{ERBAN - slineamt.ro · are isterie mare s-a iscat s-au tot p l (dar cu carnet de culoarea...

are isterie mare s-a iscat

s-au tot p

l (dar cucarnet de culoarea sezonului...) nu intereseaz

... am intrat, din

întocmite (t

EUROPASS)... atenîn manuscris!).

Cândrese sau interesele de grup... ce

putem face noi, majoritatea??? S

ltimii trei ani de când am intrat î

). P

toratul la Universitatea Ciorogârla de Est...mi-am mai revenit. De ce

nu-i fain???

oc, dar poate n-ar stricaol ilor.

în tot judeţul devreo două luni, de când a venit o „adresă”prin şcolile nemţene prin care se solicita cafiecare unitate de învăţământ să trimită pânăla o anumită dată tabele cu cadrele didacticecare au urmat, frecventat şi promovatcursuri de formare continuă/perfecţionareperiodică cu... credyty. Cu alte cuvinte,cineva s-a apucat să... numere steagu-

rile/creditele obţinute într-un mod... ştim noi cum.Că avem rezultate dezastruoase la simulareaexamenului de bacalaureat în timp ce toţi„profesorii” erfecţionat în ultimii 5 ani,că sunt elevi care fac sex în toaletele şcolii, că nusunt salarii motivante pentru profesori, că aveminspectori şcolari doar cu definitivatu

ă penimeni (!).

întâmplare, într-o şcoală carefuncţionează de ceva timp prin târgul ChetriiNeamţului şi....., ce să vezi???... toată lumea îşiactualiza CV-ul Europass. Nu mare mi-a fostmirarea, când, după verificarea mai multor CV-uridestul de sumar deh, când nu ai ce săscrii, nu ai, asta este!) am găsit unul (forma

ţie!!! completat de mână!(pentru necunoscători precizăm...

avem persoane care nu-şi văd decâtpro-priile inte

ă supravieţuimfăcându-ne datoria în profesia pe care ne-amales-o acum câţiva ani...

Am încercat şi eu să număr câte credite amobţinut în u nsistemul de învăţământ şi, din păcate, am constatatcă am prea puţine. Atunci..., ce este de făcut?Simplu: caut pe internet, îmi sun amicii ca să-iîntreb de vreun eventual curs... (că doar totul seface în cerc închis... ână laurmă, când am aflat că unii şi-au susţinutdoc

ăia să aibă vreo 250 decredite??? Pentru ce???... Ca să aibă ce număra?Doctoratul laCiorogârladeVest

Acum câţiva ani, un mare clasic în viaţă alansat invitaţia gingaşă de a i se număra ouăle.... Şiaţi văzut ce s-a întâmplat după numărătoare.Acum urmează problema numărării ... creditelor!(care???)... şi...? Ce va urma după...??? Nu dorimneapărat capul lui Moţ

eacăde îndreptareapăcătoş

manus manum lavat!

Dis-credytatu'

u-i mai ştiu numele.Nu-mi mai amintesccând a fost paraşutat încartierul nostru. Ştiudoar că mama lui îlstriga Puişor, deşi eraditamai handralăul,vorba lui Creangă iarfetele în formare,

târcoleauînjurul lui.Cum arăta progenitura

lui maman? Era şarmant şiînalt ca bradul pitic de 1,25metri. Găştile din cartierieşite seara la promenadăl-au poreclit „Dopul”. Era„scăpat” de şcoală. Deprofesionala făcută lavreme de seară. Nu munceanicăieri pentru că avea

părinţi ajunşi. Purţoale de firmă şi pantofi demilioane, cu lustru de 14karate. Cravata de la gâtlejera fistichie, iar ghiulul dep e m â n a s t â n g ă t eîmbolnăvea. Se rădea zilniccu Gillette Sensor sau Excel7, conform panourilor pu-blicitare şi fredona perma-nent „La

Babacii i-au făcutcadou un Jeepălău trăsnet.Toată ziua bibilea scula ceadeşteaptă. Dotată cu alarmăacustică şi optică. Simţea şifluturele şi pisica dacătreceau prin preajmă. Cândauzea alarma urlând, Puişordevenea rotund şi mare.

bloc în paşitriumfali, sărea în maşină şiîl slobozea pe AdrianCopilul Minune la cântat.Alcu manelele cântate şi laBerlin. După ce făceacâteva ture în admiraţia

fetelor ce se topeau după el,parca jeepul în faţa blocului.Săcrapevecinii de invidie.

Cultura lui Puişor?Înaltă până la genunchiulbroaştei. După el Bach esteo marcă de deodorantnemţesc, iar Waterloo

melodia cu care formaţiaAbba a câş

Nea Nicu, geniul Carpaţilor,după acelaşi personaj a fostun ilustru pictor. De cevorbesc tot timpul latrecut despre Puişor? Şi-afăcut şi a tăiat-o înSpaţiul Schengen. Legal.A şters-o în Europa deVest. A aflat din timp căRomân ia nu va f iacceptată. Băiat isteţ.Unde a campat? În ţara luiVoltaire! Motivul? Num a i v r e a s ă a u d ăprotestatarii din Româniascandând: „Foaie verdede urzici, noi avem salariimici” şi „Foaie verde de

dudău, o să fie şi mai bine!”.Iaca s-a descurcat şi fărăfacultate. Sâc! Mai are rostsă pierzi vremea pe laşcoală? (

ta numai

mbada”.

Cobora dintigat acu aproape

treij de ani Eurovision-ul.

cruce

Dumitru RUSU)

Prof. CONSTANTIN{ERBANDOMNULUIPROFESOR…CU DRAG,

p r o f e s o r u l u iC o n s t a n t i n

erban

ste greu să gă

şângă noi lăsând în urmă ţ

ş ţş

tânără profesoară venită la ŞcoalaZăneş

Noi dascălumână or, ne topim în timp ce-i

lumină ţii”.Lumânarea s-a stins, dar a rămas lumina!

ţţi învăţ ţumesc că m- ţi ajutat să

mă descopăr ca dască că m-aţiînvăţat ce înseamnă orgoliul profesorului deZăneş ă mi-aţi arătat că a avea coloanăverticală înseamnă să ai calitatea cetăţ

ştient de ceea ce este în jurul tău,ţ ţţ

ţ şţ şnic lângă noi dovadă vie st

clădire şcolii a cărei temelie aţi pus-o înurmă cu aproape 50 de ani, nucii ş şiicare în fiecare primăvară ne răsfaţă cumirosul florilor arătându-ne că întotdeauna,dacă poate, ţ ş

ţ ţ -

sesccuvintele potrivite,pentru a aduce unu l t i m o m a g i u

, care s-a stins i a plecat del genera ii deelevi coli i nu numai în taina

matematicii ci i în aceea a descopeririidreptului de a fi OM.

Cati, îmi amintesc cuvintele spuse la un

consiliu profesoral: „ lii suntemasemeni ril

m pe al

Mul umesc domnule profesor pentru totce m-a at. Mul a

l, ca om,

ti, ceanului

conmul umesc în numele a genera ii de elevi,mul umesc în numele colectivului de cadredidactice pe care l-a i condus ani i ani.

Ve i fi ve aua

i cire

omul chiar sfin e te locul.Mul umesc domnule profesor, mul u

mesc domnule director!

Ş

–

Prof. Carmena BĂBUŞ

n subiect ocolit, de unii cudibăcie, de alţii cu prudenţă,de legiuitori, fie ei chiar pro-veniţi din învăţământ, cuignoranţă condamnabilă,este calitatea umană şiprofesională a omului de lacatedră. Punctul întâi, funda-mental, al adevăratei refor-me în învăţământul româ-

nesc trebuie să fie salarizareacorespunzătoare a personalului dinşcoala preuniversitară. Fără acestact de recunoaştere a importanţeinaţionale a educatorului, eforturilede redresare sunt sortite eşecului,ca e altfel în toate „democraţiileegalitariste”, în care un învăţător =unmăturătorde stradă!

O certitudine: cei mai mulţiînvăţători de elită din şcoala deodinioară erau copii de ţărani.Dacă aveau şansa ca mentorul lorsă fie un dascăl adevărat, nu doarun simbriaş, atunci sfatul şisprijinul său deveneau pârghiiimportante în pregătirea copiilor deunsprezece ani pentru concursul deadmitere, dificil, dar şi îndeterminarea părinţilor, adeseaconservatori, să-şi dea urmaşii săînveţe la Şcoala Normală. A pune

în sarcina ţăranului cheltuielileşcolarizării de şase sau opt ani,dacă nu era dintre cei bogaţi, şi a-lpriva de braţele de muncă, atât detrebuincioase în gospodărie, nu erao glumă!

Dacă studiem biografiile eliteipedagogice nemţene din primajumătate a secolului trecut,constatăm că în spatele fiecăruidascăl renumit se află, la pornire,învăţătorul său din şcoala primară.Dispun de o listă impresionantă,dar mă opresc la câteva exempledin comuna Dobreni, îndeobştecunoscute. Constantin Darius,Gheorghe P. Cojocaru, Mihai şiNeculai, din prima generaţie afamiliei Avădanei, Constantin(Duţu) şi NeculaiAvădanei (Lucă),din generaţia a doua, ConstantinLămătic, şapte învăţătoare dinfamiliile Grădinescu şi Mihuţ. Aşmai adăuga pe Constantin Luchianşi pe Constantin (Costică)Popescu. Cu toţii, şi cei care audevenit mai apoi profesori, uniichiar au fost copii desăteni, la bază învăţători,absolvenţi ai Şcolii Normale. Măoprescaici.

Idealul suprem al celor mai

mulţi prunci deştepţi din satelenoastre era să devină învăţători,după principiul haretian: „Satulcolţişor de rai, casa cuib de veseltrai”. Vi se pare puţin? Ei, nu!„Doamna” şi „Domnu”, fiindcă deobicei ambii soţi erau dascăli,deveniseră personalităţile recu-noscute ale satului, respectate şiimitate. Dincolo de respect, veneauposibilităţile materiale. Amcunoscut familii de învăţători, care,la început de carieră, nu aveau altăavuţie decât două valize de placaj,pline cu cărţi, iar după două deceniide muncă posedau zece-douăzecide hectare de pământ şi case maif r u m o a s e d e c â t c o n a c e l emoşierilor. Cum să nu fie un ideal,profesional şi material, la care sătindă cei mai buni, mai inteligenţişimaidevotaţi prunci ai ţăranilor?

