radiologie cursuri

CURS 1

Examinarea radiologica a tesuturilor moi ale regiunii cervicale

Faringele: incidenta laterala aerul -> evaluarea structurilor palatul moale are densitate rx crescuta - nazofaringe

- orofaringe complexul hioidian are densitate rx crescuta

Laringele: structura cartilaginoasa cu densitate rx relativ crescuta, mai ales la animalele

batrane unde se mineralizeaza la cele tinere mai mici de 3 luni nu pot fi identificate piesele componente

Traheea cervicala: un tub cu radiodensitate scazuta, paralela cu coloana cervicala inelele cartilaginoase se pot mineraliza odata cu varsta diametru uniform

Esofagul cervical: nu este vizibil= opacitatea musculaturii adiacente in aerofagie devine vizibil cand se suspicioneaza alterari structurale se foloseste substanta de contrast

Anomalii faringiene:- modificari nazo/orofaringiene-> semne clinice: tulburari respiratorii, tulburari de deglutitie, combinatie a celor doua- recomandare endoscopie pentru certitudineCorpuri straine -> oase, ace, ariste de iarba- pot fi vizualizate prin inspectia gurii

cele voluminoase -> obstructia traiectului si deformarea zonei tumefierea mucoasei perforarea faringelui si emfizem in musculatura subcervicala -> pungi

radiotransparenteProductii moi

polipi nazofaringieni (la pisica) asociati cu otita medie = radioopacitatea bulei timpanice

abcese (ca reactie la corpuri straine)

of 28

tumori (carcinom/limfom)- frecvent cu plecare de la tonsile, dar si la peretele faringelui, epiglota sau laringe

Ingrosarea palatului moale- tumori, chisturi - congenital= parte din sindromul respirator al raselor brahicefaliceTumefieri retrofarigiene -> reducerea volumului faringelui (adenita limf retrofaringiene, abcese retrofaringiene, tumori ale glandei tiroide)

Anomalii laringieneAfectiuni: faringiene sau retrofaringiene, proprii laringeluiCorpuri straine- cu opacitati diferite

cele radioopace usor de identificat cele cu densitate scazuta -> mimeaza formatiuni tumorale, inflamatii, edeme ->

endoscopia obligatoriePoza cu tumefierea zonei si emfizem consecutiv incercarii esuate de extragere a acului.

Productii moi- tumori sau granuloame- implica epiglota, cartilajele laringiene, corzile vocale etc -> modificari de pozitie a structurilor

- radioopacitate de tesut moale- fara a se putea face diferentierea pe imaginea radiologicaProcese perilaringiene :

abcese, tumori, edeme, hemoragii produc semne radiologice similare sunt greu de identificat pentru ca nu sunt delimitate de gaz cu/ fara modificare topografica cu/ fara modificari functionale

Anomalii ale traheei:Deplasarea traheei:- prezenta unor formatiuni in tesuturile moi inconjuratoare - hiperplazia tiroidiana - limfomegalie retrofaringiana - tumori vertebrale si paravertebrale - corpuri straine in esofag- tub rigid -> deformare treptata a traheeiGradul de deplasare depinde de dimensiunea formatiunii si compresiunea tesuturilor vecineModificarea diametrului:- formatiuni ce inconjoara traheea, - formatiuni intramurale (ingrosarea peretelui),- formatiuni interne:

polipi, granuloame, neoplasme (densitate rx apropiata)

of 28

pot fi solitare sau multiplesunt usor de identificat, deoarece sunt inconjurate de aer

Modificare de Ø: Stenoza: localizata sau segmentara;

o este pe circumferinta si implica 1 -> 4-5 inele.o poate fi congenitala la rasele mici cu absenta inelului (stenoza idiopatica) sau

dobandita (muscaturi, ingrosarea mucoasei) Hipoplazia traheala: malformatie congenitala la boxer, bulldog;

o afecteaza toata traheea (desi au fost raportate cazuri si de hipoplazie segmentara);

o isi pastreaza formaØT normal= 3x grosimea C3 la nivelul unde trece TColapsul traheal:

- variatii ale diametrului traheal in cursul respiratiei, acompaniate de tuse paroxistica- poate fi congenital (deficit de compozitie a cartilajelor traheale) si dobandit

(slabirea muschiului traheal consecutiv bolilor respiratorii cronice)- rasele ft mici (Yorkshire, Chihuahua), animalele batrane si la cele obeze- afecteaza segmentul cervical caudal (la intrare in torace) si segmentul toracal (la

nivelul bifurcatiei)- se modifica forma, dar nu are loc hipoplazie- mai multe grade= are loc o prabusire a partii dorsale -> pana la aplatizarea

lumenuluiCorpuri straine= obstructie

- usor de identificat, cele radioopace- cele radiotransparente se inconjoara de mucus, crescand densitatea radiologica

focala- de regula incidenta laterala este suficienta- cand nu este sigura localizarea - incidenta ortograda (corpuri de mici dimensiuni)

Sindromul respirator al raselor brahicefalice: anomalie congenitala- ingustarea diferitelor portiuni ale cailor aeriene rasele brahicefalice (Bulldog, Boxer, Peckinese) respiratie zgomotoasa, tuse, capacitate respiratorie redusa, sensibilitate crescuta la

infectii1. Stenoza narilor2. Alungirea si ingrosarea palatului moale3. Hipoplazia laringelui4. Hipoplazia traheei pe toata lungimea

of 28

Anomalii ale esofagului::Dilatatia localizata:

- congenitale (acalazie), - dobandite (paralizii, obstructii)- diverticuli- aspect de buzunar in care se gasesc alimente (radioopacitate variabila) sau

aer (radiotransparenta)Dilatatia generalizata= megaesofagul

- congenital (caine, pisica) - dobandit- idiopatic- traumatisme, tetanus, poliomiozite, intoxicatii, neoplasme

Obstructii esofagiene: - corpuri straine- radioopace sau radiotransparente- pe tot traiectul, insa cel

mai frecvent la intrarea toracelui, baza cordului, intrarea diafragmei- neoplasme- intramurale- intraesofagiene- extraesofagiene- neoplasm tiroidian, limfadenopatii, abcese

Pot deforma regiunea, produc devierea organelor invecinate indeosebi traheea (ventral sau spre dreapta), se constata dilatatia esofagului inaintea obstructiei.

