., fond Centrocoop, Oficiul Naţional al CooperaţiPi, dosa­rele 3/1931, f. 6 ; 7/1932-1933, f. 5 ; 4/1933, f. 4.

http://www.cimec.ro - / - http://www.muzeuvaslui.ro

COOPERA TIA FORESTJERA ----- -------- ---- --

297

61 Arh St Cluj-Napoca, fond Prefectura judeţului Cluj, dosar 69/1938. 65 Vezi Mitiţă Constantinescu, op. cit., p. 44-45 ; Z. Omea, Ţărănismul. Stu­

diu sociologic, Bucureşti, 1969, p. 236 . 66 Vezi detalii la Ilie C. Demetrescu, Politica forestieră, in Enciclopedia

României, III, p. 165 ; Ing. Con..">t. I. Ciulei, Imbunătăţirile funciare şi comasarca pămînturilor, in "Viaţa agricolă", XXXI, 1 940, 1, p. 7 ; ConJstantin C. Giurcscll, Istoria pădurii româneşti don cele mai vechi timpuri pînă astăzi, Bucureşti, 1976, p. 1 12-114.

67 Mitiţă Constantinescu, op. cit., p. 45. 68 Gr. Mladenatz, A. G. Galan, I. Tatos şi Mircea V. Pienescu, op. cit. p.

663. 69 Constantin 1. Oprescu, op. cit., p. 5 10 . 70 A�a de pildă, cooperativa ,.Negovanu" a donat, in 1938, suma dP 53.000

de lei pentru cantine şcolare, 25 000 de lei pentru familiile muncitorilor accidentaţi şi 100 de metri steri de lemn de foc pentru familiile nevoiaşe (cf. Alexandrc M. Chabert, op. cit., p. 1 41). De altfel, chiar statutele acestor cooperative prevedeau alocarea unor sume din beneficiile anuale realizate pentru înfăptu�rea unor opere diverse cu caracter social (vezi Gr. Mladenatz, A. G. Galan, 1. Tatos şi M i rC't'a V. Pienescu, op. cit., p. 663).

LA COOPI!:RATION FORESTIERE DANS LA ROUMANIE DE L'ENTHE-DEUX-GUERHES

Les coor:eratives fOJ·est!f>res ont ete organis1'c>s par quelques group0s de montagnards enthousiastes. Elles ont Pll une evolution remarquablP par rapport aux autres catt�gories de cooperatives. EllPs ont aparu comme une r•'act ion C'nntre l'indu"trie forestiere capitaliste qui speculait les necessites de materiaux pn bo;s, des exploitations paysannes et le travail des villageois des regions en quPstion . Jusqu'A l'Union, les cooperatives forestil!'res se sont bomees â des formes simples de production : la coupe, la fac:onnagt> du bois ct la vente de celui-ci surtout du bois brut pour le chauffage sur le marehe i ntcrnr.

Dans les conditions m\ durant les premii-rPs annees apr,:·s l 'Union , ]PS dP­mandes de bois pour lt>s C'onstructions. tant sur le marrhe interne q ue sur lo marche exterieur etaient agrandies pur le necessitc's de reconstruction des destruc­tions de la guerre, la cooperation foresticre s'est devPlo!lpe rapidement, Pn emis­sant de 222 unites, avec 12 203 membr0s ;\ 492, av0e r>3 1 03 assoC'ies, Pn 1928, qua n d ellc Pst arrive it son apogf>e. Aprf>s 1 9 18 , la cooperation forestii•re a ett�ncl n son activite, avec l'aide finacier aceorde par la Central<' des Banques Popula;r0s f't par la Centrale des Cooperatives de Production et de Consommation , a la procl nction ill!dustrielle pour l0 C'Ommert'e, <e s{•parant Pn fait dans d0ux branC'hcs : clPs eoo­perativcs fm·estier0s de coupp des bois C't des fabriquC's C'ooperatives df' bois de eharpente.

La dc'pression eeonomique de 1 929-1933 fi S011Siblemrnt J'Mrcci les possibi­lites des cooperatives forestit'>l'('S, sm-tout de cel!es d'exploitation des bois, de pro­

eurer des cr<'dits et ainsi l'activite de beauroup d'entre Pl!es a stagne. Un0 N"r­taine amelioration de eellcs-C'i s'est prad u i t apri·s 1 935, quand la Joi pour l'orga­nisation de la C'Ooperation du 27 mars 1 935 aeC'ordai t aux cooperat\vC's r·r-rt n i n s avantages.

Les coopcrativC's foresti�·res, en dehors du fait qu'elles ont contribm> i"t l :amt'­l ioration des conditions matcrielles de leurs membres, ont pu affecter de grosses sommes d'argent ct dnn s u n e plus grnndP p roportion quc les autrf's C'fltf1!!(J{)"iC's de cooperatives pour des actions socio-culturelles, en construosan,t koles, cglises, ponts, routes, fontaines maisons de la C'Uiture et en appuyan.t l'education dp cer­tains fils de paysans par ]('s bou1·ses offertes aux enfants meritoires.

http://www.cimec.ro - / - http://www.muzeuvaslui.ro

http://www.cimec.ro - / - http://www.muzeuvaslui.ro