Statul nostru de după 1900,destul de zgârcit, nu-i răsfăţa culefuri impresionante, ca pe ofiţeri şipe judecători, dar îi remunera atâtde bine, încât să-i intereseze a lucraşi a locui la ţară. Şi în felul acesta,nu cu lozinci imbecile, patriotarde,şi cu burta goală, cu laiţă îndormitorul care era şi bucătărie şicu o pereche de pantofi cumpăratăla zece ani, îi puteai determina săfacă treabăbună!

Din păcate, începând cu anii„construcţiei socialismului”,învăţătorul a devenit vătăşelcomunal, bun la toate: dascăl,moaşă, agent sanitar, telefonist laprimărie şi aşa mai departe, laordinul mai marilor comunei,nişte analfabeţi cu origine socială„sănătoasă”. Cu cât se înmulţeau „sarcinile obşteşti”, cu

d

universitari,

-

oliticienii noştri nu vornimic pentru România, nuştiu spre ce se îndreaptăRomânia, nu ştiu unde eRomânia în Europa, unsingur lucru le e limpede:ştiu ce vor ei de la România!Nu politicianul slujeştepatria, patria trebuie să stea

ca un covor roşu la picioarelepoliticianului român. De aceeazic: Patrie, zilnic gândeşte-te cepoţi da tu politicienilor tăi! Varsă-le, zilnic, în poală tezaurul câteunei bănci! Dă-le cheile vreuneifabrici! Câmpie, fă-te soră cucodrul şi împreună deş ţi-văprinosul în contul politicianuluiromân! Politicienii de stângaseamănă cu cei de dreapta,împreună seamănă cu cei decentru iar toţi la un loc formează o

marmeladă în care mai distingidoar degetele care duc la gură totce-i bun şi dulce. Bălcescu,Kogălniceanu, Cuza, Carol,Brătianu... etc. au fost păguboşiiromantici care, în loc să-şi tragă

stupina sub ceardacul personal, augândit o Românie eternă, ca ovăcuşoară bună de muls de toţinesimţiţii politruci de azi. Poeţi,pictori, muzicieni, arhitecţi,arheologi, actori, mimi, pan-tomimi, istorici, păpuşari,bibliotecari, folclorişti, sculptori

... puneţi-vă la un loc talentelepentru a crea politicianului românconfortul mental care să-i deasentimentul că domină o lumenormală. Dacă c

Pâine şicirc” era bine plătit, astăzidispreţul politicianului se lasă cao flegmă în creştetul artistuluiromân. Prost îmbrăcat, cu hainede la kil, el însuşi om

stresat de alternanţelepolitice formale care bălăn-găne viitorul între Est şi Vest,omul de cultură român se simte caun clopote fără limbă într-o ţarăde surzi. De câte ori ţi-a fostruşine, în aceste vremuri, să

erta

ircarul de pevremea perceptului „

secondhand,

egina Maria a României s-anăscut la

şi a fosti n i ţ i a l p r i n c i p e s ă d eEdinburg. Este fiica duceluiAlfred de Saxa Coburg şiGotha, cel de al doilea fiu al

marea ducesă MariaAlexandrovna, unica fiică aŢarului

ţă, prinţesaMaria este nepoata regelui Edwardal VII-lea şi verişoara primară aţ şi a regelui

şi a luiWilhelm al II-lea, împăratulGermaniei, Maria îl cunoaşte peFerdinand de Hohenzollern,P r i n c i p e l e M o ş t e n i t o r a lRomâniei,

şte la vârsta de 16ani. Căsătoria are loc la 10 ianuarie1883,şi, în acelaşi an, la 3octombrie se naşte la Sina

viitorul regeCarol al II-lea (primul dintre ceişase fraţ Elisabeta, Maria,Nicolae, Ileana, Mircea). După o

Eastwell Park înKent (29 oct. 1875),

reginei Victoria; mama sa afost

Alexandru al II-lea alRusiei. În consecin

arului Nicolae al II-leaGeorge al V-lea. Cu complicitateaducesei de Edinburgh

nepotul regelui Carol I,cu care se logode

iaPrincipele Carol,

i: Carol,

APOSTOLULREVISTA CADRELOR DIDACTICE

Editat\ de Sindicatul din ~nv\]\mânt [i Cercetare Neam]SERIE NOU|, ANUL XV, NR. 153http://apostolul.slineamt.ro

U

R

M

P

2013

Zig-Zag

APOSTOLUL

FONDATORI:

CONSILIUL DE ADMINISTRA}IE:

CONSILIUL DE REDAC}IE:

- revist\ a cadrelor didactice din jude]ul Neam], serie nou\, apare prin colaborareaSindicatului ~nv\]\m`nt Neam] [i Asocia]iei ~nv\]\torilor din jude]ul Neam] (martie 1999).

C. Luchian, V. Gaboreanu, V. Scripcaru, M. Stamate, I. Rafail,M. Av\danei (noiembrie, 1934)

Gabriel PLOSC| - ;Florin FLORESCU -

Iosif COVASAN - , Gheorghe AMAICEI, Gabriela GRIGORE.Mircea ZAHARIA - , Constantin TOM{A,

{tefan CORNEANU - , Dumitri]a VASILCA, Mihai FLOROAIA,A. OPRI{ ([email protected]) - , Carmen DASC|LU ( ),

Dorian RADU - ; Florin MOLDOVANU - .

director generaldirector fondator

director economicredactor [ef

redactor [ef adjunctsubredac]ia Roman secretar

tehnoredactare, foto editor online

APOSTOLUL

FONDATORI:



Textele se pot trimite [i pe [email protected]

Pre]ul: 1 leu

APOSTOLUL

REVIST| EDITAT| DE

SINDICATUL~NV|}|M~NT

NEAM}

ISSN - 1582-3121

Redac]ia [iadministra]ia: str. Petru

Rare[ nr. 24, tel/fax:22.53.32,

APOSTOLUL

E

E

N

M

O expozi]ie de excep]ie

REGINAMARIA,Reginatuturorromânilor

Mircea ZAHARIA(continuare în pag. 7)

Culturapoliticii

Adrian ALUIGHEORGHE

(continuare în pag. 7)

Despre ce nu se vorbe[te

Mihai Emilian MANCAŞfiu, nepot şi strănepot de

învăţători de ţară

( )continuare în pag.7

In memoriam

PUI{OR

Aten]ie, sâ numârâ ... credityly!

Concursul Na]ional de Pian „Carl Czerny”oncursul naţional de pian „Carl Czerny”oferătinerilor înzestraţi un podium de afirmare apropriei valori şi a nivelului de pregătire, darşi de şi vârstă dinţară. El se adresează preşcolarilor şi elevilordin clasele I-XII ce studiază pianul în liceeleşi şcolile de muzică din ţară. Este structurat îndouă etape, care acordă importanţa egală

ambelor aspecte strict necesare unei educaţiiinstrumentale complete – tehnica şi interpretarea.Latura tehnică (fundamentală în crearea unuiinstrumentist) este determinantă în promovareaprimei etape, eliminatorii, iar cea de-a doua etapăprobeazăcalitateaşinivelul interpretativ.

ceastă îmbinare între latura tehnică şicea interpretativă îi conferă unicitate, alături defaptul că este şi „cel mai bătrân” concurs

instrumental de talie naţională organizat anual înMoldova.

Ediţia din acest an, a XXII-a, a reunit pe scenasălii „Theod ă „VictorBrauner” din Piatra Neamţ concurenţi din România(15 licee şi şcoli de muzică) şi Republica Moldova(trei liceedeprofildinChişinău).

Eforturile concurenţilor au fost încununate depremii şi menţiuni la fiecare clasă, iar cel mai valorospianist premiat cu Marele Premiu şi trofeul „CarlCzerny”ColegiulNaţionaldeArtă„OctavBăncilă”Iaşi.

întrecere cu colegii de aceea

Tocmai a

or Macarie” a Liceului de Art

a fost Marius Mantale, elev în cl. a XII-a la

Concursul este sprijinit financiar dePrimăria şi Consiliul municipal Piatra Neamţ,careoferăpremiile laureaţilor.

Prof. Cristina Alexandra POPA

Ultima or\ la Roman

APOSTOLUL Martie 2013Pag. 2

Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii

adrele didactice, sau, mai bine şi maicorect spus, maeştrii care veghează ladevenirea tinerelor talente ce frecven-tează cursurile Şcolii de Arte „SergiuCelibidache” Roman, au primit dinpartea conducerii instituţiei un mărţişorinedit – de la 1 martie, beneficiază deo cancelarie cum rar se mai pot lăuda

şcolile din zonă. „Până acum, profesorii eraunevoiţi să-şi petreacă recreaţiile în spaţii im-proprii şi exista un plan în acest sens, o ideepusă pe lista urgenţelor de multă vreme.. Amzis însă că darul acesta s-ar potrivi minunatdrept un cadou de Mărţişor. Sper ca benefi-ciarii să se bucure de acest spaţiu deosebit pecare-l merită cu prisosinţă, mai ales că ei suntcei care fac posibile, an de an, performanţelecare ne fac cunoscuţi dincolo de hotarul mu-nicipiului Roman”, a declarat prof. ViorelVanzariuc, directorul Şcolii de Arte „Sergiu

Celibidache”, foartemândru de ceea ce areuşit să realizeze pentrucolegii de catedră.

Dincolo de realiza-rea în sine, care meritădin plin nota 10, de re-marcat este şi faptul căamenajarea acestui spa-ţiu a fost făcută din re-sursele proprii aleinstituţiei, fără a se apelala sponsori sau la spriji-

nul Primăriei municipiului Roman. „Am reu-şit să realizăm toată lucrarea cu resurseprovenite din economiile noastre, cu bani ob-ţinuţi din chirii şi cu personal propriu, astfelcă satisfacţia este parcă şi mai mare”, a maispus directorul Şcolii de Arte romaşcane. Pen-tru cei care nu au avut ocazia să calce pragulnoii cancelarii, trebuie spus că sala, foarte ge-neroasă ca spaţiu, emană distincţie, calm şi olumină aparte, iar dincolo de dotările mo-derne deosebite, privirea este atrasă de sim-bolurile regăsite pe pereţii sălii, – o liră şi unportativ – foarte frumos realizate în relief, ală-turi de care, câteva nişe împodobite cu obiectemarca „fondul plastic” îmbie la o bună şi tih-nită relaxare...

C

Cadou,de M\r]i[or...

