curs 206.03.2015Saracie, deprivare si excludere socialaConceptul de saracie este considerat a fi unidimensional, fiind abordat in termeni de venit sau consum.Saracia exprima lipsa resurselor financiare necesare unui trai decent sau lipsa unui necesar minim caloric zilnic.Atunci cand este exprimata in termeni de venit, saracia poate fi relativa sau absoluta.Saracia absoluta caracterizeaza acei indivizi/acele gospodarii, care au venituri sub un prag absolut de saracie.exemplu: 1$ sau 5$ pe zi1$/zi = pragul Bancii Mondiale pentru saracia extremaSaracia relativa defineste persoanele/gospodariile care traiesc sub pragul de saracie relativa (care este exprimata ca un anumit procent 60% - 80% din media sau mediana distributiei veniturilor 60% si mediana standard)curs 313.03.2015Deprivarea si excluderea socialaScopul final al politicilor sociale este de a asigura furnizarea unui trai decent tuturor cetatenilor unei tari, fie prin programe de asistenta sociala, fie de protectie sociala.Asistenta sociala are la baza realizarea de plati fara contraprestatii, in timp ce protectia sociala se bazeaza pe transferul de contraprestatii.Pentru a evalua corect nevoile sociale ale populatiei si in special pentru a delimita categoria populatiei ce va fi beneficiara politicilor sociale, trebuie realizata o analiza complexa a starii de privare si excludere a populatiei.Daca saracia are caracter unidimensional, fiind exprimata in termeni de venit sau consum, DEPRIVAREA are caracter multidimensional. Principalele sale dimensiuni se gasesc in sfera: venitului (in special a gospodariilor) consumului bunurilor durabile conditiilor de locuit evaluarii subiective a conditiilor de trai posibilitatilor de petrecere a timpului liber (vacante in strainatate)Desi deprivarea si indicatorii ei compoziti au un caracter relativ la nivelul UE, au fost stabiliti o serie de indicatori care sa fie utilizati in toate tarile UE in scopul asigurarii compatibilitatii datelor si rezultatelor.In general, nivelul de deprivare este cel mai scazut in tarile nordice (Finlanda, Norvegia) si cel mai ridicat in Europa de Est (Romania si Bulgaria).EXCLUDEREA SOCIALA = acumulare in timp a unei sume de dezavantaje economice si sociale.In majoritatea cazurilor, partea de inceput a acestei spirale o reprezinta somajul. Acesta nu este suficient insa, pentru ca individul sa intre in categoria excluderii sociale. Factorii sociali (status marital) pot interveni.Tema: Diferenta intre saraci, deprivati si exclusi in Romaniacurs 427.03.2015Economia fericirii bazata pe indicatori relativi.Inegalitatea socialPoliticile sociale trebuie directionate nu doar spre reducerea saraciei, ci si spre reducerea inegalitatii sociale. Acestea se mosoara cu ajutorul indicelui Gini si a curbei Lorenz. Reducerea inegalitatii sociale reprezinta in general un obiectiv greu de urmarit mai ales in tarile dezvoltate datorita tendintelor de polarizare a veniturilor, pe de alta parte unele masuri sociale anti-saracie pot contribui la cresterea inegalitatii sociale.Relatia dintre crestere economica si inegalitate sociala a fost studiata initial de Ruznet in 1965. Atat lucrarea sa originala, cat si cercetarile care au urmat, au aratat ca relatia dintre crestere economica si inegalitate sociala are forma de U intors. Asta inseamna ca in primii ani de crestere economica inegalitatea creste, dupa care cresterea sustenabila va avea ca efect o scadere a inegalitatii.Saracia si inegalitatea sociala nu sunt sinonime, ele putand afecta in mod diferit diferite tari. Pentru a reduce inegalitatea sociala, guvernul ar trebui sa se angajeze pe una din urmatoarele cai:1. promovarea cresterii economice si directionarea ei in special spre patura saraca a societatii sau spre limita inferioara a distributiei venitului.2. realizarea unui proces de redistribuire a veniturilor dinspre patura superioara spre patura inferioara a distributiei veniturilor, prin politici fiscale.Un element esential ar trebui sa fie conservarea categoriei de contribuabili.[Warren Buffet and Bill Gates youtube.com]Tema: date, cifre despre saracia si inegalitatea in Romania inegalitate sociala comparativ cu alte tariSaracia in RomaniaRomania se afla pe primul loc in topul tarilor europene in ceea ce priveste riscul de saracie in randul copiilor, alaturi de Bulgaria, potrivit unui raport realizat de organizatia Salvati Copiii.Romania imparte acest loc cu Bulgaria, in cele doua tari 52,2%, respectiv 52,3% dintre copii prezentand risc de saracie sau excluziune sociala.Raportul este rezultatul unei analize efectuate de catre organizatiile membre Salvati Copiii din Danemarca, Elvetia, Finlanda, Germania, Islanda, Italia, Lituania, Regatul Tarilor de Jos, Norvegia, Romania, Spania si Suedia.Studiu alarmant UNICEF: 8% dintre minorii din Romania traiesc intr-o saracie lucie.Studiul a fost realizat cu ajutorul unui indicator care are in vedere persoane care traiesc in gospodarii cu venituri sub pragul saraciei, persoane care traiesc in gospodarii cu intensitate a muncii foarte scazuta si persoane grav defavorizate in ceea ce priveste presiunea economica si bunurile durabile.Copiii din UE, victime ale saraciei provocate de criza economica.La nivelul Uniunii Europene, proportia copiilor in risc de saracie a crescut de la 55,3 la suta la 61 la suta, in 2012, in cazul celor care au parinti cu un nivel de educatie mai redus, in timp ce cresterea a fost de 0,5 la suta in cazul copiilor cu un nivel ridicat de educatie.Datele pentru Romania arata ca 87,1 la suta dintre copiii ai caror parinti au un nivel mai scazut de educatie sunt in risc de saracie, fata de 14,6 la suta dintre copiii cu parinti cu un nivel mai ridicat de educatie.curs 503.04.2015Implicatiile inegalitatii asupra cresterii si dezvoltarii economiceUn nivel ridicat de inegalitate sociala obstructioneaza cresterea si dezvoltarea economica, deoarece implica mobilizarea unui volum mare de resurse financiare de la buget pe destinatii sociale.Un nivel redus de inegalitate sociala are efect de stimulare si antrenare asupra cresterii economice.Una dinte cele mai importante preocupari la nivel guvernamental este realizarea unui echilibru intre salariile si veniturile cetatenilor pe baza avantajelor conferite de experiente, aptitudini, educatie etc.Aceasta reechilibrare continua se produce de catre stat prin doua tipuri de politici:1. politici salariale2. politici fiscale1. Prin politicile salariale, statul poate sa elimine inegalitatile de salarii (ale angajatilor din sectorul public) nejustificate de diferente in nivelul de educatie, de experienta profesionala si aptitudini. [asezarea salariilor pe 4 paliere: salariu minim si salariu maximal]2. Politica fiscala are ca efecte asupra veniturilor nete ale tuturor angajatilor. Statul poate reduce inegalitatile salariale printr-un impozit progresiv de exemplu, efectele acestuia insa trebuie studiate foarte bine inainte.Un instrument real, dar putin utilizat in practica internationala este cresterea impozitarii averilor cu scopul redistribuirii unei parti din averile celor bogati spre cei mai saraci. Aceasta masura fiscala intalneste insa o puternica opozitie pretutindeni in lume, datorita lobby-ului si influentei paturii bogate in structurile guvernamentale.Desi atat inegalitatea sociala, cat si saracia si excluderea sociala, sunt fenomene contemporane cu impact puternic negativ asupra economiei si societatii, masurile de politica sociale orientate spre reducerea acestora sunt diferite.Masuri care duc la reducerea saraciei si amplificarea inegalitatii sociale.exemplu: Daca statul ar ajuta copiii nefavorizati prin politici sociale care sa ofere oportunitati de educatie, inegalitatea va deveni mai mare.Tema:Masuri care reduc saraciaMasuri care reduc inegalitateaMasuri care reduc si inegalitatea si saracia

