ARGUMENTPredispoziia tinerilor din generaia actual la afeciunile membrului inferior ca urmare a unor dereglri metabolice, endocrine , hormonale, tipul de alimentaie, sendetarismul, obezitatea, infeciile netratate, adoptarea unor poziii incorecte, practicarea luptelor de contact de la vrste fragede, sportul de performan.Studii realizate de ctre OMS n anul 2011, demonstreaz riscurile la care sunt predispui tinerii obezii ai zilelor noastre, printre care au fost identificate i afeciunile membrelor inferioare prin suprasolicitarea structurilor osoase i a dereglrilor metabolice .Un alt factor care favorizeaz apariia afeciunilor de la nivelu membrului inferior l constiutuie fumatul i cum numrul tinerilor fumatorii fiind n cretere cercettorii americani de la Facultatea de Medicin din cadrul Universiti Pensylvenia au ncercat s demonstreze i s prezinte riscurile la care sunt predispusi acetia. Pe lng bolile cardiovasculare i a diferitelor forme de cancer acetia demonstreaz c fumatul ncetinete procesul de vinderacare al traumatismelor ortopedico-traumatice prin prezena monoxidului de carbon care mpiedic oxigenarea suficient a tesutului afectat, iar nicotina scade producia de colagen fiind substana care d elasticiate tesuturilor osoase, fapt ce determina ncetinirea procesul de osteosintez.Stresul un factor al producerii traumatismelor, prin suprasolocitarea i concetrarea insuficient din timpul antrenamentelor i competiiilor sportive, cele mai des ntlnite fiind cele de la nivelul piciorului.S-au fcut statistici cu privire la accidentele rutiere, iar cele mai afectate prii ale corpului sunt membrele inferioare, acestea regsindu-se n top att n rndul pietonilor ct i n rndul soferilor, iar cum setea de adrenalin este mai mare rndul tinerilor, sunt mai des ntlnite astfel de traumatisme dect la aduli.Afeciunile membrului inferior reprezint un capitol de mare inters n recuperare deoarece ajuta in locomoia.Hohman denumea piciorul ca fiind: o oper de art arhitectural a naturii, scond n eviden perfeciunea i acurateea cu carea cesta a fost creat. ns suprasolicitarea staticii i dinamici piciorului nsoit de o nclminte de tip ablon, neadaptat, explic multitudinea afeciunilor de la nivelul membrului inferior ceea ce determin i o uzur inegal a structurilor subadiacente i supraadiacente.

Scopul prezentului Scopul prezentului proiect este de a identifica problemele de ngrijire specifice pentru un pacient cu traumatismele la nivelul gambei.Realizarea acestui proiect are ca idee predominant precizarea unor aspecte prticulare ale traumatismelor Pe lang o serie de aspecte medicale i chirurgicale amintite pe scurt, lucrarea subliniaz importanta elementelor de anatomie functional aplicate n recuperarea post-traumatica.Problemele pe care le poate prezenta un pacient sunt:impotena funcional .................

Obiectivele prezentului proiect sunt: Obiectiv 1: Noiuni generale de anatomie i fiziologie ale gambeiObiectiv 2: Recuperarea post traumaticaObiectiv 3: Programul de recuperare MEDICALA BFT in sechelele post-traumatice de la nivelul gambeiObiectiv 4: Prezentarea cazurilor clinice

Dezvoltarea obiectivelor proiectului au la baz urmtoarele competene profesionale:1. Identific semnele i simptomele prezente n diferite afeciuni traumatice2. Aplic metode de recuperare n funcie de afeciune3. Precizeaz obiectivele i mijloacele terapeutice de recuperare medical.4. Adapteaz programul de recuperare medical la evoluia pacientului.5. Organizeaz programe medicale n funcie de patologie i de obiective.6. Aplic procedurile fizicale respectnd metodologia programului.7. Urmrete efectele i reaciile pacientului la tratament8. Prezint obiectivele i tehnologia fiecrui program kinetoterapie n funcie de patologie9. Aplic tehnici, metode i programe kinetice n diferite afeciuni.10. Respect indicaiile i contraindicaiile fiecrei metode, tehnici sau exerciiu cinetic

Aplicarea procedurilor specifice la pacieni cu traumatisme ale gambei care s-au finalizat prin analiza a 3 cazuri. Pentru fiecare caz au fost realizate , examinri, tratamente, program de recuperare, evoluie i prognostic. n final a fost evideniat particularitatea cazului.