13, cu noroc...ilanţul etapei judeţene a olimpiadelor şco-lare consemnează încă un succes de pres-tigiu pentru liceenii care studiază laColegiul Naţional „Roman Vodă”, dar şipentru dascălii care le-au luminat drumulspre marea performanţă. Astfel, la etapanaţională a acestor râvnite concursuri,şcoala cu nume de voievod din urbea mu-

şatină va fi prezentă cu 13 concurenţi, număr cunoroc pentru romanvodişti, –un nou record de participare,în bilanţul ultimilor ani. Iarpentru că cei care au atinsacest nivel de performanţă,fac cinste comunităţi, dar şiînvăţământului nemţean, secuvine să le amintim numele,după cum urmează: Astrofi-zică, Adrian Panaite, cls. aIX-a (prof. Romeo Merfea),Limba şi literatura Ro-mână, Ioana Herghea, cls. aXI-a (prof. Anda Nacu),Andra Dumitraşcu, cls. a VI-a (prof. AlexandruPaul), Tudor Bursuc, cls. a V-a (prof. RoxanaPrisecaru), Chimie, Mara Ieşanu, cls. a XII-a(prof. Crenguţa Radu), Marin Trofin, cls. a XI-a (prof. Aurica Enescu), Andrei Cobzaru, cls. aX-a (prof. Aurica Enescu), Bianca Dombici, cls.a XII-a (prof. Aurica Enescu), Limba latină,Alexandru Silistru, cls. a IX-a (prof. NicoletaTudor), Istorie, Marina Giurgică, cls. a XII-a(prof. Ovidiu Albert), Informatică, Vlad Ionuţ

Scurtu, cls. a X-a (prof. Florin Moldovanu), So-ciologie, Paula Mârţ, cls. a XI-a (prof. MariusPascal), Matematică, Vlad Ilie, cls. a XI-a(prof. Marian Ursărescu), la această listă adău-gându-se un alt finalist, la Concursul „Ştiinţelepământului”, practic un „recidivist” într-alemarii performanţe, Marin Trofin, preşedintele înexerciţiu al Consiliului Elevilor de la ColegiulNaţional „Roman Vodă”. „Bucuria noastră este

cu atât mai mare cu cât şi deaceastă dată am reuşit să răspun-dem aşteptărilor pe care comu-nitatea le are de la noi, să nutrădăm o tradiţie moştenită de-alungul generaţiilor şi să onorămla cel mai înalt nivel aceste con-cursuri care, conferă notorietateatât şcolii, cât şi celor care ne re-prezintă, elevi şi profesori, de-opotrivă. Este meritul elevilornoştri care îşi sacrifică foartemult timp în afara orelor de curspentru a reuşi astfel de perfor-

manţe, însă, în aceeaşi măsură, este şi meritulprofesorilor care îi descoperă şi îi pregătesc.Dincolo de un prilej de bucurie, aceste izbânzicare se repetă an de an ne fac şi conştienţi defaptul că avem misiunea de a menţine mereu,cel puţin la acelaşi nivel, ştacheta performanţeişcolare” a mărturisit prof. Mihaela Tanovici, di-rector al Colegiului Naţional „Roman Vodă”,din Roman, una dintre instituţiile de top care facmereu cinste învăţământului liceal nemţean...

um este aproape imposi-bil să distingi performeriidintre... performeri, nu an - ţând puţin situaţia, seimpun câteva precizări.Una ar fi cea legată deprezenţa numeroasă aolimpicilor la disciplina

Chimie, trei la număr în acestan, două nume fiind de remar-cat aici: cel al elevei Mara Ie-şanu, o obişnuită a acestei fazea olimpiadelor, cu numeroaseclasări de podium, dar şi cel alprof. Aurica Enescu, nu doar unprofesor eminent ci şi un peda-

gog de nota 10, autor a nume-roase lucrări de specialitate decare beneficiază pasionaţiiacestei discipline. Tot pe acestpalier se evidenţiază şi rezulta-tele obţinute la Limba şi litera-tura română, cu subliniereaexpresă că profesori tineri pre-cum Alexandru Paul, AndaNacu sau Roxana Prisecaru,vin puternic din urmă, călcând,pe urmele unor maeştri consa-craţi la „Roman Vodă”, precumregretatul Petru Teodoru, IoanDobreanu, Vasile Drăgan, şi,mai recent, prof. Gabriela Ro-

mano sau Daniela Anechitei...Iar ca acest tablou să fie între-

git, nu în ultimul rând merităsubliniat faptul că disciplineprecum Informatica, Istoria şichiar Limba latină au dat cuconsecvenţă olimpici de nivelnaţional, meritul fiind al tuturorprotagoniştilor, dar, cum spuneaProf. Mihaela Tanovici, „... şi alpărinţilor acestor copii care auînţeles să ni se alăture mereu înîncercările noastre de a onora,prin performanţă, blazonul uneişcoli centenare”...

Performeri `ntre... performeri

e unde în numărul trecut din Apostolul cu-vintele dintru început ale textului în careconsemnam prezenţa, în premieră, a unuigrup de trei romaşcani în finala concursu-lui EUROVISION-Romania 2013 erauparcă decupate din alt vocabular, şovăiel-nice, chiar, în ciuda performanţei de a sefi calificat în faza semifinală, acum, după

toate acele zile nebune, voi spune simplu: Parcăa fost un vis... Un vis, totuşi, pe care l-am resimţitcât toate amintirile despre anii de liceu în careuna dintre bucuriile cele mari era ca, atunci cândajungeam la spectacolele vremii, să putem atingecu mâna vedetele trupelor en vogue prin anii ’90.L-am resimţit astfel, spun, deoarece acum, ve-deta, vedetele, au respirat aievea, lângă mine, amtrecut prin clipe de foc, cu televotingul, mai ales,

atât în semifinală, cât şi în finală, ce mai, a fostnebunie ca odinioară! Poate cu un plus, un pluscare se leagă de aşteptarea aceea, când nu ştii ceva fi, ce va alege urma, pentru că – să fim serioşi– favoriţii noştri au dat piept în ultimele etape ale

concursului EUROVISION-Romania 2013 cunumele grele din show-biz-ul românesc. Şi toc-mai de aceea, pentru că au ieşit cu fruntea sus,Cristian Prăjescu, romanvodistul de doar 16 ani,solist, Sebastian Tudor, de asemenea, romanvo-dist, backing voyce, precum şi Sergiu Rudichi,compozitor/textier, vor rămâne eternii noştri în-

vingători, maeştrii care, nudoar pentru Roman, aumarcat o ştachetă care va fiuşor de dat jos pe viitor...De aceea, convins fiind căspun vorbele ce urmează înnumele a mii şi mii de faniromaşcani, nemţeni şi poatenu numai, apropo de titlulpiesei care i-au propulsat înfinala EUROVISION

(„The Best Thing In Life Is To Love”), promitsă spun forever, tuturor, că, la urma urmei, totceea ce rămâne după un vis atât de minunat sepoate traduce într-o singură expresie: Importantîn viaţă este să iubeşti...

Pagină realizată de A. OPRIŞ

Dup\ c\derea cortinei concursului Eurovision-Romania 2013:

C

D

B

Parc\ a fost un vis...

Ultima or\ la Roman


APOSTOLULMartie 2013Pag. 3

nstituţie emblematică pentru învăţământulvocaţional romaşcan şi nemţean, Şcoala deArte „Sergiu Celibi da che” Roman are din noumotive să se mândrească: seriat de concursurişcolare rezervate tinerilor care se pregătescaici întru devenire artistică a evidenţiat iarăşio serie de nume, între care cel al pianistuluiAndrei Preda aproape că nu mai are nevoie

de nici o prezentare... „După cum arată bilanţul ulti-milor ani, am obţinut foarte multe premii la con -cursurile unde am fost prezenţi, atât în plan local,judeţean şi regional, cât şi la concursurile de nivelnaţional. În virtutea acestei tradiţii, pot să afirm cubucurie că în acest an stăm foarte bine, chiar dacăeste să amintim doar faptul că am debutat cu trei pre-mii la concursul „Emanuel Elenescu” de la Piatra-Neamţ. Am continuat apoi cu rezultate deosebite laolimpiadele şcolare, fiind prezenţi la etapa zonală cu14 elevi, unul dintre ei, tânărul pianist Andrei Preda,cunoscut datorită performanţelor sale consecvente,urmând să ne reprezinte, în premieră pentru şcoalanoastră, la faza naţională a olimpiadei de muzică, pro -gramată pe 1 apri-lie, la Cluj”, ade clarat prof. ViorelVanzariuc, directo-rul şcolii romaş-cane.

Performanţaromaşcanului, pre-gătit la Şcoala deArte „Sergiu Celi-bidache” de prof.Lia Voinea, a obţinut punctajul maxim, de 100 depuncte. Deşi este încă elev în clasele gimnaziale, des-pre proaspătul olimpic naţional se pot spune multelucruri frumoase: câştigarea Marelui Premiu la a II-a ediţie a Festivalului „Prietenii muzicii – Pro PianoRomânia”, filiala Iaşi, desfăşurat în perioada 14 – 16februarie, precum şi a locului II la Concursul naţio-nal „Carl Czerny”, care a avut loc între 23 şi 24 fe-bruarie la Piatra Neamţ. Pentru toate acestea şi, cusiguranţă, pentru performanţele care se întrevăd înviitor, dat fiind talentul de excepţie al acestui tânărpianist, un merit aparte se cuvine menţionat şi îndreptul maestrului Iulian Trofin, cel care prin Fun-daţia cultural umanitară care-i poartă numele, şi-afăcut o profesie de credinţă din promovarea marilortalente, atât în ţară cât şi peste hotare. (A. OPRIŞ)

I

rofesorul dr. Mihai Şurubaru îşi comple-tează studiul început în primul volum (cuacelaşi titlu), apărut acum câţiva ani, des-pre băncile populare care au funcţionat înjudeţul Neamţ la început de secol XX şidupă. Cartea, apărută la Editura „CetateaDoamnei”, prezintă în cele 334 de paginicapitalul social al zecilor de bănci care

existau în acea vreme în judeţ – Petrodava (Dum-brava Roşie), Prevederea (Bârgăoani), Zimbrul,Cetatea Neamţului (Piatra Neamţ), Frăţia (Mas-tacăn), Galu, Luceafărul (Căciuleşti), M. Kogăl-niceanu (Dobreni), Ion Creangă (Humuleşti),Mărgineni, Cerbul (Cracăul Negru), Albina (Cos-tişa), Durău, Sporul (Buhuşi, care era în Neamţ),

Izvorul (Tarcău), Grinţieşul (Bistricioara), Dra-goş Vodă (Cândeşti), Cracăul Alb (Crăcăoani),Unirea Sătenilor (Dragomireşti) ş.a. – profitulacestora şi dividendele acordate, depuneri saupierderi de capital. Informaţiile din acest volumdemonstrează că, după Al Doilea Război Mon-dial, mişcarea cooperatistă din România a cunos-cut o înflorire deosebită, contribuind astfel ladezvoltarea activităţii agricole, deviza băncilorfiind „În unire stă puterea” (cum scria pe copertalivretelor de membru la banca populară „Spo-rul”). Relativ proaspăt împroprietăriţi de Cuza (în1864), ţăranii au fost aruncaţi într-o luptă concu-renţială fără precedent la început de secol XX, iarbăncile i-au ajutat să scape de cămătari, mişcarea

cooperatistă fiind una din soluţiile pentru amelio-rarea problemei agrare de la noi.