CURS 2

of 28

Examinarea radiologica a toracelui

Toracele incidente: lateral (stanga, dreapta); VD, DV incidente suplimentare:

- oblic VD stanga/dreapta- fascicul orizontal - animalul in picioare, ridicat de trenul anterior, VD,

decubit lateral

Radiografierea toracelui permite detectarea leziunilor:- congenitale- traumatice- degenerative- infectioase- neoplazice

Toracele:- cutia toracica- spatiul pleural- mediastinul- parenchimul pulmonar

Cutia toracica:aspect: trunchi de con cu baza mare caudalconformatia variaza la caine in fct de rasa:

- torace adanc si ingust (Collie, Doberman)- torace intermediar(ciobanesc german, labrador)- torace putin adanc si larg,

iar la pisica nu apar diferente in fct de rasaEste alcatuita din : coaste, stern, marginea ventrala a vertebrelor toracale, tesuturi moi (piele, tes conj subcutanat, musculatura, vase de sange, diafragm)

Coastele: 13 perechi (9 sternale, 4 asternale) - sunt mai largi in portiunea ventrala pana la jonctiunea costocondrala, dupa care se

ingusteaza- in incidenta laterala- primele perechi sunt orientate aproximativ vertical, ca apoi sa

se orienteze progresiv caudo-ventral pana la jonctiunea costocondrala, de unde se orienteaza cranioventral

- in incidenta VD/DV- primele coaste sunt perpendiculare pe coloana

of 28

- din portiunea mijlocie se orienteaza caudo-lateral pana la peretele moale si apoi sa devina caudo-medial, spre stern.

- mineralizarea cartilajului costal este un fenomen obisnuit la animalele batrane, dar uneori si la indivizii tineri

- uneori se constata la acest nivel calcificari exuberante -> opacitati - ce pot fi confundate cu noduli pulmonari sau procese agresive costale

Opacitati ale tesuturilor moi extratoracale:- mameloanele, papiloamele, capusele- se pot suprapune pe parenchimul pulmonar -> confuzie cu nodulii pulmonari. Se pot face deosebiri prin palparea zonei, utilizarea cremei de contrast pe zonele respective si repetarea incidentei

Normal tesuturile moi extratoracale au aspect rx omogen - la animalele obeze- din incidente DV/VD- apar linii curbe radioopace in grasimea subcutanata, reprezentand musculatura toracala delimitata de grasime.

Leziuni congenitale:

Anomalii costale- uni/bilaterale- un nr mai mic sau mai mare de coaste- coaste rudimentare- la nivelul vertebrei/ lor C7 sau/si L1- hipogenezie sau agenezie costala la T13.

Anomalii sternale:- unirea totala sau partiala a doua sternebre alaturate -> scurtarea ternului si

contactul strans intre silueta cardiaca si diafragm- apare la animalele cu hpp- pectus excavatum- deplasarea dorsala a segmantelor terminale.

mai des la pisica, rar la caine gradul de deplasare variaza, uneori poate sa ajunga pana la coloana ->

deplasarea organelor intratoracale -> determina anomalii respiratorii si cardiace; apare la animalele cu hpp

- pectus carinatum: deplasarea ventrala a segmentelor terminale- ft rar

Leziuni traumatice:- frecvent intalnite la ambele specii- la orice nivel, cu/fara suprapunere, cu/ fara infundare- greu de identificat fisurile costale- sunt diagnosticate ulterior dupa formarea

calusului- din cauza miscarilor toracelui -> calus deformant cu reactie periostala -> se poate

confunda cu infectia sau neoplasm

of 28

- existenta unui traumatism, suprapunerea marginilor costale si implicarea mai multor coaste adiacente- pledeaza pentru diagnosticul de fractura

- in cazul deformarii costale- daca nu este posibila punctia, repetarea rx la 2-3 sapt- liza progresiva -> proces neoplazic

- tesuturile moi modificate- radioopacitate (edem, hematom) sau radiotransparenta (emfizem subcutanat)

Leziunile neoplazice- formatiunile peretelui toracal (indiferent de etiologie) care patrund in cavitatea

toracica, deplaseaza parenchimul pulmonar spre interior= "semnul extrapleural"- origine: coastele, musculatura, tes conj, vasele, nervii, pleura- marginile sunt conice de-a lungul peretelui, iar convexitatea spre parenchimul

pulmonar- daca marginea convexa nu este clar delimitata= este posibil sa fie prezenta invazia

pleurei si a parenchimului pulmonar- apare in procese neoplazice- aspectul marginilor formatiunii opace in raport cu peretele toracal ajuta la

diferentierea formatiunilor proprii peretelui costal fata de cele din cortexul pulmonar

- daca formatiunea are origine in peretele toracal (coasta, muschi intercostal)- unghiul este >90

- daca formatiunea este in parenchimul pulmonar si atinge peretele toracal- unghiul este <90

Coastele sunt sediul frecvent pentru tumori: primare: condrosarcom, osteosarcommetastaze: carcinom mamar, carcinom urogenital

Tumorile primare costale: condrosarcomul cel mai frecvent locul preferat- extremitatea distala a coastei (nu afecteaza niciodata jonctiunea

costocondrala) invadeaza tesuturile moi si alte coaste invecinate se extinde in interiorul cavitatii toracice= de aceea nu este decelat la palpare, iar

cand este diagnosticat este in stadiul avansat este insotit adesea de efuziune pleural, care mascheaza tumora primara costala

RX:- modificarea asimetrica a coastei si a spatiilor intercostale adiacente- sunt prezente modificari de densitate- putand avea aspect litic, sclerotic sau mixt- posibil sa apara fracturi costale patologice consecutive lizei osoase

of 28

- este prezent "semnul extrapleural"

Metastazele costale:- cu punct de plecare carcinomul mamar, de prostata sau vezical- rx: aspect litic, localizat, cu grade diferite de reactie periostala- afecteaza mai multe coaste

Tumorile primare si metastazele sternale: - sunt foarte rare- unele tumori maligne din cavitate abdominala (ex. adenocarcinomul pancreatic)- se

extinde pe cale limfatica in mediastinul ventral si apoi invadeaza sternul- producand modificari severe ale sternebrelor

- neoplasmele mamare agresive- pot invada sternul

Procese degenerative sternale:- punti degenerative similare celor din spondiloza deformanta pot fi evidentiate la

cainii si pisicile batrane.