Noiuni generale de anatomia i fiziologia piciorului.2.1 Anatomia i biomecanica membrului inferior2.1.1 Oase i articulaiiScheletul membrului inferior se divizeaz n centura pelvin i membrul inferior liber.Membrul inferior liber se mparte la rndul lui n: coaps, gamb i picior.Clasificare dup structur: Amfiartrozele sunt articulaii semimobile, micrile sunt limitate capetele articulare sunt separate printr-un fibro-cartilaj sau catilaj hialin, exemplu de articulaie de tip amfiartroz este cel dintre cele dou oase tibie i peroneu cu ajutorul membranei interosoase.Articulaia tibiofibular: reprezint unirea celor dou oase ale gambei (tibie, fibul) aceste, capete de unire sunt reperezentate prin membran interosoas. Articulaia este un de tip sindesmoz. Mijloacele de unire sunt reperezentate de ligamentul tibiofibular anterior i ligamentul tibiofibular posterior i ligamentul interosos fiind principala legatur ntre extreminatea inferioar. Micrile realizate din aceast articulaie sunt foarte limitate neputndu-se realize dect simpla apropiere sau departarea celor dou oase, se produc n mod special pe micarea de flexie dorsal, micare nefiind datorat inervaiei unor muschi ci datorit conformaiei osoase.2.1.2 Muchii gambeiMuchii gambei anterior (tibial anterior, extensorul lung al halucelui, extensorul lung al degetelor), posterior n plan suprficial (triceps sural, plantari), plan profund (tibial posterior, flexorul lung al halucelui, flexorul lung al degetelor, popliteu). Fig.15 Musculatura gambei anterior Fig.16 Musculatura gambei posterior (www.doctor info.ro)

