APOSTOLUL - slineamt.ro · ciunii noastre str\vechi. Schimbarea nu va putea aduce `mbun\t\]iri...

12
SERIE NOUĂ, ANUL VI, NR. 66 Decembrie 2004 R R E E V V I I S S T T A A C C A A D D R R E E L L O O R R D D I I D D A A C C T T I I C C E E Editat\ de Sindicatul din ~nv\]\m`nt [i Cercetare Neam] APOSTOLUL \rb\torile de iarn\ din acest an stau sub zodia schimb\rii la fa]\. Bucuria victoriei alian]ei D.A. la 12 decembrie, de[i a fost tr\it\ chiar [i de cei care nu [i-au dat votul, nu este deplin\ [i, `nc\ ani buni, va fi umbrit\ de imposibilitatea armoniz\rii Cotrocenilor cu Victoria [i cu Marele Electorat- Poporul Român. De aceea doresc ca Sfintele s\rb\tori generate de Na[terea Domnului, Anul Nou [i Boboteaz\ s\ aduc\ tuturor lini[te [i pace `n suflet, numai g`nduri bune [i sen- timente curate sus]inute de o angajare total\ cu `ntreaga energie [i putere `ntr-o oper\ sincer\ de reconstruc]ie a acestei ]\ri `ntr-o perspectiv\ cu adev\rat nou\, european\. ~n aceast\ perspectiv\, nou\, dasc\lilor, ne revine, din momentul de fa]\, pe o perioad\ foarte `ndelungat\, datoria apostolic\ de a sprijini pacea, lini[tea, schimbarea [i reconstruc]ia. S`ntem printre cei dint`i [i avem un rol deosebit de `nsemnat `n a sprijini prin cuv`ntul nostru, prin atitudinea [i senti- mentele noastre rea[ezarea ]\rii `n albia ei str\veche, de grani]e, de lini[te, de pace [i `n]elegere cu cei de l`ng\ noi, cu cei mai mari sau mai mici ca noi, pe linia `n]elep- ciunii noastre str\vechi. Schimbarea nu va putea aduce `mbun\t\]iri spectaculoase, peste noapte, `n via]a [i munca noastr\, dar ne poate oferi [ansa de a pune bazele adev\rate ale unor structuri democratice `n ]ar\, de a f\uri un cadru legislativ `n favoarea pro- gresului economic [i social. A[tept\m de la aceast\ schimbare o nou\ atitudine fa]\ de problemele esen]iale ale `nv\]\m`ntului: - o finan]are normal\ corespunz\toare cerin]elor [i nivelului European (6% din PIB); - o salarizare apropiat\, dac\ nu iden- tic\, cu a celorlalte domenii bugetare (administra]ie, justi]ie, interne, ap\rare) care s\ ne asigure un trai decent material [i spiritual; - o ameliorare sim]itoare a reformei din `nv\]\m`nt mai ales `n con]inut (stabili- tatea programelor [colare, criterii unice de promovare a examenelor de admitere sau de `ncheiere a ciclurilor [colare preuniver- sitare; - o legisla]ie [colar\ unic\ aplicat\ pentru toat\ lumea, f\r\ excep]ie care s\ restabileasc\ `n oameni `ncrederea `n forurile diriguitoare ale `nv\]\m`ntului la toate nivelurile. Pentru noi, pe linia mi[c\rii sindicale vom milita [i ac]iona pentru unitate, fermi- tate [i discern\m`nt `n toate activit\]ile. {i `nainte de toate sper\m ca schim- barea s\ se produc\ `n sufletele noastre, `n fiecare din noi, pentru a reg\si dragostea pentru aproapele nostru, dragostea [i grija pentru copiii no[tri [i pentru un viitor mai bun al lor. ~n `nf\ptuirea acestor deziderate prin munca [i d\ruirea noastr\ Dumnezeu s\ ne ajute. V\ dorim tuturor cu prilejul S\rb\torilor de iarn\: S\n\tate, fericire [i noroc! La mul]i ani! Prof. {tefan CORNEANU Secretar S.L.L.I.C.S. Neam] SCHIMBAREA LA FA}| rin ierarhii, preo]ii [i c\lug\rii ei, B.O.R. a sprijinit lupta politic\ a realiz\rii unit\]ii tuturor românilor. ~n timpul primului r\zboi mondial o parte a clerului a `nso]it tru- pele pe câmpurile de lupt\. Potrivit raportului nr. 1668/1917 `nre- gistrat de serviciul religios al armatei, `n Moldova au func]ionat, la diverse unit\]i militare, 173 de preo]i. C\lug\ri]ele au fost repartizate la spitalele regionale; `n m\n\stiri s-au amenajat orfeli- nate etc. ~n toate satele [i ora[ele, Sfânta Liturghie se `ncheia cu „De[teapt\-te române", cântat de tot poporul. Dup\ slujbele religioase, `n fa]a bisericilor se prezentau date privitoare la organizarea adun\rii din Alba- Iulia. Pe 18 octombrie 1918, `n Transilvania se constituia Consiliul Na]ional Român Central (format din reprezen- tan]i ai Partidului Na]ional Român [i al social- democra]ilor) care, la 10 noiembrie solicita printr-un ulti- matum la Budapesta „puterea deplin\ de guvernare asupra teritoriilor locuite de români". E[uând negocierile cu delegat- ul maghiar, la 20 noiembrie 1918, Consiliul Na]ional Român Central a convocat Marea Adunare Na]ional\ pen- tru 1 Decembrie 1918 la Alba- Iulia unde se va hot\r` soarta românilor. Centrele biserice[ti tran- silv\nene au dezb\tut ati- tudinea pe care trebuia s\ o ia Biserica. Un rol important l-au jucat: episcopul Ioan Papp, care cerea preo]ilor ortodoc[i [i uni]i la 30 octombrie 1918 s\ se pronun]e asupra Consiliului Na]ional Român, episcopul Miron Cristea, dr. Vasile Suciu - vicarul greco-catolic al Mitropoliei Blajului, prof. Nicolae B\lan de la Academia Teologic\ din Sibiu etc. Nicolae B\lan, viitorul mitropolit al Ardealului, pleca la Ia[i cu o delega]ie pentru a avea `ntrevederi cu oamenii politici [i militari, mini[trii Fran]ei, Angliei, Statelor Unite insistând asupra proclam\rii unirii f\r\ anumite condi]ii impuse din afar\. La 21 noiembrie, epis- copii ortodoc[i [i greco-catolici din Transilvania, printr-o adres\ comun\ recuno[teau Consiliul Na]ional Român drept for conduc\tor al luptei de eliberare na]ional\ asigurân- du-l c\ vor colabora `n vederea realiz\rii tuturor idealurilor. Episcopul Roman Ciorogariu, prin circularele sale, a `ndemnat permanent preo]ii [i `nv\]\torii pentru a [ti cum s\ ac]ioneze `n acele momente. ~n noaptea ce a precedat Adunarea de la Alba-Iulia din duminica de 1 Decembrie 1918, `n gara Apold (unde se adunaser\ sute de oameni din satele de munte ce a[teptau trenurile spre Alba) s-a organi- zat o nunt\ simbolic\ `ntre o fat\ din S\li[tea (ce reprezenta Transilvania) [i un b\iat S P Drd. Mihai Floroaia, profesor la {coala „Spiru Haret" Piatra Neam] (Continuare `n pag. 3) Biserica Ortodox\ român\ [i UNIREA DE LA 1 DECEMBRIE 1918 Prin pace [i credin]\, prin munc\ [i abnega]ie, cu ajutorul lui Dumnezeu, schimbarea din preajma s\rb\torilor de iarn\ din acest an s\ ne aduc\ noroc `n `nf\ptuirea g`ndurilor [i speran]elor noastre de mai bine. Cu prilejul Na[terii Domnului [i Noului An dorim tuturor lucr\torilor din `nv\]\m`ntul jude]ean Neam], s\n\tate, fericire [i noroc. La mul]i ani! S\rb\tori fericite! Lider al S.L.L.I.C.S. Neam] Prof. Florin FLORESCU DRAGI COLEGI, Frumoasele s\rb\tori de iarn\, Cr\ciunul [i Anul Nou, ne ofer\ prilejul s\ v\ felicit\m [i s\ v\ mul]umim pentru colaborarea pe care a]i realizat-o cu institu]ia noastr\ `n acest an. Pentru anul 2005 v\ dorim s\n\tate, reu[it\ `n activitatea de perfec]ionare profesio- nal\ [i succese `n nobila profesiune de dasc\l, pentru instruirea [i edu- carea temeinic\ a elevilor pe care `i `ndruma]i! Casa Corpului Didactic Neam] Cu ocazia S\rb\torilor de iarn\ [i a Anului Nou, Consiliul Asocia]iei ~nv\]\torilor din jude]ul Neam] ureaz\ tuturor sluji- torilor [colii, s\rb\tori fericite, ani mul]i [i numai bucurii. Consiliul Asocia]iei SEMNE BUNE... Anul c\ruia ne preg\tim s\-i `ntoarcem spatele `ntr-un mod foarte ciudat a fost bun pentru România, dar r\u pentru români. A fost la fel [i pentru `nv\]\m`nt dar neizbutit pentru cei care slujesc `nv\]\m`ntul. Pe parcursul anului am `ncer- cat s\ ar\t\m [i cele bune [i cele rele, am spus ce s-a `nt`mplat cu folos dar [i ce a fost mai pu]in profitabil, dac\ nu de-a dreptul nociv. E pe sf`r[ite anul acesta, pe sf`r[ite par s\ fie [i obi- ceiurile românilor de a ne da semne doar prin ilustrate frumos colorate. Z\pada [i-a `ntors fa]a c\tre noi. Ea nu acoper\ doar cenu[iul vie]ii noastre- pare chiar vestitoare de bucurii. A[tept s\ ning\ molcom [i a[ezat ca `n abecedarele de alt\dat\. Se `nfirip\ `n noi credin]a c\ anul ce vine va fi mai bun, c\ suntem capabili s\ ne construim sistemul de iluzii ca ni[te oameni care [tiu c\ au un rost [i `n]eleg s\-[i `mpli- neasc\ voca]ia. E pe sf`r[ite anul acesta [i dintr-o dat\ `mi dau seama c\ el a stat sub semnul alegerilor locale, parlamentare [i prezi- den]iale. Acum, `n preajma s\rb\torilor de iarn\, am observat c\ "n-am pupat to]i Pia]a Endependen]ii". {i poate c\ nu e acesta lucrul cel mai r\u cu putin]\ care ni se putea `nt`mpla. La mijloc de r\u [i bun, trece anul, vin s\rb\torile [i se anun]\ vremuri mai bune. Dea Domnul s\ [i vin\. La mul]i ani! Prof. Valerian PERC|

Transcript of APOSTOLUL - slineamt.ro · ciunii noastre str\vechi. Schimbarea nu va putea aduce `mbun\t\]iri...

Page 1: APOSTOLUL - slineamt.ro · ciunii noastre str\vechi. Schimbarea nu va putea aduce `mbun\t\]iri spectaculoase, peste noapte, `n via]a [i munca noastr\, dar ne poate oferi [ansa de

SERIE NOUĂ, ANUL VI, NR. 66Decembrie 2004

RREEVV II SSTTAA CCAADDRREELLOORR DD IIDDAACCTT IICCEEEditat\ de Sindicatul din ~nv\]\m`nt [i Cercetare Neam]

APOSTOLUL

\rb\torile de iarn\ din acest anstau sub zodia schimb\rii lafa]\. Bucuria victoriei alian]eiD.A. la 12 decembrie, de[i afost tr\it\ chiar [i de cei care nu[i-au dat votul, nu este deplin\[i, `nc\ ani buni, va fi umbrit\de imposibilitatea armoniz\riiCotrocenilor cu Victoria [i cuMarele Electorat- Poporul

Român.De aceea doresc ca Sfintele s\rb\tori

generate de Na[terea Domnului, Anul Nou[i Boboteaz\ s\ aduc\ tuturor lini[te [ipace `n suflet, numai g`nduri bune [i sen-timente curate sus]inute de o angajaretotal\ cu `ntreaga energie [i putere `ntr-ooper\ sincer\ de reconstruc]ie a acestei]\ri `ntr-o perspectiv\ cu adev\rat nou\,european\.

~n aceast\ perspectiv\, nou\,dasc\lilor, ne revine, din momentul defa]\, pe o perioad\ foarte `ndelungat\,datoria apostolic\ de a sprijini pacea,lini[tea, schimbarea [i reconstruc]ia.

S`ntem printre cei dint`i [i avem un roldeosebit de `nsemnat `n a sprijini prin

cuv`ntul nostru, prin atitudinea [i senti-mentele noastre rea[ezarea ]\rii `n albia eistr\veche, de grani]e, de lini[te, de pace [i`n]elegere cu cei de l`ng\ noi, cu cei maimari sau mai mici ca noi, pe linia `n]elep -ciunii noastre str\vechi.

Schimbarea nu va putea aduce`mbun\t\]iri spectaculoase, peste noapte,`n via]a [i munca noastr\, dar ne poateoferi [ansa de a pune bazele adev\rateale unor structuri democratice `n ]ar\, de af\uri un cadru legislativ `n favoarea pro-gresului economic [i social.

A[tept\m de la aceast\ schimbare onou\ atitudine fa]\ de problemeleesen]iale ale `nv\]\m`ntului:

- o finan]are normal\ corespunz\toarecerin]elor [i nivelului European (6% dinPIB);

- o salarizare apropiat\, dac\ nu iden-tic\, cu a celorlalte domenii bugetare(administra]ie, justi]ie, interne, ap\rare)care s\ ne asigure un trai decent material[i spiritual;

- o ameliorare sim]itoare a reformei din`nv\]\m`nt mai ales `n con]inut (stabili-tatea programelor [colare, criterii unice de

promovare a examenelor de admitere saude `ncheiere a ciclurilor [colare preuniver-sitare;

- o legisla]ie [colar\ unic\ aplicat\pentru toat\ lumea, f\r\ excep]ie care s\restabileasc\ `n oameni `ncrederea `nforurile diriguitoare ale `nv\]\m`ntului latoate nivelurile.

Pentru noi, pe linia mi[c\rii sindicalevom milita [i ac]iona pentru unitate, fermi-tate [i discern\m`nt `n toate activit\]ile.

{i `nainte de toate sper\m ca schim-barea s\ se produc\ `n sufletele noastre,`n fiecare din noi, pentru a reg\sidragostea pentru aproapele nostru,dragostea [i grija pentru copiii no[tri [ipentru un viitor mai bun al lor.

~n `nf\ptuirea acestor deziderate prinmunca [i d\ruirea noastr\ Dumnezeu s\ne ajute.

V\ dorim tuturor cu prilejul S\rb\torilorde iarn\:

S\n\tate, fericire [i noroc!La mul]i ani!

Prof. {tefan CORNEANUSecretar S.L.L.I.C.S. Neam]

SCHIMBAREA LA FA}|

rin ierarhii, preo]ii [ic\lug\rii ei, B.O.R.a sprijinit luptapolitic\ a realiz\riiunit\]ii tuturorromânilor. ~n timpulprimului r\zboimondial o parte aclerului a `nso]it tru-pele pe câmpurilede lupt\. Potrivit

raportului nr. 1668/1917 `nre -gistrat de serviciul religios alarmatei, `n Moldova aufunc]ionat, la diverse unit\]imilitare, 173 de preo]i.C\lug\ri]ele au fost repartizate

la spitalele regionale; `nm\n\stiri s-au amenajat orfeli-nate etc.

~n toate satele [i ora[ele,Sfânta Liturghie se `ncheia cu„De[teapt\-te române", cântatde tot poporul. Dup\ slujbelereligioase, `n fa]a bisericilor seprezentau date privitoare laorganizarea adun\rii din Alba-Iulia.

Pe 18 octombrie 1918, `nTransilvania se constituiaConsiliul Na]ional RomânCentral (format din reprezen-tan]i ai Partidului Na]ionalRomân [i al social-

democra]ilor) care, la 10noiembrie solicita printr-un ulti-matum la Budapesta „putereadeplin\ de guvernare asuprateritoriilor locuite de români".E[uând negocierile cu delegat-ul maghiar, la 20 noiembrie1918, Consiliul Na]ionalRomân Central a convocatMarea Adunare Na]ional\ pen-tru 1 Decembrie 1918 la Alba-Iulia unde se va hot\r` soartaromânilor.

Centrele biserice[ti tran-silv\nene au dezb\tut ati-tudinea pe care trebuia s\ o iaBiserica. Un rol important l-au

jucat: episcopul Ioan Papp,care cerea preo]ilor ortodoc[i[i uni]i la 30 octombrie 1918 s\se pronun]e asupra ConsiliuluiNa]ional Român, episcopulMiron Cristea, dr. Vasile Suciu -vicarul greco-catolic alMitropoliei Blajului, prof.Nicolae B\lan de la AcademiaTeologic\ din Sibiu etc. NicolaeB\lan, viitorul mitropolit alArdealului, pleca la Ia[i cu odelega]ie pentru a avea`ntrevederi cu oamenii politici [imilitari, mini[trii Fran]ei,Angliei, Statelor Unite insistândasupra proclam\rii unirii f\r\

anumite condi]ii impuse dinafar\. La 21 noiembrie, epis-copii ortodoc[i [i greco-catolicidin Transilvania, printr-oadres\ comun\ recuno[teauConsiliul Na]ional Român dreptfor conduc\tor al luptei deelibe rare na]ional\ asigurân -du-l c\ vor colabora `n vederearealiz\rii tuturor idealurilor.

Episcopul RomanCiorogariu, prin circularelesale, a `ndemnat permanentpreo]ii [i `nv\]\torii pentru a [ticum s\ ac]ioneze `n acelemomente.

~n noaptea ce a precedat

Adunarea de la Alba-Iulia dinduminica de 1 Decembrie1918, `n gara Apold (unde seadunaser\ sute de oameni dinsatele de munte ce a[teptautrenurile spre Alba) s-a organi-zat o nunt\ simbolic\ `ntre ofat\ din S\li[tea (ce reprezentaTransilvania) [i un b\iat

S

P

Drd. Mihai Floroaia,profesor la {coala

„Spiru Haret"Piatra Neam]

(Continuare `n pag. 3)

Biserica Ortodox\ român\ [iUNIREA DE LA 1 DECEMBRIE 1918

Prin pace [i credin]\, prin munc\ [i abnega]ie, cuajutorul lui Dumnezeu, schimbarea din preajmas\rb\torilor de iarn\ din acest an s\ ne aduc\ noroc `n`nf\ptuirea g`ndurilor [i speran]elor noastre de maibine.

Cu prilejul Na[terii Domnului [i Noului An dorimtuturor lucr\torilor din `nv\]\m`ntul jude]ean Neam],s\n\tate, fericire [i noroc.

La mul]i ani!S\rb\torifericite!

Lider al S.L.L.I.C.S.Neam]

Prof. FlorinFLORESCU

DRAGI COLEGI,Frumoasele s\rb\tori de iarn\, Cr\ciunul [i Anul

Nou, ne ofer\ prilejul s\ v\ felicit\m [i s\ v\mul]umim pentru colaborarea pe care a]i realizat-o cuinstitu]ia noastr\ `n acest an.

Pentru anul 2005 v\ dorim s\n\tate, reu[it\ `nactivitatea deperfec]ionare profesio -nal\ [i succese `n nobilaprofesiune de dasc\l,pentru instruirea [i edu-carea temeinic\ a elevilorpe care `i `ndruma]i!

Casa CorpuluiDidactic Neam]

Cu ocazia S\rb\torilor

de iarn\ [i a Anului Nou,

Consiliul Asocia]iei

~nv\]\torilor din jude]ul

Neam] ureaz\ tuturor sluji-

torilor [colii, s\rb\tori

fericite, ani mul]i [i numai

bucurii.

ConsiliulAsocia]iei

SEMNE BUNE...Anul c\ruia ne preg\tim s\-i `ntoarcem spatele `ntr-un

mod foarte ciudat a fost bun pentru România, dar r\u pentruromâni. A fost la fel [i pentru `nv\]\m`nt dar neizbutit pentrucei care slujesc `nv\]\m`ntul. Pe parcursul anului am `ncer-cat s\ ar\t\m [i cele bune [i cele rele, am spus ce s-a`nt`mplat cu folos dar [i ce a fost mai pu]in profitabil, dac\ nude-a dreptul nociv.

E pe sf`r[ite anul acesta, pe sf`r[ite par s\ fie [i obi-ceiurile românilor de a ne da semne doar prin ilustrate frumoscolorate. Z\pada [i-a `ntors fa]a c\tre noi. Ea nu acoper\doar cenu[iul vie]ii noastre- pare chiar vestitoare de bucurii.

A[tept s\ ning\ molcom [i a[ezat ca `n abecedarele dealt\dat\. Se `nfirip\ `n noi credin]a c\ anul ce vine va fi maibun, c\ suntem capabili s\ ne construim sistemul de iluzii cani[te oameni care [tiu c\ au un rost [i `n]eleg s\-[i `mpli -neasc\ voca]ia.

E pe sf`r[ite anul acesta [i dintr-o dat\ `mi dau seama c\el a stat sub semnul alegerilor locale, parlamentare [i prezi-den]iale. Acum, `n preajma s\rb\torilor de iarn\, am observatc\ "n-am pupat to]i Pia]a Endependen]ii". {i poate c\ nu eacesta lucrul cel mai r\u cu putin]\ care ni se putea `nt`mpla.La mijloc de r\u [i bun, trece anul, vin s\rb\torile [i seanun]\ vremuri mai bune. Dea Domnul s\ [i vin\. La mul]iani!

Prof. Valerian PERC|

Page 2: APOSTOLUL - slineamt.ro · ciunii noastre str\vechi. Schimbarea nu va putea aduce `mbun\t\]iri spectaculoase, peste noapte, `n via]a [i munca noastr\, dar ne poate oferi [ansa de

inge `n sufletelenoastre spre a ner\cori def i e r b i n ] e a l aa[tept\rilor dup\muncile dintr-unan, ninge "sfânt [ip\gân", ningepeste noi cu...cam-panii electorale, cupromisiuni [irenun]\ri, cu vise

[i regrete, ninge [i nu [tiu dac\ninge dup\ vrerea lui Verlaine.Vine cel mai frumos moment alanului: S\rb\torile de Iarn\,

când [i pentru noi-oamenii de lacatedr\, ar trebui s\ ning\ cubucurii palpabile, cu motivarea„celor de sus" pentru a muncimai cu spor `n anul ce se na[te,pentru c\, din rezultatele depân\ acum, am demonstrat c\[tim s\ muncim bine! Ca `nfiecare an, dorim s\ `mp\rt\[imacest moment cu to]i cei dragi [is\ le facem cele mai frumoase[i speciale ur\ri, numai c\ mul-tora dintre noi ne vine greu s\scriem ceea ce sim]im cuadev\rat când st\m `n fa]a uneifoi albe de hârtie sau a ecranu-

lui gol. {i totu[i...mai scriem [imai oferim „boboci de iarn\" cabilan] al muncii noastre dintr-ovar\ [i o toamn\, cam triste [izbuciumate. ~ncepem colindulnostru cu „Dor de poezie 2004"al colegilor no[tri roma[cani`mpreun\ cu „colegii lor `ntr-alepoeziei-elevii" , continu\m curat[i limpede cu „Eco{coala" de laHangu, deschidem u[a elevilorde excep]ie de la {coala nr.3Piatra Neam] [i ca un corolar,ur\m „LA MUL}I ANI!" colegilorno[tri din [colile jude]uluiNeam], partenerilor [i colabora-

torilor no[tri- ISJ, CJAPP,Prefectura [i prim\riile dinjude], institu]iile descentralizatecu care am realizat programeeficiente [i Ambasadei Fran]eidin România, care, ca expresiea aprecierii f\cute pentru rezul-tatele deosebite ob]inute deC.C.D. Neam] `n promovareaC.D.I.-urilor, a invitat condu -cerea institu]iei noastre „s\onoreze invita]ia la o recep]ie"ce a avut loc la sediulambasadei, pe 14 decembrie2004.Prof. Niculina NI}|

PAGINA CCD

Pag. 2 APOSTOLUL decembrie 2004

NINSORILE DIN "LUNA ~N CARE PAM~NTUL DEVINE CER"

1. Dor de poezie 2004

„Poezia r\mâne cea mai fru-moas\ floare a existen]ei noastre, pecare o purt\m [i o vom purta `ntot-deauna la butoniera din stânga, dea-supra inimii... este o muzic\ `ntr-unceas de r\gaz [i prin ea descoperimtoate frumuse]ile" sunt cuvinteledoamnei prof. Ana Maria Diaconescu`n deschiderea plachetei „ Dor depoezie" 2004.