CURS 3

Examenul radiologic al toracelui, pleura si spatiul pleural

o pleura captuseste cavitatea toracica (parietala) si imbraca organele (viscerala) -> doi saci = drept si stang

of 28

o spatiul pleural = acel spatiu situat intre foita parietala a pleurei si foita viscerala, ce contine o cantitate mica de lichid = lubrefiere

o devine un spatiu real cand creste continutul de lichid sau se acumuleaza aero pleura nu este vizibila radiologic- devine vizibila -> patologic -> ingrosari pleurale = fisurile interlobare = delimitarea

lobilor pulmonari - linii radioopace- normale - la animalele batrane ca urmare a fibrozarii - intre lobii drept mijlociu si

drept caudal

Fisurile interlobare::- incidenta laterala

- Lcr/Lcd- bifurcatia traheala/ T5/6- Lcr/mj- et 4/5- Lmj/cd- ap xif- Lacc- intre Lcd- deasupra vea st; diafragma- bifurcatie

- incidenta VD- dreapta:- Lcr/Lmj- Ct5/6- Lmj/Lcd- Ct7/8-stanga:- Lcrcr-Lcrod-Ct 7/8-Lcr/Lcd- Ct5/7 - centru- Lacc

Colectiile de lichid: transudat: lichid clar, continut redus de proteine si celule transudat modificat:

- chilotorax (ruptura ductului toracic, compresiuni limfatice-> limfangiectazie, neoplazia limfonodurilor);

- hemotorax (traumatisme toracale, neoplazii intratoracale, ruperea vaselor consecutiv infectiilor parazitare, torsiune lobara)

exsudat: - piotorax (muscaturi, intepaturi, migrarea corpurilor straine, extindere din

alte locuri- discospondilita, osteomielita, infectii postoperatorii)Radiologic nu se poate face diferentierea intre tipurile de colectii pleurale

Posibile cauze ale producerii colectiilor pleurale:- boli hepatice, renale

of 28

- insuficienta cardiaca- tumori- traumatisme- pneumonii- mediastinite- hernii diafragmatice

semnele radiologice asociate colectiilor pleurale depind de vol colectiei, pozitia pacientului, starea fizica a pulmonului, raportul dintre fisura interlobara si raza X

nu toate fisurile sunt vizualizate (mai ales in colectii reduse)-> doar cele lovite tgRX:- din incidenta VD:

largirea spatiului dintre parenchimul pulmonar si peretele costal= zona opaca evidentierea si largirea fisurilor interlobare - aspect dantelat pe langa peretele

costal retractia pulmonara catre zona de mijloc a toracelui evidentierea siluetei cardiace

- din incidenta laterala: cresterea opacitatii in zona sternala, cu aspect dantelat retractia lobilor pulmonari catre bifurcatia traheei rotunjirea marginilor lobilor pulmonari evidentierea fisurilor interlobare mascarea siluetei cardiace mascarea liniei de demarcatie a diafragmei

Colectiile reduse -> modificari reduse -> linie radioopaca ce schiteaza fisurile interlobare, fara o retractie pulmonaraColectiile mari -> inconjoara pulmonul -> retractii pulmonare mari

retractia pulmonara depinde si de starea fizica pulmonaraelasticitate pulmonara normala -> retractie uniformastructura alterata-> retractie redusa, neuniforma.

De regula distributia colectiilor este bilaterala, dar exista si cazuri cu distributie unilaterala (colectiile vascoase- piotorax, chilotorax cronic)

Exista diferente intre incidenta VD si DV VD: colectiile fac fisurile vizibile; cordul inconjurat de pulmon (aer )-> silueta este vizibilaDV: colectiile ventral, nu patrund printre fisurile interlobare; cordul inconjurat de lichid = aceeasi densitate-> silueta cardiaca este mascata; toracele este mai ingust ventral -> stratul radioopac este mai gros -> opacitatea generala a toracelui mai intensa

of 28

Colectiile gazoase- pneumotoraxul::

Deschis: traumatisme (muscaturi, impuscare, taieturi)Inchis/ Spontan:- cresterea presiunii interpulmonare -> rupturi pulmonare care sa includa pleura- extinderea de la mediastin (traumatisme penetrante esofagiene)- spargerea unor cavitati pulmonare

Patrunderea aerului in spatiul pleural -> cresterea presiunii intratoracale si colabarea pulmonaraBlocarea orificiului de comunicare -> supapa= aerul patrunde in inspiratie, dar nu iese in expiratie -> cresterea presinuii intratoracale -> deplasarea mediastinala catre partea opusa - compresiune pe organele adiacente- inclusiv modificari circulatorii

Modificarile radiologice depind de:- volumul acumulat- pozitia pacientuluiRX:

cresterea spatiului intre pulmon si peretele toracal- radiotransparenta colabare pulmonara (retractie pulmonara) catre hil-> cresterea densitatii

pulmonare separarea varfului cordului de stern si deplasarea dorsala a cordului in incidenta

laterala frecvent pneumotoraxul- bilateral sunt si situatii cand apare unilateral colabarea pulmonara- d.p. cu volumul aerului acumulat si presiunea creata

- acumulari reduse- linie radiotransparenta fina ce inconjoara pulmonul- acumulari masive- volumul pulmonar se reduce- zona mare de

radiotransparenta in jurul pulmonului- fisurile interlobulare nu sunt vizibile- aerul nu patrunde printre lobii colabati

Examenul radiologic al mediastinului:

mediastinul= potentialul spatiu central, localizat intre pulmoni, impartind cavitatea toracica in doua: stg si dr

de la apertura toracelui la diafragm, avand 3 portiuni: craniala, mijlocie, caudala in fct de un plan orizontal- baza cordului: mediastinul dorsal si mediastinul ventral nu este un spatiu inchis:- anterior cu planurile fasciale ale gatului prin apertura toracica- posterior cu spatiul extraperitoneal prin hiatusul aortic

of 28

Aceste comunicari asigura posibilitatea raspandirii bolilor mediastinale la gat si abdomen si invers.