Sechelele post traumatice ale gambei Definiia fracturilor: Prin fractur se nelege o soluie de continuitate a unui os asupra cruia a acionat prin mecanism direct sau indirect un factor mecanic. Fracturile constau n ntreruperea continuitii unui os asupra cruia a acionat o for mecanic i care ntrece puterea de rezisten a acestuia. Clasificare: Fracturile diafizare pot fi: Incomplete: La aduli fisurile intereseaz o singur cortical pierzndu-se spre corticala opus i pstrnd astfel integritatea osului. La copii datorit periostului gros apare o fractur a corticalei numai de partea convex a osului, cele dou fragmente rmnnd n continuare (meninute de periost) realiznd fractura n lemn verde.Complete: Cnd traiectul de fractur ntrerupe corticala complet permind de cele mai multe ori apariia deplasrii celor dou fragmente. Traiectul de fractur poate fi: Transversal; Oblic scurt (ambele pot fi produse de un mecanism indirect de ncoviere); Oblic lung (produs prin ncovoiere); Spiroid (produs printr-un mecanism indirect de torsiune); Fractur cu trei segmente (dac unul din fragmentele unei fracturi oblice lungi sau spiroide se fractureaz la rndul su). Cominutiv (plurifragmentarea) dac fractura are mai mult de trei fragmente. Fractura cominutiv poate aprea prin mecanisme indirecte (fractura secundar a extremitilor a unei fracturi oblice sau spiroide), sau printr-un mecanism direct determinat de un corp contondent de mare energie. Deplasarea fragmentelor se produce iniial sub influena agentului traumatizant i este complet sub aciunea contraciei grupelor musculare. Exist mai multe tipuri de deplasri: Translaie deplasare ad latum n care unul din fragmente se deplaseaz antero-posterior sau medial-lateral fa de cellalt. nclecare deplasarea n axul lung al fragmentelor determinnd scurtarea segmentului respectiv. Unghiulare fragmentelor n diferite planuri, realiznd de asemenea o scurtare. Rotaie deplasarea uneia sau a ambelor fragmente n jurul axului su longitudinal. Decalajul reprezint deplasarea n rotaie invers a celor dou fragmente. Apare frecvent n fractura antebraului. Deplasri complexe frecvente prin asocierea mai multor deplasri: nclecare, unghiulare i decalaj Fracturile sunt boli locale la nceput i beneficiaz de tratament chirurgical sau ortopedic de urgen, dar cu timpul ele devin o boal general prin interesarea echilibrului organo-mineral care intereseaz mai mult funcii ale organismului.Sechelele traumatice osoase sau articulare vecine sunt: artrite sau hidrartroze traumatice, tulburri vazomotorii sau trofice. Toate aceste sechele beneficiaz de tratamente balneare i fizioterapice n care se include i masajul.Entors este reprezentat de o leziune capsulo-ligamentar cu leziuni pariale sau totale a acestora, mecanismul de producere fiind unul mecanic fie din timpul nateri sau n perioada imediat urmatoare dup natere prin manevrarea incorect a nou nascutului sau a unor traumatisme prin cdereCele mai ntalnite entorse la nivelul membrului inferior sunt cele de glezn care sunt pe locul unu ca inciden fiind mparite n entors de glezn maleol intern, entors de glezn maleol extern.Pe locul doi ca inciden sunt entorsele de genunchi, ns nu se poate spune aclelai lucru si despre gravitatea acesteia deoarece importana i numarul ligamentelor implicate sunt mai complexe, putem avea rupturi sau ntinderi ale ligamentului colateral extern, ligament colateral intern sau a ligamentului ncruciat anterior(LIA), ligament ncruciat posterior(LIP) acestea pot fi simple sau asociate cu leziuni de menisc n special cel medial, alte entorse ntlnite la nivelul membrului inferior sunt: entors de sold, entors metatarsian.Ca si simptomatologie avem durere la nivel articulaiei intresate, nsoit de impoten funcional, tumefacie articular datorat hidrartrozei care n primele zile de la producerea entosei are rolul de a proteja ligamentele lezate si de a grbi procesul de refacere. n funcie de alte simptome i aspecte clinice entorsele se pot clasifica dup cum urmeaz:Clasificarea entorselor: Entorse de gradul I sunt dobndite n urma unor uoare ntinderi ligamentare sunt lipsite de tumefacie sau chiar dac exist sunt de dimensiuni reduse, articulaia este dureoas, iar micrile sunt nsoite de durere. Entorse de gradul II, sunt mai dureroase nsoite de uoare tumefacii, prezena revarsatului articular, pot aparea i echimoze la nivelul zonelor corespunztoare structurilor lezate, prezena impotenei funcionale. Entorsele de gradul III sunt reprezentate de rupturi sau lezarea mai accentuat a structurilor ligamentare, nsoit de hemartroz masiv, impoten funcional, apariia echimozei locale. n acest tip de entors este indicat o artroscopie pentru o indicare mai precis a structurilor implicate i intervenirea la timp n cazul unei ligamento-plasti.n primele zile dup accident nu se intervine cu tratament kinetoterapeutic, ci se aplic doar ghea local cu membrul afectat in pozite prolicv, utilizarea unei fae elastice pentru mobilizarea articulatiei intresate, administrarea unui tratament medicamentos care s cuprind antialgice i antinflamatoare .Dup trecerea primelor zile se stabilete un tratament kinetoterapeutic n funcie de varst ,profesie i activitile pe care acesta le desfoar. Deoarece tratamentul pentru un neantrenat sau a unei persoane n vrst se face o recuperare kinetoterapeutica minimal suficent pentru ai reda independena i aa zisul picior de strad. Pe cnd n cazul sportivilor tratamentul kinetoterapeutic este mai complex , pentru a putea reveni n activitatea sportiv n care este implicat.