Cu adev\rat frumosul este unlucru minunat, „pl\m\dit din haosullumii prin fr\mântarea sufletului unuiartist" (S.Maugham). Pentru a`n]elege frumosul e necesar\sim]irea, fantezia, sensibilitatea.

Iat\ c\ `ntr-o lume meschin\ [idominat\ de interese [i putere, exist\[i oameni adev\ra]i, sensibili la fru-mos, la cuvânt [i poezie: prof.Alexandru Cramer, prof. Mirela Mihoc,prof. Ana Maria Diaconescu, prof.Victoria Jucan, „sufletul"unei activit\]ideosebite, intitulat\ „Dor de poezie",edi]ia a V-a, desf\[urat\ la Grupul{colar Industrial Materiale deConstruc]ii Roman.

Organizatorii au reu[it s\eviden]ieze faptul c\ avem tinerifoarte `nzestra]i, ce cunosc mult\poezie, de autentic\ substan]\ [i fiorliric. Cu grij\ [i r\bdare, au fostadunate „ crâmpeiele de vis [i ardereinterioar\" ale elevilor din liceeleroma[cane, `n placheta „Dor depoezie".

Tinerii no[tri sunt impetuo[i [ischimb\tori, sunt boga]i `n speran]e,fiindc\ nu [i-au pierdut prea multedintre ele, sunt mândri pentru c\ nuau fost umili]i, sunt milo[i pentru c\ `iconsider\ pe oameni mai buni decâtsunt.

~ntr-o lume `n care adolescen]iisunt atra[i de anumite acte ce potdenatura comportamentul, iat\ c\,exist\ [i tineri deosebi]i, cura]isuflete[te, sensibili, tineri care `n]elegc\ tinere]ea este o vârst\ de „aur",frumoas\, plin\ de entuziasm, elan [iexuberan]\.

Noi ,educatorii, nu avem voie s\frân\m pasiunile, pornirile lor, ci , dim-potriv\, sarcina major\ este s\-idepist\m, s\-i orient\m [i s\-i spriji -nim. Elevii au nevoie cu adev\rat de`ndrumarea noastr\. Profit de ocazie[i felicit profesorii din liceeleroma[cane care au reu[it s\c\l\uzeasc\ pa[ii elevilor no[tri `nmigala [i arta cuvântului.

Ei, elevii, sunt ai no[tri, dar cu pri-oritate ai lor. Sunt ai lor prin ceea cegândesc [i viseaz\ , prin dorurile lor-DOR DE POEZIE.

Parafrazându-l pa Kahlil Gibran,copiilor no[tri le putem oferidragostea, `ns\ niciodat\ ceea cesim]im [i gândim, deoarece ei le au

pe ale lor, n\zuin]ele lor, adev\r sur-prins [i de eleva Maria H\l\ucescu:

„De ce-[i `nchipuie c\ numai ei audrepturi?

De ce tot timpul ei se cred m\re]i?P\rerea noastr\ acum nici nu

conteaz\Suntem doar ni[te simpli ado-

lescen]i."Ace[tia sunt copiii no[tri,

„r\zboinici ai luminii", care `mplinescpas cu pas „legendapersonal\".Prof. Mihaela SOFRONIA

2. PROGRAMUL«ECO-{COALA»

ECO-{COALA este un program

cu extindere la nivel mondial prin carese urm\re[te `ncurajarea ac]iunilor deprotec]ie a mediului `nconjur\tor.Tema aleas\ de [coala noastr\ este:„Gestionarea de[eurilor [i reamena-jarea parcului [colii".

Ce ofer\ acest program [colilor?Con[tientizarea problemelor demediu [i determinarea impactuluiacestora asupra vie]ii [i comunit\]ii[colare; dezvoltarea capacit\]iielevilor de a lua decizii; realizareaunor ac]iuni [i evenimente deosebite`n via]a [colii; `mbun\t\]irea imaginii[colii; oportunit\]i de promovare lanivel local, regional [i na]ional;leg\turi cu alte [coli din România [iEuropa,

Care sunt cerin]ele acestui pro-gram? sprijin din partea autorit\]ilorlocale; Dorin]a de implicare a elevilor[i cadrelor didactice `n desf\[urareaprogramului; disponibilitatea de a`ncepe o activitate pe termen lung;

Cum se desf\[oar\ acest pro-gram? Etapa I : `nregistrarea [coliiprin trimiterea unui formular la CentrulCarpato-Danubian de Geoecologiepân\ la data de 15.10.2004. Etapa aII-a: implementarea programului `n[coal\, urmând cei [apte pa[i:

1.Comitetul ECO-{COALAcuprinde conducerea [colii, cadredidactice, p\rin]i [i elevi care auurm\toarele responsabilit\]i: de aasigura `ndeplinirea programului,

define[te responsabilit\]ile elevilor,asigur\ leg\tura cu comunitatealocal\ [i autorit\]ile locale.

2. Analiza problemelor de mediuconst\ `n identificarea problemelor demediu prin consultarea elevilor [i pro-fesorilor.

3. Planul de ac]iune va fi elaborat[i afi[at la panoul ECO-{COAL|.Monitorizarea [i evaluarea rezul-tatelor ce va fi realizat\ de un grup deprofesori [i elevi care au aceast\responsabilitate precizat\ `n planulde ac]iune.

4. Curriculum (programa [colar\)-se urm\re[te integrarea ac]iunilorprogramului ECO-{COALA `n cadruldisciplinelor din trunchiul comun pre-cum [i a celor op]ionale.

5. Informarea[i implicarea [colii[i a comunit\]ii:realizarea unuipanou cu caracterpermanent denu-mit „ECOURI" `ncare se voranun]a ac]iunilederulate; afi[areala loc vizibil aPlanului deac]iune; leg\turapermanenta cupresa local\ (arti-cole `n presalocal\ [i

na]ional\); `nfiin]area `n [coal\ a uneiminireviste:„HANGU-ECOMEDIU" cuapari]ie semestrial\; implicarea `ndesf\[urarea ac]iunilor propuse de:Districtul Silvic Hangu, Agen]ia deProtec]ie a Mediului - Neam], Prim\riaComunei Hangu;

7. ECO-CODUL - a fost elaborat`n colaborare cu elevii [i va fi afi[at laloc vizibil; aplicarea programului `nscopul ob]inerii statutului de ECO-{COAL|; ob]inerea Steagului Verde[i a Certificatului European de partici-pare la program [i a unui logo "ECO-{COALA"

Etapa a IV-a : re`nnoirea progra-mului; ~n cadrul [colii Hangu,`ncepând cu 01.10.2004 a luat fiin]\un grup ecologic sub denumirea"Floarea de col]", ai c\rei membri auparticipat la numeroase ac]iuni deecologizare `n perimetrul [colii [i `n`mprejurimi.

Micii no[tri ecologi[ti au distribuitflutura[i `n [coal\ [i la nivelul comu-nit\]ii locale [i au convins, `mpreun\cu profesorul coordonator, Prim\riaHangu pentru ob]inerea de fonduri [ide co[uri ecologice necesare parcului[colii.

~n derularea ac]iunilor noastrevom continua colaborarea cu:Prim\ria Comunei Hangu,Inspectoratul {colar Jude]ean Neam],Casa Corpului Didactic Neam] [i

Inspectoratul pentru Protec]iaMediului Neam].

Autori: Prof. ION MANOLACHE -director {coala cu clasele I-VIIIHangu

Prof. Elena AILIOAE

3. {I EI SUNTAI NO{TRI, {I EI AU

NEVOIE DE NOI!

Asigurarea [i respectarea drep-turilor copiilor [i plasarea acestora`ntr-o zon\ de interes special constitu-ie o prioritate na]ional\, respectat\prin legisla]ia `n vigoare.

~n condi]iile `n care România seafl\ `ntr-un complex [i amplu procesde aderare la Uniunea European\ seimpune o nou\ strategie privindrealizarea unui echilibru `ntre cele treicomponente esen]iale: copilul, familia[i [coala. Asigurarea acestui echilibrueste una din responsabilit\]ile impor-tante ale dasc\lului din [coalaromâneasc\.

{coala se confrunt\ `n aceast\perioad\ cu o serie de caren]e `nstructurarea personalit\]ii elevuluiconcretizate prin fenomene deinadaptare, negativism, obr\znicie,irascibilitate, e[ec [colar, abandon[colar, cauzate `n mare m\sur\ dene`n]elegerile dintre p\rin]i, num\rulridicat de divor]uri, decesul p\rin]ilor,greut\]i materiale. De asemenea,plec\rile p\rin]ilor `n str\in\tate [il\sarea copiilor `n grija fra]ilor maimari, a bunicilor, str\bunicilor,vecinilor etc., au dovedit c\ ace[ticopii suport\ facil influen]ele negativeale mediului, au tendin]a de a mani-festa conduite delictuale pentru c\structura personalit\]ii este labil\.

Dac\ `n cazul elevilor supradota]i

s-a ac]ionat mai rapid [i eficient prinpreg\tirea suplimentar\ la cercurilepe discipline de `nv\]\mânt, la orele

de op]ionale [i la Centrul jude]ean deexcelen]\, pentru ajutorarea elevilorafla]i `n dificultate, nu s-au derulatstrategii coerente de accelerare am\surilor educative care s\ conduc\la rezultate satisf\c\toare.

Practic, pentru realizareaintegr\rii reale a elevului cu cerin]eeducative speciale `n colectivul uneiclase trebuie s\ ]inem cont `n primulrând de formarea unor clase cu efec-tive mai mici. Nu vom putea `nregistraprogrese cu elevii afla]i `n situa]ii defa-vorizate, decât prin renun]area la colec-tivele cu efective de peste 30 de elevi.

~n contextul integr\rii copiilor afla]i`n situa]ii defavorizate, rezult\ cupregnan]\ dobândirea de noi compe-ten]e de c\tre cadrele didactice impli-cate `n abordarea integrativ-educativ\a elevilor cu nevoi speciale. Una dinnumeroasele strategii aflate la`ndemâna educatorilor, pentru instru-irea diferen]iat\ a elevilor, o constituiecea numit\ „`nv\]area cooperativ\",care reprezint\ o form\ de grupare aelevilor, dar nu a celor de acela[inivel. Superioritatea „`nv\]\riicoopera tive" fa]\ de aceea realizat\la clasele „tradi]ionale", const\ `n fap-tul c\ oricare dintre membrii echipeieste capabil s\ fac\ fa]\ unei formede evaluare individual\ [i fiecare elevcontribuie la scorul echipei.

Practicile la clas\ trebuie s\ fiecentrate pe elev, s\ fie flexibile [idiferen]iate, bazate pe o gam\ larg\[i divers\ de metode de predare-`nv\]are pentru a satisface nevoia deparcurs [colar individualizat.Schimb\rile esen]iale cu care se con-frunt\ cadrele didactice `n ultimavreme, al\turi de diversitateacrescând\ a nevoilor elevilor pot fidep\[ite printr-o informare perma-nent\, prin realizarea de noi compe-

ten]e, prin g\sireade noi solu]ii `nd e r u l a r e aproiectelor [i pro-gramelor deeduca]ie incluziv\.

De asemenea,cadrele didacticetrebuie s\-[i`nsu[easc\ con-cepte noi, strategiipotrivite, bine [ieficient adminis-trate pentru a rea -liza „schimbarea",astfel `ncât [coala

s\ devin\ locul reu[itei pentru to]i [inu generatoare de e[ecuri personalesau colective.Prof. M\rioara HANGANU

N

Pagin\ realizat\ de prof.Niculina NI}| - CCD Neam]

Page 3: APOSTOLUL - slineamt.ro · ciunii noastre str\vechi. Schimbarea nu va putea aduce `mbun\t\]iri spectaculoase, peste noapte, `n via]a [i munca noastr\, dar ne poate oferi [ansa de

Decembrie - LUNA S|RB|TORILOR

Pag. 3APOSTOLUL

ARTE & MESERII p ARTE & MESERII p ARTE & MESERII p ARTE & MESERII

decembrie 2004

\rginean, reprezentant al statului român. PreotulIoan Lupa[, protopopul S\li[tei, `mpreun\ cu al]ipreo]i au oficiat slujba cununiei, iar cei prezen]i aupetrecut toat\ noaptea.

Fie c\ vorbim de clericii ortodoc[i, de ceiromano-catolici sau greco-catolici, `n actul istoricdin 1 Decembrie 1918, clerul român a manifestatunitate fiind al\turi de poporul din care f\ceaparte. Episcopii, consilierii, profesorii de teologie,protopopii [i preo]ii parohi au fost `n primele rân-

duri asigurând func]ionarea consiliilor [i g\rzilor na]ionale.Spre exemplu: profesorii Nicolae B\lan [i Silviu Dragomir auactivat la Sibiu, episcopul Miron Cristea `n Caransebe[, vic-arul Vasile Suciu, profesorii Alexandru Ciura [i AlexandruBorza `n Blaj etc.

La Marea Adunare de la Alba-Iulia, Biserica a fostreprezentat\ de 5 episcopi, 4 vicari, 129 protopopi, numero[ireprezentan]i ai Institutelor teologico-pedagogice, studen]i [ipreo]i. La primele ore ale dimine]ii s-a oficiat Sfânta Liturghie[i slujba de Te-Deum `n cele dou\ biserici române[ti din Alba-Iulia. ~n cea ortodox\ a slujit episcopul Ioan Papp. ~ncepândcu orele 10 s-au desf\[urat lucr\rile Marii Adun\ri Na]ionale,`n sala Cazinoului, `n prezen]a celor 1228 delega]i oficiali.Ioan Suciu, organizatorul adun\rii a citit procesul verbal al[edin]ei. Episcopul Aradului, Ioan Papp a `ncheiat [edin]amul]umindu-le tuturor pentru contribu]ia adus\. La orele 14,delega]ii s-au dus pe Câmpul lui Horia unde s-au ]inutcuvânt\ri celor peste 100.000 de români ce a[teptau procla-marea unirii. Memorabile discursuri au fost rostite de epis-copii Miron Cristea al Caransebe[ului [i Iuliu Hossu dinGherla. ~n toate ora[ele [i satele, preo]ii au explicat credin-cio[ilor prezen]i la slujbe importan]a acestui eveniment.

Biserica Ortodox\ Român\ a f\cut pa[i mari spre unifi-carea administrativ\ prin includerea episcopilor ardeleni `nSfântul Sinod al B.O.R. din Bucure[ti (1919), prin ridicarea eila rang de Patriarhie (1925) [i promulgarea Legii [i Statutuluide organizare a B.O.R. (1925).

Ortodoxia a fost principalul factor de men]inere apoporului român `n unitate, de `nt\rire a propriei fiin]e,B.O.R. fiind con[tient\ de rolul ce l-a purtat `n decursul isto-riei.

m

u sunt luminalumii,cel ce `miurmeaz\ mie nu vaumbla `n `ntuneric,ci va avea luminavie]ii"(Ioan VIII,18)Prin `ntrupareaFiului lui Dumnezeu,a venit `n lume ol u m i n \s u p r a f i r e a s c \ ,deosebit\ de lumina

soarelui, a stelelor sau a celor-lalte izvoare de lumin\ fireasc\.Este lumina al c\rei centru adevenit Bethleemul [i al c\reiizvor este `nsu[i Fiul luiDumnezeu. El a venit s\lumineze pe cei ce st\teau `n`ntunericul [i `n umbra mor]ii.Na[terea Domnului estes\rb\toarea luminii, s\rb\toareadarurilor. Cr\ciunul ne arat\ c\nu suntem singuri, c\Dumnezeu este aproape de noi,iar noi putem fi cu El.

Pentru istoria umanit\]ii este

ziua cea mai important\, cândCel a[teptat a sosit. ~n cetatealui David, Sfânta Fecioar\ an\scut un mântuitor care esteChristos Dumnezeu.

~n timp ce Giotto este con-siderat precursorul artei mo -derne, pictura din Quattrocentoeste ilustrat\ de Fra Angelico,Sandro Boticelli sau DomenicoGhirlandaio. Cinquecento esteperioada titanilor. Leonardo daVinci, Michelangelo Buonarotti,Albrecht Durer sau El Grecosunt printre cei mai importan]ireprezentan]i ai Rena[terii artis-tice.

Giotto ilustreaz\, `n frescarealizat\ `n anii 1304-1306,Na[terea lui Iisus Hristos, oscen\ `n care tandre]ea [i sensi-bilitatea se `mpletesc cu tensi-unea dramatic\ [i suferin]a.Expresivitatea este atins\ prinarmonia cromatic\ perfect\ [isimplitatea compozi]iei.

Fra Angelico evoc\ `n

~nchinarea celor trei magi, reali -zat dup\ 1438, istoria miracolu-lui `ntrup\rii. Artistul c\lug\rpicteaz\ magii de la r\s\rit care`[i exprim\ venera]ia `n fa]aFecioarei [i care sunt binecu-vânta]i de Iisus. ~n micul spa]iuinterior, Fra Angelico include un

Iisus suferind. Cele dou\ scene,aparent f\r\ leg\tur\, sunt defapt sinteza vie]ii p\mânte[ti alui Iisus - `nceputul [i sfâr[itul.

Sandro Botticcelli a pictat~nchinarea magilor `n anul 1475.Autorul `mprumut\ personajelorsale tr\s\turile familiei Medici,incluzându-se chiar pe el `nsu[i.Cele dou\ sfere cuprind sacrul [i

profanul. Pictorul sentimentelor,cum a fost numit artistul, sedovede[te un cercet\tor profundal adâncului uman.

Leonardo da Vinci a lucrat,f\r\ s\ termine `ns\, ~nchinareamagilor, `ntre anii 1481-1482.De[i a r\mas la stadiul de schi]\,

lucrarea este considerat\ unadintre capodoperile artistului.Leonardo demonstreaz\ maturi-tatea stilului, atât sub aspectulcompozi]iei spa]iului, cât [i alexpresivit\]ii personajelor. Suntsurprinse diverse emo]ii, de laadora]ie extatic\ pân\ la dramaunui Iisus tr\dat [i `nsingurat `nCina cea de tain\.

Michelangelo realizeaz\ prinSfânta Familie una din cele maifrumoase tondo din câte exist\.Tavanul Capelei Sixtine este, deasemenea, documentul caredemonstreaz\ perfec]iuneaatins\ de titanul Rena[terii.Rela]ia dintre uman [i divin, din-tre lumea fizic\ [i cea ideal\este sintetizat\ [i `n Pieta, sculp-tur\ de o excep]ional\ ging\[ie.Iubirea matern\ este adev\rulabsolut, adev\rul lui Dumnezeu.

Albrecht Durer este expo-nentul Rena[terii germane.Tema christic\ este tratat\ `nAltarul Paumgartner. Na[terealui Iisus, realizat `ntre anii 1502-1504, completat cu Epifania:Adora]ia Magilor, `n anul 1507.Ferindu-se de exalt\ri, p\strân-du-se `n limitele unui sever auto-control, Durer surprinde steauac\l\uzitoare a magilor substitu-it\ printr-un soare palid [i ciudatintensificat, `n lucrarea ulte-rioar\, `n portocaliu.

O viziune stranie aduce ElGreco `n tabloul s\u din 1612:~nchinarea p\storilor. Iradierileunei lumini mistice `nv\luie ele-mentele terestre [i cere[ti `ntr-undecor fantastic, `ntr-un cadrusupradimensionat. Misticismulde esen]\ mediteranean\ [ireminiscen]ele bizantine se`ntâlnesc `ntr-un temperamentfurtunos [i himeric. Rena[tereaspaniol\ tr\ie[te emo]ia reli-gioas\ cu ajutorul culorilor cre-tanului.

Misterul Sfintelor Taine sereflect\ `n pasiunea acestorarti[ti. Dramatismul unor sceneprofane prin care se transfi -gureaz\ sacrul este cople[itor.

Dumnezeu s-a revelat. EraLumina cea adev\rat\, Lumin\din Lumin\, Dumnezeu adev\ratdin Dumnezeu adev\rat.

Lumini]aARUSOAIEI

PLUGU{ORUL PENSIONARILORDa, da, a]i citit bine. {i

cadrele didactice pensionatemerg cu uratul. De ce numaikinderii [i fl\c\ii s\ umble cuplugu[orul? Noi, pensionarii, dece s\ ne l\s\m mai prejos? Nusuntem la fel de viguro[i? C\restul au plecat „dincolo", astae alt\ discu]ie. Nasoal\. Nimeninu scap\ de moarte.

Cum ne-am preg\tit pentruurat? Simplu. Dup\ anumite criterii. Cecrede]i, c\ la Plugu[or poate s\ participeoricine? ~n primul rând i-am ocolit pe fo[tiiinspectori [colari, \i ce s-au `ndopat la vre-mea lor cu fripturi [i vinuri vechi pe lainspec]iile speciale. ~n al doilea rând, amselectat numai pensionarii cu `n\l]imi depeste 1,80m. S\ aib\ lumea ce admira.Frumo[i ca brazii. Nu doi la metru. {i `n altreilea rând, nu am neglijat femeile.

Dimpotriv\, grupul selectat cuprinde 40 lasut\ femei, pensionare numai una [i una.Cu peste 1,70 `n\l]ime [i toate tinere sub70 de prim\veri. C\ mai avem [i mai `nvârst\, dar alea privesc tot timpul spreBorzoghean.