Interesant este faptul că aceste bănci popu-lare au funcţionat şi după crahul din 1933 şimarea criză economică prin care a trecut Româ-nia, alături de celelalte ţări europene, în perioada1929-1933, ceea ce demonstrează stabilitatealor. Evident, lucrarea profesorului Mihai Şuru-baru, scoate în evidenţă şi numeroasele fuzio-nări şi lichidări de bănci din acea perioadă,executările silite care au avut loc, modul în carese făceau conversiunile împrumuturilor sau plă-ţile eşalonate. Activitatea băncilor populare,care au funcţionat până la venirea comuniştilorla putere, reprezintă o pagină notabilă din istorianoastră relativ recentă. (Nicolae SAVA)

Mihai {urubaru: B\nci populare `n jude]ul Neam]

P

La mul]i ani, maestre Trifan!alendarul aniversărilor personalităţilorromaşcane consemnează în luna martienumele a doi oameni de cultură, demare greutate pentru urbea muşatină:prof. Dr. Ovidiu Trifan, pe data de 4martie şi prof. Gheorghe A.M. Cio-banu, cel pe care romaşcanii îl sărbă-toresc pe 25 martie, spre fine de

Mărţişor. Pentru maestrul Ovidiu Trifan care îm-

plineşte acum 60 de ani, biografia personalăeste o adevărată carte de poveşti pe care laorice pagină ai deschide-o găseşti o mărturi-sire pe cât de frumoasă, pe atât de bună deurmat pentru oricine şi-ar dori un adevăratmodel în viaţă. Absolvent al Şcolii de Muzicăromaşcane, la îndemnul mamei şi al buniciisale, a avut ocazia dar şi bucuria să se pregă-tească cu marii profesori ai vremii, între careşi patriarhul culturii romaşcane, prof. Gheor-ghe A.M. Ciobanu. Au urmat apoi studiile su-perioare – „conservatorul fiind atunci oopţiune ca să scap de făcut armata la trupă”-după cum îşi aminteşte acum maestrul, cu unzâmbet şugubăţ în colţul gurii şi cu ochii săide culoarea cerului albastru care se umplusubit de o lumină aparte ori de câte ori îl în-trebi despre înfăptuirile sale, şi cei 37 de anide profesorat, pe care-i va împlini întoamnă...

„L-am cunoscut pe maestrul Ovidiu Tri-fan la Seminarul Teologic Ortodox „SfântulGheorghe” din Roman în 1991, anul în caredomnul profesor chiar punea bazele formaţieicorale a instituţiei cu care, apoi, am avut marisatisfacţii, bucuria unor turnee în ţară şi pestehotare. Maestrul a lăsat urme foarte adânci înviaţa mea, este artistul cu cea mai mare sen-sibilitate muzicală pe care l-am cunoscut…Domnul Ovidiu Trifan este omul care te în-vaţă muzică şi care te învaţă să iubeşti şi sărespecţi muzica... Ceea ce m-a făcut să-i gă-sesc un loc definitiv în sufletul meu a fostfaptul că am descoperit în domnia-sa un omcăruia-i face plăcere să se aplece asupra se-menilor şi care se bucură de succesul celorcare abia au început urcuşul în viaţă”, a măr-turisit, cuprins de emoţie, unul dintre uceniciimaestrului, Pr. Nicolae Dima, consilier pa-triarhal şi directorul canalului TRINITAS TV,al Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Române.

Deloc de mirare, lista cu cei care mărtu-risesc la superlativ despre cel care în prezentzideşte alte şi alte caractere şi, cu siguranţă,alte viitoare personalităţi la Şcoala de Arte

„Sergiu Celibidache”este una foarte gene-roasă – celor asemenipărintelui Dima adău-gându-li-se şi prof.Dan Laurenţiu Leo-reanu, primarul muni-cipiului Roman, fostcombatant în corul Li-ceului (pe atunci, n.red.) „Roman Vodă”.O legătură care, ulte-rior, asemeni unui arcpeste timp, s-a finali-

zat cu imnul târgului muşatin, o iniţiativăstrălucită a primarului Dan Laurenţiu Leo-reanu, consemnată în istoria urbei drept ovictorie a compozitorului Ovidiu Trifan...

Multe ar fi de spus, acum, la ceas aniver-sar, despre biografia strălucitoare a unui das-căl pus mereu să urce alte şi alte piscuri, fieca artist, interpret, fie ca întemeietor mereuneobosit, cu o mare zestre de memorabile zi-diri culturale lăsate în urmă. Totuşi, ori decâte ori este provocat la depănat amintiri,maestrul îşi începe povestea cu munca sa dedascăl la „corurile reunite” ale şcolilor dinHoria şi Cotu Vameş şi termină cu gâgâliciide la Şcoala de Arte „Sergiu Celibidache”, cuopriri însemnate la seminarul unde l-a avutucenic pe actualul director al TRINITAS TV,la Liceul Teologic Franciscan sau de la Insti-tutul Teologic „Sf. Francisc de Assisi”, am-bele din Roman. Mai trebuie menţionat cărecent, maestrul Ovidiu Trifan a fost invitatîn echipa organizatoare a Festivalului inter-naţional de muzică sacră „FESTUM DO-MINI”, ofertă onorantă, de nerefuzat, venitădin partea a doi foşti ucenici de-ai săi pe carei-a avut studenţi la institutul franciscan ro-maşcan...

Pentru toate acestea dar şi pentru maimultele pentru care, aici, acum, nu este loc ale consemna, pentru tot ce a lăsat moştenireucenicilor săi – între care şi patru lucrări de-osebit de valoroase ieşite de sub tipar în ulti-mii zece ani – la ceas aniversar se cuvine ane apleca în faţa măiastrului dascăl, singurulcu titlul de „doctor” dintre profesorii carepredau Educaţia muzicală în învăţământulpreuniversitar nemţean. La mulţi ani, maes-tre, cu mulţumiri şi cu asigurările sincere căveţi rămâne mereu în dragostea noastră...

A. OPRIŞ

C

Pianist de 100de puncte...

Via]a sindical\ la zi


Alegerile de sindicat `n unit\]ile [colare

~N ATEN}IA LIDERILOR DE SINDICATn unităţile şcolare în care în anul 2013 se încheie perioada mandatului liderului de sindicat şi al Biroului Operativ, se vor convoca adunărigenerale de alegeri în grupele sindicale, în perioada 20 martie – 01 mai 2013.

Convocarea membrilor de sindicat se va face în scris, de către liderul de sindicat, cu minim 3 zile înainte de desfăşurarea adunării.Ordinea de zi propusă va fi:1. Informare privind activitatea SINDICATULUI LIBER AL LUCRĂTORILOR DIN ÎNVĂŢĂMÂNT ŞI CERCETARE

ŞTIINŢIFICĂ NEAMŢ (pe care o găsiţi în ataşament);2. Raport asupra activităţii grupei sindicale din unitatea şcolară, în perioada mandatului;

3. Alegerea Biroului Operativ al grupei sindicale format din 3 – 5 membri, în funcţie de numărul de membri de sindicat din unitateaşcolară. Astfel:

– până la 50 de membri de sindicat, Biroul Operativ va fi compus din 3 membri: lider, vicelider, secretar;– peste 50 membri de sindicat, Biroul Operativ va fi compus din 5 membri (lider, vicelider, secretar şi 2 membri).

NOTĂ: Ordinea de zi poate fi completată şi cu alte puncte, la propunerea membrilor de sindicat.Lucrările Adunării Generale se vor desfăşura după următorul REGULAMENT

~

COMUNICAT

La lucrările Adunării Generale participătoţi membrii de sindicat, plătitori de co-tizaţie (personal didactic, didactic auxi-liar, nedidactic) angajaţi ai unităţii şcolareîn baza unui contract individual demuncă.

2. Până la momentul alegerii nouluiBirou Operativ, lucrările Adunării Generalesunt conduse de un prezidiu alcătuit din membriBiroului Operativ în funcţie.

3. Liderul de sindicat constată şi anunţă ca-racterul statutar al Adunării Generale.(Se con-sideră că adunarea este statutară dacă numărulmembrilor de sindicat prezenţi este jumătateplus 1 din numărul total al membrilor de sindi-cat din unitatea şcolară.)

4. Pentru buna desfăşurare a Adunării Ge-nerale se aleg prin vot deschis, cu majoritatesimplă, următoarele COMISII:

a. COMISIA DE ÎNTOCMIRE A PROCE-SULUI-VERBAL, formată din 2 membri.Această COMISIE consemnează desfăşurarealucrărilor Adunării Generale.

b. COMISIA DE COORDONARE A ALE-GERII NOULUI BIROU OPERATIV, formatădin 3 membri, dintre care unul este desemnatpreşedintele comisiei şi conduce lucrările Adu-nării Generale din momentul trecerii la alegereanoului organ de conducere.

5. Liderul de sindicat propune spre apro-bare ORDINEA DE ZI.

Se dă cuvântul invitaţilor (dacă sunt).Se parcurge ordinea de zi până la punctul

3 – alegerea noului Birou Operativ – când preiaconducerea lucrărilor PREŞEDINTELE CO-MISIEI DE COORDONARE A ALEGERI-LOR.

6. ALEGEREA MEMBRILOR NOULUIBirou Operativ se face prin vot deschis, cu ma-joritate simplă, pentru un mandat de 5 ani (con-form STATUTULUI S.L.L.I.C.S.NEAMŢ).

7. La încheierea procedurii de alegere anoului organ de conducere al grupei sindicale,preşedintele COMISIEI DE COORDONAREA ALEGERILOR felicită membrii noului BirouOperativ ales şi declară închise lucrările Adu-nării Generale.

8. Procesul verbal se păstrează, în original,la DOSARUL organizaţiei sindicale din unita-tea şcolară iar o copie va fi depusă la sediulSINDICATULUI LIBER AL LUCĂTORILORDIN ÎNVĂŢĂMÂNT ŞI CERCETARE ŞTI-INŢIFICĂ NEAMŢ până la 1 mai 2013.