Luxaia este reprezentat de o deplasare a dou capete osoase prin perderea contactului osos dintre cele dou faete articurare determinnd astfel durere i instabilitate. Luxaiile se produc n general n urma unor micri brute sau a unui oc puternic, ori n timpul nateri sunt cele mai des ntalnite i cunoscute sub numele de displazie congenital de sold.Etiologie: n etiopatogenia traumatic se ntlnesc factori mecanici, fizici, chimici i biologici: Factori mecanici (cderi, lovituri) produc traumatisme prin obiective tioase sau ascuite (cuie, srme, apnuri, lemne, fragmente de sticl) i presiunea crescut a unor lichide (presiunea hidrodinamic). Obiectele ascuite i cele toiase produc plgi prin nepare sau prin tiere, iar obiectele contondente produc plgi, contuzii, striviri, fracturi, amputaii traumatice, etc. Armele de foc produc leziuni traumatice variate, uneori foarte grave sau chiar mortale prin alice, gloane, schije sau sufleu interesnd mai multe esuturi i organe. Factorii fizici - produc leziuni traumatice diverse dar bine codificate n raport cu factorul incriminant: arsuri (clduri, electricitate, raze de soare, iradiaii), degerturi (frig), iradieri (radiaii). Factorii chimici - produc traumatisme denumite contuziuni (acizi i baze caustice), n realitate tot arsuri a cror profunzime este legat de concentraia i tipul de aciune al substanei caustice. Factorii biologici - produc leziuni traumatice prin: nepturi, mucturi, striviri. Uni autori includ aici i leziuni produse de bacterii i ciuperci. n funie de integritatea pieli (tegumentului) traumatismele se mpart n: Traumatisme nchise; Traumatisme deschise. Fracturile sunt traumatisme ale aparatului locomotor cu producerea de leziuni osoase i periostale. Pot fi provocate de traumatisme, dar i din cauze patologice osteoporoza i maladia Lobstein care dau fragilitatea oaselor. Pentru producerea unei fracturi este necesar existena unor factori extrinseci sau intrinseci:

Predispoziia tinerilor din generaia actual la afeciunile membrului inferior ca urmare a unor dereglri metabolice, endocrine , hormonale, tipul de alimentaie, sendetarismul, obezitatea, infeciile netratate, adoptarea unor poziii incorecte, practicarea luptelor de contact de la vrste fragede, sportul de performan.Studii realizate de ctre OMS n anul 2011, demonstreaz riscurile la care sunt predispui tinerii obezii ai zilelor noastre, printre care au fost identificate i afeciunile membrelor inferioare prin suprasolicitarea structurilor osoase i a dereglrilor metabolice.Un alt factor care favorizeaz apariia afeciunilor de la nivelu membrului inferior l constiutuie fumatul i cum numrul tinerilor fumatorii fiind n cretere cercettorii americani de la Facultatea de Medicin din cadrul Universiti Pensylvenia au ncercat s demonstreze i s prezinte riscurile la care sunt predispusi acetia. Pe lng bolile cardiovasculare i a diferitelor forme de cancer acetia demonstreaz c fumatul ncetinete procesul de vinderacare al traumatismelor ortopedico-traumatice prin prezena monoxidului de carbon care mpiedic oxigenarea suficient a tesutului afectat, iar nicotina scade producia de colagen fiind substana care d elasticiate tesuturilor osoase, fapt ce determina ncetinirea procesul de osteosintez.Stresul un factor al producerii traumatismelor, prin suprasolocitarea i concetrarea insuficient din timpul antrenamentelor i competiiilor sportive, cele mai des ntlnite fiind cele de la nivelul piciorului.S-au fcut statistici cu privire la accidentele rutiere, iar cele mai afectate prii ale corpului sunt membrele inferioare, acestea regsindu-se n top att n rndul pietonilor ct i n rndul soferilor, iar cum setea de adrenalin este mai mare rndul tinerilor, sunt mai des ntlnite astfel de traumatisme dect la aduli.Afeciunile membrului inferior reprezint un capitol de mare inters n recuperarea kinetoterapeutic, deoarece acest stiin este direct interesat de structurile cu ajutorulu crora se realizeaz locomoia.Intervenia precoce n cazul afeciunilor membrului inferior i nu numai, printr-un program kinetoterapeutic bine structurat i dozat se pot observa progrese vizibile. n special la persoanele tinere, deoarece procesul de refacere este mai accentuat, iar recuprarea se realizeaz ntr-un timp mai scurt dect n cazul persoanelor vrstnice.Intervenia are ca scop reintegrarea pacientului n viaa social profesional i familial prin redarea independenei funcionale n cel mai scurt timp posibil.Simptomatologie:ENTORSACa si simptomatologie avem durere la nivel articulaiei intresate, nsoit de impoten funcional, tumefacie articular datorat hidrartrozei care n primele zile de la producerea entosei are rolul de a proteja ligamentele lezate si de a grbi procesul de refacere.FRACTURA.LUXATIE..Diagnosticul se face pe baza examenului clinic i a examinrilor paraclinice.