Odat\ selec]ia f\cut\, am botezatgrupul ur\torilor „Plugu[orul III", adic\ celal vârstei a treia [i ultima. Ne-am `mbr\catfrumos, ne-am `narmat cu bice, clopo]ei [ichiar cu un buhai, toate subtilizate de lanepo]i, [i am pornit la urat prin cartierul deba[tin\. Gospodarii ne r\spundeau lainterfoane [i când auzeau c\ e Plugu[oruldasc\lilor, cu care au `nv\]at primeleslove, ne primeau cu bucurie. Motivele?{tiau c\ suntem rup]i de foame [i ro[i detoate bolile p\mântului. Ne omeneau dup\datina str\bun\. Am primit covrigi, nuci,mere [i chiar bani. Cei mai mul]i dintre noiau aruncat covrigii `n z\pad\, `ntrucât nu

aveau din]i. Maidanezii se bucurau taremult pe chestia asta. Merele le-am p\stratpentru pl\cint\, la sugestia celui maigospodar pensionar din grup. {i nucilepentru pr\jiturile de Pa[ti. C\ cine [tie câtva costa o nuc\ la prim\var\ sau dup\intrarea `n U.E. ~n ceea ce prive[te banii,i-am strâns leu] cu leu], i-am pus deopartepentru cel care va da primul ortul popii.

Pentru c\ d\sc\limea crap\ des\r\cie, `n ur\tura noastr\ am pus o sin-gur\ interoga]ie. Asculta]i-o:

Aho, aho copii [i fra]i,Pensia ne-o indexa]i?R\spunsul lui nenea Guvernu?La anul [i la mul]i ani!

Dumitru RUSU

%

Retrospectiva`nv\]\m`ntului nem]ean

LUNA DECEMBRIELiderii Federa]iei Sindicatelor Libere din ~nv\]\m`nt

au respins proiectul Guvernului pentru Legea desalarizare a personalului didactic [i administrativ. Ei audecis c\ vor declan[a greva general\ dac\ viitorulExecutiv nu va dubla salariile profesorilor. ~n timp ceGuvernul a propus o majorare cu 30 la sut\, sindicali[tiidin `nv\]\m`nt `[i men]in cererea de dublare a salariilor.

& Consiliul Jude]ean mai are nevoie de 20 demiliarde de lei pentru ca dasc\lii nem]eni s\ primeasc\mai mul]i bani `n luna decembrie, a[a cum se

obi[nuie[te `n ultimii ani. ~n loc de un avans `ntre 80 [i 100 la sut\din salariul aferent lunii decembrie, cadrele didactice ar puteaprimi doar 40 la sut\.

& Ministerul Educa]iei [i Cercet\rii a propus noi distinc]ii [ipremii pentru stimularea cadrelor didactice din `nv\]\m`ntul pre-universitar. ~n func]ie de nivelul de preg\tire profesional\, rezul-tatele ob]inute la clas\ [i alte activit\]i legate de [coal\, dasc\lii arputea fi recompensa]i cu "Adres\ de mul]umire public\", Diploma"Gheorghe Laz\r" sau Diploma de excelen]\.

& Prim\ria Piatra Neam] a achitat prima rat\, `n valoare de87500 euro, pentru cump\rarea casei Lalu, de pe {tefan cel Mare,`n care func]ioneaz\ Palatul Copiilor. Conform contractului`ncheiat cu cei trei mo[tenitori, pre]ul imobilului, cu tot cu teren,este de 462000 euro.

& Universitatea ie[ean\ "A.I. Cuza" a decis eliminareaprobei scrise la examenul de licen]\. Studen]ii vor sus]ine un sin-gur examen, oral, const`nd `n prezentarea proiectului de diplom\.M\sura va fi aplicat\ din iulie 2005.

& ~n perioada 15-17 decembrie, elevii [i profesoriiColegiului Na]ional de Informatic\ au s\rb\torit Zilele {colii, pro-gramul manifest\rilor `ncheindu-se cu un spectacol literar artisticla Teatrul Tineretului.

& Elevii Liceului de art\ "Victor Brauner" au sus]inut, ̀ naintede vacan]a [colar\, la Teatrul Tineretului, un concert de colinde.

& Ministerul Educa]iei [i Cercet\rii a lansat oferta de burse2005-2006 pentru stagii de studii universitare [i postuniversitare `nstr\in\tate. ~n cazul celor finan]ate de Guvern, s`nt disponibile 600de burse aferente fiec\rui an universitar, durata fiind `ntre dou\ [izece luni. MEC mai ofer\ 250 de burse "Nicolae Titulescu" pentruformarea de speciali[ti `n scopul integr\rii `n Uniunea European\[i o burs\ "Theodor Aman" pentru studii `n domeniul artelor plas-tice.

& Clubul Copiilor din Bicaz a revenit `n vechiul sediu, supusunei repara]ii capitale. Investi]ia s-a ridicat la c`teva miliarde de lei[i a fost `nceput\ acum [ase ani.

& Patru seturi de calculatoare performante au ajuns la [co -lile coordonatoare din comunele R\zboieni, Bicaz Chei, Dolje[ti [iIon Creang\, `n baza unui program finan]at de Guvern. P`n\ lajum\tatea anului viitor, [colile nem]ene vor fi dotate cu 500 de cal-culatoare noi.

&

“E

Biserica Ortodox\român\ [i

UNIREA DE LA 1DECEMBRIE 1918

NNAA{{TTEERREEAA [[ iiRREENNAA{{TTEERREEAA

(Urmare din pag. 1)

Page 4: APOSTOLUL - slineamt.ro · ciunii noastre str\vechi. Schimbarea nu va putea aduce `mbun\t\]iri spectaculoase, peste noapte, `n via]a [i munca noastr\, dar ne poate oferi [ansa de

n urm\ cu aproape 40 de ani, reputatuldirector al liceului s\tesc `n care debu-tam ca profesor-filolog, octogenarul [istr\lucitul profesor Alexandru }\ranu,mi-a `ncredin]at, ca diriginte, una dintreclasele a IX-a. Era un semn depre]uire [i de `ncurajare, de vreme ced\dusem, cu destul\ u[urin]\, uit\riicele `nv\]ate la Universitate desprecalit\]ile pe care trebuie s\ le

`ntruneasc\ un foarte tân\r dasc\l, aflat, pentru`ntâia oar\, `n ipostaza men]ionat\.

Dup\ o noapte de nesomn, `n prima lec]ie dedirigen]ie, m-am adresat, dup\ câte `mi amintesc,elevilor astfel: „N-am `mplinit `nc\ 23 de ani [i de laconducerea liceului am primit misiunea onorant\ [ipre]ioas\ de a v\ fi diriginte, pe `ntreaga durat\ a[ederii voastre `n aceast\ [coal\.

M\ voi str\dui s\ v\ fiu al\turi [i mergem`mpreun\ pe calea pozitiv\ a binelui, frumosului,adev\rului, h\rniciei [i cinstei.

Tot `mpreun\ vom face eforturi s\ stârpim r\uldin noi, stimulând faptele bune, demne,aduc\toare de beneficii suflete[ti. Când va fi cazul,vom face apel prin consultarea voastr\ [i a regula-mentelor, la m\suri preventive, nu represive.

N\d\jduiesc c\ inten]iile mele vor fi `n]elesecum se cuvine, c\ vom mobiliza tot ceea ce avemmai bun `n noi, c\ ne vom face `mpreun\ datoria,spre binele nostru, al liceului `n care vom tr\i [ivom `nv\]a `mpreun\, iar peste mul]i ani, [i `n folo-sul comunit\]ii `n care vie]uim."

M-am str\duit s\ m\ ]in de cuvânt, f\r\ aaccepta ipostaza de st\pân al clasei, nici debunic\ `nduio[at\ de orice „isprav\". M-am consi -derat un prieten al [colarilor, care [i-a asumat ouria[\ responsabilitate un sf\tuitor [i un lider moralacceptat.

B\nuiesc c\ nu voi fi acuzat de exager\ri dac\m\rturisesc [i c\, `n anii care am fost diriginte, `nliceu [i `n gimnaziu, am f\cut efort, dup\ `nzes-trarea [i priceperea mea, s\ fac din clasele alc\ror diriginte am fost, un organism s\n\tos, care,spre bucuria mea, a func]ionat, `n mare m\sur\,bine, de la sine [i pentru sine, f\r\ a necesita inter-

ven]ii represive din partea dirigintelui, altor profe-sori, directorilor sau unor agen]i exteriori.

Nu pot decât s\ le mul]umesc eminen]ilor mei[colari c\rora le-am fost diriginte pentru buna lorpurtare, pentru conduita intelectual\ [i moral\aproape f\r\ cusur, pentru `ntreaga lor presta]ie.

Tot ceea ce am f\cut am gândit [i am f\cut`mpreun\ lec]ii de dirigen]ie, dialoguri cultural-artistice, excursii [i drume]ii, partidele de fotbal,volei, tenis [i pescuit.

Consecven]a cu care am respectat `n]elegerilenoastre [i regulamentele [colare au p\truns adânc`n fiin]a lor, l\sându-le urme deosebite. De aceea,foarte mu]i dintre ei tr\iesc `n omenie [i `n respectpentru valorile morale, ceva mai departe decât r\ul[i zvâcnirile existen]ei.

F\r\ `ndoial\, via]a unui diriginte nu este unadeloc simpl\. Dirigen]ia se constituie ca oadev\rat\ institu]ie moral\, cu luminile [i umbrele

sale. Spun ni[te pedagogi [i practicieni eleva]i c\`n cele mai multe cazuri, o clas\ are `nf\]i[areadirigintelui s\u. Dirigintelui `i trebuie har [idistinc]ie. Unul ca mine nu le-a avut. Am `ncercats\ le compensez cu munc\ [i grij\ sporit\ pentrusatisfacerea intereselor serioase, imediate [iviitoare, ale [colarilor mei.

~ntre [colari [i diriginte, raporturile de opozi]iesunt excluse. Atâtea derapaje ale educa]ieiizvor\sc nu numai din lipsa de personalitate a unordirigin]i, ci [i din inexisten]a unui sistem unitar deeduca]ie specific fiec\rei [coli.

Educa]ia este o oper\ complex\, care nupoate s\ accepte tendin]ele centrifuge ale unordirigin]i, ale c\ror demersuri nu se `nscriu `n legilemorale scrise [i nescrise ale vie]ii.

Gândirea, limbajul, vestimenta]ia, seriozitatea,corectitudinea, bog\]ia informa]ional\ [isufleteasc\, obiectivitatea, gesturile - `ntr-uncuvânt exemplul exemplu personal al dirigintelui -dau elevilor intui]ia vie a faptelor omene[ti supe-rioare, tr\ite `mpreun\ cu ei influen]ându-i cu multmai mult decât abstrac]iunile.

Prof. George }ig\u, {coala„Elena Cuza", Piatra-Neam]

~NV|}|M~NTUL PRIMAR

Pag. 4 APOSTOLUL

ARTE & MESERII * ARTE & MESERII * ARTE & MESERII * ARTE & MESERII

decembrie 2004

RELA}IA FAMILIE - {COAL|, UN PARTENERIAT BENEFIC PENTRU ELEVI

Dirigintele - administratorsau lider al [colarilor?

Optimizarea colabor\riidintre [coal\ [i familie

n activitatea didactic\ pecare o desf\[or acord oimportan]\ aparte pentrug\sirea unor c\i eficientede `mbun\t\]ire a rela]ieicu familiile elevilor mei.

Adun\rile cu p\rin]ii`mi dau posibilitatea uneimai bune cunoa[teri, afamiliariz\rii acestora cuproblemele colectivului de

elevi [i a procesului [colar. Uneoriorganizez adun\ri comune cu p\rin]ii[i elevii, prin care realizez schimburide experien]\, g\sesc idei noi [isolu]ii educative benefice pentru com-plexele probleme care se ivesc `nactivitatea [colar\.

Pentru a se informa de situa]iafiec\rui elev `n parte, p\rin]ii vin `norele programate pentru consulta]ii,când le prezint situa]ii comparative, leexplic cauzele [i le propun m\surilenecesare de remediere a unor defi-cien]e.

~n continuare supun aten]ieicolegilor propunere de lectorate pe -dagogice sub forma unor meserotunde [i respectiv [i a unor atelierede lucru, `n care fluxul informa]ional [icel formativ dintre `nv\]\tor [i p\rin]is\ func]ioneze permanent. La acesteactivit\]i am invitat de cele mai multeori [i speciali[ti din domeniul medi-cinii, psihologiei, justi]iei, a cadrelorde ordine public\ etc., care au dat onot\ special\ [i au sporit efectuleducativ al `ntâlnirilor.

Iat\ câteva `ntreb\ri-cheie, carepot transforma lectoratul nostrutradi]ional [i anacronic, `ntr-un

adev\rat brainstorming:„Cât timp [i despre ce vorbesc cu

copilul meu?"„Ce [i cât [tiu cu adev\rat despre

preocup\rile copilului meu `n afaraorelor de curs?";

„Pot fi bunicii `nlocuitoriip\rin]ilor?"; „Cu ce se alege copilulmeu dintr-o excursie `n str\in\tate?";„Este copilul meu preg\tit ca vârst\ [icuno[tin]e s\ „suporte" o excursie `nstr\in\tate?"; „Oare este copilul meusincer cu mine sau este un mic dupli -citar?"; „Pân\ unde pot extinde priete-nia cu copilul meu?"; „Sunt un p\rintetolerant sau sever?"; „De ce prefer\copilul meu s\ se dest\inuie unorstr\ini?"; „Cum `mi preg\tesc copilulmeu pentru via]a contemporan\?";„La ce o fi bun\ inocen]a?"; „Când,unde [i de ce consider oportun\prezen]a copilului meu la `ntrunirilematurilor?"; ,A fi p\rinte-o `ntâmplare,o ocupa]ie, o profesie?"; „Pot constituiun model pentru copilul meu?"

O alt\ form\ de colaborare `ntre[coal\ [i familie o constituie contactulnemijlocit dintre condi]iile de viat\ [ieduca]ie ale copilului `n familie, reali -zat\ prin vizitele efectuate de cadreledidactice la domiciliul elevilor. Prinacestea mi-am format o viziune mailarg\ privind starea familial\, com-portarea p\rintelui `ntr-un climat dife ritde cel al [colii, iar elevii au devenitmai ata[a]i, cu o mai mare respon -sabilitate fa]\ de `nv\]\tur\.

Lec]iile demonstrative organizatela clas\, au dat prilejul particip\riip\rin]ilor la procesul instructiv-educa-tiv [i o relativ\ pozi]ionare a copilului`n ierarhia sc\rii valorilor. Activit\]ilecultural-artistice, desf\[urate cu prile-jul diferitelor evenimente, drume]iile,organizarea unor excursii `mpreun\

cu p\rin]ii au facilitat observarea com-portamentului `n grup (cunoa[tereagre[elilor [i `ndreptarea lor), precum[i tr\irea afectiv\ al\turi de ace[tia.

Cele de mai sus sunt doar câtevadintre formele de lucru pe care le-amdesf\[urat pentru ini]ierea [i impli-carea p\rin]ilor `n problematica [colii,`n vederea preg\tirii temeinice aelevilor pentru munc\ [i via]\. ~nv. Maria VASILE, {coala

Nr. 11, Piatra Neam]

Tema pentru acas\, `ntreobliga]ie [i utilitate

Tema pentru acas\ are ca scopconsolidarea achizi]iilor dobândite deelevi `n timpul lec]iilor din clas\, prinactivit\]i sub form\ scris\, oral\ saupractic\.

~n `nv\]\mântul preuniversitar, `nfoarte multe situa]ii se constat\ osuprasolicitare a elevilor `n ceea ceprive[te temele curente pentru acas\[i a celor de vacan]\. Administrat\adesea „pe fug\" [i verificat\ demulte ori superficial, tema pentru

acas\ reprezint\ pentru elev [i`nv\]\tor, dar [i pentru p\rintele[colarului, un punct de reper cu impli-ca]ii multiple: pedagogice, psihologi -ce, voli]ionale, diagnostice, reglatorii.Bine gestionat\ de to]i factorii impli-ca]i `n realizarea dar [i evaluareatemei pentru acas\, aceasta poateoferi solu]ii pentru eficientizareaactivi t\]ii de `nv\]are a elevului [i pen-tru optimizarea demersului didactic `ngeneral.

Timpul zilnic necesar realiz\riitemelor pentru acas\ la un elev din

clasele I-IV serecomand\ s\ fiede cel mult dou\ore. Tema pentruacas\ la copiluldin acest ciclutrebuie s\ aib\atât con]inuturiutile pentru con-s o l i d a r e ac u n o [ t i n ] e l o rdobândite, dar [iatractive, intere-sante [i uneori cucaracter ludic.

S u b i e c t e l epropuse ca tem\

trebuie s\ aib\ un echivalent lucrat `nclas\, f\r\ a con]ine cerin]e mai difi-cile decât exemplele rezolvate `nclas\, ori, paradoxal, chiar sarcinidespre care elevii nici nu au auzit.

Nu cantitatea temelor este impor-tant\, ci calitatea lor. Cu cât elevii aumai mult de scris pentru acas\, cuatât randamentul lor scade, la fel [iinteresul pentru `nv\]\tur\.

Pentru c\ adesea [colarul miceste asistat acas\ `n rezolvareatemelor, trebuie realizat\ o strâns\colaborare `ntre `nv\]\tor [i familie,pentru a stabili cât mai clar pân\ undepoate fi ajutat elevul. Nici prea multajutor, dar nici refuzul total al acesteiimplic\ri nu sunt de bun augur pentru„omule]ul" devenit [colar , trecut de lajocuri [i juc\rii, la reguli [i respon -sabilit\]i stricte. P\rin]ii, care adeseaintr\ `n panic\ atunci când gre[esccopiii lor, trebuie informa]i c\ gre[elilesunt o cale normal\, poate, de a evi-

den]ia dar [i de a stopa vehiculareafenomenelor negative. Prinrecunoa[terea [i asumarea gre[elilor`l vom determina pe elev s\descopere satisfac]ia de a `nv\]a dingre[eli, de a se corecta [i, implicit, dea progresa. Accentul se mut\ la[colar, `n felul acesta, de pe „nu [tiu"[i „nu pot face", pe ceea „ce [tiu" [i„ce pot face".

De multe ori, p\rin]ii se implic\,uneori chiar exagerat de mult, `nrealizarea temelor, cu scopul de au[ura munca copiilor lor sau de a con-tribui la favorizarea succesului [colaral acestora.

{colarii trebuie s\ lucreze acas\dup\ posibilit\]ile lor, temele obliga-torii trebuind s\ fie de nivel mediu, iarpentru cei cu goluri `n cuno[tin]e, cât[i pentru cei capabili de performan]esuperioare, s\ fie prev\zute temesuplimentare.

~n `ntâlnirile pe care le am cup\rin]ii `i sf\tuiesc pe ace[tia s\ nuintervin\, de regul\, prea mult `nactivitatea de preg\tire a temelor deacas\. Excep]iile se accept\ pentrucei care `ntâmpin\ unele dificult\]i la`nv\]\tur\. Cu p\rin]ii unor astfel deelevi am `ntâlniri speciale, prin care leasigur o ini]iere `n problematica efec-tu\rii temelor acas\. ~n m\sura `ncare pot interveni [i a timpuluidisponibil, `i solicit pe ace[ti p\rin]is\-[i sprijine copiii [i s\-i stimuleze s\lucreze dup\ posibilit\]ile lor.

~n vizitele pe care le fac la domi-ciliul elevilor, observ camera de studiusau col]ul de lucru de acas\ al aces-tora, asist la sprijinul pe care-l dau uniip\rin]i `n efectuarea temelor de c\trecopiii lor, am dezbateri utile [i con-structive cu ace[tia.

A[adar, tema pentru acas\ tre-buie s\ fie o activitate bine `ndrumat\de c\tre `nv\]\tori [i p\rin]i, [idesf\[urat\ `n spirit motivant [i activde c\tre elev, pentru a deveni folosi-toare [i formativ\ pentru acesta.

~nv. Maria ZAVATE,{coala Nr. 8, Roman

~

~

Formarea copilului pentru via]\ st\ sub semnul implic\rii profunde [i responsabile a doi principali factori educa-tivi: [coala [i familia. Familia este cea dintâi [coal\ a copilului, unde acesta dobânde[te primele informa]ii despre via]\[i oameni [i-[i formeaz\ primele deprinderi de conduit\ uman\ civilizat\. {coala este institu]ia care organizeaz\primele achizi]ii ale copilului, construind peste acestea informa]ii sistematizate [i un mod de comportare folositor pen-tru integrarea social-moral\ a viitorului cet\]ean. Familia poate favoriza sau `ngreuna ac]iunea educativ\ a institu]iilorde `nv\]\mânt.

Formele de colaborare ale `nv\]\torului cu p\rin]ii izvor\sc din necesitatea stabilirii unor leg\turi organizate [i sis-tematice `ntre cei doi factori.

Rubric\ coordonat\ deDan AGRIGOROAE

Page 5: APOSTOLUL - slineamt.ro · ciunii noastre str\vechi. Schimbarea nu va putea aduce `mbun\t\]iri spectaculoase, peste noapte, `n via]a [i munca noastr\, dar ne poate oferi [ansa de

AAnnuull 22

nnrr.. 88

ddeecceemmbbrriiee

22000044

decembrie 2004Pag. 5APOSTOLUL

l Tinerele "condeie" laCentrul Na]ional de Excelen]\

a sf`r[itul acestui an va fi `nfiin]at`n Bucure[ti un Centru Na]ionalde Excelen]\ `n DomeniulCrea]iei Literare `n cadrul c\ruiavor fi coopta]i elevi de gimnaziu[i liceeni, din jude]ul Neam],care au c`[tigat numeroase pre-mii la concursurile na]ionale decrea]ie literar\.

Scopul acestui centru esteacela de a sprijini logistic [i finan-ciar tinerii talenta]i care dorescs\-[i publice crea]iile literare nunumai `n revistele [colare.

"Apreciez `n mod deosebit [coalanem]ean\ de literatur\ care se construie[tesub ochii no[tri `n unit\]ile [colare din jude]ulNeam]. Rezultatele ob]inute de creatorii de li te -ratur\ ne `ndrept\]esc s\ sper\m c\ valoareaacestei [coli va cre[te mereu. De altfel, la nivelna]ional se constituie la acest sf`r[it de an2004 Centrul Na]ional de Excelen]\ `nDomeniul Crea]iei Literare. Jude]ul Neam] va fireprezentat de un grup de creatori cu v`rstecuprinse `ntre 12 [i 19 ani, care au publicatvolume de crea]ie literar\ (versuri, proz\, dra-maturgie) de la urm\toarele unit\]i [colare:{coala nr. 2, Colegiul Na]ional Petru Rare[,Colegiul Na]ional Calistrat Hoga[, Grupul{colar "Gheorghe Cartianu" din Piatra Neam],Colegiul Na]ional Roman Vod\, Grupul {colarMateriale de Construc]ii din Roman [i ColegiulTehnic Ion Creang\ din T`rgu Neam]", a pre-cizat inspectorul de limba [i literatura român\,Gheorghe Br`nzei, din cadrul InspectoratuluiJude]ean {colar Neam].

Activitatea Centrului de Excelen]\ va ficoordonat\ de un colectiv de 10 profesori delimba [i literatura român\ din capital\ [i altejude]e, Neam]ul fiind unul dintre acestea.

l Invita]ie la competi]ie

Argumentul num\rul unu `n cooptareatinerilor creatori de literatur\ nem]eni `l consti-tuie rezultatele bune [i foarte bune ob]inute deace[tia la concursurile na]ionale de crea]ie.