Preşedinte S.L.L.I.C.S. Neamţ,Prof. Gabriel PLOSCĂ

REGULAMENTPRIVIND DESFĂŞURAREA LUCRĂRILOR ADUNĂRII GENERALE

DE ALEGERI ÎN GRUPELE SINDICALE ORGANIZATELA NIVELUL UNITĂŢILOR ŞCOLAREDIN JUDEŢUL NEAMŢ

INFORMARE PRIVIND ACTIVITATEA SINDICATULUI LIBERAL LUCRĂTORILOR DIN ÎNVĂŢĂMÂNT

ŞI CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ NEAMŢL.L.I.C.S.Neamţ a organizat şi a derulat activităţi în scopul apărăriişi promovării drepturilor şi intereselor profesionale, economice,sociale, culturale, sportive şi organizaţionale ale membrilor săi.Astfel:

1. În domeniul organizaţional, reprezentare, comunicare şiima gine.

a. au fost convocate şi desfăşurate conform statutului şedinţeleBiroului Operativ şi ale Consiliului Judeţean la nivelul organizaţiei ju-deţene în care au fost luate decizii referitoare la activitatea sindicatului.

b. au fost organizate periodic întâlniri, pe zone, cu liderii de sindicatdin unităţile şcolare. În cadrul acestor întâlniri, liderii de sindicat şi prinintermediul lor, membrii de sindicat, au fost informaţi despre acţiunilesindicatului judeţean, ale Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământşi ale Confederaţiei Sindicatelor Democratice din România ca şi despre

rezultatele acestor acţiuni. Tot în acest cadru, liderii de sindicat au infor-mat Biroul Operativ al S.L.L.I.C.S. Neamţ despre problemele membrilorde sindicat şi la solicitarea acestora, membrii Biroului Operativ au par-ticipat la adunări ale grupelor sindicale din şcoli pentru a informa şi con-silia membrii de sindicat asupra problemelor sesizate. Permanent, lideriide sindicat au fost consultaţi asupra viitoarelor acţiuni sindicale precumşi asupra direcţiilor de acţiune sindicală.

Sindicatul judeţean a fost reprezentat în structurile bi şi tripartite aleunor instituţii ca I.T.M., A.J.O.F.M., C.A.S., precum şi în Comisia Pari-tară de la nivelul I.S.J.Neamţ, Comisia de dialog social de pe lângă Pre-fectura Neamţ, Comisia de autorizare a furnizorilor de formareprofesională pentru adulţi, Comisia de egalitate de şanse. De asemenea,sindicatul a fost reprezentat, prin observatori, (membri ai Biroului Ope-rativ şi/sau ai Consiliului Judeţean ori lideri de sindicat din unităţile şcolare)

S.

1.



Alegerile de sindicat `n unit\]ile [colaren Consiliul de Administraţie al I.S.J.Neamţ, în Comisiile pentruacordarea gradaţiei de merit sau pentru mobilitatea personaluluididactic, în Comisiile de disciplină din unităţile şcolare sau Cole-giul de disciplină de pe lângă I.S.J.Neamţ.

S-a acordat consiliere în vederea organizării adunărilor de ale-geri acolo unde s-a impus alegerea noilor lideri de sindicat şi reor-ganizarea comisiilor paritare din unităţile şcolare.

Pentru o comunicare cât mai operativă cu liderii şi membrii de sin-dicat din unităţile şcolare, se utilizează poşta electronică şi sit-ul propriuw.w.w.slineamt.ro, iar lunar publicăm informări sindicale în revista ca-drelor didactice „ Apostolul” editată de S.L.L.I.C.S.Neamţ. La solicitareamass-media (în special presa scrisă) s-au acordat interviuri, cu diferiteprilejuri, prin care s-au evidenţiat preocupările, activitatea şi rezultatelesindicatului judeţean.

Anual s-a realizat recensământul membrilor de sindicat din învăţă-mântul nemţean. În anul 2013 SINDICATUL LIBER AL LUCĂTORI-LOR DIN ÎNVĂŢĂMÂNT ŞI CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ NEAMŢnumără 7390 de membri din 7790 de angajaţi (personal didactic, didacticauxiliar şi nedidactic) .

S-a participat la şedinţele Biroului Operativ şi ale Colegiului Naţio-nal al Liderilor F.S.L.I. precum şi la Biroul Executiv Naţional al C.S.D.R.– structuri sindicale naţionale la care S.L.L.I.C.S.Neamţ este afiliat şi încare, preşedintele Plosca Gabriel, ocupă funcţii de conducere.

La Piatra-Neamţ au fost organizate în 2009 întâlniri ale ConsiliuluiNaţional al C.S.D.R. şi în 2010, lucrările Consiliului Naţional al F.S.L.I.în semn de respect pentru contribuţia SINDICATULUI LIBER AL LU-CRĂTORILOR DIN ÎNVĂŢĂMÂNT ŞI CERCETARE ŞTIINŢIFICĂNEAMŢ la dezvoltarea sindicalismului în România.

2. Servicii pentru membri de sindicat:În exercitarea atribuţiilor ce îi revin, S.L.L.I.C.S.Neamţ a formulat

în numele şi pentru membrii săi de sindicat, până la 1 ianuarie 2013 unnumăr de 1133 acţiuni în instanţă ce au avut ca obiect recuperarea drep-turilor băneşti neacordate prin încălcarea reglementărilor legale.

Astfel, la nivelul judeţului Neamţ am câştigat în instanţă: În 2008 – Plata retroactivă a drepturilor salariale cuvenite educatoa-

relor, învăţătorilor, institutorilor cu grad didactic I şi peste 25 de ani ve-chime pentru orele prestate în plus săptămânal, faţă de norma didacticăprevăzută de Legea 128/1997.

Beneficiari 869 cadre didactice din 126 unităţi şcolare.În 2009 – Plata retroactivă, începând cu decembrie 2005 a tranşelor

suplimentare de vechime pentru personalul didactic cu peste 30 de anivechime în învăţământ.

Beneficiari 1786 cadre didactice din 148 unităţi şcolare.În anul 2010 – după 2 ani de judecată, am obţinut hotărâri judecă-

toreşti definitive şi irevocabile în prima acţiune înaintată pentru CREŞ-TEREA SALARIALĂ prevăzută de Legea 221/2008 pentru perioada 1octombrie 2008 – 31 decembrie 2009 .

Beneficiari 5897 persoane în 151 dosare.Tot în anul 2010 am obţinut hotărâri judecătoreşti favorabile mem-

brilor de sindicat pentru DECONTUL CHELTUIELILOR DE NAVETĂ,în 19 dosare pentru 433 cadre didactice şi pentru plata celor 5 salarii ladecesul cadrului didactic în 5 dosare.

În anul 2011 Sindicatul din Învăţământ Neamţ iniţiază 141 acţiuniîn instanţă pentru recuperarea diminuării cu 25% a îndemnizaţiei de con-cediu aferentă anului şcolar 2009 – 2010 şi 222 acţiuni pentru anulareadeciziilor de reîncadrare emise în baza Legii 285/2010. Din cele 222 ac-ţiuni, 129 dosare au fost pentru personalul didactic şi didactic auxiliarpentru care s-a solicitat respectarea prevederilor Legii 221/2008, privindcreşterea salarială şi în anul 2011, iar 93 dosare au fost pentru personalulnedidactic pentru care s-a solicitat nediminuarea cu 25% a salariilor înanul 2011.

De asemenea, anul 2011 a fost anul în care am promovat a doua ac-ţiune în instanţă prin care solicitam CREŞTEREA SALARIALĂ prevă-zută de Legea 221/2008 pentru perioada 1 octombrie 2008 – 31decembrie 2009, pentru personalul didactic şi didactic auxiliar care afost omis din prima acţiune. Astfel, am depus pe rolul instanţelor 105dosare pentru 2119 persoane pentru care am obţinut hotărâri judecătoreşti

favorabile în anul 2012 când s-au încheiat toate etapele procesului.În anul 2012 – am constatat ca existau angajaţi în învăţământul nem-

ţean, personal didactic şi didactic auxiliar, care nu se regăseau nici înprima şi nici în a doua acţiune pe Legea 221/2008 şi nu puteau beneficiade plata diferenţelor salariale prin aplicarea hotărârilor judecătoreşti ob-ţinute de sindicat. Pentru aceştia am înaintat pe rolul instanţelor 55 dosareîn care au fost cuprinse 386 persoane.

În acelaşi timp am depus la Tribunalul Neamţ 146 dosare pentru8066 persoane prin care solicitam instanţei să oblige unităţile şcolare laplata drepturilor salariale neacordate în perioada 1 ianuarie 2010 – 31decembrie 2010 prin aplicarea incorectă a Legii 330/2009 care nu a fostcoroborată cu prevederile Legii 221/2008.

Pe lângă acţiunile judecătoreşti ce au vizat recuperarea drepturilorde natură salarială, Sindicatul din Învăţământ Neamţ a formulat şi înain-tat către instanţele de judecată 144 dosare ce au avut ca obiect recupera-rea diferenţei la ajutorul de 100 Euro aferent anului 2009, prevăzut deLegea 315/2006 pentru care am obţinut hotărâri judecătoreşti definitive,executorii de drept şi irevocabile şi încă 5 dosare pentru DECONTULCHELTUIELILOR DE NAVETĂ în care sunt reclamanţi 163 cadre di-dactice Am fost preocupaţi permanent de modul în care se pun în execu-tare în unităţile şcolare hotărârile judecătoreşti obţinute şi de aceea:

Am informat liderii de sindicat şi conducerile unităţilor de învăţă-mânt despre aplicarea prevederilor legale în privinţa eşalonării titlurilorexecutorii prevăzute de sentinţele judecătoreşti .

Am monitorizat plata sumelor prevăzute de hotărârile judecătoreştiprin discuţii directe cu ordonatorii de credite prin sesizări şi intervenţiifăcute la PREFECTURĂ, TREZORERIE, şi chiar prin înaintarea unorplângeri penale.

Consecventă principiului solidarităţii sociale, organizaţia noastră aacordat sprijin financiar unui mare număr de membri de sindicat aflaţiîn dificultate, sub formă de ajutor în caz de boală, deces, calamitate, sauchiar ajutor social .

De asemenea, în anul 2012 am încheiat acorduri de parteneriat cufarmaciile „ Ardealul” şi „Ropharma” prin care am obţinut pentru mem-brii noştri de sindicat reduceri de până la 10% la preţul medicamentelor.