la nivelul mediastinului cranial se gasesc traheea, esofagul, artera subclaviculara stg, trunchiul brahiocefalic, vena cava craniala, canalul toracic, nervi, limfonoduri mediastinale, timusul la tineret

nu se poate face distinctie intre ele (cu exceptia traheei); vin in contact direct unele cu altele; nu este suficient tesut adipos intre ele ca sa le separe

incidenta laterala- se intinde de la vertebre la stern, dar este mai radioopac dorsal, imediat sub trahee, deoarece este mai gros

incidenta VD/DV- se suprapune peste coloana

Mediastinul este deviat de la linia mediana- fiind lovit tangential de razele X= reflexia mediastinala

3 reflexii, doar 2 vizibile rx: refelxia mediastinului cranioventral - linie radioopaca oblica- intre lobul pulmonar cranial drept si partea craniala a lobului pulmonar cranial stg- lobul pulmonar dr impinge mediastinul spre stg

Timusul poate fi sesizat in reflexia mediastinala cranioventrala, dar mai ales din incidenta VD/DV

o la nivelul mediastinului mijlociu se gasesc: carja aortica, esofagul, traheea si bifurcatia traheala, limfonodurile traheobronsice, cordul cu originea marilor vase, canalul toracic si nervi

- evidente cordul, traheea si bifurcatia, carja aortica, originea venei cave caudale La nivelul mediastinului caudal se gasesc: aorta descendenta, vena cava caudala-

vizibile (radioopace)- esofagul (mai putin vizibil)- canalul toracic si nervii (invizibile)

Reflexia mediastinala caudo-ventrala: vizibila numai din incidenta VD/DV- linie radioopaca oblica in hemitoracele stg, de la apexul cardiac in directie caudo-laterala pana la diafragm- este data de extensia lobului accesoriu peste linia mediana, impingand mediastinul spre stanga- a nu se confunda cu ligamentul sternopericardic care in conditii normale nu este vizibil radiologic- poate sa apara in pneumotorax- reflexia mediastinala a venei cave caudale (plica venei cave caudale) nu este vizibila radiologic.

Modificari mediastinale:

of 28

formatiuni mediastinale lichide mediastinale- foarte rar pneumomediastinFormatiunile mediastinale- frecvent intalnite, iar etiologia specifica nu poate fi stabilita

rx, aspectul lor fiind similar Se suspicioneaza in mediastin:

- se afla pe linia mediana- deviaza o str mediastinala- de preferat incidenta VD/DV- pt a identifica daca formatiunea este in mediastin

sau in pulmon - de regula- formatiunile pulmonare sunt mai in lateral pozitionate si mai bine delimitate de pulmonul cu aer- dar, uneori, formatiunile mediastinale pot fi deplasate lateral si sunt puternic delimitate de pulmon -> confundate cu formatiunile pulmonare- unele formatiuni pulmonare pot fi situate median si suprapuse pe mediastin- greu de diferentiat rx.

Cauzele ce determina modificari la nivelul mediastinului sunt:

limfadenita in mediastinele craniale, sternale, traheobronsice- in mediastinul cranial (dorsal, ventral) si mijlociu

abcese mediastinale (perforatii esofagiene)- in mediastinul cranial- ventral sau caudo-ventral

dilatatii esofagiene- cranial, caudal tumori (timus, tiroida)- cranial, ventral hernia hiatala

Semne radiologice:L= deplasarea craniala a traheei si radiodensitate crescuta ventral de trahee -> in limfadenita Ln mediastinale cranialeVD= largirea mediastinului cranial cu linia de demarcatie convexa - normal= aproximativ latimea 1% vertebre

Modificarea Ln mediastinale apare fracvent in:- limfosarcom:

- la pisica: ln mediastinale craniale/ sternale (rar cu infiltrat pulmonar, posibil colectii pleurale)

of 28

- la caine: ln mediastinale craniale/sternale/traheobronsice (posibil infiltrat pulmonar interstitial)- tumori pulmonare primare: ln traheobronsice-> prezenta tumorii primare- procese inflamatorii sau neoplazice peritoneale: ln sternale-> colectii pleurale prezente- pneumonii micotice: ln traheobronsice-> modificari pulmonare infiltrativeExista situatii cand unle boli neoplazice sau inflamatorii care ar trebui sa fie acompaniate de limfadenita mediastinala nu sunt insotite de modificari ln:- adenocarcinomul mamar, metastazele pulmonare, pneumoniile bacteriene, piotoraxul, tumorile costale

Colectiile de lichid la nivel mediastinal sunt foarte rare, determinand o radioopacitate de tesut moale pe zonele respective, formatiunile determina acumulare de lichid

Pneumomediastinul: patrunderea de aer la nivel mediastinal - realizeaza un bun contrast, detrminand vizualizarea organelor mediastinale, care in conditii normale sunt "ascunse"

Se produce prin:- ruperea esofagului sau traheei- infiltratii de la gat, faringe, laringe- prin apertura toracala- infiltratia aerului din spatiul extraperitoneal- traumatismele pulmonare, dar cu pleura intacta- mediastinita emfizematoasa

CURS 4

Examenul radiologic al diafragmei

- perete musculoaponevrotic: - cupola- convexitatea cranial - pilieri- insera la L3 si L4 - 3 orificii: aortic, esofagian, cav

Incidenta laterala:- pilierii- oarecum II si /

of 28

- in incidenta L stanga- pilierul stg mai cranial decat cel dreptin incidenta L dreapta- pilierul dr mai cranial decat cel stg

- camera de gaz a stomacului- cupola diafragmatica - ventral- vena cava caudala - central- marginea caudala a cordului poate fi la distanta sau suprapusa pe cupola

diafragmatica

Incidenta VD:- 3 convexitati: pilierul stg, pilierul dr si in centru cupola diafragmatica- vena cava caudala in dreapta coloanei vertebrale- reflexia mediastinala caudala in stg- imaginea esofagului suprapusa pe coloana vertebrala