Un exemplu concludent `n acest sens esteelevul Radu Verman, de la Grupul {colar"Gheorghe Cartianu" din Piatra Neam],c`[tig\tor al mai multor premii ale unor con -cu rsuri na]ionale de crea]ie literar\. Ultimul tro-feu ob]inut anul acesta este Marele premiu alConcursului Na]ional de Crea]ie Literar\"Sport [i literatur\" organizat de ComitetulOlimpic Român `n colaborare cu MinisterulEduca]iei [i Cercet\rii, cu un text `n proz\ [Iun text liric. Premierea a avut loc, la Bucure[ti,la mijlocul lunii trecute.

Acela[i elev a primit recunoa[terea talen-tului s\u creator, anul acesta, `n ianuarie, prinacordarea marelui premiu (publicarea volumu-lui de debut) la a V-a edi]ie a FestivaluluiNa]ional de Poezie T`n\r\ "Mihai Eminescu"din C\l\ra[i. Tinerii creatori nem]eni s`nt invi-ta]i s\ participe [i la cea de-a VI-a edi]ie aacestui festival, care va avea loc pe 15 ianua -rie 2005, `n organizarea Direc]iei Jude]ene deCultur\, Culte [i Patrimoniu Na]ional C\l\ra[i.Festivalul de Poezie T`n\r\ este organizat pedou\ sec]iuni: pentru elevi de gimnaziu [i pen-tru liceeni. Pe l`ng\ marele premiu - publicareavolumului de debut, organizatorii mai ofer\:dou\ premii I - fiecare `n valoare de c`te 1,5milioane de lei, dou\ premii II - `n valoare dec`te 1 milion de lei [i dou\ premii III - a c`te500.000 de lei.

~n aceea[i perioad\, `n ianuarie 2005, vaavea loc cea de-a II-a edi]ie a ConcursuluiNa]ional de Crea]ie Literar\ "Mihai Eminescu",organizat de Palatul Na]ional al Copiilor. Acestconcurs se desf\[oar\ pe cinci sec]iuni dis-tincte: eseuri, traduceri din opera emines-cian\, crea]ie literar\, recitare din poeziamarelui poet na]ional [i muzic\ pe versurilepoetului Mihai Eminescu.

Tinerii elevi nem]eni cu talent creator `ndomeniul literar au, dup\ cum se vede, o mul-titudine de posibilit\]I de afirmare, iar consti-tuirea centrului de excelen]\ `n capital\ nupoate dec`t s\ `i bucure at`t pe elevi, c`t [i pedasc\lii nem]eni care `[i pot vedea `ncu-nunat\, `n acest mod, munca din spatele cate-drei.

Angela TR|ISTARIU

ub acest generic, `n perioadanoiembrie- decembrie 2004,este deschis\ la Muzeul deArt\ din Piatra -Neam], oexpozi]ie de lucr\ri realizatede elevii de la LiceulPedagogic "GheorgheAsachi" din municipiulre[edin]\ de jude].

Cei 57 de liceeni expunun num\r de peste 60 delucr\ri realizate `n orele deeduca]ie plastic\, sub `ndru-

marea profesorului Augustin NeculaiCristea, mentorul expozan]ilor.

Desenele [i grafica sunt executate ̀ ntu[, carioca, acuarel\ [i tempera.

Lucr\rile contureaz\ universul inci-tant [i divers al tinerilor afla]i la `nceputde drum, care `[i caut\ [i `[i descoper\personalitatea. Punctul, linia, culoareasunt elemente de construc]ie a unorcrea]ii plastice care tr\deaz\ interesulpentru universul `nconjur\tor. Portretele,natura moart\, peisajele, contururile

antropomorfe, jocurile de forme [i culoridovedesc un dezvoltat sim] deobserva]ie, dar [i o voluptate `n utilizareamijloacelor specifice picturii.

Crea]iile figurative [i nonfigurativesunt- `n fond- 57 de perspective asuprarealit\]ii, perceput\ `n func]iede personalitatea fiec\rui cre-ator. Imagina]ia acestor elevitalenta]i a vizat [i viitorulomenirii, dac\ ]inem seamade faptul c\- `n c`teva lucr\ri-descoperim modele dea[ez\ri umane pentru mile -niul urm\tor, `n spa]ii alegalaxiei pe care omenirea le va coloniza.

Semnatarii lucr\rilor din expozi]iesunt elevi din clasele a X-a, a XI-a [i aXII-a.

Dintre expozan]ii cu performan]e `ndomeniul artelor plastice enumer\m peAtomulesei Elena, Balmu[ Maria, BârnatIuliana, Craiu Iuliana Elena, Dediu Delia,Lecu[escu Andreea, Muraru Ioana, Ni]\Ana Maria, R\chieru Raluca, Ru[tioru

Ana Roxana, T\nase Roxana, TomaMioara, }\ranu Diana [i UngureanuFloren]a- toate eleve `n clasa a XII-a A ac\rui diriginte este chiar profesorul`ndrum\tor. Dac\ avem `n vedere faptulc\ acest colectiv de elevi este la profilul

pedagogic, `nseamn\ c\ viitoareledomni[oare educatoare sau `nv\]\toarevor desf\[ura activit\]i de educa]ie plas-tic\ de un `nalt nivel calitativ, c`nd, nupeste mult timp, vor trece din banc\, lacatedr\.

De altfel talentul adolescen]ilor de laaceast\ unitate [colar\ a fost confirmat[i reconfirmat [i cu alte prilejuri. Astfel, `nvara acestui an, colectivului de elevi,

care a participat cu desene la Concursulna]ional "Lumea ca metafor\ [i culoare",organizat de revista Cronica din Ia[i, is-a decernat Diploma de excelen]\.Juriul, format din personalit\]i ale lumiiartistico- plastice, a considerat c\ `n

acest mod recunoa[te cali-tatea de excep]ie a celorpeste 40 de lucr\ri care auintrat `n competi]ia aflat\ la aXXVIII-a edi]ie.

Desenele celor de laPedagogic au "trecut" Prutul,f\r\ pa[aport, pentru c\ o alt\confirmare a talentului licee-

nilor a sosit de la Chi[in\u. Revista deCultur\ [i Crea]ie Literar\ a TinereiGenera]ii "Clipa Sideral\" a ilustratnumerele 5 [i 6 din 2003 cu lucr\ri plas-tice semnate de expozan]ii care au acumpicturi pe simeze.

O cascad\ de culori se revars\ sprevizitatorul ce admir\ tablourile dinaceast\ expozi]ie, c\ci tinerilor creatorinu le-a fost fric\ s\ caute [i s\ g\seasc\

modalit\]i inedite de exprimare. Culorilecalde [i reci se `mbin\, se `ntrep\trund,se `mpac\ [i intr\ `n armonie prinm\iestrit\ `mbinare. Exist\ compozi]iirealizate pe o singur\ culoare- albastru,de exemplu- care prin vibra]ii de tonuri [inuan]e amintesc de crea]iile muzicale.

M`nuitorii penelului de la "GheorgheAsachi" se dovedesc redutabili con-curen]i pentru elevii de la Liceul de Art\nu numai prin dragostea fa]\ de culoare,ci [i prin seriozitate, fantezie [i r\bdare.

Dac\ t`rziul de toamn\ a `nceput s\valseze cu primii fulgi de nea, `n salaMuzeului de Art\ care ad\poste[teexpozi]ia "Cromatic\ adolescentin\" toc-mai s-a instalat prim\vara. Pofti]i s\ ovede]i!Prof. Monica S. CRISTEA

L

S

ând se `ncheie un an,ca acest 2004, [i vrei s\te aduni, ca s\ vezi ceiese, `]i vin `n mintenumai nerealiz\rile. Bac\ `n acest an au fostnumai alegeri elec-torale, ba c\ partidelepolitice sunt `ntr-o stare[uie, ba c\ ... Nu e cum

]i-ai dorit, `n jurul t\u lumea e`ncruntat\, zâmbetul e c\znit [iur\rile, mai toate de lemn. E ca unblestem, s\ nu fie nimic normal `njur, s\ nu [tii cum arat\ normalitatea.

Deschizi televizorul [i te iei cumâinile de cap. Pe micul ecran e oh\h\ial\ de r\mâi mut. Numai foto-modele semidezbr\cate, „celebre",

total necunoscute [i uli]ari jego[i deduzin\. Cite[te: b\ie]i de cartierflenduro[i, cu un limbaj suburban.Un pu[tan de liceu `l face pe Mo[Cr\ciun. Bestia de frate-su a`nceput s\ ure:

Aho, aho, copii [i ta]i,Sta]i pu]in [i cugeta]i,La mo[u-aici asculta]i{i v\ mai emancipa]i!Ia mai suna]i, m\i fl\c\i,Din telemobile, m\i!Uite-acu v\ dau un bipM\ suna]i, v\ ur „Hip-hip"!Reac]ia lui Mo[ Cr\ciun la

ur\tura `nv\]\celului? „H\u, h\u,h\u!" Atât l-a dus capul. S\racul! OCr\ciuni]\ zglobie, cu picioare lungi[i mintea scurt\, uimit\ de scena

descris\ mai la deal, a zis: „Oau!" {iapoi a recomandat telespectatorilorprogramul de [lag\re `n devenireinterpretat de Gic\ Putrezescu.Exemple: Am `nceput s\ putrezesc,Asear\ ]i-am luat t\mâie, Cavoulnostru, cuibu[or de nebunii ... A[a afost s\ fie `n anul ce s-a dus.

Românul e cu nervii la p\mântdin „n" motive. ~l love[te strecheacând `l vede pe cel cu barb\ f\când„H\u, h\u, h\u!", nu mai are niciputerea s\ riposteze cu un „Oau!".~n rest, cu tranzi]ia interminabil\, cueconomia de pia]\, cu alegerile, cucutremurul, cu scumpirile, cu pensi-ile, cu ce mai [ti]i [i dumneavoas-tr\. Cum suna finalul? ~ncânt\tor:

Iat\, anul care vineVom avea hambare plineCu semin]e de palmier{i cu ou\ de premier! ...

Dumitru RUSU

ici o alt\s \ r b \ t o a r ecre[tin\ nu nefarmec\ sufletulcu at`tea amintiriluminoase caseara de Mo[Cr\ciun. Z\pezi` m b e l [ u g a t e ,

clinchete de clopo]ei, fr`nturide colinde, toate se `ntorc lanoi din str\fundurilecopil\riei, de `ndat\ ce iarna`ncepe s\ miroase aCr\ciun. ~nfofoli]i `n hainegroase, dup\ ce colind\m `nlung [i lat, g`ndul ne poart\la Mo[ Cr\ciun, un Mo[Cr\ciun puternic care s\ ne`mplineasc\ toate dorin]ele.

Mi-a[ dori un Mo[Cr\ciun mai puternic care s\ne aduc\ `n sacul lui- marec`t o insul\ a fericirii- nunumai dulciuri, p\pu[i,h\inu]e [i juc\rii de tot felulpentru copiii boga]i ai lumii.

Mi-a[ dori un Mo[Cr\ciun mai puternic, care

s\ le aduc\ tuturor copiilors\raci ai lumii- `n sacul lui c`to insul\- p`inea cea de toatezilele, o can\ cu lapte, unpat curat [i o c\su]\ `n carep\rin]ii iubitori s\ le spun\pove[ti de care n-au auzitniciodat\.

Mi-a[ dori un Mo[Cr\ciun mai puternic, `nstare s\-i caute prin canale,prin bordeie [i prin ad\pos-turi `n care bate Criv\]ul peto]i copiii orfani din lume [is\ le aduc\ din buzunarul pecare-l ]ine l`ng\ inim\c\ldura speran]ei.

Mi-a[ dori un Mo[Cr\ciun care, atunci c`nd vasosi la bradul meu adus pearipile copil\riei, s\ ne`ncredin]eze c\ visele noas-tre de copii nu se sf`r[escniciodat\, c\ lacrimile noas-tre vor fi pref\cute `nz`mbete [i speran]e.Raluca R|DULESCU,cl. a VI-a C, {coala

nr. 8- Roman

SCRIE}I COPII,NUMAI SCRIE}I!

N

C

H|U, H|U, H|U!

MI-A{ DORI UN MO{CR|CIUN MAI PUTERNIC...

CCrroommaatt ii cc\\aaddoo ll ee ss cc eenn tt ii nn\\

Page 6: APOSTOLUL - slineamt.ro · ciunii noastre str\vechi. Schimbarea nu va putea aduce `mbun\t\]iri spectaculoase, peste noapte, `n via]a [i munca noastr\, dar ne poate oferi [ansa de

ILUZIEHoin\resc pe str\zile pustii,Umbrite de statui negre,Hoin\resc prin case sumbre,Unde stau `nchise suflete,Care `nc\ nu au terminat de vorbit.

Hoin\resc, privesc [i nu `n]eleg,Ce caut cu at`ta disperare;Str\bat, calc [i m\ `mpiedic...De tor]ele care `mi lumineaz\ privirea:Visele, speran]ele [i dorin]ele...

Merg, alerg [i obosesc...Vorbesc, ascult [i tac...Z`mbesc, pl`ng [i strig...Dar nimeni nu m\ aude...Nimeni nu m\ vede...

Trec prin ploaia, v`ntul, furtuna{i soarele fericirii...Ca un fulg... prin str\lucirea focului...

Ajung `n taina `n]elepciunii{i `n sf`r[it `n]eleg...Sunt doar o iluzie printre mun]inecunoscu]i...

Andreea- GabrielaGOLOGOZ

Liceul Nr. 3 Roman

RUG|CIUNEDoamne Sfinte [i-ndurate,Cel ce dai la to]i bucate,Te rug\m [i azi [i m`ineS\ nu ne la[i f\r\ p`ine.

Tu e[ti sprijin pentrumamaCea b\tr`n\, din pridvor.Tu e[ti sprijin pentrutat\l,Ce cose[te pe ogor.Tu e[ti sprijin, ~mp\rate,Pentru omul muritor,{i nu-l la[i f\r\ iertare,C\ci tu e[ti `ndur\tor.Ast\zi Te rug\m pe TineCa s\ nu ne ui]i nicim`ine.

POETULUI...~n taina nop]ii-ntunecateTe pierzi mereu, [i-atunci iei seamaC\ via]a ta se pierde-n v`nt,Ca de pe-o hain\ veche,scama.

~]i aminte[ti c`nd tu peoameni

~i prosl\veai `nrime multe?Erai vestitpentru poeme,Acum te pierzi`n rime surde.

O, tu, poetnebun,Nu te-ai g`ndit,c\ ale tale ver-suriVor fi citite

de-un cititor nebunCe nu va crede niciodat\`n eresuri?

O, tu, poet nebun,Nu te-ai g`ndit c\ via]atrece ca un fum, Iar ale tale versuri dulci, Se vor preface toate-nscrum?

~n taina nop]ii- ntunecate,Te pierzi mereu pe-al vie]ii drum.La fel ca versurile tale,

{i via]a ta este tot scrum.

Diana CARPClasa a X-a C Liceul"Vasile Sav"- Roman

IARNA,~N NOAPTE

Din cer de scrum suava zare

Presar\ lacrimi de argint,Ca ni[te vise plutitoareCu-a mele g`nduri te colind.{i ca pe-o urm\ m\-ncon-joar\O lume alb\ [i suav\,Puf mic din penele de `ngeri,C`nt\ri senine ce se-aud,Chip adormit `n spuma perneiP\zit de cei f\r' de f\ptur\Curm\ un lini[tit c`nt deleag\n~i murmur\ z\pada pur\.E lini[te, ora[ul doarme!

P\[i]i cu to]ii `n v`rfuri lin,Voi, fulgi de nea, aduce]i zvon demuziciS\ aib\ somn de vise plin.

Isabela MUNTEANU

VISE DECULORI

Iubesc magia lumii nev\zute,Doresc s-ajung `n viseledorite,S-ating culoarea-n zborS\ nu visez doar c`nd adorm.~n alb [i negru culoarea e pic-tat\~n z`mbet [i lumin\ via]a-i co -lorat\..{i ro[u [i alb, [i tu [i euApar mereu `n visul meuM\-nv\luie-n culori nedefiniteM\resc prestigiul clipelorfinite.

VISM-am r\t\cit `ndrumul meuspre steleN-am vrut s\

fiu dec`t [i eu ca ele,Dar `ntr-o zi din caleamea m-am ab\tut;De-atunci nop]i fericitenu am mai avut.

{i-n visul meu urcam pe-un curcubeu;~n inim\ purtam doar chipul t\u.A fost de-ajuns un singur pas gre[it{i visul meu de-o via]\ a murit.

S-au dus senine nop]i cu vise [i custele, Te-ai dus [i tu din g`ndurile meleM-am r\t\cit `n drumul meu spre feri-cireC\zut-am ca o stea-n Oceanul deIubire.

Oana NICHITEANCl. a XII-a A Liceul Nr. 2

Roman

TRECUT

}i-am [optit numele [i el s-a r\sfr`nt~n umbra luminii [i-al vie]ii tumult.Te caut cu privirea `n trecutSunt o himer\ `n lumea ta de fum.

Cer[esc un strop al fericiriiDin sf`nta rou\ a iubiriiUn zgomot asurzitor [i totu[i mut~mi pune sufletul pe rug,M\-ndeamn\ s\ a[tept visareaE dulcea clip\, e uitarea...

Oana POPOVICICl. a XII-a A

Pagin\ realizat\ deprof. Daniela PREPELI}|

Lucia MUNJIUGrupul {colar “VASILE SAV”

ARTE & MESERII - ROMAN

Pag. 6 APOSTOLUL

LEC}IA DE POEZIE * LEC}IA DE POEZIE * LEC}IA DE POEZIE

decembrie 2004

PRE ZICEREPoezia r\m`ne cea mai frumoas\ floare a existen]ei

noastre pe care o purt\m [i o vom purta `ntotdeauna labutoniera din st`nga, deasupra inimii... este o muzic\ `ntr-unceas de r\gaz [i prin ea descoperim toate frumuse]ile.

Orice t`n\r p\streaz\ `n suflet o flac\r\, caremocne[te, dar care uneori ]`[ne[te [i odat\ cu ea toat\sensibilitatea, sentimentele `n\l]\toare, `ndemnul perma-nent c\tre dragoste, bine [i adev\r. O f\r`m\ din universultr\irilor lor ]`[ne[te ca o sc`nteie dintr-un vulcan... [i a tuncipoezia lor este: vis, cuv`nt [i armonie, dor, tumult,nemul]umire, rug\ciune [i t\cere.

S\ le ascult\m sufletele, s\ le citim g`ndurile, s\`ncerc\m s\ `n]elegem ecoul sensibilit\]ii fragede.

~n succesiunea faptelor, zilelor, lunilor, anotimpurilor,timpul care se gr\be[te, timpul durerii [i timpul fericirii, tim-pul am\r\ciunii [i timpul iubirii nu se scurge, nu nesc\ld\m `n torentul lui, ci cade pe noi d`nd `n acea clip\sens unei existen]e plate.

Am adunat cu grij\ [i r\bdare `n cea de-a cincea pla-chet\ cr`mpeiele de vis [i ardere interioar\ ale elevilor dinLiceul Nr. 3.

Prof. Ana- Maria DIACONESCULiceul Nr. 3 Roman

FFLLOORRII DDEE MMUUNNTTEE -- 11 //22000044rimul num\r din noua serie a revisteisub acest titlu - al 15-lea num\r cuacest nume [i al 25-lea din istoria[colii - editat\ de elevii de la ColegiulNa]ional "Petru Rare[", sub coor-donarea prof. Elena N\soi, are toateatuurile unei publica]ii de elit\.Ap\rut\ sub form\ de carte, revista,structurat\ profesionist, cuprinde arti-cole bine alese, interesante, scrise cutalent de elevii unui liceu cu profilreal. De altfel, o bun\ parte din cele

peste 60 de pagini ale revistei cuprinde pro -bleme [i exerci]ii de fizic\, matematic\ [i alteobiecte de specialitate. Nu lipsesc din cuprinspagini dedicate poeziei [i prozei `n care seremarc\ elevii Anaca Elena Cojocaru, CristianUngureanu, Mihai Vlad Moldovanu, RalucaManole [i al]ii. Num\rul este ilustrat cu fotografii[i inspirate desene realizate de BogdanVivirschi.

VV~~RRSSTTAA IINNOOCCEENN}}EEII -- 55 //22000044

Revista [coliidin Roznov, coor-donat\ de profOana Ilarie, seprezint\ cititorilorcu un bogat sumardin care am remar-cat paginile de

poezie [i proz\ `n caresemneaz\ elevii de laciclul gimnazial MihaelaB`rd`z\u, Laura Popa,Magdalena D\nil\,Bogdan Ciudin, ValerianTraist\, AlexandraCerescu, AlexandraM\icoci, Teona Balmu[,Bianca Co[ni]\,Florentina Bârsan,Andreea Constantin,

Dumitri]a Neli Ababei, {tefan Burlacu, C\t\linaNeac[u, Livia Todiric\, Marinela Apostol, BiancaIoana Blaga, Andreea Alexandra Zamfir, Simona}epe[ [i al]ii. Am remarcat [i versurile celor mai

mici, TabitaAsandei [iD\nu] Dasc\ludin clasa a III-a. Revista maicuprinde [tiri [inote din activi-tatea ora[ului

Roznov [i a [colii.

CCLLIIPPAA -- 11 //22000044Primul num\r al revistei elevilor din comuna

Piatra {oimului, editat sub coordonarea prof.Dorina Vinca, `[i deschide paginile sale cuImnul {colii nr. 1 Piatra {oimului, emblema [colii[i un scurt istoric al comunei realizat de elevulConstantin Raimond Catan\. Paginile de poezies`nt semnate de elevii Andreea }upu, LarisaAlbata, Simona Elena Socea, Emilia Mih\il\.Revista, care mai cuprinde [i curiozit\]i, umor,jocuri, `[i dedic\ dou\ din paginile sale elevilorcare frecventeaz\ cercurile de limbi str\ine,francez\ [i englez\. Sumarul revistei estefericit `ntregit de rubricile "Spiritualitate [i

credin]\" [i "Didactica".

CCRRAAII NNOOUU -- 1111//22000044Num\r omagial, dedicat celor 30 de ani de la

`nfiin]area {colii nr. 5 Piatra Neam], revista "Crainou", coordonat\ de prof. Varvara Fartu[nic, lacare colaboreaz\ at`t profesorii c`t [i elevii [colii,cuprinde `n paginile sale interesante articolesemnate de elevi. Proze scurte (Ilie M\d\lina,Albu Corina Ioana, Scurtu Alexandra Diana,Panischi Luiza, Baciu Adelina, Racariu Elena),poezii (Gabriel Ranghiuc, Dr\nicieru Laura,Andreea ElenaCozonac), divertis-ment, jocuri rebusis-tice. Directorul [colii,prof. Maria Cozmatrece `n revist\ cei 30de ani de la `nfiin]areainstitu]iei de`nv\]\m`nt, amintindpe to]i cei care au fostla c`rma ei de-a lungultimpului.