O altă direcţie de acţiune sindicală a vizat lărgirea ofertei turisticespeciale şi de acces în bazele de odihnă şi tratament ale sindicatelor. Înurma negocierilor purtate de C.S.D.R. şi F.S.L.I. la Ministerul Muncii,Familiei şi Persoanelor vârstnice precum şi la diverşi operatori, la careşi-a adus contribuţia şi preşedintele S.L.L.I.C.S.Neamţ, organizaţia noas-tră a beneficiat de bilete de odihnă şi tratament în diferite staţiuni dinţară şi străinătate (Albena – Bulgaria) reuşind să onorăm circa 90% dincerinţele membrilor de sindicat.

În parteneriat cu Asociaţia Învăţătorilor sau I.S.J. Neamţ am sprijinitşi alte activităţi prilejuite de evenimente speciale „Ziua învăţătorului”,„Ziua debutantului în învăţământ”, „Ziua Mondială a Educatorului” etc.

Am iniţiat CUPA SINDICATULUI LA SAH şi TENIS DE MASĂ,competiţii adresate lucrătorilor din învăţământul nemţean.

Impunerea unui standard de calitate în formarea profesională a fostun obiectiv important al sindicatului nostru. De aceea am urmărit ca li-derii noştri şi membri de sindicat să beneficieze de programe de formareorganizate fie la nivel local, fie la nivel regional sau naţional . Astfel:

Am asigurat participarea a 2 experţi naţionali şi a 30 cadre didacticemembre a comisiilor de evaluare şi asigurare a calităţii (C.E.A.C.) dinşcoli, la programul de formare din cadrul proiectului iniţiat şi implemen-tat de F.S.L.I. şi A.R.A.C.I.P., intitulat „Împreună pentru educaţie!”

Am organizat cursuri acreditate C.N.F.P.A. pentru obţinerea compe-tenţelor de FORMATOR şi MENTOR, la preţuri accesibile, sub nivelulcelor practicate de alţi furnizori de formare.

Am participat la seminarii, simpozioane, dezbateri, organizate deF.S.L.I. prin departamentele sale sau C.S.D.R. în proiecte ca:

„Corelarea cu cererea pieţei muncii a ofertei de formarea profesio-nală prin învăţământul profesional şi tehnic”.Program de transfer de competenţe şi metode inovante, privind furniza -

`

Biroul Operativ al S.L.L.I.C.S Neamţ




Alegerile de sindicat `n unit\]ile [colare

ea de programe de formare a profesorilor pentru îmbunătăţirea ca-lităţii.”

„Dialogul Social European” etc.Din anul 2011, SINDICATUL DIN ÎNVĂŢĂMÂNT NEAMŢ

derulează un proiect cu finanţare europeană „ Promovarea prin ac-tivităţi inovatoare a egalităţii de şanse şi de gen în cadrul organi-zaţiilor partenerilor sociali, cu accent pe instituţiile de educaţie” în

parteneriat cu SINDICATUL DIN ÎNVĂŢĂMÂNT BISTRIŢA – NĂ-SĂUD, F.S.L.I., 2 parteneri din ITALIA şi 1 partener din SPANIA. Inanul 2012 am iniţiat şi depus pentru evaluare un proiect LEONARDOcu titlul „Dezvoltarea competenţelor profesionaliştilor din educaţie pen-tru diversificarea ofertei educaţionale în educaţia şi formarea profesio-nală iniţială, cu accent pe promovarea culturii antreprenoriale”.

Alte acţiuni în perioada raportată:Am participat la acţiuni de protest organizate de Federaţie sau Con-

federaţie în Bucureşti şi am organizat, atunci când s-a impus, mitinguri,marşuri de protest, pichetări la Prefectura Neamţ şi sediul partidului deguvernământ.

Am organizat dezbateri şi am înaintat propuneri pentru Legea Edu-caţiei, Legea Dialogului Social, Codul Muncii, pentru diferite alte actenormative importante – metodologii, planuri cadru, precum şi pentru re-glementări ce vizau finanţarea, normarea, salarizarea şi funcţionarea sis-temului naţional de educaţie.

Am asigurat permanent consilierea membrilor de sindicat cu privirela drepturile lor, ce decurg din legi şi alte acte normative, reprezentându-i în relaţia cu instituţiile Statului pentru prevenirea abuzurilor de oricefel.

INFORMARE PRIVIND ACTIVITATEA SINDICATULUI LIBERAL LUCRĂTORILOR DIN ÎNVĂŢĂMÂNT

ŞI CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ NEAMŢ

r

(urmare din pag. 5)

Activitatea în Comisia Paritar\n 6 martie a avut loc Comisia Paritară lacare au participat reprezentanţi ai ISJNeamţ şi ai Sindicatului ÎnvăţământNeamţ. Principalul subiect abordat a fostcel al gradaţiilor de merit, al criteriilordupă care urmează să se întocmească fi-şele de evaluare.

„Noi am propus ca fişele de evaluare pen-tru anumite discipline cum sunt educaţia fizică,religia,muzica să aibă criterii diferite pentruşcolile vocaţionale şi celelalte şcoli. Pentru edu-caţia fizică aceste fişe de evaluare erau deja di-ferenţiate şi până acum: niciodată un profesorde la o şcoală obişnuită n-ar putea să aibă vreoşansă într-o competiţie, în faţa unui coleg dintr-un liceu de profil. Pe de altă parte, ne-a infor-mat domnul Gabriel Ploscă, preşedintelesindicatului Învăţământ din judeţul Neamţ, amstabilit ca punctajul minim de la care se acordăgradaţia de merit să fie de 6o de puncte. Aceastanu înseamnă că este obligatoriu ca cine are 60de puncte să şi ia gradaţia; acest punctaj estedoar o bază de pornire.”

Comisia Paritară a mai stabilit ca numărulgradaţiilor de merit să fie repartizat proporţio-nal cu numărul de posturi. Dacă numărul pro-fesorilor de limba şi literatura română estedublu, faţă de cel al profesorilor de geografie –să zicem -, este normal ca şi numărul gradaţiilorde merit acordate pentru această specialitate săfie dublu.

„Pentru activitatea sindicală, a precizatdomnul Gabriel Ploscă, se poate obţine unpunct iar colegii care fac parte din Comisiile deDialog Social sau din comisiile Paritare dinşcoli pot să mai primească un punct. Conclu-zionând: pentru activitate sindicală colegiinoştri pot primi maximum două puncte. Noivom fi prezenţi în continuare la toate etapelecompetiţiei pentru acordarea gradaţiilor demerit şi sperăm să avem o repartizare corectăpe discipline, o evaluare obiectivă şi, de ce nu?,cât mai puţine contestaţii.”

Despre rolul Sindicatului Învăţământ înacordarea gradaţiilor de merit, ne-a mai limpe-zit şi Gabriela Grigore, secretatul Sindicatului

Învăţământ Neamţ: „Există un punctaj maximpe capitole, repartiţia sa pe subcapitole făcându-se prin negocieri în cadrul Comisiei Paritare.Punctajul maxim de 80 de puncte, care se referăîn primul rând la activitatea la clasă, este defal-cat prin dialog cu reprezentanţii ISJ urmărindu-se să fie eliminate toate inechităţile…Noi amsesizat, de pildă, că nu este posibil ca locul doiobţinut la nişte concursuri şcolare la nivel jude-ţean, naţional sau internaţional să fie apreciatcu acelaşi număr de puncte. Este o aberaţie pecare am găsit-o pe fişele de evaluare de Liceelede Artă şi atunci am intervenit…”

Tot în ultimele discuţii din cadrul Comisieis-a mai punctat faptul că plata hotărârilor jude-cătoreşti nu s-a făcut în toate şcolile la fel: căîn unele locuri nu s-au dat anul trecut cei 5%,că la unii nu s-au dat deloc, că la alţii s-au făcutplăţi doar parţial. Pentru remedierea acestei si-tuaţii Inspectorul general al ISJ a cerut concretsituaţia din şcoli pentru a se putea face corectpunerea în aplicare a hotărârilor judecătoreşti.Acelaşi lucru este valabil şi pentru suta de euro:şcolile trebuie să trimită hotărârile judecătoreştiirevocabile către ISJ pentru ca acesta să poatăsolicita sumele necesare de la minister.

Un alt punct foarte important aflat pe ordi-nea de zi a întâlnirii a fost legat de salarizareapersonalului nedidactic. Concret, la această ca-tegorie de salariaţi nu se pune în evidenţă sporulde vechime . „S-a consemnat de comun acord,spune domnul Ploscă, să facem o întâlnire cudirectorii unităţilor şcolare, cu cei care au sar-cina întocmirii statelor de plată în aceste unităţişi cu reprezentanţii Inspecţiei muncii din jude-ţul Neamţ ca să vedem dacă această problemăse poate rezolva pe cale amiabilă, fără a maiajunge în Instanţă.”

După cum am consemnat mai sus, proble-mele ridicate de Sindicatul Învăţământ în Co-misia Paritară, acceptarea unui dialog civilizatde către ISJ Neamţ, sunt în măsură să ofere operspectivă optimistă asupra condiţiei şi statutulcadrelor didactice din Neamţ.

Mircea ZAHARIA

~

Asocia]ia Înv\]\torilor dinJude]ul Neam]

Convocare

sociaţia Învăţătorilor din JudeţulNeamţ anunţă, pentru ziua de mier-curi, 10 aprilie 2013, ora 10, convoca-rea Conferinţei de dare de seamă şialegeri, în sala de festivităţi a LiceuluiTehnologic Economic-AdministrativPiatra Neamţ.

Conferinţa va avea următoarea ordinede zi:

Dare de seamă asupra activităţii desfă-şurate în anul 2012;

Prezentarea Proiectului de program deactivitate pentru perioada 2013-2014;

Prezentarea execuţiei bugetare pentruanul 2012 şi a planului de venituri şi cheltu-ieli pentru anul 2013;

Modificarea Statutului asociaţiei;Alegerea noilor organe de conducere

(Consiliului Director).Sunt convocaţi să participe, toţi mem-

brii şi membrii simpatizanţi care şi-au înde-plinit obligaţiile statutare (au plătit cotizaţiape anul 2012). De asemenea invităm la lu-crările Conferinţei pe toţi directorii unităţilorde învăţământ din judeţul Neamţ şi liderii desindicat, pentru o mai bună cunoaştere a ac-tivităţii noastre şi sprijinul lor în creştereanumerică a asociaţiei.

