ACTIVITATEA UNEI FAMILII TARANESTI DIN PERIOADA INTERBELICA

ROMANIA A FOST ,IN PERIOADA INTERBELICA O TARA MEDIU DEZVOLTATA, O TARA IN CARE RAMURA DE BAZA ERA AGRICULTURA ,IAR INDUSTRIA ERA IN ASCENSIUNE. IN ACEASTA PERIOADA NU S-AU PRODUS MODIFICARI ESENTIALE IN STRUCTURA POPULATIEI ROMANIEI. TARANIMEA RAMANE PRINCIPALA CLASA SOCIALA (OCUPA CAM 80% DIN POPULATIA TARII). IN CADRUL EI SE PRODUCE O CRESTERE A CATEGORIEI DE MIJLOC, REZULTAT AL REFORMEI AGRARE DIN 1921, PRIN CARE 1,4 MILIOANE DE FAMILII DE TARANI AU FOST IMPROPRIETARITE.

FAMILIA TARANEASCA:

ntemeierea unei familii ncepe odat cu cstoria.Romnii erau familiti convini.Cstoria se ncheia, de regul, n cadrul aceluiai grup social, definit prin avere (dot sau zestre), statut moral, studii. De regul, fetele de la ar se cstoreau la 1415 ani; Bieii de la ar se cstoreau nainte de a pleca s-i satisfac stagiul militar (21 ani), astfel c la liberare aveau deja 12 copii.

Mai nti se ntlneau prinii, care stabileau zestrea pentru viitorii soi, apoi urma logodna, care dura 12 luni. Dac acordul era deplin, tinerii se cununau civil, apoi religios. Nunta era un adevrat spectacol. La ar i n mahalaua oraelor, aceasta dura trei zile. Darul de nunt i ajuta pe tinerii cstorii n viaa de familie. Acesta consta din cereale (gru, porumb), vite (cai, viei, oi), psri (gini, rae) etc. Mireasa venea cu lada de zestre, unde avea plapum, perine, cuverturi etc. De regul, mirele avea casa ridicat, pe care urma s o termine mpreun cu tnra soie; ei erau ajutai de rudele apropiate i de vecini.

Familia romneasc tradiional era de tip lstar: pe msur ce feciorii creteau i le venea vremea cstoriei, ei plecau din casa printeasc; pe cel proaspt cstorit, tatl l nzestra cu un lot de pmnt i, mpreun cu ceilali membri ai familiei, l ajuta s-i construiasc o cas nou. n casa btrneasc rmnea cel mai mic dintre feciori, care o motenea, cu obligaia de a-i ntreine pe prini pn la moarte i de a le face apoi slujbele bisericeti i pomenile, potrivit tradiiei din localitatea respectiv.

n sate, femeile nteau ci copii ddea Dumnezeu; ele nu cunoteau anticoncepionalele, iar ntreruperea de sarcin era considerat un mare pcat. Asistena la natere era asigurat de moaa comunei, de regul o femeie mai n vrst, fr pregtire medical. Aadar, mai puin de 1 % dintre femeile de la ar nteau la spital i cu medic, n timp ce aproape 5 % nteau fr nici o asisten medical. Copiii de la ar creteau singuri, neexistnd o preocupare special pentru educaia lor. n timpul muncilor agricole, copilul mai mic de un an era luat pe cmp, unde mama il alapta. Cei de 25 ani erau lsai acas, n grija frailor sau surorilor mai mari.

Viaa de familie era puternic influenat de mediul de locuire i de condiiile materiale. La sate, viaa curgea relativ simplu, dup calendarul muncilor agricole.n zilele de srbtoare, soul i soia mergeau la biseric. La ntoarcerea acas, brbatul rmnea la crcium, pentru a sta de vorb cu oamenii din sat, iar femeia mergea acas pentru a avea grij de gospodrie. n familie exista o diviziune a muncii; brbatul se ocupa de treburile din curte (ngrijirea vitelor, tiatul lemnelor, diverse reparaii), iar femeia de cele din interior (buctrie, splatul rufelor, tors, mpletit, esut etc.). Vara, toi cei valizi (inclusiv copiii de 67 ani) mergeau la munc pe ogor, de unde se ntorceau pe nserate.