PREVISTE {COLAREREVISTE {COLARE

SOSITE LA REDAC}IESOSITE LA REDAC}IE

Exerci]ii de imagina]ie

Page 7: APOSTOLUL - slineamt.ro · ciunii noastre str\vechi. Schimbarea nu va putea aduce `mbun\t\]iri spectaculoase, peste noapte, `n via]a [i munca noastr\, dar ne poate oferi [ansa de

AA NN OO TT II MM PP UU RR II -- 33 77 // 22 00 00 44um\rul trimestrialoctombrie-decem-brie al revisteiGrupului [colar" G h e o r g h eCartianu" sedeschide cu articolulRoxanei Barbu"Testamentul lui{tefan cel Mare". Lar u b r i c a" S p i r i t u a l i t a t ecre[tin\" s`nt `nse -

rate dou\ articole despres\rb\toarea care se apropie,Cr\ciunul,s u bsemn\turaelevei OtilieiCiofoaia [iprofesoruluip r .ConstantinCap[a, iardespre isto-

ria Plugu[orului scrie Alina}ifui. Frumoase versuri citimsub semn\tura tinerilor con-deieri Radu Verman, MateiIurea, Mihaela Uglea (debut),Alina Manolache. ReporteriiCristina Carnu [i Roxana Iliseiscriu despre via]a celor dincampusul [colar de la"Cartianu", iar impresii de laBalul bobocilor consemneaz\viitorii ziari[ti Vasile Balan [iDiana Tudor. Cititorii acestuinum\r au `n interiorul revistei [io pl\cut\ surpriz\, un frumoscalendar pe anul viitor.

GG EE NN EE RR AA }} II AA 99 -- 66 // 22 00 00 44Revista celor mai mici

[colari, cei de la {coala gene -ral\ nr. 2 Piatra Neam], scris\`n `ntregime de ei, sub coor-

d o n a r e aM o n i c \ iCristea, arede toate: [ipoezie [iproz\ [ireportaje [ijocuri [ip r o b l e m ede perspi-

cacitate [i perle ale elevilor sauprofesorilor. Semneaz\ `nacest num\r tinerii poe]iSebastian Mi]an, Ana Rotaru,Georgiana H`r]an, AndreeaM\z\reanu, Luana Gafi]a,Elena V`rtola[, Ahmed Zakaria,Diana Lipo[, Irina Nu]u, proza-torii {tefan V`n\, Drago[ Ilca,C\t\lina Costea, Anda Ignat,Bogdan Donciu, Tudor Vasiliu,Florentina Tudose. Un intere-

sant reportaj de la balulbobocilor, istoria Europei sau aMausoleului de la Halicarnass`nt alte materiale din revist\care o fac interesant\ pentrumicii ei cititori, colegii celor careo scriu cu talent.

LL UU MM II NN || LL II NN || --11 99 -- 22 00 // 22 00 00 44

Deosebit de frumoas\ subaspect grafic se prezint\ [irevista seminari[tilor pietreniiar arti-colele pub-licate `n eas`nt de largi n t e r e sp e n t r utoate cate-goriile decititori. Din

ea afl\m care s`nt semnifica]iilepraznicelor `mp\r\te[ti, alerug\ciunii Tat\l nostru, dar [iinforma]ii despre principaliisfin]i pe care `i s\rb\tore[tebiserica cre[tin ortodox\ `naceast\ perioad\, apostolulToma, cuvioasa Parascheva,marele mucenic Dimitrie, sf`ntul{tefan, apostolul Andrei [i al]ii.La rubrica "Debuturi lirice" citimpoezii de Ionu] M\z\reanu [iAlexandru Motrea. Inspectorul[colar Gheorghe Brânzei, coor-donatorul revistei, face unportret omagial unui slujitor alBisericii Ortodoxe din zilelenoastre, profesorul [i preotulMihai Vizitiu.

II NN FF OO PP UU LL SS -- 55 // 22 00 00 44Revista elevilor de la Liceul

de informatic\ din Piatra Neam]se prezint\ cititorilor deosebitde atractiv\ [i vie, semn c\ din-tre autorii ei de acum se vorna[te ziari[tii de m`ine. Ilustrat\cu fotografii f\cute de elevi,care `i surprind `n diferite activi -t\]i [colare, revista informati-cienilor public\ reportaje, [tiridin via]a liceului [i a cercului deinformatic\, horoscop, mod\,umor. Am citit cu interes arti-colele semnate de profesoaraGeorgeta {elaru, elevii C\t\linDominte, Georgia Buruian\,Anca {erban, Ionu] Nacu,Elena Ghiurea, MagdalenaSimion, Mihaela }u]uianu,Raluca Zai], ne-am amuzat deglumele [i parodiile culese sauscrise de liceenii de laInformatic\.

ARTE & MESERII - PIATRA NEAM}

decembrie 2004Pag. 7APOSTOLUL

LEC}IA DE ONESTITATE

NTTOOPPUULL RREEVVIISSTTEELLOORR {{CCOOLLAARREE LLAAUURREEAATTEE ~~NN 22000044

"Cele mai frumoase poezii ale elevilor"ANOTIMPBOLNAV

Frunzele au `nceputS\ capete alt\ culoare.E toamn\.Plou\.Nelini[tea ne cuprinde~n plasa ei `n]ep\toare.Copacii ple[uvi ne anun]\C\ -`n cur`nd- vor intra~n moarte clinic\.

Simona PETREA,cl. a VIII-a

IMATURITATE-ROG T|CERE!

{i nimeni nu mi-a mai vorbit. Am rugat ceea ce nu trebuia.Am cerut ceea ce nu trebuia s\primesc.Am primit ceea ce nu trebuia!Am primit singur\tate [i t\cere,R\utate [i invidie,Suferin]\ [i durere.Am r\mas f\r\ prieteni.F\r\ nimeni,

F\r\ nimic.Totul din cauza unei dorin]e proste[ti.Totul din cauza min]ii mele bolnaveDe copil.Totul din cauza imaturit\]ii mele.

Ruxana H|ISAN,cl. a VIII-a

INSPIRA}IAPLUTE{TE

PE APEInspira]ia plute[te~mpreun\ cu DumnezeuPe ape.Pescuie[te suflete,Le arunc\-n lacuri{i le prive[teMurind, F\r\ inspira]ie.Mai r\u esteC\ DumnezeuO ajut\.

Cristina GICOVEANU,cl. a VIII-a

LIBERTATEVisez la libertateSufletul meu e s\lbatec.Mintea mi-e r\t\cit\.Inima...Simt c\-mi ia foc.~n\untrul meu se zbateUn m`nz n\r\va[.

Nu [tiu cumS\-i dau drumul din ]arc.

Oana M|TASE,cl. a VIII-a

VERS DEMIERCURINu m\ surprinde `naltul golal cerului{i nici nem\rginirea verde aoceanului.Nu m\ surprinde mireasma dulcea iasomiei{i nici ro[ea]a cald\ a trandafirilor.Nu m\ surprinde zborul m`ndru alcioc`rliei

{i nici plutirea lebedelor albe.Nu m\ surprind piscurile `nz\pezite{i nici c`mpurile `nflorite.Nu m\ surprinde curcubeul dintre nori{i nici lucirea rece a stelelor.{i totu[i, mereu g\sesc ceva sur-prinz\tor

~n privirea ta.Diana VASILE,

cl. a VIII-a

RAIULDormi Iisuse, cald [i lin~ngera[i din ceruri vinS\-]i aduc\ flori [i stele,S\ te-mbraci frumos cu ele.

Ciob\na[i cu pas u[orVin s\-]i c`nte c`ntul lor.Vin cu mieii l`ng\ tineCa s\-]i fie cald [i bine.

Maica `i prime[te bl`ndBucurie mare-av`nd{i le-arat\-al ei odor{i prime[te darul lor.

Ilinca CIOBANUClasa a II-a C

VEVERI}A~n poiana luminoas\Veveri]a cea voioas\Se aga]\ de crengu]e{i se spal\ pe l\bu]e.

Ea e Ri]a cea curat\,Veveri]a ordonat\Care-[i spal\ ochi[orii{i-[i cl\te[te din]i[orii.

Bl\ni]a ei ro[ioar\Niciodat\ nu-i murdar\.Cu codi]a ei stufoas\Totdeauna e frumoas\.

Bianca ENEClasa a III-a A

IISUSAi venit aici de sus~mbr\c`nd a lumii hain\S\ ne-nve]i Cuv`ntul Sf`ntDomnul nostru, dulce tain\.

Ai dorit iertarea lumiiLa to]i bine ai f\cut~ntinde m`na ta miloas\{i bucur\-ne ca-n trecut

~ndur\-te acum, St\p`ne{i f\ ca prin darul T\u cel sf`ntS\ fim cu to]i buni [i cu credin]\S\ ne-nchin\m iubirii tale pe p\m`nt

Vin'acum de-acol' de sus,S\ ne d\ruie[ti iertareaDomnul nostru, Domn Iisus,Tu e[ti drumul, Tu e[ti calea.

Ionu] M|Z|REANU,cl. a XI-a

DORNIC DET|CERE

Iube[te-m\, t\cere, cu patimade-o clip\,Alin\-mi din dorin]\ [i leag\n\-m\ viu~n zborul meu de noapte se

rupe o arip\,Acum `mi cre[te pana, dar este preat`rziu...E prea t`rziu... Cu pietre mi-ai spartclepsidra alb\{i num\r c`te cioburi din mine au mair\mas...~ncerc s\-mi cump\r timpul oprit latine-n palm\S\ merg cu-acela[i trup `n care tu aitras...Mi l-ai distrus cu vise, oprindu-l pe tro-tuar,Fur`nd din buzunare tot ceea ce-amiubit...{i timpul nu se-ntoarse, nu vrea s\

vin\ iar,Iube[te-m\, t\cere, c\ci ast\zi ammurit!

Anca- Elena COJOCARUcl. a XI-a B

IARNAVine iarna cea gr\bit\Pe poteca zgribulit\.Vine iarna [i se-ndeas\Sus, pe pragul de la cas\.

Vine-n via ruginit\,Iarna sur\, zgribulit\.{i p\durea vl\guit\E de iarn\ b`ntuit\.V`j`ie [i se-nte]e[te{i z\pada viscole[te.

~n gr\dina cea gola[\Iarna e la ea acas\.Vr\bii mici [i zgribuliteStau sub stre[ini ghemuite.

Sus pe dealul de pe coast\Iarna-i prietena noastr\!Sub c\ciulile-ndesate{i cu s\niile-n spate,Urc\m prin z\pada mare{i cu greu facem c\rareSpre p`rtia cea din vale.

Mihaela B~RD~Z|Ucl. a VII-a C

Page 8: APOSTOLUL - slineamt.ro · ciunii noastre str\vechi. Schimbarea nu va putea aduce `mbun\t\]iri spectaculoase, peste noapte, `n via]a [i munca noastr\, dar ne poate oferi [ansa de

COLEGIUL DE REDAC}IE: Mircea ZAHARIA; Constantin TOM{A; {tefan CORNEANU

AAPPOOSSTTOOLLUULL LLIITTEERRAARR [[ii AARRTTIISSTTIICC

Pag. 8 APOSTOLUL decembrie 2004

CARTEA BATE VIA}A

e la cartezianismul profesio -nal al autorului- MihaiHanganu- [i p`n\ la vitalismulliric al volumului s\u de ver-suri - "Nostalgii"- nu e dec`tun pas, a[a precum `ntre titlulde pe copert\ [i rev\rsareade "a fi" a poeziilor cuprinse`n interior, e o "arunc\tur\ deb\]" considerabil\."Nostalgiile" de la intrare

devin, pe parcurs, "fundalul de contrast",o constela]ie `ndep\rtat\, al\turateam`ndou\ la o remarcabil\ certitudineexisten]ial\, apartenent\ unui `nceputcristalic. S`nt "nostalgii", care presimt [iun astfel de timp al lui "mai t`rziu". Dac\acum jum\tate de secol, FrancoiseSagan `nt`mpina via]a cu "Bonjourtristesse", acum, poetul Hanganu otr\ie[te din plin, cu acest: "Bonjour, lavie", at`t de "nostalgic de nostalgie". Prinasta, poetul desface [i mai mult evan-taiul de sensuri al acestui romanticcuv`nt.

~n primul s\u popas liric, autorul"cutreier\ prin amintiri". S`nt amintiricare aduc la timpul prezent o nealterat\bucurie de a tr\i, protoplasmatic, via]a [ide a glumi, spontan, la orice. {i totul `nmijlocul unei naturi rurale, bl`nd\ [ibun\, idilic\ uneori [i lipsit\, `ntotdeau-na, de contradic]iile luptei pentru exis-ten]\. Totul e un spa]iu "paradisiac", desorginte bucovinean, a c\rui armonieestompeaz\, din pruden]\ psihologic\,ad`ncimile, mai pu]in diurne, ale unuineiert\tor "care pe care". {i de aceeaautorul se desf\[oar\ [i naturist [i natu-

ral, trimi]`nd la un "Creang\ `n versuri",sau la un "Co[buc al nordului cu fagi".

Eflorescen]a suprem\ a s\n\t\]iisale existen]iale, asemeni `ntregii naturi,o constituie `ns\ dragostea, c`nd "v`rstanu are v`rste" [i c`nd multitudinea uman\se restr`nge la perechea celor doi. Aicipoetul se desf\[oar\ larg, prefigur`nd o"ars amandi" imperativ\, gravita]ional\,cosmic\ chiar. Iubirea, la autor, porne[tecu acel preludiu al primilor fiori[i se opre[te la cealalt\ `nfio-rare, a "s\rutului br`ncu[ian".Nimic din asimptota abstract\a lui Tristan, sau din ritualulprotocolar al Cavalerilor unei"Mese rotunde". PentruHanganu, acest determinismal fiin]\rii, numit de noi iubire,repet\, parc\, mecanica sis-temelor cosmice din univers,alc\tuite asimetric din dou\corpuri diferite, unul din eleatr\g`nd, iar cel\lalt fiindatras, precum protonul [i electronul,steaua [i plantele din jur, sau acesteadin urm\ [i sateli]ii lor naturali. {i aici,poetul nostru este atras de "ea", e unmereu zbuciumat masculin, cegraviteaz\ `n jurul unui feminin solaric,`n bra]ele c\ruia, uneori `ncruci[ate neu-tru, ar dori, dintr-o clip\ `n alta, s\ cad\.De aici, preludiul paradisiac al iubirii, ca[i drama, de mai t`rziu, a ne`mplinirii ei.{i aceast\ a doua parte a "Nostalgiilor"hanganiene red\, firesc [i omene[te,acea traiectorie gravita]ional\ dintre`nfiorare [i epiderm\.

~n ultima parte a plachetei-"Polemice"- autorul cultiv\ unacela[i optimism concentric,evit`nd a scormoni existen]a [icontinu`nd a o privi de la`n\l]ime [i din mers,creion`nd-o spontan `ntr-untonic "allegretto giocoso".Dac\ `n "Destin" `[i pre -figu rea z\ programul s\u poe -tic, `n "Protest" se `ndep\r -teaz\ de el, devenind acummai realist [i mai ne`ncrez\tor`n viitor, nu cu inten]ie bari-

cadist\, ci mai mult constatativ\. Nu seopre[te `n a da chiar [i unele reco-mand\ri sociale, caritabile [i d\ruitoare,apropiindu-se, contemporan, de "M\rulde l`ng\ drum". Dup\ ce, `n primelep\r]i, prefigureaz\ o natur\ "pro homo",acum z\bove[te la o alc\tuire social\,"pro domo".

Dar, infrastructura sa emanatoarede lumin\ [i de armonii se face resim]it\

[i acum, chiar dac\ titlurile trimit lapenumbra unui "dincolo". Astfel, `npoezia "Nostalgie", ogoru-i roditor, sufle-tul e plin de bucurii [i l\utarii c`nt\, iar"La moartea unui prieten" `ncepe cu"Bun\ diminea]a, soare". O pendulareexisten]ial\ care, `n profunzime, e ocompensare generatoare de echilibru.

Versifica]ia lui Hanganu este [i eaaduc\toare de "noli tangere", pringeometrismul ei cartezian, prin abso-lutismul rimelor [i prin folosirea domi-nant\ a unui acela[i model poetic.Preferin]a poetului pentru acel timp sta -tic [i insularic al `nceputurilor `l con-tureaz\ pe acesta ca fiind preocupat dealeatorismul devenirilor ulterioare, ceeace l-a determinat s\ orizontalizeze clep-sidra. Grija pentru rim\ dep\[e[te peacea pentru m\sur\, semnific`nd, parc\,ordonarea imensit\]ii `n cochilii egale.{i, mai presus de orice, poetul `mbin\cotidianul cu demersul creativ, lirica sasitu`ndu-se, astfel, la frontiera dintre"arta firescului" [i "firescul artei", dintreun "a fi" [i un "altfel de a fi", am`ndou\fiind profund umane.

Gheorghe A.M. CIOBANU

DInterviu cu prof. univ.dr. Vasile Postolicã

oncitadinul nostru,domnul profesor uni-versitar doctor în ºtiinþematematice VasilePostolicã, este membrutitular în: AcademiaOamenilor de ªtiinþãdin România,Societatea de ªtiinþeMatematice din

România, Societatea Americanã deMatematicã, SocietateaInternaþionalã de Inginerie Opticã,Societatea Internaþionalã de DeciziiMulticriteriale, SocietateaInternaþionalã de Studii în Univers,autor a 105 lucrãri ºtiinþifice îndomeniu, din care 17 cãrþi.

Red. : Domnule profesor, dupãturneul ºtiinþific pe care l-aþi efectuatanul acesta în Italia ºi Danemarca,care au fost preocupãrile imediate ?

VV .. PP .. :: Atât lucrarea ºtiinþificãintitulatã "O sintezã asupra celei maibune aproxi mãri în spaþiile local con-vexe", prezentatã la a 5 - aConferinþã Internaþionalã de AnalizãFuncþionalã ºi Teoria Aproximãrii,desfãºuratã în localitateaAcquafredda di Maratea - Potenza,Italia, cât ºi raportul ºtiinþific"Educaþia prin Matematicã înRomânia 2003-2004" expus la al 10- lea Congres Internaþional privindEducaþia prin Matematicã, gãzduitde Universitatea Tehnicã dinCopenhaga, Danemarca, au fostsolicitate spre publicare. ~n con-secinþã, le-am revãzut, completat,retehnoredactat ºi expediat editurilorºtiinþifice respective.Totodatã, amfost invitat sã particip, în calitate depreºedinte al secþiunii INV2-A, laConferinþa Internaþionalã "ComplexSystems Intelligence and ModernTechnological Applications "(CSIM-TA'04),Cherbourg, Franþa, 19-22septembrie, 2004, dar prezenþa efec-tivã nu a fost posibilã datoritãabsenþei oricãrui suportfinanciar.Totuºi, raportul ºtiinþific rea -lizat, cu titlul "O clasã de sisteme

dinamice generalizate în legãturã cueficienþa Pareto ºi chestiuni conexe"a fost publicat în ProceedingsVolume, formatul electronic.

Red. : Vã rog sã precizaþi con-tinuarea muncii dumneavoastrã ºi lace lucraþi acum .

VV ..PP .. :: Am expediat deja rezu-matele studiilor pentru reuniunile ºti-inþifice la care sunt invitat sã participîn anul urmãtor. Cercetarea ºtiinþificãdar ºi lecþiile oferite studenþilor cer origuroasã, permanent actualizatãinformare ºtiinþificã, fapt care se real-izeazã ºi prin recenziile curente alelucrãrilor ºi cãrþilor pe care le primesccu regularitate de la editurile ºtiinþi-fice internaþionale. Recent, am final-izat volumul intitulat "Matematicãpentru ingineri, economiºti ºi ma -nageri ", fundamentat pe cursulmeu de Analizã Matematicã, darcompletat cu noi modele mate -matice, derularea publicãrii fiind asi -guratã de editura Matrix Rom dinBucureºti urmat de "Exerciþii ºi pro -bleme de Analizã Matematicã,ediþiaa II-a". Forma definitivã a variantei înlimba englezã pentru cartea unicã înRomânia cu conþinutul "BazeleTrigonometriei", scrisã pentru tineri,având nostalgia anilor de liceu înminte ºi în suflet, dar cu responsabi -litatea ºtiinþificã adecvatã ºi publicatãde editura menþiona tã în anul 2002face obiectul preocupãrilor actualeîmpreunã cu reeditarea volumului"Incursiune în reflexoterapie" la edi-tura Polirom din Iaºi sub titlul"Ghidreflexo terapeutic. Sãnãtate prinmasaje, alimentaþie ºi remedii natu -riste", un nou îndemn la biruinþa saumãcar ameliorarea afecþiunilor,adresat tuturor celor care cred cãDumnezeu este în noi ºi noi suntemîn Dumnezeu.

Red. : Ce vã doriþi pentru noul an?VV..PP .. :: Sãnãtate ºi oameni de

bine care sã în]eleagã [i sus]inãaceastã pasiune pentru cunoaºtere,în particular, pentru matema ticã,respectiv postura de pãlma[ al ºti-inþei.

Mircea ZAHARIA: Vãmulþumesc.

""NNOOSSTTAALLGGII II"" ,, DDAARR {{II ""AA FF II""

C

ARTE & MESERII * ARTE & MESERII * ARTE & MESERII * ARTE & MESERIICC oo ll ee cc ]] ii aa AA rr ee nn aaNadia Com\neciScrisori c\tre ot`n\r\ gimnast\Traducere din englez\ de OctavBoz`ntan

a ora actual\, Nadia eun om `mplinit. Are unnume cotat la bursagloriei [i o imagine`nchiriat\ pentru com-panii sau campanii,multina]ionale sauindigene. ~ns\ pentrucine nu [tie (sau auitat) cum se mut\dresura de la circ `n[colile cu profil sportiv[i c`te trebuie s\`nghi]i ca s\ m\n`nci,

autobiografia epistolar\ a gim-nastei e l\muritoare. Nadia are unmesaj simplu. Ea n-a fost dintot-deaua z`na de la Montreal, zei]ade la Fort Worth sau prin]esaCarpa]ilor. A `ncasat scatoalce dela antrenori, [i-a fr`nt copil\ria [i

[i-a pus fermoar la gur\ `n fa]aeclerurilor. A adus o g\leat\ demedalii, iar c`nd s-a s\turat debinefacerile sistemului [i a vrutaltceva, partidul a prins-o lagrani]\ [i i-a amintit c\ atitudinilede frond\ se pl\tesc dup\ gratii.Mimetice la ordinul p\rin]ilor,multe feti]e vor s\ fie Nadia-bine`n]eles, s\rind peste priva]iunidirect la contul din banc\.Campioana care a pus `n`ncurc\tur\ tabelele de afi[ajnepreg\tite pentru perfec]iune lise adreseaz\ prin aceast\ carte [ile ofer\ c`teva adev\ruri ele-mentare: `n gimnastic\ gramul deaur echivaleaz\ cu litrul desudoare, caloriile sunt cheia debolt\ a performan]ei, iar paginilede jurnal intim pot cuprinde (cums-a [i `nt`mplat) adnot\ri de genul:"g\lu[te cu prune, gogo[i cu gem[i mult\, mult\ ciocolat\".