Incidenta DV:- singura convexitate de separare intre cavitatea toracica si cea digestiva- convexitatea cupolei diafragmatice, in timp ce pilierii sunt "ascunsi"- camera de aer a stomacului inapoia pilierului stgLa pisica nu se distinge separarea structurilor diafragmatice- probabil datorita

dimensiunilor reduse ale toracelui In inspiratie fortata- VD- se pot observa denivelari simetrice- proiectia insertiei costale

a diafragmei

Aspecte radiologice ale diafragmei:- Mascarea suprafeteti toracale:

- totale: colectii pleurale, afectiuni ale lobilor caudali, hernie diafragmatica- partiale: formatiuni pulmonare adiacente, hernie diafragmatica

- Modificarea formei: formatiuni pulmonare adiacente, pneumotorax unilateral, tumori diafragmatice, hernie.Deplasarea:- craniala: obezitatea, ascita, formatiuni abdominale, hipertrofia organelor abdominale, paralizia diafragmatica- caudala: pneumotorax, dilatatie cardiaca

Hernia diafragmatica: patrunderea organelor din abdomen in torace variaza- usoara -> masiva traumatismele -> crestere a presiunii intraabdominale-> fisura- organele patrund in

torace frecvent portiunea musculara

of 28

ficatul, intestinul subtire, stomacul, splina, epiplonul cand imaginea nu este satisfacatoare se face contrast artificial

RX: prezenta organelor digestive in cavitatea toracalaCresterea radioopacitatii toraceluiPierderea partiala sau totala a conturului suprafetei craniale a diafragmeiAsimetria diafragmaticaPrezenta lichidului pleural

Intestinele sunt mai usor de identificat cand au gaz- radiotransparenta; fluid- aspect tubularStomacul- gaz sau alimente- faldurile mucoasei- semn de identificare - cand este dilatat cu gaz poate mima pneumotoraxul-> contrast artificialOrganele parenchimatoase mai greu de individualizat din cauza colectiilor secundareOrganele din cavitatea toracica pot fi deplasatePulmonii, cordul, mediastinul- impinse cranial si in lateral

Hernia diafragmatica peritoneopericardica:

- hernierea organelor abdominale in sacul pericardic printr-un orificiu congenital, format intre portiunea tendinoasa a diafragmei si sacul pericardic

- poate fi prezenta la nastere sau apare mai tarziu- poate fi insotita de semne clinice sau poate fi detectata accidental- atat la tineret cat si la adulte, ficatul- cel mai frecvent, apoi stomacul, epiplonul,

intestinele

RX:- silueta cardiaca mare, globuloasa- convexitatea marginii caudale a cordului-unirea siluetei cardiace cu diafragma, fara a se putea face o demarcatie intre ele- prezenta organelor digestive (gaz, lichid sau opacitati de lichid moale) in sacul pericardic- contrast artificial- evidentiaza segmentele tubulare ale aparatului digestiv in pericard.

Hernia hiatala:

- o portiune din stomac patrunde in torace prin orificiul esofagian, largit congenital sau traumatic- exista 2 tipuri: - una dinamica: prin glisarea cardiei pe langa esofag in torace, evidentiata prin rx-scopie - una statica: cardia si partea fundica a stomacului in torace, adiacent esofaguluiRX:

of 28

- radioopacitate de tesut moale, cu aspect oval sau semicircular, situata dorso-caudal in cavitatea toracica, inaintea diafragmei- uneori cu mascarea suprafetei toracale a diafragmei- dilatarea esofagului inaintea orificiului esofagian al diafragmei.

Invaginatia gastroesofagiana:

apare cand organele digestive patrund prin orificiul esofagian al diafragmei in esofagul caudal

s-a constatat mai frecvent la masculi si la rasa C. German cu megaesofagRX:

o masa cu radioopacitate de tesut moale, dorso-cranial de fata toracala a diafragmeio dilatatia esofagului, cu continut lichid/mixto deplasarea craniala a stomacului, cu/ fara splina, duoden, epiplono daca stomacul are aer- falduri gastriceo contrast artificial: apare bariul printre faldurile tesuturilor respective, dar nu

patrunde in stomac (nu se vad faldurile gastrice tapetate cu bariu)

Paralizia diafragmatica:

pierderea motilitatii musculare: unilaterala sau bilateralacauze: traumatisme, infectii, miopatii, neuropatii, idiopatice

se suspecteaza cand o parte a peretelui diafragmatic sau ambele apar deplasate cranial

confirmarea sa se faca prin scopie miscarea inegala intre pilieri- pledeaza pentru paralizia unilaterala in paralizia bilaterala- lipsa sau reducerea drastica a miscarilor diafragmatice greu de depistat chiar si la scopie, miscarea poate fi data de musculatura

abdominala care compenseaza lipsa functiei diafragmatice

Examenul radiologic al pulmonului:

incidente standard: lateral, si VD/DVImaginea toracala normala evidentiaza prezenta a 3 structuri:

peretii cailor respiratorii intrepulmonare pricipale si secundare arterele si vasele pulmonare ce acompaniaza bronhiile adiacente corespunzatoare interstitiul pulmonar- compnenta fara aer care contine vasele pulmonare sanguine

si limfatice, bronhiile si tesutul conjunctiv- care da aspectul opac dantelat al pulmonului; grosimea acestei structuri variaza de la o specie la alta, cu cat este mai bine exprimat cu atat opacitatea este mai evidenta.

of 28

Care este aspectul pulmonar normal?- este dificil de stabilit deoarece nu se poate stabili un tipar datorita interventiei unor

factori "nepatogeni" care influenteaza aspectul normal al imaginii pulmonare- de preferat la varful inspiratiei- pentru maximizarea contrastului pulmonar- diafragma se deplaseaza mai caudal- marginea caudo-dorsala pulmonara ajunge

caudal de T12- creste distanta intre silueta cardiaca si diafragm- pulmonul apare mai mare si mai transparent- VD- indicatorul inspirator- largirea cavitatii si aplatizarea cupolei diafragmatice- in expiratie- diafragmul si silueta cardiaca sunt apropiate (se suprapun)- pulmonul este mai mic si mai putin aerat- radiotransparenta pulmonara se mai estompeaza- mai radioopac- starea de intretinere poate influenta contrastul imaginii toracelui