CASA TARANEASCA:

Locuina spaiul privat al unei familii sau al unei persoane constituia un element al vieii cotidiene. La sate o locuin adpostea, de regul, o familie, dar nu erau puine cazurile cnd n aceeai cas locuiau bunicii i copiii cstorii. Calitatea acestora era foarte diferit. De regul, n Transilvania i Bucovina casele erau din piatr i din crmid, la munte din lemn, iar n vechiul Regat i Basarabia, din chirpici sau paiant. Unele erau acoperite cu igl (mai ales n Ardeal), altele cu indril (drani) n Moldova, cu paie (Oltenia) sau stuf (Dobrogea). Dei o cas aveau doutrei camere, toi membrii familiei triau doar ntr-una; nu erau puine cazurile cnd mai ales iarna n aceast camer erau gzduii i vielul, mielul sau chiar purceii abia nscui; de regul, clotile aveau amenajat cuibarul sub pat. Ferestrele nu se deschideau, pentru a nu intra frigul; pe sob se uscau obielele i nclmintea; gunoiul se strngea n spatele uii i era dus afar la dou-trei zile.

Materiale de constructieMaterialele de constructie difera de la o regiune la alta: se foloseste lemnul de brad, stejar, fag, (padurile imense care acopereau in trecut suprafata Romaniei constituind principala sursa de materie prima pentru arhitectura taraneasca), dar si piatra, pamantul batut sau amestecat cu paie si pleava si folosit sub forma de bulgari sau chirpici, caramizile etc.

Arhitectura populara este in primul rand (mai ales in regiunile mai inalte) o arhitectura a lemnului. De aceea, din cauza perisabilitatii materiei prime, cele mai vechi monumente de lemn nu depasesc 400 de ani.

Decoratii si motive decorativeLocuinta era un adapost in fata intemperiilor, a strainilor, dar trebuia sa ofere protectie si fata de fiintele nevazute care populau credintele taranilor. De aceea, stresinile, ferestrele, usile, vatra si grinzile tavanului erau impodobite cu un decor cu caracter protector, superstitios.

Decoratia cea mai bogata se intalneste la prispa si foisor, care erau ideale pentru sculptura. Motivele predominante sunt cele geometrice, insa apar si elemente florale, zoomorfe si chiar stilizari antropomorfe, numeroase simboluri legate de credintele trecutului.

Porti si garduriPortile si gardul, care protejau taranii de duhurile malefice, purtau uneori diverse simboluri cu caracter protector.Uimesc prin frumusetea decoratiilor portile monumentale de lemn din Maramures, Targu Jiu, Sibiu, Fagaras, Cluj, Valcea, Buzau, Ciuc si Odorhei, unde pe toata suprafata stalpilor apar ornamente geometrice si vegetale. La constructia gardurilor se foloseau ca materiale de constructie nuielele, ulucii, trestia si mai putin caramida sau piatra.

CONCLUZIE:

In perioada interbelica, modelul economic si social romanesc nu este fundamental diferit de cel anteriror primului razboi mondial. Romania a ramas in ani cu o populatie rurala considerabila, obisnuita sa traiasca din munca pamantului. Reforma agrara, prin au fost expropriate aproximativ 6 milioane de hectare de pamant pentru a fi impartite la aproximativ 1.400.000 de capi de familie, a dus la ameliorarea nivelului de trai al taranilor, loturile de pamint fiind principala sursa de hrana si existenta a acestora. Insa aceasta schimbare nu a adus de la sine si prosperitatea in agricultura. O serie de factori au incetinit progresul in acest domeniu.