Mario Vargas LlosaAdev\rulminciunilor

Traducere din spaniol\ deLumini]a R\u]

Prima edi]ie, ap\rut\ `n spani -ol\ `n 1990, con]ine 25 de eseuridespre mari romane [i mariromancieri (Thomas Mann, Joyce,Lampedusa, Boll, Soljeni]`n...)gravit`nd `n jurul ideii c\ "minciu-na" fic]iunii ne `mbog\]e[te exis-ten]a, salv`ndu-ne din condi]ianoastr\ tragic\. ~n 2002, MarioVargas Llosa a publicat o a doua

edi]ie a"Adev\ru lu iminciunilor",tradus\ acumpentru primadat\ `nromâne[te, `ncare aad\ugat 9texte (`ntrealtele despreC o n r a d ,

Blixen, Orwell), precum [i eseul"Literatura [i via]a".

EugeneIonescoTeatru(V)Uciga[f\r\sim-brie.Improviza]ie laAlmaTraducere din francez\ de VladRusso [i Vlad Zografi

Construit\ dup\ un scenariuaproape poli]ist [i av`nd ca punctde plecare o povestire (Fotografiacolonelului), "Uciga[ f\r\ simbrie"e una dintre construc]iile drama -tice de mari propor]ii ale luiIonesco, `n care apare, obsesiv,tema Paradisului pierdut (expe-rien]a luminoas\ tr\it\ c`ndva `ncopil\rie) amenin]at de un r\u f\r\vreo explica]ie psihologic\, ideo-logic\ sau social\, r\ul `n sine.Aceea[i pornire de a transcede

ideologiile, oricare ar fi ele, de a-[iafirma sinele dincolo de modeleleurmate orbe[te de semeni seg\se[te [i `n "Improviza]ie laAlma"- o reac]ie sarcastic\ la dog-matismul unei critici literare carenu caut\ dec`t confirm\rile ideilorpreconcepute pe care levehiculeaz\.

SS ee rr ii aa EE ll ii aa dd eeMircea EliadeRomanul adoles-centului miop Gaudeamus

R\mas vreme de aproape 6decenii `n manuscris, primulroman al lui Mircea Eliade, cu celedou\ p\r]i ale sale, a constituit laapari]ie o adev\rat\ revela]ie pen-tru publicul românesc. La sf`r[itulanilor '80, iubitorii literaturii saledescopereau astfel un cu totul altscriitor dec`t cel cu care seobi[nuiser\ p`n\ atunci. {i totu[i,romanul acesta de prim\ tinere]e,scris ca un jurnal, ba chair av`nd la

baz\ un jurnal, pare s\-i fipecetluit autorului destinul deprozator. ~n capitolele sale sedezv\luie `ntr-adev\r sorginteaconfesiv\ a multora din scrierilesale literare de mai t`rziu: "Via]a sevie]uie[te `nainte, iar eu scriu ceeace a vie]uit", noteaz\ undeva eroulromanului, t`n\r licean care-[ipropune s\ scrie o cronic\ a ado-lescen]ei cum nu s-a maI scris. {i,l\s`ndu-se purtat de meandrelecotidianului, `mb\tat de puterea pecare i-o confer\ transcrierea ime-diat\ a acestora, Eliade face `n -tr-adev\r un portret autentic al ado-lescen]ei, alc\tuit din jocul pri-eteniilor [i al iubirilor, dinfr\m`nt\rile [i aspira]iile caracte -r i s t i c ev`rstei, dinu r m \ r i r e a`ncordat\ af\g\duielilorviitorului, dinp r i v i r e anecru]\toarea r u n c a t \l u m i iadul]ilor.

L

UN NEM}EAN ~NTOPU RILE EUROPENE

Page 9: APOSTOLUL - slineamt.ro · ciunii noastre str\vechi. Schimbarea nu va putea aduce `mbun\t\]iri spectaculoase, peste noapte, `n via]a [i munca noastr\, dar ne poate oferi [ansa de

LA ANIVERSAR|...

Pag. 9APOSTOLUL

ARTE & MESERII * ARTE & MESERII * ARTE & MESERII * ARTE & MESERII

decembrie 2004

cum un veac, la 12decembrie 1904, `nfamilia preotului dinsatul nem]ean Bahna,s-a n\scut cel ce aveas\ se afirme ca incon-testabil\ energie cul-tural\ nem]ean\,Victor Andrei.

Pe temelia celor[apte ani de a acas\,`mbibat\ de românism(respect [i ata[amentfa]\ de originea noas-

tr\ daco- roman\, fa]\ de limbaromân\, de ortodoxie, de ideeana]ional\) [i-a f\cut cu str\lucirestudiile: [coala primar\ `n satulnatal, liceul la Roman [i facultateade geografie la Bucure[ti, av`ndu-lca magistru pe admirabilul SimionMehedin]i, savant geograf,p\trunz\tor filosof, `nzestrat peda-gog, neclintit ortodox (a f\cutSeminarul la Roman [i a scriscartea de referin]\ "Cre[tinismulromânesc"). Ca student a fost"asecerist" `n "Asocia]iastuden]ilor cre[tini din România",`n care, atunci, un rol esen]ial l-a

avut congenerul s\u MironVulc\nescu. Mai t`rziu, a devenitdoctor `n geografie cu teza"Observ\ri geografice `n depre-siunea subcarpatic\ Crac\u-Bistri]a".

Dup\ un an de profesorat la{coala normal\ de b\ie]i dinF\lticeni, `n 1930 vine la Piatra -Neam] de care s-a legat fiin]ial [ipentru totdeauna. ~ntr-una dinscrierile cu care ne-a onorat, ceadin 3 mai 1995, ne m\rturisea: "...Piatra, mai ales trecutul ei, a for-mat principala mea preocupare".Aceast\ "preocupare" a avut-op`n\ `n ceasul mor]ii (la 20 august1996) "... lucrarea la care trudesc[i acum e "T`rgul Pietrei `n evulmediu".

Ca profesor de geografie al{colii normale "Gh. Asachi" din P.Neam] (1930- 1945) a mai predatdreptul la aceea[i [coal\ (1936-1938) [i geografia la Liceul "PetruRare[" (1932- 1933 [i 1942-1943).

S-a integrat repede `n ceea ceel a numit "genera]ia pietrean\dintre cele dou\ r\zboaie", din

care mai f\ceau parte [i EufrosinaS\vescu (care i-a devenit na[\ decununie cu prof. de limba francez\Aurora, n\scut\ la P. Neam]), IonDr\gan ("nenea Han[i, un prieten

mai b\tr`n"), Virgil Dobrescu, N.Stoenescu, G. Calin, Victor}\ranu, Victor Savin [.cl.

A angajat elevii `n excursii [i`n concursuri, mai ales ca directoral C\minului Cultural "V. Conta"din P. Neam]. A dovedit permanento pregnant\ capacitate educativ-formativ\ `n predarea geografiei.A prezentat fenomenul geografica[a cum se prezint\ `n realitate:indisolubil legat de cel cosmic,istoric, demografic, etnologic,

antropologic etc.S-a manifestat ca un geograf-

educator, dovedind c\ geografiaeste un izvor de educare [i `ndru-mare a oamenilor, un liant al nea-

murilor `n umanitate.A colaborat la numeroase

publica]ii nem]ene: Apostolul,Preocup\ri didactice, anuarele[colilor [i al Liceului Petru Rare[,Solia, Av`ntul [.a.; centrale(Bucure[ti): Buletinul Societ\]ii de{tiin]e Geografice, Terra, Natura,ca [i `n altele provinciale din Cluj,Gala]i, Tecuci. C`teva titluri delucr\ri edificatoare: ~ncercareasupra climatologiei ora[ului P.Neam]; Evolu]ia teritorial\ a vechi-

ului ]inut Neam]; ClimatologiaMoldovei subcarpatice, Apele mi -nerale de la P. Neam], Istorie [iputin]i de valorificare, Ipotezegeografice asupra problemeiapari]iei t`rgului Roman, Moldovabistri]ean\, }inutul Neam] `n car-tografia str\in\ a veacului 18 etc.Deosebit de valoros prin actuali-tatea lui este studiul "De lageografia veche la geografia noilorconcep]ii [tiin]ifice", publicat `nPreocup\ri didactice (dec. 1935 [iaprilie- mai 1936).

~n ultimii ani ai vie]ii a publicat`n revista Ararat, a comunit\]iiarmene din România: O comuni-tate armean\ `n trecutul ora[uluiPiatra Neam] (dec. 1993);Amintirea unei personalit\]i a`nv\]\m`ntului românesc-Profesoara Eufrosina Trancu-S\vescu (iulie 1994) [.a.

O valoroas\ idee pedagogic\a emis `n "Cuv`nt introductiv" lalucrarea colectiv\ publicat\ de el`n 1939, "Un sfert de veac deactivitate a {colii Normale deb\ie]i Gh. Asachi din P. Neam]"(192 p.). Constat\ un "spirit al

[colii care une[te deopotriv\ pro-fesori [i elevi, at`t pe cei afl\tori peb\ncile [i catedrele ei, c`t [i pe ceice au trecut pe aici `n curgereaanilor". De existen]a [i persisten]aacestui mirabil "spirit" al {colii pecare a servit-o 15 ani, s-a convinsla m\rea]a s\rb\torire a {coliiNormale "Gh. Asachi" din P.Neam] la 80 de ani de la `nfiin]are.~nsufle]ita adunare- la care a venitpe cheltuial\ proprie de laBucure[ti, la 88 de ani, a avut locs`mb\t\, 14 noiembrie 1992, `nsala mare a Casei de Cultur\ aSindicatelor din P. Neam].

Numero[ii lui elevi din anii1930- 1945, afla]i `n sal\, au afir-mat cu m`ndrie c\ lec]iile lui erauca r`iurile de munte care curg f\r\obstacole, `nc`nt`nd privirea [iauzul. Cum aceste r`uri eman\dorul de Dun\re, de MareaNeagr\, de oceanul planetar, a[alec]iile lui inoculau curiozitatea dea cunoa[te mereu mai mult. To]i[i-au manifestat triste]ea c\ dup\1945 a fost "exilat" din P. Neam]de dictatura comunist\.

Prof. Traian CICOARE

ACENTENAR

VICTOR ANDREI-VICTOR ANDREI-LUMINOS CHIP PEDAGOGIC

COLEGIULNA}IONAL

"PETRU RARE{"-113355 DDEE AANNII

DDEE EEXXIISSTTEENN}}||i `n acest an, `n ultimele zile ale lunii, joi 25 [i vineri26 noiembrie 2004, s-au desf\[urat "zilele"Colegiului Na]ional "Petru Rare[" la care au fostinvita]i fo[ti profesori [i elevi, c\rora, colectivul deelevi [i profesori, care `nva]\ [i, respectiv, `[idesf\[oar\ activitatea `n prezent la aceast\ pres-tigioas\ institu]ie de `nv\]\m`nt, sub conducereaprof. Mihai Obreja- director- [i a prof. DorelHaralamb- director adjunct, le-a oferit un bogatprogram de manifest\ri [tiin]ifice, cultural- artistice[i sportive, pe care, din lips\ de spa]iu, nu leputem prezenta aici.

Ceea ce ni s-a p\rut deosebit de important a fost faptul c\angajamentele pe care [i le-a luat directorul Mihai Obreja, cuun an `n urm\, tot la "zilele [colii", angajament `n plan publi -cistic [i editorial, a fost realizat integral: ANUARUL Colegiuluis-a editat `n iunie a.c., cartea prof. Al. Iftimie (autorul primeimonografii, 1969), "Prin [colile timpului meu" a v\zut luminatiparului `n toamna acestui an, iar acum, la zi de s\rb\toare,s-a lansat nr. 1 (25), serie nou\, al revistei "Flori de munte".Dup\ cum afl\m din articolul "Avatarurile revistei noastre",semnat de prof. Viorel Iftimie (p. 1), revista de acum este con-tinuatoarea unui [ir de publica]ii care `ncepe cu "Pic\turi derou\ (3 numere) `n anul [colar 1927- 1928. ~n 1929, cu ocaziacelei de-a 60-a anivers\ri a liceului, apare revista "N\zuin]i"(alte 3 numere), `n anul [colar 1929- 1930. Din 1943, setip\re[te a treia revist\, editat\ sub auspiciile Societ\]ii de lec-tur\ "Cetatea Neam]ului". Publica]ia cu acela[i nume [i-a`ntrerupt activitatea dup\ numai dou\ numere (`n anul [colar1943/1944). ~n 1946, apare revista "Lic\riri", ini]ial a clasei aVII-a literatur\. S-au p\strat doar dou\ numere. Au trecut apoi20 de ani p`n\ c`nd, la "27 noiembrie 1966, cu ocazia celei dea 97-a anivers\ri a Liceului "Petru Rare[", se editeaz\ revista"Flori de munte", revist\ care, `ntre 1966 [i 1973 a `nregistrat11 numere. Alte trei numere "reunite `ntr-un singur volum,reprezent`nd numerele 12, 13, 14 ale acestei publica]ii saunumerele 22, 23, 24, ale revistei liceului (sub diferite titluri). Deprecizat c\ seria nou\ (?) a "Florilor de munte" a ap\rut clan-destin, f\r\ aprobarea forurilor politice de atunci! Decurge c\num\rul de fa]\ al revistei este al 15-lea cu acest nume sau al25-lea din istoria [colii noastre".

Toate aceste date extrase de noi din articolul prof. ViorelIftimie consemneaz\ o "istorie" a unei publica]ii [colare(indiferent de titlul purtat), `ntr-un interval de aproape 8decenii, `nregistr`nd doar c`te un num\r la trei ani! Se vor g\siargumente suficiente ([i, poate, unul c`t mai aproape de reali-tate), argumente care s\ justifice aceast\ apari]ie cu inter-miten]e...

Ceea ce este `ns\ important acum, ca [i `n cazulANUARULUI, e faptul c\ s-a re`nnodat firul tradi]iei, iar acestnum\r, publicat `n al 135-lea an de existen]\ a [colii, sper\ms\ fie un nou `nceput, de bun augur, mai ales c\ actualul colec-tiv de redac]ie, coordonat competent de prof. Elena N\soi, adat dovad\ de profesionalism [i ne ofer\ un num\r dens.

Constantin TOM{A

{COALA DE LA CANTONntr-o atmosfer\ de s\rb\toare, `n ziua de 18 noiembrie2004, o zi frumoas\ de toamn\, parc\ anume l\sat\ deDumnezeu pentru evenimentul ce a urmat, directorul {coliinr. 1 din Piatra {oimului, prof. Constantin Sandovici,`mpreun\ cu `ntregul colectiv actual de cadre didactice [icu un mare num\r de elevi, a primit cu flori [i cu mare`nc\rc\tur\ emo]ional\ pe mul]i dintre cei care, cu ani `nurm\ sau mai recent, au slujit cu credin]\ [i d\ruire, cu pro-fesionalism aceast\ [coal\, `n cei 50 de ani de existen]\ aiacesteia.

Dup\ un program artistic deosebit de bine realizat [icare a cuprins [i "Imnul [colii", program sus]inut de elevi,`ndruma]i cu competen]\ de cadrele didactice, cu maimare sau mai mic\ vechime `n `nv\]\m`nt, dar bine

preg\ti]i profesional [i, mai ales, d`nd dovad\ de mult\ d\ruire [i respectfa]\ de profesiunea de dasc\l, a urmat momentul amintirilor [i alevoc\rilor, moment plin de nostalgie, dar [i de umor de bun\ calitate [i,bine`n]eles, punctat de apari]ia c`te unei lacrimi `n col]ul ochilor obosi]i,dar ageri [i str\lucitori ai celor prezen]i.

Prima evocare, dup\ cuv`ntul primarului Nicolae Nicorescu, fostelev al [colii, cum era [i firesc, a f\cut-o `nv\]\toarea Safta C\pitanu,cea care a stat mul]i ani al\turi de primul director al [colii, `nv\]\torulGheorghe C\pitanu (1954- 1964). De la domnia sa, au aflat cei prezen]ic\ {coala, ajuns\ acum `n al 50-lea an de existen]\, s-a `nfiin]at cu oclas\ I (16 elevi) [i a func]ionat `n localul zis "La Albi]oaia", de unde s-amutat `ntr-un canton silvic (de aici denumirea {coala de la Canton). De-alungul anilor, s-au construit, `n mai multe etape, ajung`ndu-se acum la14 s\li de clas\, o sal\ de sport, un laborator, o bibliotec\ [i spa]iiadminis trative, iar de la o [coal\ cu clasa I, `n 1954, la {coala cu clase-le I- VIII, de azi. Totul s-a f\cut prin contribu]ia locuitorilor [i cu mult\,foarte mult\ munc\ fizic\ prestat\ de elevi [i cadrele didactice, `n fruntecu directorii care au condus aceast\ institu]ie: `nv. Gheorghe C\pitanu(1954- 1964), prof. Constantin Tom[a (1964- 1969), prof. Nicolae Micu(1969- 1980), prof. Elena N\vodaru (1980- 1982), prof. Liviu Vl\sceanu(1982- 1990) [i Constantin Sandovici (1990 [i `n prezent). Discu]iile s-auprelungit c`teva ore bune, apoi a fost prezentat primul num\r al revistei[colii, "Clipa", dedicat acestui jubileu, un num\r judicios alc\tuit de c\treun colectiv de elevi [i profesori `ndrumat cu competen]\ de prof. DorinaVinca, redactorul coordonator. Sper\m [i noi ca [i colectivul de redac]ie"c\ revista CLIPA s\ ateste existen]a noastr\ aici [i acum, dar [i `n viitor,s\ fie ca o amprent\ l\sat\ c`ndva, `n timp, dar care nu se va [tergeniciodat\. S\-i dorim revistei CLIPA s\ fie nemuritoare!"

~ntreaga manifestare, dup\ cum este obiceiul pe aceste meleaguribinecuv`ntate de Dumnezeu, s-a `ncheiat cu o mas\ festiv\ la care auparticipat cei peste 50 de invita]i, [i to]i, pentru o CLIP|, cuprin[i de voiebun\, au uitat de v`rst\, de grijile [i necazurile zilnice, tr\ind cu intensi-tate maxim\ aceast\ frumoas\ CLIP|!

La mul]i ani, {colii de la Canton!Constantin TOM{A

COLEGIUL NA}IONALDE INFORMATIC|

ilele Colegiului Na]ional de Informatic\ (16 [i 17decembrie 2004) sunt un prilej de mare m`ndrie [ibucurie, at`t pentru organizatori, sau, [i mai frumosspus, gazde, c`t [i pentru invita]i, pentru c\, `n pragde s\rb\tori, profesorii [i elevii acestei prestigioaseinstitu]ii, ne-am propus s\ v\ `nc`nt\m cu darurimulte, de la invita]ia de a ne vizita "casa", redecorat\[i `nfrumuse]at\ `n onoarea oaspe]ilor, continu`nd cuprovoc\rile intelectuale, prilejuite de numeroasele [iincitantele sesiuni de comunic\ri [i simpozioane[tiin]ifice [i, la final, a[a cum se cuvine, un dar de

suflet pe care vom `ncerca s\-l facem tuturor colaboratorilor, adic\prietenilor no[tri, un dar menit s\ le lumineze s\rb\torile [i s\ leconfirme c\-i apreciem [i-i iubim at`t de mult, `nc`t ne punem `nslujba lor toate talentele.

Acest cadou special `nseamn\ spectacolul de gal\ de laTeatrul Tineretului (17 decembrie 2004, 10,00), la care s-a muncitcu mult\ d\ruire [i care sper\m c\ va demonstra `nc\ o dat\ c\[tiin]a [i arta se pot completa `n mod fericit.

Programul spectacolului este pe c`t de echilibrat pe at`t devariat: dup\ acordarea Premiilor de Onoare ale Colegiului, primulnum\r va fi sus]inut de trupa Harmony, coordonat\ de d-ra prof.Daniela Nicoar\, care va c`nta patru piese `n limba englez\; `ncontinuare, spectacolul `n limba francez\ al trupei de teatru aColegiului (trupa Chouette) intitulat "La C.T.S.", `n regia d-lor prof.Georgeta {elaru [i Daniela Nicoar\ (spectacol premiat laFestivalul de Teatru `n francez\ de la Arad, octombrie 2004);urmeaz\ apoi o serie de momente electrizante cu o trup\ debreakdance, o demonstra]ie de Karate Shoto- Kan (sportivii no[trifiind premia]i la numeroase competi]ii na]ionale [i interna]ionale),trupa de dansuri populare coordonat\ de dl. prof. OctavianPreisler, iar `n final se va reveni la atmosfera de s\rb\tori prin tr-untablou vivant intitulat "Poveste de Cr\ciun", coordonat de d-naprof. Teodora Hulpoi, un recital de colinde `n mai multe limbi, coor-donat de d-le prof. Cristina Luca, Alina Jilavu [i Georgeta {elaru,iar spectacolul de tradi]ii de Anul Nou, coordonat de d-le prof.Teodora Hulpoi [i Br`ndu[a Anghel va `ncheia ceea ce noi sper\ms\ fie s\rb\toarea de suflet a Colegiului Na]ional de Informatic\.

Prof. Daniela NICOAR|

{

~ Z

ublica]ia se dore[te a ilustra activitatea educativ-[tiin]ific\ a cadrelor didactice de la Colegiul Na]ional deInformatic\. Articolele publicate `n paginile Anuarului sunt`ntocmite [tiin]ific, ar\t`nd preg\tirea excep]ional\ acolectivului didactic al Colegiului, precum [i dorin]a aces-tuia de a se perfec]iona prin studiu [i cercetare `n cadruldomeniului sau materiei predate.