- la animalele obeze:- ventilatia este deficitara- pulmonul este mai putin aerat, dand falsa impresie a unor

modificari parenchimatoase- imaginea mai estompata- tesutul adipos suprapus determina cresterea radiodensitatii de fond a toracelui

- la animalele slabe:- imaginea toracala este mai radiotransparenta, dand falsa impresie a unui

pneumotorax sau a unei supraexpuneri- evidentierea structurilor musculare peritoracale reduse si lipsa tesutului adipos fac

diferenta

Anestezia::

voluml toracelui este mai diminuat din cauza lipsei inspiratiei profunde densitatea pulmonara este mai mare, deoarece pulmonii nu sunt complet aerati cordul pare mai mare din cauza diminuarii volumului toracal; esofagul apare dilatat ca urmare a relaxarii musculare- mimand megaesofagul

DV- pulmonul drept este mai radioopac decat stangul, iar cordul este deplasat spre peretele toracal drept, din cauza atelectaziei pulmonare indusa de pozitia decubitala sternala

Pozitionarea animalului poate influenta aspectul imaginii toracale:

in incidenta L dreapta- silueta cardiaca este mai ovala, avand aspect de ou in incidenta laterala stg- varful cordului tinde sa se deplaseze median de stern ("sub

cord") si nu mai este vizibil, conferindu-i un aspect rotund cordului

of 28

in incidenta laterala- pulmonul de "jos" pierde rapid aer datorita compresiunii si devine mai radiodens si poate fi confundat cu modificari interstitiale

in incidenta VD/DV acest fenomen se reduce-> in lateral pulmonul este mai opac decat VD/DV

Daca se considera ca imaginea pulmonara este modificata- se urmareste evaluarea modificarilor existente: cresterea/ scaderea opacitatii

Cresterea radiotransparentei:- generalizata: emfizem (emfizem subcutanat, pneumomediastin); hipovolemie- localizata: solitara/ multipla (chisti, caverne, dilatatii bronhice)

Cresterea opacitatii:- generalizata- afecteaza toti lobii : cranioventral/ caudodorsal- localizata (care zona este afectata?):

o focale (nodul, tumora primara), o multifocale (metastaze, mineralizari) si poate fi periferica, mijlocie si parahilara

Gradul evolutiv al modificarii: usoara, moderata, severa Pozitia structurilor mediastinale: cu modificarea pozitiei/ fara modificarea pozitieiIn evaluarea modificarii densitatii pulmonare se urmareste stabilirea tipului modificarii predominante: alveolare, bronhiale, interstitiale, vasculare

Modificari alveolare:

- rezultatul lipsei aerului din alveole-> evidentierea bronhiilor= bronhograma- modelul alveolar

- 2 cauze:- inlocuirea aerului din alveole din jurul bronhiilor cu lichide/ exsudat- cresterea opacitatii tisulare= consilidare- pneumonii, hemoragii- pierderea aerului prin colabarea peretilor alveolari- cresterea opacitatii locale= atelectazie (asociata cu pneumotoraxul, colectii pleurale)- consolidarea- pastreaza forma si dimensiunea lobilor - nu modifica pozitia structurilor mediastinale- atelectazia- lobii isi reduc volumul-> silueta cardiaca deplasata spre segmentul colabatRX:

of 28

lipsa vizualizarii vaselor pulmonare in regiunea afectata- densitate asemanatoare cu a alveolelor pline cu lichidcresterea opacitatii- usoara, moderata, severaevidentierea bronhiilor cu aer= bronhogramasemnul lobar- atunci cand afectiunea se extinde pana la marginea lobului, contrastand cu transparenta lobului adiacent neafectat-> o delimitare clara (margine dreapta)bronhogramasi caile pot fi pline cu lichid= consolidarea totala modelul alveolar nu este specific pt o anumita boala, insa exista o anumita distributie

- localizarea cranioventrala= consecinta pneumoniei ab ingestis - localizarea caudodorsala= consecinta edemului pulmonar necardiogenic.

Modificari bronhiale:o opacitate pulmonara anormala data de ingrosarea (proliferare- infiltrat

peribronhial) sau mineralizarea peretilor bronhiilor -> vizualizarea bronhiilor- modelul bronhial

o are loc cresterea diametrului, cu pierderea aspectului conic= bronhectazie- semnul bronhial

- radiologic- linii si inele radioopace in nr crescut - linii = proiectia peretilor cailor aerofore - inele = proiectia pe sectiune a bronhiei modificate- mineralizarea- la animalele batrane- in treimea proximala (parahilara)- specific- modelul bronhiolar este generalizat, liniile si inele radioopace gasindu-se si la periferia lobilor

Modificari interstitiale:- structurat: noduli pulmonari (<3cm), formatiuni pulmonare (>3cm)- nestructurat- colectie de lichid/celule sau fibroza tesutului conjunctiv

Tipul structurat (min 5-6mm): cavitar- gaz; necavitar- tesut moale, grasime, mineralizat si poate fi solitar sau multiplu

- dimensiuni- variate: mm->cm- forma rotunda, bine circumscrisa- densitate: transparenti (cavitari)/opaci (tes moale, mineralizat)- localizare- spatiul interstitial = oriunde in pulmon- delimitare: variata, bine delimitati sau nedefiniti (cand se suprapun pe modificari

interstitiale nestructurate- edemul)

of 28

Tipul nestructurat: acumularea de celule sau lichid in spatiul interstitial:- edeme interstitiale- pneumonie interstitiala- hemoragii interstitiale- fibroza-neoplazii

- aspect neclar al pulmonului- cu o opacitate crescuta generalizata, dar mai redusa decat modelul alveolar, din cauza prezentei aerului in alveole- fara prezenta liniilor si inelelor opace tipice modelului bronhial- adesea evolueaza mixt

Modelul vascular dimensiune: largirea calibrului, asimetrie a/c forma: sinuos opacitate: mineralizare

CURS 5

Boli pulmonare cu modificari alveolare

Caracteristici:- Bronhograma- Consolidarea lobara/totala (fara bronhograma)- Semnul lobar- Atelectazia lobara

Tablou colplex, comun mai multor afectiuni.Distributia este variabila.Determinarea rx a cauzei- imposibila->teste complementare

Localizat-focal/multifocal- Pneumonia :bacteriana, ab ingestis, parazitara- Edemul

of 28

- Hemoragia (traumatica)- Torsiunea lobara- Atelectazia lobara- Neoplazia Difuz - Pneumonia severa- Edemul sever- Alergii- Electrocutare- Hemoragii (coagulopatii)- Intoxicatii- Inhalare fum

Pneumonia= inflamatia pulmonului

Acuta = asociata bolilor cu debut brusc, in care se constata diferite grade evolutive si de distributie a consolidarii lobare si bronhogramei.