Consiliul Director al Asociaţiei

InvitaţieComitetul de redacţie al revistei Apostolul

anunţă colaboratorii şi cititorii revistei precum şipe toţi cei interesaţi reapariţia Suplimentului li-terar-artistic al revistei începând cu numărul ur-mător din luna aprilie.

Invităm colaboratorii, cenaclurile literar-ar-tistice şi revistele şcolare să trimită colaborări, ar-ticole şi creaţii literare pe adresa AsociaţiaÎnvăţătorilor din Judeţul Neamţ, strada Mihail Sa-doveanu, nr.21, Piatra-Neamţ, e-mail: [email protected]; [email protected], tel. 0233228262, până pe data de 10 alelunii. (Ştefan CORNEANU)

A

Dubito ergo cogito


REGINA MARIA, Regina tuturor româniloriaţă abandonată neprecupeţit slujiriiRomâniei Mari, cu a cărei perioadă deglorie se confundă până la identificare,Regina Maria se stinge din viaţă la 18 iulie1938, încredinţându-şi inima capelei „StellaMaris” din Balcic şi trupul muritormănăstirii Curtea de Argeş.

Anul 2013 reprezintă pentru români anul unorimportante comemorări şi aniversări dinastice: 75de ani de la moartea Suveranei României Mari,supranumită Împărăteasa Românilor; 170 de anide la naşterea Reginei Elisabeta, cunoscută, capatroană a artelor, sub numele de Carmen Sylva;130 de ani de la naşterea regelui Carol II-lea.Aceste evenimente, precum şi imaginea caldă şiluminoasă păstrată în memoria nemţenilor –Regina Maria s-a retras în Domeniul Coroanei dela Bicaz în perioada iulie – octombrie 1918 – auconstituit principalele argumente care au generatun eveniment cultural memorabil: expoziţia –„Regina Maria, Regina tuturor românilor”.

Expoziţia, organizată de Complexul MuzealJudeţean Neamţ în colaborare cu Muzeul NaţionalBran, Muzeul Naţional de Istorie a României şiDirecţia Judeţeană Neamţ a Arhivelor Naţionale,a avut vernisajul la mijlocul lunii martie şi va puteafi vizitată până în luna mai la Muzeul de Istorie şiArheologie din Piatra Neamţ. Sunt reunite aicipeste 140 de obiecte din colecţiile Muzeului

Naţional Bran şi Muzeului Naţional de Istorie aRomâniei: obiecte de artă, piese de mobilier, oimpresionantă colecţie de cărţi poştale şi fotografii.Este pentru prima dată când un patrimoniu atât devaloros atribuit reginei Maria poposeşte la Piatra-Neamţ. Pentru a-i cunoaşte personalitatea,organizatorii au recurs la câteva segmentetematice: portul popular românesc (una dinpasiunile Reginei care, se ştie, a introdus înprotocolul curţii regale ca îmbrăcăminte oficialăportul popular), participarea Sa activă la primulrăzboi mondial, alături de soldaţi, pe front (de undei-a provenit şi supranumele de „Mama Răniţilor”sau „Regina-soldat”, momentul încoronării de laAlba Iulia, pasiunile sale, scrisul şi călăritul. Uncapitol important şi de atracţie al expoziţiei îlreprezintă reconstituirea unui fragment dindormitorul Suveranei de la Bran, cu pieseleoriginale. Iată celebra şi emoţionanta scrisoare pecare a lăsat-o testament Regina Maria poporuluisău, românilor: „Când veţi ceti aceste slove,poporul meu, eu voi fi trecut pragul tăceriiveşnice, care rămâne pentru noi o mare taină. Şitotuşi, din marea dragoste ce ţi-am purtat-o, aşdori ca vocea mea să te mai ajungă încă o dată,chiar de dincolo de liniştea mormântului. Abiaîmplinisem 17 ani, când am venit la tine; eramtânără şi neştiutoare, însă foarte mândră de ţaramea de baştină şi sunt şi astăzi mândră de a fi fostnăscută engleză; dar când am îmbrăţişat o nouănaţionalitate m-am străduit să devin o bună

româncă. Nimeni nu e judecat pe drept câttrăieşte; abia după moarte este pomenit sau datuitării. Mi-a fost dat să trăiesc cu tine, Poporulmeu, vremuri de mare restrişte şi vremuri de mariîmpliniri. Peste un timp mi-a fost dat să-ţi fiucălăuză, să-ţi fiu inspiratoare. (…) Eu am ajuns lacapătul drumului meu. Dar înainte de a tăceapentru veşnicie vreau să-mi ridic, pentru ultimadată, mâinile pentru o binecuvântare.. Tebinecuvântez, iubită Românie, ţara bucuriilor şidurerilor mele, frumoasă ţară, care ai trăit îninima mea şi ale cărei cărări le-am cunoscut toate.Frumoasă ţară pe care am văzut-o întregită, acărei soartă mi-a fost îngăduit să o văd împlinită.Fii tu veşnic îmbelşugată, fii tu mare şi plină decinste, să stai veşnic falnică printre naţiuni, să fiicinstită, iubită şi pricepută. Am credinţa că v-ampriceput: n-am judecat, am iubit…”

Iată o expoziţie care trebuie neapărat văzută,aerul retro şi parfumul de epocă dând culoare şiprestanţă uneia dintre cele mai glorioase epoci dinistoria României, o epocă frumoasă prin care atrecut poporul român şi cea care a fost alături de el,la bine şi la greu, timp de 45 de ani, Regina Maria.Dincolo de mulţumirile cuvenite cu prisosinţăorganizatorilor, nu putem încheia fără a-i felicita,in corpore, pe realizatorii unui excelent catalog deexpoziţie, o reuşită pe măsura evenimentului pecare îl prezintă: Mihaela-Cristina VERZEA,Florentina BUZENCHI, Roxana MUNTEANU,Silvia TRĂISTARIU.

Despre ce nu se vorbe[tetâta se micşora leafa încomparaţie cu salariile dineconomie şi din aparatul departid şi de stat.

Când, fiind profesor degradul întâi, director de liceu,am constatat că un minercalificat, absolvent de patru

clase, câştiga lunar de trei ori cât mine,am fost în pragul infarctului. Darsituaţia era explicabilă atunci. Putereaaparţinea unei adunături de alfabetizaţicare, între altele, ţineau intelectu -alitatea la respect, ca să n-o ia razna,fiindcă li se părea, ca şi acum, că„dăscălimea nu produce nimic”?!?

Bătaia de joc de acum cum seexplică? Prin ce este superior şi maicalificat un judecător faţă de unprofesor, doctor în ştiinţe, ziditor deoameni valoroşi, cea mai importantămeserie din lume, dar plătit cu aproape

un sfert din retribuţia magistratului?Evident, magistraţii nu au nici o vinăîn această aşezare imbecilă a salariilor.Prin ce este superior şi mai util ţării unplutonier major faţă de un învăţător deelită? Dar nici plutonierul nu e vinovat,fiindcă nu el fixează cuantumulsalariilor. Marii vinovaţi sunt miniştriişi cei pe care îi alegem din patru înpatru ani în Parlament, mulţi dintre ei,spre ruşinea lor, proveniţi dinînvăţământ.

Cum să dorească a fi dascăli ceimai buni copii de azi, dacă ştiu cădevin nişte bieţi calici, la ordinul unorpolitruci rurali, cărora li s-au pus ladispoziţie şcolile şi personaluldidactic??? Unde este satul „colţişor derai?!” Care „casă cuib de vesel trai”?!Baliverne! Patriotismul nu ţine defoame în acest secol îndestulat. Nu eu,ci un genial cap politic al lumii a spus-o, corect şi definitiv: „Patriotismultrece prin stomac.”

În România, vor avea din ce în cemai multă treabă jandarmii şijudecătorii, fiindcă nu ne mai trebuieDoamne şi Domni învăţători şiprofesori, şi asta în numele uneidemocraţii pe care o falimentăm cubună ştiinţă şi cu un dispreţ pentruşcoală tipic tuturor parveniţilorsemidocţi din toate timpurile, ajunşi lafrâiele statelor. Nu eu, Doamne fereşte!ci unul dintre giganţii gândirii umanea spus-o: „De când înţelepţii s-au retrasîn turnul lor de fildeş, proştii conduclumea!”

Dacă vrem să avem învăţământde calitate în România, trebuie sărestaurăm poziţia socială, inclusiv ceamaterială, a omului de la catedră. Nu-l mai putem hrăni doar cu promisiuni,jandarmi la poarta şcolii, examenesupravegheate de procurori şi vegheatecu teleobiective. Să nu mai minţim,fiindcă nu ne mai crede nimeni!

Cine vrea să distrugă un popor îi

distruge intelectualitatea! În chipdeştept şi „democratic”. Nu cukalaşnikovul şi cu Jilava, ca odinioară.I-am înjosit, i-am calicit, i-am făcutparia satelor şi târgurilor şi au plecat eisinguri, să devină medici apreciaţi înFranţa şi Germania, profesoriuniversitari în Canada şi Anglia(Culmea, de limbă engleză!),informaticieni în SUA, biologi înAustralia, arhitecţi în Emirate ...

Să nu uităm! În lumea antică, deobicei, învăţătorii erau sclavi. Dupădouă mii de ani, în splendidademocraţie europeană, noi vom aveadin nou dascăli de calitate când ei vorcâştiga atât de bine încât să se luptepentru dobândirea unui post deînvăţător la ţară! Până atunci, doarpalavre umflate despre reformă, vorbede prisos despre curriculă, lozincisforăitoare despre patriotism şi despremândria extraordinară de a fi educa -tor ...

(urmare din pag. 1)

v

pui că eşti poet, dragul meu coleg de me-taforă? Cum să spui că eşti poet unui poli-tician agramat care-ţi explică obsesia lui,schemele diabolice prin care va prinde dinnou Senatul la viitoarele alegeri? Dar cumsă-i explici că eşti pictor unui afaceristveros care îţi râde în nas când îi vorbeştide picturile tale care te costă? Patria? Pa-

tria e o cifră din cont! Spune-mi cât ai în cont casă-ţi spun cât ţine patria la tine, ar suna un pro-verb al zilelor noastre. Ai pus umărul ca să susţiipoliticieni care ţi-au promis că de acum se vorsacrifica doar conducătorii...! Politica culturii esimplă: talentul şi instrucţia care răzbesc eroic,ca firul de iarbă prin betonul turnat de-a valma.