Examenul clinic semne subiective i obiective. La examenul clinic al traumatismului trebuie avut n vedere urmtoarele elemente: localizare, form, dimensiune, direcie, aspect (culoarea, relieful, profunzimea, prezena i tipul hemoragiei). Alte particulariti n raport cu felul traumatismului, eventual prezena corpilor strini. Tipurile i gradul leziunilor tisulare traumatice variaz n raport de: natura agentului vulnerant, fora i tipul de aciune i de structura esutului interesat. Se pot produce tulburri funcionale trectoare, soluii de continuitate n diverse structuri anatomice sau vasculare, fracturi, rupturi de organepn la distrugerea total constnd n necroze tisulare.n general semnele clinice ntlnite n fractura oaselor gambei sunt asemntoare n mare parte cu cele ale fracturii oricrui os diafizar. Imediat dup traumatism se constat tumefacia pronunat a prilor moi, deformarea gambei n fracturile cu cu deplasare, iar la palpare se percepe o durere vie accentuat de mobilizarea fragmentelor. Crepitaiile osoase se ntlnesc n toate cazurile n care nu se interpun ntre fragmente, poriuni sfiate din muchiul tibial anterior. Semnele locale subiective sunt reprezentate prin dureri la nivelul fracturii i impoten funcional. La inspecie se pot constata tumefacia zonei interesate cu deformarea regiunii (apariia hematomului), apariia unor poziii vicioase prin deplasarea fragmentelor (rotaia extern i adducia segmentului distal ) ca i scurtarea segmentului respectiv. Tardiv - n ore sau zile - apare echimoza la nivelul regiunii interesate. La palpare se constat durere n punct fix, circumferenial. Prin imobilizare, n regiunea fracturii apare o mobilitate anormal care este nsoit de crepitaii osoase datorate frecrii fragmentelor ntre ele. Imprimarea unei micri segmentului distal de fractur nu este urmat de perceperea ei n segmentul situat proximal de fractur din cauza ntreruperii prghiei osoase pentru oasele situate subcutanat (ulna i tibia) se poate sesiza prin palpare ntreruperea continuitii osoase. Semnele de probabilitate n fracturi sunt: Durere n punct fix; Echimoza; Deformare local; Atitudinea vicioas. Ele pot fi provocate i de alte traumatisme ale membrelor (contuzii, luxaii).Semnele de certitudine (siguran) atest prezena fracturii. Ele sunt reprezentate de: Mobilitate anormal; Crepitaie osoas; ntreruperea continuitii osoase; Intransmisibilitatea micrilor.Investigaii paraclinice - ex. radiologic probe de laborator.

Examenul radiologic standard - fa i profil - este criteriul absolut pentru a stabili: Existena fracturii; Sediul ei; Forma traiectului de fractur (lipsa de continuitate osoas); Prezena i tipul deplasrilor; Dac fractura s-a produs pe os patologic sau nu; IV. EVOLUIE I PROGNOSTIC. Corect tratate, fracturile evolueaz spre consolidare prin unirea capetelor fracturate de ctre un "calus"(etimologia: calum=ngroare). Clinic, durerea i edemul dispar, deficitul funcional se reduce progresiv i, la palpare se poate simi (pentru oasele situate subcutan) apariia unui manon unitiv ntre cele 2 fragmente ale fracturii. n funcie de osul fracturat funcia poate fi reluat n 4-12 sptmni. Radiografic - dup aproximativ 10 zile traiectul fracturii se lrgete, extremitile fragmentelor fracturate se estompeaz datorit resorbiei osoase. Dup 3-4 sptmni, ntre fragmente apare un calus sub forma unui "nor". Densitatea acestui calus crete treptat formndu-se n jurul fragmentelor o opacitate fusiform sau globuloas care nglobeaz i unete fragmentele fracturate. n timp, acest calus se remaniaz, refcnd forma i structura osului. Prognosticul. n cazul fracturii oaselor gambei prognosticul este bun.