Cronica = zone de consolidare nedefinite, bronhograma vaga, vizualizarea pleurei (ingrosare sau prezenta de lichide)=fisurile interlobare.

- Extinderea infectiei la spatiul pleural= pleuropneumonie- acumulare de lichid Localizata (focala/multifocala) sau difuza- Bacteriana, parazitara, prin aspiratie

Pneumonia bacteriana

Focala (contaminare-cale aerofora) sau multifocala (contaminare hematogena) Poate afecta orice lob pulmonar sau portiuni ale acestuia, insa exista o predilectie pt

lobii mijlocii, evoluand adesea asimetric Limfadenitele traheobronsice sau sternale Rareori insotesc pneumonia bacteriana Ocazional, consecutiv complicatiilor poate apare hidrotoraxul sau piotoraxul

(consecutiv abceselor) Lavaj- cultura

Pneumonia parazitara

Toxoplasma, Aelurostrongylus Localizata (focala /multifocala) sau difuza Serologic (I); lavaj sau fecale (II)

of 28

Pneumonia prin aspiratie

Focala sau multifocala Severitatea leziunii- dependenta de: natura si cantitatea materialului aspirat Distributia- dependenta de pozitia animalului Aspiratie pasiva (anestezie)- cel mai accesibil (frecvent dr cranial si mijlociu) Aspiratie activa (corpuri solide)- continuarea traheei (frecvent dr caudal si

accesoriu) Rx- zone izolate de consolidare lobara.

Pneumonia infiltrativa eozinofilica

- Fara o cauza bine stabilita- Este mai frecventa la caine, in special la tineretul femel (cu predispozitie crescuta la

Husky, Malamute, Rottweiler)- Poate evolua acut sau cronic- Evolueaza prin consolidarea multifocala (densificari neomogene localizate, de

dimensiuni medii si mari) si infiltrare difuza pulmonara, mai ales catre centrul pulmonului (perihilare)

- Uneori- este insotita de limfadenopatie traheobronsica

Edemul pulmonar

- Inundarea cailor respiratorii terminale cu lichid consecutiv unei game variate de boli

Cardiogen- insuficienta cardiaca stangao Modificari alveolare perihilare, dar pot sa apara si distributii atipiceo In cazuri severe se poate extinde la toti lobii, cu aparitia de colectii pleuraleo Sunt vizibile modificarile cardiaceNecardiogen- socuri electrice, convulsii, alergii, uremia, inhalare de fum, toxice.o Modificarile alveolare apar:

- La caine – in special la nivelul lobilor caudali, simetric- La pisica- are distributie variabila, avand aspect focalizat, in zonele pulmonare

ventraleo Bronhograma este evidenta la caine si mai putin evidenta (poate lipsi) la

pisica.

Hemoragia (contuzia) pulmonara

of 28

Focalizata- consecutiv traumatismelor toracale- Modificarile alveolare apar de regula in apropierea regiunii implicate in impact- Contuzia peretelui costal (fractura costala) poate fi prezenta adiacent leziunii

pulmonare- Sangerarea este de scurta durata- tesutul din jur compreseaza zona afectata- Rx- opacitatea pulmonara locala si bronhograma poate lipsi daca sangele a patruns

pe bronhie Difuza- consecutiv coagulopatiilor (intoxicatiilor)- alveolara si interstitiala- Poate fi insotita de hemoragie traheala si se poate extinde in spatiul pleural si

mediastinal- Poate sa determine consolidare lobara totala

Torsiunea lobara

- Densitate radiologica lobara, cu modificare de forma- Frecvent acompaniata de colectii pleurale, ceea ce face ca lobul afectat sa nu fie

vizibil- Bronhograma prezenta initial, dispare ulterior- consolidare totala- Modificare de directie a bronhiei lobului afectat- Lobul mijlociu dr cel mai afectat, dar poate apare si la ceilalti lobi- Colectiile pleurale masive se suspicioneaza ca ar favoriza torsiunea lobara

Atelectazia pulmonara

- Externa-pasiva- colabarea se realizeaza prin efect compresiv din exterior-aer sau colectii pleurale

- Interna-obstructiva- obstructia unei bronhii (tumori pulmonare, corp strain)- resorbtia aerului din alveole si colabarea consecutiva a parenchimului neventilat din teritoriu bronhiei respective- modificare de volum

- Rx- lipsa aerului de la nivelul alveolelor-> cresterea omogena a densitatii zonei afectate, fara bronhograma si aspect retractil=structurile invecinate sunt deplasate (tractionate) catre partea bolnava

- Poate apare modificarea pozitiei mediastinului si compensator- cresterea aerarii celorlalti lobi (emfizem vicariant)- transparenta crescuta perilezional

Boli pulmonare cu modificari bronhiale

Bronsitele- alergice, virale, bacteriene, parazitare

of 28

Caracteristici:- Ingrosarea peretelui bronhial consecutiv proceselor cronice inflamatorii- Repartizare pe toata aria pulmonara- de la bifurcatia traheala pana la periferie

Linii radioopace paralele= aspect de “ linii de tramvai” pe sectiune longitudinala

Cercuri radioopace= aspect de “gogoasa” pe sectiune transversala- De regula evolueaza si cu modificari alveolare- bronhopneumonii

Astmul bronsic- bronsita alergica

- Intalnita la pisica- Inhalare de fum, gaze toxice, pulberi, puf, polen (sezonier)- Episoade repetate de tuse si respiratie suieratoare- Rx- in faza initiala sunt prezente semne clinice fara modificari radiologice- Ulterior- modificari bronhiale acompaniate de infiltrat interstitial nestructurat

peribronhiolar- In timp apare secretie de mucus excesiva, cu aparitia de noduli interstitiali