- masuri fiscale pentru integrarea tinerilor- masuri pentru ocuparea fortei de munca- cresterea accesului la educatie- acoperirea/subventionarea cursurilor/caietelor scolare (sa nu fie bani, ci materiale) - reconstruirea programelor scolare: abordare, manuale- facilitati fiscale valorificarea fortei de munca- implementarea impozitarii progresive- cresterea salariului minim pe economie- cresterea indemnizatiilor- impozitarea averii

Efectele negative ale impozitarii progresive: inchiderea firmelor distrugerea sectorului microintreprinderilor evaziune fiscalacurs 624.04.2015Masuri antisaracie si de reducere a inegalitatiia) Masuri antisaracie incurajarea accesului populatiei vulnerabile pe piata muncii acordarea de masuri fiscale companiilor pentru angajarea tinerilor cresterea accestului la educatie subventionarea costurilor scolare pentru populatia vulnerabila si saraca restructurarea programelor scolare si o mai mare orientare spre practica a acestora acordarea de facilitati fiscale pentru companiile care isi deschid sediile in mediul ruralb) Masuri de scadere a inegalitatii sociale trecerea la sistemul de impozitare progresiva cresterea venitului minim garantar, a indemnizatiilor, a alocatiilor impozitarea averii intensificarea actiunilor anti-coruptie si anti-evaziunecurs 708.05.2015EducatieEducatia reprezinta principalul motor de crestere economica pe termen lung si totodata principalul factor de reducere a saraciei, inegalitatii si excluderii sociale. Cele mai eficace masuri sociale din aceasta sfera sunt cele de stimulare si sprijinire a accesului la educatie, pentru doua categorii de tineri:a) tinerii provenind din familii vulnerabileb) tinerii cu potential mare sau cu rezultate foarte bunePentru a determina cresterea economica este deopotriva important ca statul sa sprijine prin masuri sociale nu doar accesul la educatie, ci si formarea de specialisti in domenii de varf ale unei economii, precum cele legate de inovatie si cercetare-dezvoltare (cu valoare adaugata mare).Printre masurile traditionale adoptate in U.E. in domeniul educatiei se numara: acordarea de burse sociale gratuitate pe mijloacele de transport in comun pentru a facilita accestul la scoala gratuitatea manualelor scolare bilete gratuite in tabere sprijinirea dezvoltarii de relatii intre institutiile de invatamant si mediul business pentru facilitatea accesului tinerilor pe piata muncii.O importanta majora in dezvoltarea unui sistem educational modern si eficace este acordarea unui buget semnificativ educatiei ca pondere in PIB. Daca in Romania, in ultimii ani, ponderea cheltuielilor cu educatia a reprezentat real 2,5% - 3% din PIB, media tarilor europene este de 5% 6% din PIB.Subfinantarea educatiei determina in primul rand o calitate scazuta a acesteia.

Subiecte examen: de ce politicile care tintesc saracia pot avea efecte adverse asupra altor politici sociale? sa stim diferentele dintre conceptele sociale