Anuarul a fost g`ndit s\ ofere informa]ii [tiin]ificetuturor celor care-l citesc [i s\-i ajute `n activitatea didac-tic\ desf\[urat\. Articolele sunt grupate pe materii destudiu, cum urmeaz\:

l Limba [i literatura român\: doamnele profesoareAnghel Br`ndu[a, Hulpoi Teodora, Costan Iulia, Carmen Zaharescu,Cocan Rodica.

l Limba [i literatura englez\: doamnele profesoare Alina Jilavu,Daniela Nicoar\.

l Matematic\: d-na profesoar\ Lili Irimia [i dl. profesor }ifuiVasile.

l Fizica: dna profesoar\ Bejan Diana.l Chimie: dna profesoar\ Guzgan Tudori]a.l {tiin]e socio- umane: dna profesor doctor Neam]u Daniela [i

dna profesoar\ Araveicii Maria Cristina.l Istorie: domni[oara profesoar\ Simona Gorea.l Informatic\: dl. profesor doctorand Manolache Gheorghe,

d-na profesoar\ Ungureanu Florentina, Andone Elena, LiliCostrachievici.

l Religie: dl. profesor- preot Aracu Vasile.l Biologie: dna profesoar\ Alina Sauciuc.V\ invit\m s\ citi]i paginile Anuarului pentru a v\ `mp\rt\[i o

parte din activitatea noastr\.Prof. Br`ndu[a ANGHEL

ANUARUL COLEGIULUI NA}IONAL DE INFORMATIC|

P

Page 10: APOSTOLUL - slineamt.ro · ciunii noastre str\vechi. Schimbarea nu va putea aduce `mbun\t\]iri spectaculoase, peste noapte, `n via]a [i munca noastr\, dar ne poate oferi [ansa de

Sumarul anului 2004

Pag. 10 APOSTOLUL decembrie 2004

AAppoossttoolluull --iiaannuuaarr iiee

n Amaicei Gheorghe- C\minul`nv\]\torilor din Piatra Neam]

n Biroul operativ SLI Neam]-Perspectivele activit\]ii sindicale

n B`rsan Fevronia- Colaborare,eficien]\, satisfac]ii

n Blandiana Ana- Oglinda aburit\n Bodnar Denisa- Drum c\tre

Eminescun Cicoare Traian- Pedagogul

Anton Naum;Rememor\ri pedagogicenem]ene

n Corneanu {tefan- Mai pu]in\ingratitudine

n Dr\goi Mihaela- Retrospectiva`nv\]\m`ntului nem]ean

n Fr\sinel Nicolae- Monografia{colilor Normale din Piatra Neam],1912-2002

n Ni]\ Niculina- {tefan Procopiun Perc\ Valerian- Semne bune ...n Pruteanu Silvia- Omagiu

{tefan Procopiun Rusu Dumitru- Ziua Unirii `ntre

coagulare [i motorizaren Sava Nicolae- Revista presei

literaren Sorescu Marin- Trebuiau s\

poarte un numen Subredac]ia Roman- Doamnei

`nv\]\toare, cu dragosten Tom[a Constantin- Interviu cu

prof. ing. Mariana Paleu, directorulGrupului {colar "Gheorghe Cartianu";Destin tragic

n Tr\istariu Angela- Ultima or\ `n`nv\]\m`nt

AAppoossttoolluull --ffeebbrruuaarr iiee

n Agrigoroae Dan- ~nv\]\m`ntulprimar (Cum comunic\m cu eleviino[tri)

Bud\u Tereza- Cooperarea cuelevii `n procesul comunic\rii

Tom[a Sofica- Comunicare [isensibilitate `n lec]iile de limbaromân\

n Blaga Gheorghe- Roata soare-lui

n CIcoare Traian- PedagogulMircea Vulc\nescu;Rememor\ri pe -dagogice nem]ene

n Dr\goi Mihaela- Retrospectiva`nv\]\m`ntului nem]ean

n FSLI Neam]- Sindicatele din`nv\]\m`nt resping formula de calcul asalariilor propus\ de MECT

n Gaid\u Mihail Sorin-

Experimentul reu[it al profesoruluiGeorge Romila

n Ni]\ Niculina- Riscurile franco-foniei

Ciom`rtan Veronica, Francofonianu-i un moft

Dobra Doina, Francofonia- o starede suflet

n Perc\ Valerian- Criterii [i punc-taje pentru evaluarea personaluluididactic;Abuzul de personalitatedidactic\; Otilia Cazimir- 110 ani

n Rusu Dumitru- 8 martie-b\rbatele

n Sava Nicolae- Revista preseiliterare; Gala teatrului pentru elevi

n Scor]escu Ana Loredana, Anul"{tefan cel Mare [i Sf`nt" `n cetateaRomanului

n Spiridonescu Magda- Contracronometru

n Vlas Vlad- De ce m\ spurci,panglicarule stati?

n Zaharia Mircea- TeatrulTineretului `n anul "{tefan cel Mare"

n Ursache D. D.- Filosofia isihas-mului românesc

n V`rlan Georgeta Lumini]a-Literatura [i tehnica tainei

AAppoossttoolluull --mmaarrtt iiee

n Agrigoroae Dan-~nv\]\m`ntulprimar

Ciobanu Lelia, Ciobanu Isabela-

Utilizarea activit\]ii pe grupe `n orelede limba român\ la clasele I-IV

Rusu Ioana- Educa]ia muzical\ acopiilor

n Blaga Gheorghe- Cinci ani `nslujba calit\]ii `nv\]\m`ntului

n Bunghez Cornelia- IuliaH\l\ucescu- 80

n Cicoare Traian- Rememor\ripedagogice nem]ene

n Ciu[tea Roxana- Vizit\ de lucru`n Finlanda

n Corneanu {tefan- Apostolul,povestea unui vis;~n luna cadourilorde prim\var\ sindicatele din`nv\]\m`nt nu primesc nimic

n Diac Lucica- Conduita copiilor`n situa]ii conflictuale

n Dr\goi Mihaela- Retrospectiva`nv\]\m`ntului nem]ean

n Gaid\u Mihail Sorin- Prezen]adomnitorului {tefan cel Mare lamuntele Athos

n Grigoric\ George, TheodorMacarie

n Nazare Ghi]\- la ceas aniver-sar

n Ni]\ Niculina- Pe tabla de [ah avie]ii

n Perc\ Valerian- Cinci ani deexisten]\; Cercul pedagogic, `ntretradi]ie [i inova]ie

n Rusu Dumitru- Tr\iasc\ regele!

n Sava Nicolae- Revista preseiliterare

n {erbu Melania- Proiecte [iparteneriate `n cadrul [colilorroma[cane

n Tom[a Constantin- ~nt`iulEminescu `n edi]ie complet\

n Ursache D. D.- RevistaApostolul, la aniversare; Reforma`nv\]\m`ntului [i problema educa]iei

[colaren Vasilca Dumitri]a- La mul]i ani!n Zaharia Mircea- Pentru c\ to]i

de la catedr\ ne tragem; DomnuluiFlorescu, cu dragoste

AAppoossttoolluullll ii tteerraarr

[[ ii aarr tt ii sstt iicc ,,nnuumm\\rruull 55Semneaz\: Bolog Cristina

Simona, C\lin Stelu]a (Nenea Iancuse preg\te[te s\ moar\), CernatAnca, Cosma Silviana (Suflet `necat`n lumina unui `nger), Cre]u Lili(Lacrimi din Basarabia), CristeaMonica (Apostolul la aniversare),Gicoveanu Cristina (Pagin\ nescris\de jurnal), Moruz Laura, Neac[uAlexandru, Nedelcu Laura Mona,Sava Nicolae (Reviste [colare), VasileDiana

AAppoossttoolluull --aapprr ii ll iiee

n Agrigoroae Dan- ~nv\]\m`ntulprimar

Bud\u Tereza, B\d\r\u Daniela-Educa]ia ecologic\ a elevilor

Fuioag\ Mihai- Religie- [tiin]\n Arusoaiei Lumini]a- Viitorul tre-

cutuluin Cicoare Traian- Rememor\ri

pedagogice nem]ene; Immanuel Kant[i pedagogia româneasc\

n Cornea Aurel, Florescu Florin-Comunicat SLLICS

n Corneanu {tefan- Refrenul pu -terii: nu s`nt bani

n David M.- Misiunea `nv\]\toru-lui

n Dr\goi Mihaela- Retrospectiva`nv\]\m`ntului nem]ean

n Fr\sinel Nicolae- Apostolul,cinci ani de la reapari]ie

n Gaid\u Mihail Sorin-Eveniment: Liviu Suhar la Galeria Vert

n Iftimie Neculai- {coala de arte[i meserii

n M\rculescu Constantin-

Evocarea modelelor: prof. VictorSavin

n Ni]\ Niculina- Formatori sindi-cali (in)forma]i

n Nou la Humanitasn Perc\ Valerian- Am intrat `n

NATO f\r\ 5%; Un destin ce se con-fund\ cu [coala; Grupul {colar VasileSav- 30; Asumarea condi]iei de lider

n Rusu Dumitru- 1 mai capitalistn Sava Nicolae- Marcel

Dragotescu, "Piatra Neam]- file demonografie"; Revista presei literare;Simpozion {tefan cel Mare [i Sf`nt

n Solomon Mihai- Istoria dinsufletul meu

n }ig\u George- La var\, vaploua din nou cu premii

AAppoossttoolluull --mmaaii

n Agrigoroae Dan- Asisten]\european\ `n Neam]

n Amaicei Gheorghe- Un g`ndbun la ceas aniversar

n Cicoare Traian- Rememor\ripedagogice nem]ene; 22 mai- Ziuamondial\ a culturii

n Corneanu {tefan- Dublareasalariilor `n `nv\]\m`nt

n Cre]u Lili- Preocup\ri pentrumodernizarea lec]iilor

n David M.- ~nv\]\torul [i satuln Gaid\u Mihail Sorin-

Dandysmul acuarelistului nem]eanDumitru D. Bostan

n Nicolae Liviu Marinela, }apuN\zare Constantin- Toate-s vechi ... [inoi `s toate

n Nicorescu Manuela-Retrospectiva `nv\]\m`ntului nem]ean

n Perc\ Valerian- ~n Europa ... lanoi acas\; S`nt corigen]ele o solu]ie

pentru recuperarea cuno[tin]elor?n Rusu Dumitru- T`rgul pietrei

sub ocupa]ia pantalonilor scur]i;Aceea[i M\rie cu alt\ p\l\rie; Degustibus!

n Sava Nicolae- Revista preseiliterare

n Sp\t\relu Tescu Ileana- "Allabreve" [i "Giocoso" la Piatra Neam]

n Spiridon Victoria- Educa]iapentru s\n\tate `n [coal\

n Strochi Lucian- ~ntre un apusde soare [i un r\s\rit de teatru

n {erbu Manuela- {coala [i crizaadolescen]ei

n Tezi Alexandru Stelu]a, HarjaGina- Dramatizarea, mijloc de`mbog\]ire a vocabularului

n Tom[a Constantin- O radi-ografie a ru[inii

n }ig\u George- {coala, spa]iual autoform\rii

n Ursache D.D.- Unde ne s`nt

filantropii?n V\duva Lumini]a- Nu prosti]i

[colerul cu televizorul

AAppoossttoolluull --iiuunniiee

n Agrigoroae Dan- Experien]\ [icreativitate didactic\

n Arsenoaia Mihaela- ~mplinirean Blaga Gheorghe- ~nv\]\m`ntul

[i puterean Bodescu Irina- M`hniri de t`n\r

c\rturarn Cicoare Traian- rememor\ri

pedagogice nem]ene; CentenarAthanase Joja

n Corneanu {tefan- Scrisoare deZiua ~nv\]\torului

n Dr\goi Mihaela- Retrospectiva`nv\]\m`ntului nem]ean

n Enea Vasile- ~nv\]\m`ntul pe -dagogic nem]ean, la ceas aniversar

n Mogo[ Irina- Importan]a con-silierii [i orient\rii carierei pentru tiner-ii absolven]i

n Munteanu {tefan- Virtu]i alelite raturii populare nem]ene

n Ni]\ Niculina- Mesageri cultu -rali [i colaboratori ai NASA [i aiEuropei din Neam]

n Perc\ Valerian- Director saumanager; {coala [i-a strigat disper-area `n strad\

n Rusu Dumitru- {tefan ne-aintegrat `n Europa acelor vremuri

n Sava Nicolae- Revista preseiliterare

n Smerea Dana- Revista [colar\n Scripcaru Gheorghe- Omagiu

`nv\]\toruluin Tom[a Constantin- Iluminarea

prin cuv`nt [i rug\ciunen }ig\u Gheorghe- Gr\dini]a

"Veronica Filip", un spa]iu al bucurieimuncii

AAppoossttoolluullll ii tteerraarr

[[ ii aarr tt ii sstt iicc --nnuumm\\rruull 66Semneaz\: Apopei Andra Maria,

B\d\r\u Monica, Bursuc Maria {tefa-nia, C\runtu Alexandru, ChiticaruNatalia, Ciobanu Oana, Coroi Maria,Corug\ Alina, Cr\ciun Stelu]a, CristeaMonica, Gaid\u Mihail Sorin, LarionAlexandru, Luca Oana, MihalacheDiana, Sava Nicolae, T\r\bu]\Monica, Tom[a Constantin, VieruAnca.

Page 11: APOSTOLUL - slineamt.ro · ciunii noastre str\vechi. Schimbarea nu va putea aduce `mbun\t\]iri spectaculoase, peste noapte, `n via]a [i munca noastr\, dar ne poate oferi [ansa de

AAppoossttoolluull --iiuull iiee-- aauugguusstt

n Alui Gheorghe Adrian- Dann Cicoare Traian- Un valoros slu-

jitor al `nv\]\m`ntului românesc:Dumitru Isac; Rememor\ri pedago -gice nem]ene

n Cristea Monica- Jurnali[ti `ndevenire; Premii de vacan]\

n Dr\goi Mihaela- Lunga var\fierbinte; Liderii liceelor nem]ene

n Grecu Silviu- Modificarea codu-lui muncii; Cre[terea salariilor profe-sorilor

n Nicolae Emil- Provoc\rile pic-torului {tefan Potop

n Ni]\ Niculina- {coala de var\n Pan]`ru Vasile- Copil\ria, un

pa[aport europeann Perc\ Valerian- Toamna spe -

ran]elor noastre; Semne bunen Rusu Dumitru- Grev\ general\

la `nceput de an [colar?n Sava Nicolae- Revista presei

literaren Solomon Mihai- Pe urmele lui

{tefan cel Mare [i Sf`ntn Ursache D. D.- Specia agamann Vasiliu Domnica- Liceul de

Art\, sub semnul schimb\rilorn Zaharia Mircea- Turneu [tiin]ific

(interviu cu prof. univ. dr. VasilePostolic\)

AAppoossttoolluull --sseepptteemmbbrr iieen Agrigoroae Dan- ~nv\]\m`ntul

primarCre]u Lili- Cronici turce[ti despre

{tefan cel MareNistor Maria- Pe urmele lui {tefan

cel Mare `n jude]ul Neam]n Alui Gheorghe Adrian- Doamna

Terezan Andone Gabriela, Lupa[cu

Petru- Educa]ia estetic\ a elevilor `ninternatul [colar

n Arusoaiei Lumini]a- Liderul [iiluzia schimb\rii

n Barbu Doina- Despre [coala dearte [i meserii

n Baroi Constantin- E[ec sausucces?!

n Blaga Gheorghe- Revolt\ [ighinion

n Cicoare Traian- Un model deslujirea `nv\]\m`ntului: MihaiDr\g\nescu; Rememor\ri pedago -gice nem]ene

n Corneanu {tefan- FSLI `[imen]ine pozi]ia fa]\ de Guvern

n Dr\goi Mihaela- Retrospectiva`nv\]\m`ntului nem]ean

n Gheorghiu Gina- Parteneriat lanivelul comisiei metodice

n Nanu Viorica- Revista "Junior"

n Ni]\ Niculina- ~nceputurile unuinou an [colar, spre o [coal\ reflexiv\

n Perc\ Valerian- O [coal\ caremerit\ mai mult respect: Gr. {c.Agricol "Ion Ionescu de la Brad"; Auplecat ... "italienii no[tri"

n Pipelea Ioana- Pas vibr`ndn Romano Gabriela- Slovenia de

l`ng\ noin Romila Adrian C.- Jurnalul lui

Mircea Eliaden Rusu Dumitru- Nene Iancule,

te-am `nvins!n Sava Nicolae- Revista presei

literaren Tom[a Constantin- Alexandru

Iftimie: "Prin [colile timpului meu"; Ocarte pentru profesorii de religie [i nunumai

n Vasilca Dumitri]a- ConstantinGhenescu: "M-am `ntors `n paradis"

AAppoossttoolluullll ii tteerraarr [[ iiaarr tt ii sstt iicc --

nnuumm\\rruull 77Semneaz\: Andrici Marius,

Cost\chescu Andreea, Dr\goiMihaela, Furtun\ Catrinel, Iord\ches-cu Doina Cecilia ( Lec]ia primit\ `nCroa]ia; Dorul reg\sirii- ecouri las\rb\toarea lui {tefan cel Mare [iSf`nt peste Prut), Ni]\ Andreea Elena,Sofronie Olivia Giselle, SorlescuOlivia, Tom[a Constantin (RadioTrinitas la Piatra Neam])

AAppoossttoolluull --ooccttoommbbrr iieen Agrigoroae Dan- ~nv\]\m`ntul

primarHum\ Domnica- {coala de ieri [i

[coala de azin Anechitei Daniela Magdalena-

Doamna Violeta L\c\tu[un Blaga Gheorghe- ~n slujba ideii

de dreptaten Cicoare Traian- Rememor\ri

pedagogice nem]enen Corneanu {tefan- Pentru pro -

bleme noi, solu]ii noin Cristea Monica- Culoare [i

cuv`nt sub semnul inocen]ein Dr\g\nescu Vasile- Revenirea

la pluralism educativn Dr\goi Mihaela- Retrospectiva

`nv\]\m`ntului nem]eann Grasu Constantin- "Plut\ritul

pe Bistri]a"n Iu]e[ean Mihai- Activitate fruc-

tuoas\ `n derularea proiectelorn Lemnaru Minodora- {i

r\bdarea are o limit\n Ni]\ Niculina- Balade [i viitoare

legenden Perc\ Valeriu- Dasc\lii [i-au

strigat revolta; Lunga toamn\ fierbinten Popa Maria, Tiron Dorina-

Viitorul lor depinde de noi, viitorul nos-tru depinde de ei!

n Popa Valeriu- O carte pentruprofesorii de matematic\

n Romila G. Adrian- Lumea luiJ.R.R. Tolkien

n Rusu Dumitru- Arta de a fidasc\l

n Sava Nicolae- Revista preseiliterare

n Strochi Lucian- GheorgheVadana sau echilibrul `ntre antiteze

n Tom[a Constantin- Trecereaprin Purgatoriu

n Vasilca Dumitri]a- Doamne,Doamne, a putrezit de tot Danemarca

n Zaharia Mircea- Festivalul ...

AAppoossttoolluull --nnooiieemmbbrr iieen Agrigoroae Dan- ~nv\]\m`ntul

primar (Cunoa[terea elevilor [ieduca]ia prin lectur\)

Dasc\lu Aurica- Cum `i motiv\m

s\ citeasc\n Ursu Emilia- Cum ne

cunoa[tem eleviin Arusoaiei Lumini]a- ~ntre

rinocerizare [i singur\taten Cicoare Traian- Un model

nem]ean de pedagog na]ional:Eufrosina I. S\vescu- 120;Rememor\ri pedagogice nem]ene

n Ciom`rtan Emilia- ProiectulSocrates

n Cristea Monica- Invitata de

onoaren Dr\goi Mihaela- Retrospectiva

`nv\]\m`ntului nem]eann Floroaia Mihai- Educa]ia reli-

gioas\ `n [coal\n Lemnaru Minodora- Dep\[ind

frontierele, construim mai bine viitoruln Ni]\ Niculina- A tr\i ca intelec-

tual `n lumin\ [i adev\rn Perc\ Valerian- Colegiul Tehnic

Danubiana- 30 ani; Viitorul comunit\]iidepinde de oameni (interviu cu pri-marul comunei S\b\oani, ValeriaDasc\lu)

n Rusu Dumitru- 1 decembrie laromâni; S.O.S. meseria de profesor

n Sava Nicolae- Revista preseiliterare

n Smerea Dana- Programul stepby step

n Tom[a Constantin- {erbe[tii luiTalp\

n Vasilca Dumitri]a- Nebuniaregelui George (de vorb\ cu actorulConstantin Ghenescu- 3)

n Vinea Ion- Manifest activistc\tre tineret

n Zaharia Mircea- Festivalul de laPiatra Neam]

nSLLIC Neam]- Noi nu facempolitic\, noi vom vota!

Sumarul anului 2004

decembrie 2004Pag. 11APOSTOLUL

ARTE & MESERII p ARTE & MESERII p ARTE & MESERII p ARTE & MESERII

Num\rul 54 din decembrie al revistei de cultur\ TRI-BUNA din Cluj public\ un interesant eseu despre ceeace a `nsemnat pentru România `nceputul colectiviz\rii.Gheorghe Iancu semneaz\ articolul "Colectivizarea agri-culturii [i postul de radio Europa Liber\".

lCRONICA ie[ean\ din noimebrie public\ ̀ n exten-so Apelul Congresului Na]ional de Poezie, care a avutloc `n octombrie la Boto[ani. ~ntre semnatari poe]iinem]eni Adrian Alui Gheorghe, Vasile Baghiu, RaduFlorescu, Nicolae Sava [i criticul literar Vasile Spiridon.

l Ultimul num\r al revistei CONVORBIRI LITERARE, cel dinnoiembrie, public\ o cronic\ literar\ semnat\ de Adrian AluiGheorghe la ultima carte a scriitorului roma[can Laurian Ante, "Cain[i Abel", un "roman despre turn\tori" cum `l subintituleaz\ recen-zorul.

l ~ntr-un interviu acordat de Adrian Cioroianu scriitoareiAdriana Babe]i `n num\rul din decembrie al revistei ORIZONT dinTimi[oara, cunoscutul profesor universitar [i om politic liberal face oafirma]ie destul de `ndr\znea]\ despre poporul român: "S`ntem ona]iune de supu[i, nu de cet\]eni".

lNum\rul 48 al revistei ROMÂNIA LITERAR| public\ chiar peprima copert\ a revistei care s`nt volumele nominalizate pentru pre-

miul "Cartea anului", ap\rute `n acest an. ~ntre autori figureaz\ AnaBlandiana (poezie), Gheorghe Cr\ciun, Radu Aldulescu (proz\),Sorin M\rculescu (traduceri), Ilie Constantin (jurnal), Horia RomanPatapievici, Andrei Cornea (eseu), Mihai Dinu (critic\ literar\).Premiul, pentru autorul ales, va fi acordat miercuri, 15 decembrie laClubul Prometeus.

l Din num\rul 10-11/2004 al revistei craiovene de cultur\RAMURI afl\m despre un eveniment editorial: lansarea la InstitutulRomân din Vene]ia a unei lucr\ri de istorie `n limba lui Petrarca,"Una storia dei Romeni. Studi critici", o edi]ie italian\ a lucr\rii "Oistorie a romanilor", ap\rut \ `n 1998, la care au colaborat cei maiimportan]i istorici romani, coordonatorii lucr\rii fiind StephenFischer-Gala]i, Dinu C. Giurescu [i Ioan-Aurel Pop.

l Suplimentul literar artistic al ziarului Monitorul de Neam],MONITORUL LITERAR {I ARTISTIC, al lunii decembrie public\ `ncele 8 pagini ale sale piesa lui Cristian Timofte, "Alt\ scrisoare pier-dut\ sau marea b\[c\lie", o comedie `n dou\ acte `n care multe din-tre personajele piesei se reg\sesc `n via]a politic\ [i social\ a

jude]ului Neam]. Unii pe posturi publice din institu]ii ale statului, al]iichiar din mass-media nem]ean\.

l Revista NORD LITERAR, nr. 10, care apare la Baia Mare,public\ l`ng\ o frumoas\ pagin\ de poezie semnat\ de poetul IonBurnar ,eseul criticului [i istoricului literar Dumitru Micu "TudorArghezi. Plasticitate [i melos" [i o alt\ pagin\ cu versuri ale luiRaymond Queneau.

l ~ntr-un interesant interviu acordat Marianei Spalas de c\treregizoarea C\t\lina Buzoianu `n num\rul 45 al revisteiLUCEAF|RUL, cunoscutul om de teatru `[i aminte[te de unelereu[ite din cariera ei artistic\ legate de TT-ul nem]ean: "Am f\cut peurm\ la Piatra Neam] "Peer-Gynt", un spectacol care a interesatpresa. Cu "Bolnavul `nchipuit" am luat acela[i premiu ca [i Ciulei cu"Leonce [i Lena", Diploma pentru `nalt\ ]inut\ artistic\, la Festivalulde la Piatra Neam]. Pentru mine era o perioad\ extraordinar\.Mergeam de dou\-trei ori pe an cu spectacolele mele `n Polonia. ~nPolonia se f\cea atunci cel mai bun tetatru din lume. Am `ncercat s\m\ deta[ez de teatrul polonez [i s\ nu fiu influen]at\ estetic nici deGrotowski nici de Szajna nici de Kantor, pe care i-am cunoscut [i `nPolonia [i la Festivalul de la Nancy. La Nancy am fost cu spectacolulde la Piatra Neam] "Tinere]e f\r\ b\tr`ne]e".