Bronhectazia- Aparitia de dilatatii localizate si ireversibile ale calibrului arborelui bronsic- Modificare morfologica ce reprezinta calea finala de evolutie comuna mai multor

afectiuni cu etiologie diferita- mai frecvent in bronsitele cronice- Evolueaza difuz sau localizat- Pot fi cilindrice sau saculare (localizate-asemanatoare unui balon)- Rx se constat zone radiotransparente rotunde sau ovale pe traiectul bronhiilor- Uneori se poate acumula exsudat provocand un amestec transparent-opac in

dilatatiile respective

Boli pulmonare cu modificari interstitiale

- Ansamblul de semne radiologice care indica ingrosarea tramei de tesut conjunctiv a pulmonului

Modificari nestructurate (liniare/reticulare)- Difuze:

Pneumonii: virale, parazitare, uremice, toxice, inhlatorii (fum, polen) Metastaze pulmonare Hemoragii (coagulopatii) Edeme

- Localizate:

of 28

o Hemoragii (traumatice)o Corp strain intrabronhialo Edemo Paraziti intrapulmonari

Caracteristici radiologice:- Aspect opac pulmonar moderat- Desen evident- consecutiv infiltratului in spatiul interstitial= aspect liniar sau

reticular opac

Pneumonia parazitara- Capillaria, Aelurostrongylus- migratia larvara intrapulmonara determina infiltrat interstitial, cu densificare peribronhiolara, in general in lobii caudali

Pneumonia virala- poate antrena aparitia unui desen reticulat interstitial- consecutiv complicatiilor cu infectiile bacteriene.

Pneumonia alergica- aspect infiltrativ liniar sau reticular interstitial, acompaniat de infiltrat peribronhiolar

- In cazul acumularii de infiltrat in cantitate mai mare intr-un loc- antreneaza formarea nodulilor

Limfomul- Determina infiltrat interstitial diseminat, mai sever perihilar- Acompaniat de densitati nodulare multifocale, infiltrat alveolar si colectii pleurale- Limfadenita traheobronsica si sternala, acompaniata de limfadenia

intraabdominala- pledeaza pt limfom

Fibroza interstitiala

- Ca reactie la afectiuni cronice pulmonare- la animalele adulte- Ca boala primara idiopatica- la tineret- Exista o predispozitie de rasa la caine (West Highland White Terriers, Staffordshire

Bull Terriers) nu si la pisica- Tuse, respiratie dispneica si oboseala precoce- semne clinice- Rx- densificari reticulare interstitial, de grosime diferita- determina aspectul de

“plasa” al parenchimului pulmonar Modificari structurale (nodular)

- Formatiuni solide sferice sau ovale- Solitare sau multiple- Au origine in tesutul interstitial

of 28

- Au dimensiuni variabile (vizibile > 6mm)- Cele mari pot compresa parenchimul pulmonar din jur si caile aerofore- Delimitare variata (clara sau incerta)- Localizare variata

Distingerea radiologica a cauzelor care i-a produs este imposibila datorita aparentelor similare.Necavitari:

- Tumori primare/metastaze- Granulom (micotic, parazitar, corp strain)- Chist/abces- Hematom

Cavitari (contin gaz sau au centrul necrotic):- Tumori primare/metastaze- Granulom (micotic, parazitar)- Chist/abces- Bronhectazie

Pneumonia micotica- aspergiloza, blastomicoza – infiltrat nodular miliar diseminat- aspect de geam sablat

- De regula este generalizata, dar sunt situatii cand apar focare infiltrative interstitiale si alveolare

- Limfadenopatie traheobronsica prezenta uneori aspergiloza poate fi mascata datorita infiltratului excesiv.

- Metastazele- in faza initiala- infiltrat nodular miliar adevarat- Calcificarile pulmonare- osteoma- noduli mici (2-4 mm) bine definiti, radioopaci,

care se pot confunda cu metastazele- insa nodulii patologici de dimensiuni similare apar foarte rar mineralizati.

- Aceste arii de metaplazie osoasa apar la animalele batrane, pe pleura viscerala si mediastin.

- Pot fi pe toata aria de proiectie pulmonara, dar in special pe zonele ventrale.

Metastazele pulmonare

- Densificari nodulare multiple, de dimensiuni variabile, distribuite peste tot- De cele mai multe ori sunt bine delimitate, dar sunt situatii cand sunt mascate de

modificari alveolare si interstitiale (hemoragii, edeme, infectii)- Melanomul, carcinomul tiroidian, osteosarcomul, carcinomul mamar.

of 28

- La pisici cu/fara semne respiratorii- apar multiple zone pulmonare radioopace ca rezultat al calcificarii glandelor mucoase peribronhiale- ce mimeaza metastazele pulmonare

- Sunt formatiuni mult mai opace decat metastazele- In astmul felin- se poate acumula mucus la nivel bronhial cu aparitia nodulilor-

dimensiuni mici.

Tumorile pulmonare primare

- Se diagnostica accidental- slabirea, abaterea, inapetenta- Schiopatura si ingrosarea tuturor membrelor (osteopatia hipertrofica), edemul

capului si gatului, ascita- pledeaza pt tumora pulmonara primara.- Densificari nodulare rare sau solitare, de dimensiuni mari (cu cat sunt mai mari,

sansele sa fie maligne sau mai mari), bine delimitate sau cu contur neregulat- Cel mai frecvent afecteaza lobii caudali- Desi majoritatea nodulilor solitari sunt tumori primre, nu trebuie exclusa

posibilitatea unui abces de corp strain (insotit de atelectazie/consolidare regionala, colectii, tuse), granulom (de regula neregulat si multiplu)

- Uneori tumorile primare/metastazele pulmonare se necrozeaza in centru si daca comunica cu o bronhie, se umplu cu aer- devenind un nodul cavitar- avand peretele cu aspect neregulat

- Nodulii cavitari solitari Tumora solitara- perete neregulat, dimensiuni variabile Chistul/abcesul- peretele mai subtire, bine delimitat la interior- se sparg si

dau pneumotorax Pneumatocel- bule traumatice- au si continut

of 28

radiologie cursuri

Documents

Transcript of radiologie cursuri