Gamba se intinde intre genunchi si picior si este alcatuita in principal din oase: tibia si fibula si muschi.

Structura osoasa a gambei:Tibiaeste plasata medial si prezinta o diafiza si doua epifize:una proximala si una distala. Epifiza proximala este mare si prezinta doi condili. Acesti condili prezinta o fata superioara care corespunde condililor femurali si o circumferinta. La nivelul circumferintei condilului lateral se afla o suprafata articulara pentru capul fibulei. Epifiza proximala prezinta de asemenea tuberozitatea tibiala, in partea sa anterioara.Diafiza are o forma triunghiulara, careia i se descriu o fata mediala, una laterala si alta posterioara. Diafiza prezinta linia solearului si creasta tibiei. Epifiza distala are o suprafata articulara pentru talus iar medial se prelungeste cu maleola tibiei.Fibulaeste situata lateral la nivelul gambei si prezinta de aemenea o diafiza si doua epifize (una proximala si distala).Epifiza proximala prezinta o suprafata de articulara pentru tibie si se prelungeste superior cu varful capului fibular.Diafiza are forma triunghiulara si prezinta trei fete: una laterala, una mediala si una posterioara.Epifiza distala este alcatuita din maleola fibulara si fosa maleolei fibulare.

Muschii gambeiSe impart in trei grupe musculare:- muschii anteriori ai gambei- muschii posteriori ai gambei- muschii laterali ai gambei

Muschii anteriori ai gambei:a)Muschiul tibial anterior- are originea la nivelul condilului lateral al tibiei, fetei interne a tibiei in jumatatea ei proximala, membranei interoasoase si la nivelul fasciei gambei- insertia este la nivelul osului cuneiform medial, la baza metatarsianului I si uneori spre falanga proximala a halucelui- actiunea sa este de flexie dorsala a piciorului, de adductie a piciorului, de rotatie mediala a piciorului si de mentinere a boltei plantare- este inervat de nervul peronier profundb)Muschiul extensor lung al degetelor- are originea la nivelul condilului lateral al tibiei, fetei mediale a fibulei, marginii interioare a fibulei si membranei interosoase dar si la nivelul fasciei gambei.- insertia este la nivelul falangelor degetelor II-V ale piciorului, fiecare tendon impartindu-se intr-un fascicul mijlociu pentru falanga mijlocie si doua fascicule colaterale pentru falanga distala- actiunea este de extensie a degetelor II-V ale piciorului, de abductie a piciorului, de rotatie laterala a piciorului si flexie dorsala a piciorului- este inervat de nervul peronier profundc)Muschiul extensor lung al halucelui- are originea la nivelul fetei mediale a fibulei, in treimea ei mijlocie si la nivelul membranei interosoase- insertia este la nivelul falangelor halucelui- actiunea acestui muschi este de extensie a halucelui, de flexie dorsala a piciorului si rotatie mediala a piciorului- este inervat de nervul peronier profundd)Muschiul al III-lea peronier- originea este la nivelul fetei mediale a fibulei in jumatatea ei inferioara, la nivelul membranei interosoase si la nivelul septului intermuscular anterior.- insertia este la nivelul bazei metatarsianului V- actiunea este de flexie dorsala a piciorului, de abductie a piciorului si de rotatie laterala a piciorului- este inervat de nervul peronier profund

Muschii laterali ai gambei:a)Muschiul peronier lung- are originea la nivelul capului fibulei, fetei laterale a fibulei, marginii anterioare a fibulei, capsulei articulatiei tibiofibulare, fasciei gambei si uneori si la nivelul condilului lateral al tibiei.- insertia este la nivelul tuberculului metatarsianului I, iar tendonul sau de insertie trimite expansiuni catre oasele cuneiforme medial si intermediar- actiune sa este de flexie plantara a piciorului, de abductie a piciorului, de rotatie laterala a piciorului si de mentinere a boltei plantare.- este inervat de nervul peronier superficialb)Muschiul peronier scurt- isi are originea la nivelul fetei laterale a fibulei in jumatatea ei distala, la nivelul fasciei gambei si septurilor intermusculare ale gambei- insertia este la nivelul bazei metatarsianului V- actiunea sa este de flexie plantara a piciorului, de abductie a piciorului si de rotatie laterala a piciorului- este inervat de nervul peronier superficial