OCHELARIST

l

RReevv iiss ttaa pprreesseeii ll ii tteerraarree

Page 12: APOSTOLUL - slineamt.ro · ciunii noastre str\vechi. Schimbarea nu va putea aduce `mbun\t\]iri spectaculoase, peste noapte, `n via]a [i munca noastr\, dar ne poate oferi [ansa de

Zig - Zag Zig - Zag Zig - Zag

decembrie 2004Pag. 12 APOSTOLUL

Pre]ul: 10.000 lei

AAPPOOSSTTOOLLUULL - revist\ a cadrelor didactice din jude]ul Neam], serie nou\, apare prin colaborarea Sindicatului ~nv\]\m`ntNeam] [i Asocia]iei ~nv\]\torilor din jude]ul Neam] (martie 1999).

FFOONNDDAATTOORRII:: C. Luchian, V. Gaboreanu, V. Scripcaru, M. Stamate, I. Rafail, M. Av\danei (noiembrie, 1934)CCOONNSSIILLIIUULL DDEE AADDMMIINNIISSTTRRAA}}IIEE:: Florin FLORESCU - director general, Iosif COVASAN - director economic, Constantin TOM{A

- director executiv, Gheorghe AMAICEI, {tefan CORNEANU.CCOONNSSIILLIIUULL DDEE RREEDDAACC}}IIEE:: Mircea ZAHARIA - redactor [ef, {tefan CORNEANU - redactor [ef adjunct, Dumitri]a VASILCA, Dan AGRIGO -ROAE, Niculina NI}|, Stelu]a ALEXANDRU, Valerian PERC| (Subredac]ia Roman, tel. 732.738), Constantin TIMOFTE (Subredac]ia T`rgu Neam])Carmen DASC|LU (secretar). Ilustra]ia num\rului: Reproduceri ale lucr\rilor elevilor Liceului Pedagogic “Gh. Asachi”, expuse la Muzeul de Art\.

UNGURIIS-AU SUP|RATPE BOZGORI

n lector univer-sitar de laColegiul deAdmin is t ra ] iePublic\ Sf`ntuGheorghe, dinc a d r u lU n i v e r s i t \ ] i i"Babe[ Bolyai",a decis s\ numai predea `nlimba maghiar\,

dup\ e[uarea referendu-mului din Ungaria privindacordarea dublei cet\]enii.

Cziprian KovacsLorand, lector universitarde la Colegiul deAdministra]ie Public\ Sf`ntuGheorghe, din cadrulUniversit\]ii "Babe[Bolyai", din Cluj- Napoca, adat publicit\]ii, mar]i, unprotest fa]\ de referendu-mul privind acordareadublei cet\]enii maghiarilorde peste hotare.

Lectorul universitar adeclarat c\, `n urma rezul-tatelor referendumului [i amotivelor care au influen]atrezultatele acestuia, adecis s\ returneze legiti-ma]ia de maghiar.

CE MAI FACE MIHAI COZMA?e vorb\ cu dl. MihaiCozma, director alColegiului ForestierPiatra Neam]

n Domnuledirector, `nainte dea-mi spune ce maiface]i, s\ vedem cea]i mai f\cut?

MM ii hh aa ii CC oo zz mm aa ::Ca director sunt mul]umit deultima realizare: am finalizatinstala]ia pentru televiziuneacu circuit `nchis din [coal\ [iam g\sit [i solu]ia fericit\ de a-ipune pe copii s\ se ocupe defunc]ionarea ei. {i merge!

Ca om, abia i-am f\cutmamei de 40 de zile [i mi-efoarte dor de ea!

n De c`]i ani sunte]i ma -nager?

MM .. CC .. :: Sunt director de[coal\ din 1978 p`n\ `nprezent, cu o `ntrerupere de 4ani (1991- 1994) c`nd am

de]inut func]ia de InspectorGeneral Adjunct cu Reforma;sunt 26 de ani- aproape ovia]\.

n Conform experien]eidvs., care ar fi primele treicalit\]i, pe care trebuie s\ leaib\ un director ca s\ fie, dac\nu iubit, m\car respectat?

MM .. CC .. :: Omenie, o foartebun\ informare, discern\m`nt.

n ~n buim\ceala sistemu-lui [colar românesc de ast\zi,cum vede]i liceul de m`ine?

MM .. CC .. :: M\ ab]in.n Care a fost cel mai mare

succes profesional repurtat?M.C.: C`nd am terminat

facultatea; dup\ aceea am fostprea ocupat s\ mai am timp s\m\ bucur de succes.

n Ave]i du[mani, domnuledirector?

MM .. CC .. :: Sigur c\ da.n Dar prieteni?MM .. CC .. :: Pu]ini, dar buni,

adic\ adev\ra]i.

n ~mi permite]i [i `ntreb\ripersonale?

MM .. CC .. :: V\ rog!n Care crede]i c\ este cea

mai mare calitate a dvs?MM .. CC .. :: Constan]a (care nu

este doar o sta]iune).n Dar cel mai mare

defect?MM .. CC .. :: Marea mea grij\

(cred c\ deja exagerat\) ca ceidin jurul meu s\ se simt\ bine,drept pentru care, denenum\rate ori am uitat demine.

n Care este cea maiimportant\ persoan\ din via]advs.?

MM .. CC .. :: Feti]a mea-Cristinuca.

n Cea mai zdrav\n\ spe -ran]\?

MM .. CC .. :: S\ se creeze `nRomânia un ambient social `ncare nimeni s\ nu mai deran-jeze pe nimeni.

n Ce le dori]i celor dragi

pentru 2005?MM .. CC .. :: Toat\ lini[tea din

lume.n Cele 3 dorin]e "secrete"

din noaptea Anului Nou?MM .. CC .. :: Timpul care vine

pentru mine s\ intre `n caden]ade acum 30 de ani! S\ aib\ [ial]ii timp pentru mine, a[a cumam [i eu pentru ei! S\ ajung s\reeditez frumo[ii ani dintinere]ea mea cu Marica!

n Ce `ntrebare a]i a[teptats\ vin\ [i ea n-a venit?

MM .. CC .. :: M\ a[teptam s\zici: nominaliza]i inamicii reali.

n Da, era o posibilitate,dar m-am g`ndit c\ `n spiritulSfintelor S\rb\tori de Cr\ciun,tot ar fi mai bine s\ finaliz\minterviul nostru cu un sincer"La mul]i ani!" adresat tuturorcolegilor no[tri din [coal\.

A consemnatDida VASILCA

D

U

Aho! Aho! Educatori,Profesori, `nv\]\tori,Personal auxiliarSuna]i clopo]elul iar!{i personal nedidacticSindicatul e pragmatic.~nchide]i u[a la [coal\C-avem grev\ general\!Dar ca s\ n-avem belele,O punem `n ghilimele{i-o stoarcem u[or de sev\Unde-i greva? Nu e grev\!Hai, reduce]i din vitez\Facem grev\ japonez\.C-a[a-i `n `nv\]\m`nt,Vorbele sunt frunz\-n v`nt.C`nd e vorba de senza]ii,Cele patru federa]iiS-agit\ [i fac gargar\Adun\ profii din ]ar\{i-n alai, costum de gal\La miting, `n Capital\.Dar Guvernul, doar clipe[te,Dezbin\ [i st\p`ne[te{i cu pumnul pus `n gur\, La trei dintr-o lovitur\Ce-au plecat s\ prind\ trenulSemn`nd pactul cu Guvernul.{i-a r\mas FSLIS\ dea piept cu FMIPrin urmare ce va fi?Va fi un comunicat:"Eu sunt Cornea [i-am plecat{i din mers v-am salutat!"Deci, e vorba de... m`nat.M`na]i m\i!

S\ renun]\m la moral\{i s\ revenim `n [coal\Unde b`ntuie sprin]ar\De cu zori [i p`n\-n sear\,Din toamn\ [i p`n-n var\,Reforma curricular\.Legile se schimb\-n grab\Noi decrete-s pe tarab\.{i-n regulamente seciEduca]ia-i ghiveci.Manuale- alternativeDar cu gre[eli expresive,Cu autori necunoscu]i,Dornici de a fi avu]i.Editeaz\-n ritm de samb\Noi culegeri, ca pe band\Ce vin `n [coal\ cu caru,Vin s\-ntunece [colaru.Dar va intra `n revelarePrin criteriile de notareCe sunt unice `n lume (Dup\ cum ministru spune).Standarde de performan]\,Competen]e cu prestan]\,Teste cu itemi, bareme,Pentru unii nu-s probleme, La testare sau la bacEi sunt tari, le vin de hac.Notele-s superlativePentru profi, sunt instructiveCei mai slabi ajung `n fa]\C-a[a-i norocul `n via]\Cu p\rin]i care "lucreaz\"{i logica o sfideaz\.Nu v\ mai mira]i, striga]i!C\ nu ve]i fi asculta]i,Mai bine din nou m`na]i!M`na]i m\i!

Iar baza material\Din [coli este ideal\.La nivel europeanCa s\-nve]i cu mult elan,Nu am timp ca s\ socotC\ci vin bani de peste tot.Guvernul cu prioritateMur\-n gur\, corn cu lapte,ISJ reabiliteaz\, Prim\ria igienizeaz\,Iar directorii caseaz\.Dirigin]ii pistoneaz\,Profesorii bani colecteaz\,P\rin]ii sponsorizeaz\,Sindicatul doar ofteaz\.A[a deci [i prin urmarePrograme de finan]are.{i trimit calculatoareIT-eul e-n c\utareSe fac lec]ii virtualeSe leag\ la internetDar n-au ap\ la closet! Tragem apa dar [i noi{i strig\m cu to]ii h\i!M`na]i, m\i!

Sper c\ nu v-a]i sup\ratC\ la urm\ am l\satCa subiect de ur\toriPe-ai no[tri conduc\toriPrea stima]ii inspectori,Lideri [i cu directori.Peste grani]e plimba]i,Prin programe recicla]i,Dup\ vile evalua]i.La `ncadrare ochii ageriC\ci acum sunte]i manageriC-am intrat `ntr-un nou ev,Finan]area per elev.C\ci suntem jude] pilot{i nu-i nevoie de votS\ ave]i un "M" modestCa `n ]\rile din Vest.Scaunul b\tut `n cuieS\ v\ ]in\ pe vecie!La Mul]i ani `n S\rb\toriDa]i cu biciu-n ur\tori!Urla]i m\i!

Iar acum sindicali[tiA[ vrea s\ fi]i optimi[tiC\ci MEC-ul nostru se batePentru a avea prioritateLa- mp\r]itul PIB-uluiLa apusul soareluiChiar la spartul t`rgului{i al Parlamentului.Apare doamna cu coasa{i la fel Cenu[\reasa,Intr\ `n eutanasieC-un buget de b\[c\lieTras de un condei de scribDoar 3% din PIB.Salt\ vesel\ prin [coal\Reforma curricular\!Boii no[tri dau s\ moar\.Bine c\-i frumos afar\!Hai s\-i d\m deci la p\scut!Aho! Aho! Noi v-am pl\cut?La anul [i la mul]i bani!

Prof. Vicen]iuCIOCAN

{c. nr. 1 "VasileAlecsandri"

Roman

RREEMMEEMMOORR||RRII PPEEDDAAGGOOGGIICCEENNEEMM}}EENNEE

DECEMBRIE2004

~n numerele ante-rioare au fost sem-nalate anivers\rile:V. }ifui, 5/1934 (Lamul]i ani peste 70!);Patriarhul NicodimMunteanu, 6/1865;Cristea {tefanBuichiu, 6/1857; IonLuca, 7/1894; ElenaUngureanu Her]a,11/1924; Victor

Andrei, 12/1904; NeculaiBuium, 12/1919 (La mul]i anipeste 85!); Gr. Ioachim,14/1906; Gavriil Galinescu,15/1889; Cristian Livescu,24/1945; C. Filimon, 25/1916.

l {i comemor\rile:15/1994, Sorin Donea;17/1891, Ion Ionescu dela

Brad; 20/1902, Al. N. Vitzu;23/1987, Teofan Macovei;29/1975, Gh. Ungureanu;31/1889, Ion Creang\;31/1976, Eugen Herovanu.

l "Apostolul" din decem-brie 1934- acum 70 de ani- apublicat articolul de mare actu-alitate acum, "Selec]ia [i ori-entarea profesional\ aelevilor", semnat de V.Gaboreanu.

l 1/1879, acum 125 deani, Leon Sculy, n\scut la P.Neam], a deschis Facultateade Medicin\ din Ia[i, ]in`ndprimul curs de anatomie cu 14studen]i. Institu]ia, devenit\prestigioas\, a fost slujit\ custr\lucire [i de dr. Gh.Scripcaru, absolvent al {coliiNormale "Gh. Asachi" din P.Neam], promo]ia 1946.

l 5/1912, n\scut laH\ne[ti- Dorohoi, prestigioasaprofesoar\ de lb. român\ GetaGrigoriu, fost\ vrednic\ direc-

toare a {colii Normale [i aLiceului "Calistrat Hoga[" dinP. Neam].

l 6- 7/1929, acum 75 deani, are loc la Buc. Congresulgeneral al `nv\]\torilor, la caredelega]ia nem]ean\ s-a afir-mat plenar. Se `ntemeiaz\Asocia]ia general\ a`nv\]\torilor din România,reunind `nv\]\torii din `ntreaga]ar\.

l 18/1932, nem]eanulG.T. Kirileanu a prezentat laradio conferin]a "Despremorm`ntul lui C. Br`ncoveanu".

l 30/1934, n\scut laHav`rna- Boto[ani, profesorulde istorie Vasile Ursache,remarcabil cercet\tor arhe-olog, director al Muzeuluide Istorie din Roman,animator al vie]ii cultu -rale roma[cane. La mul]iani peste 70!

Prof TraianCICOARE

APOSTOLULREVIST| EDITAT| DE

SINDICATUL~NV|}|M~NT

NEAM}ISSN - 1582-3121

Redac]ia [i administra]ia: str.Petru Rare[ nr. 24, tel/fax:

22.53.32, Piatra Neam]

UR|RIDE SINDICALIST

l


Protosinghel...nă, pentru că te-am mâniat şi am făcut rău înaintea Ta; n-am implinit voia Ta, nici am păzit poruncile Tale, ci am pus urâ-ciunii şi am înmulţit smintelile.

Protosinghel...nă, pentru că te-am mâniat şi am făcut rău înaintea Ta; n-am implinit voia Ta, nici am păzit poruncile Tale, ci am pus urâ-ciunii şi am înmulţit smintelile.

PAGINA VERDE - Florisalde;eurilor de surse de lumin[„Reducerea polu[rii cu substan\e toxice prin `mbun[t[\irea managementului de;eurilor de surse de lumin[ `n jude\ele de la grani\a

PAGINA VERDE - Florisalde;eurilor de surse de lumin[„Reducerea polu[rii cu substan\e toxice prin `mbun[t[\irea managementului de;eurilor de surse de lumin[ `n jude\ele de la grani\a

APOSTOLUL - slineamt.ro · pre „Domnul Trandafir”, ci să-şi îndrepte atenţia către el în fiecare zi. La mulţi ani, dragii noştri învăţători! Prof. Gabriel PLOSCĂ,

APOSTOLUL - slineamt.ro · pre „Domnul Trandafir”, ci să-şi îndrepte atenţia către el în fiecare zi. La mulţi ani, dragii noştri învăţători! Prof. Gabriel PLOSCĂ,

APOSTOLUL - slineamt.ro · grupându-se sub tricolorul românesc pe to]i fiii neamului". Aceast\ "sfânt\ zi a drept\]ii" a devenit Ziua Na]ional\ a românilor, `ncununând ostenelile

APOSTOLUL - slineamt.ro · grupându-se sub tricolorul românesc pe to]i fiii neamului". Aceast\ "sfânt\ zi a drept\]ii" a devenit Ziua Na]ional\ a românilor, `ncununând ostenelile

Melina Marchetta ]M-oW - cdn4.libris.rocdn4.libris.ro/userdocspdf/782/Salvand-o pe Francesca - Melina... · e unpic mai imatur gi am auzit ciunii dintre prietenii mamei cred c[ l-a

Melina Marchetta ]M-oW - cdn4.libris.rocdn4.libris.ro/userdocspdf/782/Salvand-o pe Francesca - Melina... · e unpic mai imatur gi am auzit ciunii dintre prietenii mamei cred c[ l-a

Baile Herculane 2017 - slineamt.ro Heculane 2017.pdf · Masa: Mic dejun bufet suedez ... cu roci vulcanice, masaj anticelulitic), kinetoterapie, acupunctura, dus subacval, jacuzzi,

Baile Herculane 2017 - slineamt.ro Heculane 2017.pdf · Masa: Mic dejun bufet suedez ... cu roci vulcanice, masaj anticelulitic), kinetoterapie, acupunctura, dus subacval, jacuzzi,

APOSTOLUL - slineamt.ro 206.pdf · Cazania lui Varlaam, apărută în anul 1643, a fost distribuită în peste 400 de exemplare în Ardeal. Prefeţele vechilor cărţi bisericeşti

APOSTOLUL - slineamt.ro 206.pdf · Cazania lui Varlaam, apărută în anul 1643, a fost distribuită în peste 400 de exemplare în Ardeal. Prefeţele vechilor cărţi bisericeşti

APOSTOLUL - slineamt.ro · ţări participante în finala din acest an – Italia, Federaţia Rusă şi Ro-mânia. Prima ediţie a competiţiei a avut loc în acest an, în perioada

APOSTOLUL - slineamt.ro · ţări participante în finala din acest an – Italia, Federaţia Rusă şi Ro-mânia. Prima ediţie a competiţiei a avut loc în acest an, în perioada

APOSTOLUL - slineamt.ro · care mai ieri aduceau elogii Partidului Comunist Român contribuind la distrugerea real\ a `nv\]\m`ntului româ-nesc, azi ]in discursuri pom-poase lipsite

APOSTOLUL - slineamt.ro · care mai ieri aduceau elogii Partidului Comunist Român contribuind la distrugerea real\ a `nv\]\m`ntului româ-nesc, azi ]in discursuri pom-poase lipsite

APOSTOLUL - slineamt.ro · gere în memoria colegilor care au trecut la cele veşnice în acest an, a fost anunţată prezenţa pro- fesorului Ioan Milea, inspector general adjunct

APOSTOLUL - slineamt.ro · gere în memoria colegilor care au trecut la cele veşnice în acest an, a fost anunţată prezenţa pro- fesorului Ioan Milea, inspector general adjunct

VACANŢE ROMÂNEŞTI - slineamt.ro · suedez. Prânzul şi cina se ... Facilităţi: acces la sală de fitness și saună , servicii masaj, servicii de balneo-fizioterapie, organizare

VACANŢE ROMÂNEŞTI - slineamt.ro · suedez. Prânzul şi cina se ... Facilităţi: acces la sală de fitness și saună , servicii masaj, servicii de balneo-fizioterapie, organizare

II I 34 I Tl I. - slineamt.ro · statistica, sa se fixeze riguros numarul de dascali, de care nu se poate dispensa tara, pentruca in con~ecint.3, sa se statorniceasca numarul . rigid

II I 34 I Tl I. - slineamt.ro · statistica, sa se fixeze riguros numarul de dascali, de care nu se poate dispensa tara, pentruca in con~ecint.3, sa se statorniceasca numarul . rigid

APOSTOLUL - slineamt.ro · n Hronicul şi cântecul vârstelor, re-ferindu-se la Marea Unire, Lucian Blaga mărturiseşte: În ziua aceea am cunoscut ce înseamnă entuziasmul naţional,

APOSTOLUL - slineamt.ro · n Hronicul şi cântecul vârstelor, re-ferindu-se la Marea Unire, Lucian Blaga mărturiseşte: În ziua aceea am cunoscut ce înseamnă entuziasmul naţional,

TITLUL I: Dispozitii generale Art. 1 - slineamt.ro fileArt. 1 In intelesul prezentei legi, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii: a)parteneri sociali - sindicate

TITLUL I: Dispozitii generale Art. 1 - slineamt.ro fileArt. 1 In intelesul prezentei legi, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii: a)parteneri sociali - sindicate

!224 sdc 01 70cm - Suplimentul de cultură · f\r\ a se observa `ns\ o `mbun\t\]ire a aspectului general al urbei. Proiectul Palas a suscitat, de asemenea, dezbateri aprinse `ntre

!224 sdc 01 70cm - Suplimentul de cultură · f\r\ a se observa `ns\ o `mbun\t\]ire a aspectului general al urbei. Proiectul Palas a suscitat, de asemenea, dezbateri aprinse `ntre

rintele Paisie Olaru - Editura Doxologia · El cucerea nu at=t prin arta vorbirii [i a cuno[tin]elor elaborate, c=t prin puterea rug\ciunii pacificatoare de patimi [i vindec\toare

rintele Paisie Olaru - Editura Doxologia · El cucerea nu at=t prin arta vorbirii [i a cuno[tin]elor elaborate, c=t prin puterea rug\ciunii pacificatoare de patimi [i vindec\toare

APOSTOLUL - slineamt.ro fileAPOSTOLUL REVISTA CADRELOR DIDACTICE Editată de Sindicatul din învăţământ şi Cercetare Neamţ SERIE NOUĂ, ANUL XVI, NR. 163

APOSTOLUL - slineamt.ro fileAPOSTOLUL REVISTA CADRELOR DIDACTICE Editată de Sindicatul din învăţământ şi Cercetare Neamţ SERIE NOUĂ, ANUL XVI, NR. 163

APOSTOLUL - slineamt.ro · care au lucrat la acest proiect, respectiv al grupului care s-a ocupat de învăţământul profesional şi teh-nic, din partea sindicatului. Din aceste

APOSTOLUL - slineamt.ro · care au lucrat la acest proiect, respectiv al grupului care s-a ocupat de învăţământul profesional şi teh-nic, din partea sindicatului. Din aceste

{ERBAN - slineamt.ro · are isterie mare s-a iscat s-au tot p l (dar cu carnet de culoarea sezonului...) nu intereseaz...amintrat,din întocmite (t EUROPASS)... aten înmanuscris!).

{ERBAN - slineamt.ro · are isterie mare s-a iscat s-au tot p l (dar cu carnet de culoarea sezonului...) nu intereseaz...amintrat,din întocmite (t EUROPASS)... aten înmanuscris!).

Acasa · ciunii pustirii" lume§ti. Martorii lui lehova nu tarä sä-L serveascä pe El sau sa opreascä imp]inirea ordinatiunii dela de a predica. Deaceea Atotputer- Dumnezeu a ocrotit

Acasa · ciunii pustirii" lume§ti. Martorii lui lehova nu tarä sä-L serveascä pe El sau sa opreascä imp]inirea ordinatiunii dela de a predica. Deaceea Atotputer- Dumnezeu a ocrotit