Octombrie 2002 Sorin Ionita 1

Are Romania nevoie de regiuni?

Proiect SAR – Banca Mondiala (portalul Romania Gateway)

Sorin Ionita

Societatea Academica din Romania

Cluj, octombrie 2002

Octombrie 2002 Sorin Ionita 2

Termeni• Administratie locala (AL, local government):

nivel de organizare a statului cu autonomie bazata pe legitimitate politica proprie (structuri alese) – actualmente, Romania are 2 niveluri: localitati si judete

• Regiuni de dezvoltare (RD): unitati tip EU initial statistice (NUTS 2), apoi cu rol in aplicarea politicilor de dezvoltare; Romania are 8, formate ca asociatii de judete

Octombrie 2002 Sorin Ionita 3

Descentralizare• Descentralizarea reala (devolution) =

transferul catre AL a puterii de decizie (atributii si venituri)

• Compromisuri (trade-offs) in descentralizare:

– Subsidiaritate (unitati AL cat mai mici) vs. eficienta in furnizare (dimensiuni AL in functie de optimul economic al fiecarui serviciu)

– Autonomie locala mare (% mare de venituri proprii; libertate de decizie in cheltuire) vs. echilibrare (% mare de transferuri; functii mandatate)

Octombrie 2002 Sorin Ionita 4

Proiecte de “regionalizare” actuale in dezbatere

1. Modelul actual: 2 niveluri AL; RD sunt instrumente statistice si instrument de aplicare a politicilor europene si nationale; au un executiv (ARD) ne-politic

2. Regionalizare A: transformare RD in AL – consilii regionale alese si structuri executive (Polonia in 1999); Romania va avea 3 niveluri AL

Octombrie 2002 Sorin Ionita 5

Proiecte de “regionalizare” actuale in dezbatere

3. Regionalizarea B: Transformarea RD in AL si desfiintarea judetelor; Romania va avea tot 2 niveluri AL (practic, judete mai putine si mai mari)

(4.) Regionalizare A sau B – dar nu pe structura actualelor RD

Octombrie 2002 Sorin Ionita 6

Chestiuni de discutat• Cine ce proiect sustine (guvern, PNL, alte partide,

asoc. localitati, asoc. judete, grupuri soc civila) ?

• Care sunt argumentele pro / contra pentru fiecare proiect?

• Care sunt optiunile facute pe dimensiunile– Subsidiaritate / economii de scala in furnizare (in

general; pe fiecare serviciu furnizat)

– Autonomie largita / echilibrare regionala

• Politica de dezvoltare: in ce consta? Si cine o aplica (le ce nivel)?

Octombrie 2002 Sorin Ionita 7

Comparatii regionale

Organizare si marime AL (numar mediu locuitori) Niveluri AL Niv. inferior AL Niv. superior AL

Cehia 3 1.670 720.000Slovacia 2 1.850 510.000Ungaria 2 3.315 590.000Ucraina 3 4.770 2.050.000Estonia 2 6.120 96.000Romania 2 7.730 550.000Albania 3 8.800 275.000Croatia 2 10.900 230.000Polonia 3 15.600 2.400.000Bulgaria 2 30.400 920.000Slovenia 1 32.200 -Lituania 2 66.900 371.000

Octombrie 2002 Sorin Ionita 8

Economii de scala in servicii localeBaza furnizare Practica

Educatie preuniv. Marimea scolii CMU orizontalEducatie preuniv. Marime district scolar CMU in forma de “U”;

optim intre 10,000-24,000 elevi

Pompieri Marime district Rezultate inconcluzive: “U” (100,000)/ sau

descrescatorAsistenta medicala Marime spital CMU descrescatorAsistenta medicala Marime district “U” (150,000)Colectare gunoi Marime district CMU orizontalCanalizare Marime district CMU descrescator pana la

100,000; apoi orizontal

Tratare apa Marime statie CMU descrescatorAlimentare apa (urban) Marime district “U” (200,000)

CMU = costuri medii pe unitate furnizata

Octombrie 2002 Sorin Ionita 9

Dezvoltarea – diferente regionale I

Dezvoltare regionala - mii lei/cap, 2001

822

1,279

3,102

1,127

1,378

1,223

1,313

0 500 1,000 1,500 2,000 2,500 3,000 3,500 4,000

Moldova

SE

Muntenia

Oltenia

Banat

NW

Centru

"Bogatie" (IVG/cap)

Venituri totale AL

Octombrie 2002 Sorin Ionita 10

Dezvoltarea – diferente regionale I

• Disparitati masive apar doar intre Muntenia si restul; Moldova si, partial, Oltenia sunt in urma

• Zona NW este relativ saraca in ce priveste colectarea IVG

• SE cuprinde Dobrogea + Braila si Vrancea; ultimele trag zona in jos; fara ele, Constanta este al doilea judet ca dezvoltare dupa Ilfov-Buc.

• Concluzie: zonele cele mai puternic dezvoltate sunt “Muntenia industriala” si Constanta

Octombrie 2002 Sorin Ionita 11

Dezvoltarea – diferente regionale IITipuri venituri AL, pe regiuni - mii lei / cap, 2001

1,289

1,749

2,708

1,414

1,703

1,630

1,565

1,030

910

847

1,006

946

1,117

1,054

264

199

141

203

226

213

186

1,840 971 198

0 1,000 2,000 3,000 4,000

Media tara

Moldova

SE

Muntenia

Oltenia

Banat

NW

Centru

Propr+cote+alte ven Transferuri (TVA-educ, alte) Echilibrare

Octombrie 2002 Sorin Ionita 12

Dezvoltarea – diferente regionale II

Structura veniturilor pe regiuni, comparata cu media nationala, arata directia transferurilor de resurse:

• Autosuficienta (self-reliance): doar Muntenia (singurul donator net); apoi in ordine, SE si Banat; ultimele sunt Moldova, Oltenia si Centru

• Transferuri cu destinatie: Muntenia, SE si Banat donatoare nete; Ardealul (NW si Centru) cel mai important primitor de fonduri

• Transferuri de echilibrare: Muntenia si Centru donatori; Moldova si Banat primitori

Octombrie 2002 Sorin Ionita 13

Dezvoltarea – diferente regionale II

Concluzie:• Muntenia e singura donatoare de resurse pe toate

componentele• Dobrogea este a doua zona ca nivel dezvoltare,

dupa “Muntenia industriala” (Ilfov-Buc, Ph, Ag)• Banatul pierde prin: insuficienta exploatare a

bazei de venituri proprii (probabil, in spec. impozit pe proprietate); si prin fondurile de echilibrare absorbite in Caras-Severin

Octombrie 2002 Sorin Ionita 14

Dezvoltarea – zone defavorizate

Bucovina (NE)

Rodna (NW)

Comanesti (NE)

Filipesti (S)Altan Tepe (SE)

Ceptura (S)

Albeni (SW)

Schela (SW)

Motru (SW)

Jiu Valley (W)

Brad (W)

Moldova N (W)

Rusca (W)

Bocsa (W)

Stei (NW)

Borod (NW)

Popesti (NW)Ip (NW)

Hida (NW)

Sarmasag (NW)

Baia M (NW)

Borsa (NW)

Balan (C)Baraolt (C)

Apuseni (C)

0

1,000

2,000

3,000

4,000

marimea bulinei = populatie

kmp