Muschii posteriori ai gambei:Sunt asezati in doua planuri:- planul superficial (muschiul triceps sural si plantar)- planul profund (muschiul flexor lung al degetelor, tibial posterior, flexor lung al halucelui si popliteu)a)Muschiul Triceps suraleste format din muschiul Gastrocnemian si muschiul Solear. Insertia acestor muschi este comuna insa originea lor difera.Muschiul Gastrocnemianare doua capete: capul medial are originea la nivelul fetei posterioare a condilului medial femural, la nivelul capsulei articulatiei genunchiului si la nivelul fosei poplitee iar capul lateral are originea la nivelul fetei laterale a condilului lateral femural si capsulei articulare a genunchiului.Muschiul Solearare originea la nivelul muschiului Solear de pe fata posterioara a tibiei, la nivelul treimii mijlocii a marginii mediale a tibiei, la nivelul capului fibulei, la nivelul marginii laterale a fibulei si patrimii proximale a fetei posterioare a fibulei.Insertia muschiului Triceps sural : tendonul de insertie al muschiului triceps sural se formeaza prin unirea tendoanelor muschiului gastrocnemian si solear. Acest tendon se numeste calcanean (tendonul lui Ahile) si se insera pe tuberozitatea calcaneana.Actiunea muschiului triceps sural : flexia planatara a piciorului, limitarea miscarii de flexie a articulatiei talo-crurale, impiedicand astfel caderea inainte in statiunea bipeda, adductia piciorului, rotatia mediala a piciorului si flexia gambei pe coapsa.Inervatia muschiului triceps sural este realizata de nervul tibial.b)Muschiul plantar- are originea la nivelul fetei superioare a condilului lateral femural- insertia este la nivelul tuberozitatii calcaneene- actiunea: tensor al articulatiei genunchiului, sinergist al muschiului gastrocnemian- este inervat de nervul tibialc)Muschiul flexor lung al degetelor- are originea la nivelul buzei inferioare a liniei soleare si fetei posterioare a tibiei, in treimea sa mijlocie- insertia este la nivelul fetelor plantare ale bazelor falangelor distale ale degetelor II-V ale piciorului- actiunea: flexia degetelor, flexia plantara a piciorului, adductia piciorului si inversiunea piciorului- inervatia este realizata de nervul tibial.d)Muschiul flexor lung al halucelui- are originea la nivelul fetei posterioare a fibulei in 2/3 posterioare ale acesteia, la nivelul membranei interosoase si septului intermuscular posterior- insertia este la nivelul fetei plantare a bazei falangei distale a halucelui- actiunea este de flexie a halucelui, de flexie plantara a piciorului, adductie a piciorului si rotatie mediala a piciorului.- este inervat de nervul tibiale)Muschiul tibial posterior- are originea la nivelul fetei posterioare a tibiei, lateral si inferior de linia muschiului solear, la nivelul fetei posterioare a fibulei, in 2/3 superioare, la nivelul membranei interosoase si la nivelul septurilor intermusculare ale gambei- insertia este la nivelul tuberculului osului navicular dar trimite expansiuni si catre sustenaculum tali, oasele cuneiforme, osul cuboid si metatarsienele II-V- actiunea este de flexie plantara a piciorului, rotatie mediala a piciorului, adductie a piciorului si participa de asemenea si la mentinerea boltei plantare.- este inervat de nervul tibialf)Muschiul popliteu- are originea la nivelul fetei laterale a condilului lateral femural, la nivelul capsulei articulare a genunchiului si la nivelul ligamentului popliteu oblic- insertia este la nivelul liniei muschiului solear si superior de aceasta- este inervat de nervul tibial