Dar cultura politicii (şi politicienilor) e ceva maiobscură ca luminiţa de la capătul unui tunel des-pre care nimeni nu ştie unde e amplasat; e cevamai absentă ca adevărul în discursul unui activistmarxist recondiţionat...! N-o să mă convingă ni-

meni că în ţara asta lucrurile merg prost pentrucă nu avem cartofi, lapte, pâine, carne pentru căsânt prea convins că şi crizele de genul acestasânt efectul culturii politice, a culturii politicie-nilor… Cu politicieni proşti, care în haită devincanalii sfâşiind ţara ca pe-o ciosvârtă însânge-rată, zău că-mi vine să cred că Brucan a fost ge-

neros când a dat şanse poporului peste doar douădecenii... Stimaţi politicieni, sunteţi mulţumiţide cât v-a dat patria azi? O vilişoară, o afacere,un comision acolo...!? Ţineţi-vă strânşi unul dealtul, agăţaţi-vă unul de altul, luptaţi să nu vă de-barce nimeni, fie că sunteţi de stânga, de dreapta,că sunteţi albi, roşii sau maronii…! Numai cu-loarea banului contează! Politicianul funcţionare o monstruozitate. Politicianul care nu are sim-ţul istoriei e un negustor jalnic într-o piaţă dezarzavat. Politicianul care e seara de dreapta, casă-şi mulţumească nevasta şi dimineaţa e destânga ca să-şi mulţumească electoratul – ca săparafrazez pe cineva – e, de asemenea, jalnic.Politicianul corupt e ca individul care deşartăsperanţele electoratului la canal. Politicianulprost e teroarea de fiecare zi...

(urmare din pag. 1)

s

Cultura politicii

a

(urmare din pag. 1)

Studii [i sinteze



ilităm, deci, pentru un model de mentoratsituat pe o perspectivă umanistă, care săvină corect în completarea sistemuluiformal de inducţie utilizat în prezent.Mai precis, pentru o formulă de mentoratcare să grăbească procesele de reflecţiecu rol adaptativ / corectiv şi să faciliteze

inserţia debutantului într-o şcoală reală iar nuideală, în relaţie directă cu nevoile, aşteptărilecomunităţii şcolare şi cu elevii săi.

Propunem pentru aceasta un model al men-torului neinvaziv, neevaluativ şi nedictatorial,a cărui menire să fie facilitarea dezvoltării pro-fesionale şi sprijinul emoţional acordat profe-sorilor nou intraţi în comunitatea şcolii.Mentoratul ar fi, din această perspectivă, o

etapă a procesului de inducţie în care debutan-tul e ajutat să-şi descopere prin sine însuşi untraseu în cariera didactică, astfel încât acest tra-seu să fie mai rapid racordat la politicile naţio-

nale, dar şi la strategia instituţională cu privirela educaţie.

Rolul şcolii în acest sistem ar consta, înprincipal, în desemnarea unui mentor potrivit,asigurarea unui program adecvat de mentorat şisusţinerea lui cu toate resursele necesare, înmonitorizarea programului şi adoptarea unordecizii cu rol corectiv.

Un mentor care să corespundă acestui

model umanist ar trebui să aibă, în primul rând,abilităţi interpersonale, mai importante chiardecât competenţele sale profesionale. Astfel,printre caracteristicile de personalitate ale unuimentor eficient ar trebui să se regăsească: ca-pacitatea de negociere şi puterea de influenţă,răbdarea de a asculta pe interlocutor şi pricepe-rea de a oferi un feedback constructiv. De ase-menea, i-ar fi necesare: abilitatea de a ajuta unnou venit să-şi stabilească obiective de învăţare,de a oferi sprijin în procesul de tranziţie de laînvăţarea iniţială la cea continuă şi în punereaîn practică a cunoştinţelor teoretice. Mentoruluinu-i vor lipsi: predicţia, viziunea, disponibilita-tea de a se manifesta ca persoană-suport, capa-citatea de a evalua în mod obiectiv progresul,abilitatea de a formula întrebări, priceperea de

Mentor versus metodist (III)

(urmare din numărul trecut)

M

Metode moderne de înv\]are creativ\nvăţarea reprezintă mecanismul psiholo-gic fundamental al acţiunii educaţionale.În procesul de învăţare important este dru-mul parcurs spre învăţare, deci există uninput, un output şi entitatea ce funcţio-nează între ele.

În învăţarea şcolară accentul cade peformarea intelectuală (însuşirea de cunoştinţe,priceperi, formarea de numeroase capacităţi ne-cesare adaptării la mediul natural şi social.) şi pedobândirea de către elevi a unor procedee demuncă intelectuală.

În condiţii diferite se vor utiliza tipuri de în-văţare diferite, dar ceea ce este comun oricăruitip este succesiunea evenimentelor de învăţare:

1. faza de receptare (este înregistrat stimu-lul)

2. faza de însuşire (imediat după această fazăsubiectul poate obţine performanţe)

3. faza de stocare (păstrarea în memorie)4. faza de actualizare (reinstalarea unei de-

prinderi intelectuale)5. faza de evaluare şi feed-backCondiţiile care preced evenimentul învăţării

se referă la o stare internă a celui ce învaţă cepoate fi stabilită prin organizarea mediului extern.

Condiţii interne: l Atenţia: trebuie avute în vedere condiţiile

ce o favorizează; cel mai important factor în atra-gerea atenţiei este interesul, preocuparea de atrezi interesul pentru ceea ce se învaţă.

l Percepţia: o cunoaştere a obiectelor şi fe-nomenelor în momentul acţiunii asupra organelorsenzoriale.

l Memoria: asigură trăinicia asimilării cu-noştinţelor şi priceperilor

l Cultivarea gândirii verbal-abstractel Imaginaţia: imaginaţia creatoare şi imagi-

naţia reproductivă a fenomenelor, obiectelor, si-tuaţiilor pe baza unor relaţii verbale.

Condiţii externe:l Profesorul: să folosească metode active ce

trezesc interesul, să-i antreneze pe elevi.l Ambianţa în care are loc învăţarea;l Regimul de viaţă al elevului.„Calitatea pedagogică a metodei didactice

presupune transformarea acesteia dintr-o cale decunoaştere propusă de profesor într-o cale de în-văţare realizată de elev, în cadrul instruirii for-

male, nonformale, cu deschideri spre educaţiapermanentă”. (Sorin Cristea)

Învăţarea reprezintă un proces evolutiv deesenţă informativ-formativă, constând în dobân-direa (recepţionarea, stocarea, valorizarea in-ternă) de către o fiinţă într-o manieră activă,explorativă a experienţei de viaţă şi, pe aceastăbază, în modificarea selectivă şi sistematică aconduitei, în ameliorarea şi perfecţionarea ei con-trolată şi continuă sub influenţa acţiunilor mediu-lui ambiant. În contextul învăţării în sens restrânsse diferenţiază învăţarea şcolară care constituieforma tipică specifică de învăţare la om. Învăţareaşcolară nu decurge de la sine ci este concepută,anticipată, dirijată şi evaluată de profesor şi eatinde să devină autodirijată, autocontrolată, au-toevaluată.

Învăţarea şcolară are un pronunţat caracter:l secvenţial (presupune trecerea de la starea

de neinstruire la starea de instruire, de la secvenţede instruire la secvenţe de verificare sau refacere)

l gradual (implică parcurgerea unor sarcinididactice cu grade diferite de dificultate, trecereade la senzorio-motor la logico-abstract)

l relaţional (se desfăşoară în cadrul relaţieiprofesor-elev – relaţie de comunicare).

Teoriile moderne de învăţare, bazate pe psi-hologia cognitivă şi pe cercetarea în domeniuleducaţional, înţeleg procesul de învăţare ca pe unprodus al experienţelor personale şi al interacţiu-nilor sociale. Modernizarea şi perfecţionarea me-todologiei didactice se axează pe caracterul actival metodelor de învăţământ, pe aplicarea unormetode cu pronunţat caracter formativ şi pe va-lorificarea noilor tehnologii instrucţionale.

Brainstormingul este o metodă care ajută la

crearea unor idei şi concepte creative şi inova-toare. Pentru un brainstorming eficient, inhibiţiileşi criticile suspendate vor fi puse de-o parte. Ast-fel exprimarea va deveni liberă şi participanţii laun proces de brainstorming îşi vor spune ideile şipărerile fără teama de a fi respinşi sau criticaţi.Un brainstorming durează în jur de o jumătate deoră şi participă în medie 10 elevi sau grupuri deminim 10 elevi. Se expune un concept, o idee sauo problemă şi fiecare îşi spune părerea desprecele expuse şi absolut tot ceea ce le trece prinminte, inclusiv idei comice sau inaplicabile. Ovariantă a brainstormingului este brainwritingul.

O sesiune de brainstorming bine dirijată dăfiecăruia ocazia de a participa la dezbateri şi sepoate dovedi o acţiune foarte constructivă.

Etapele unui brainstorming eficient sunt ur-mătoarele: deschiderea sesiunii de brainstorming,o perioadă de acomodare de 5-10 minute, parteacreativă a brainstormingului, prelucrarea ideilorşi stabilirea unui acord.

În deschiderea sesiunii de brainstorming seprezintă scopul acesteia şi se discută tehnicile şiregulile de bază care vor fi utilizate.

Perioada de acomodare durează 5-10 minuteşi are ca obiectiv introducerea grupului în atmos-fera brainstormingului. Este o mini-sesiune debrainstorming unde participanţii sunt stimulaţi sădiscute idei generale pentru a putea trece la unnivel superior.

Partea creativă a brainstormingului are o du-rată de 25-30 de minute. Este recomandabil ca întimpul derulării acestei etape, coordonatorul (pro-fesorul) să amintească timpul care a trecut şi câttimp a mai rămas. Să „preseze” participanţii şi înfinalul părţii creative să mai acorde câte 3-4 mi-nute în plus. În acest interval de timp grupul par-ticipant trebuie să fie stimulaţi să-şi spunăpărerile fără ocolişuri.

La sfârşitul părţii creative coordonatorulbrainstormingului clarifică ideile care au fost no-tate şi puse în discuţie şi verifică dacă toată lumeaa înţeles punctele dezbătute. Este momentul încare se vor elimina sugestiile prea îndrăzneţe şicare nu sunt îndeajuns de pertinente. Se face şi oevaluare a sesiunii de brainstorming şi a contri-buţiei fiecărui participant la derularea sesiunii.Pot fi luate în considerare pentru evaluare: talen-tele şi aptitudinile grupului, repartiţia timpului şipunctele care au reuşit să fie atinse.

Î

Studii [i sinteze



motiva şi încuraja. El ar trebui să dove-dească o bună cunoaştere de sine, inde-pendenţă în gândire, deschidere înrelaţiile sociale, înclinaţie spre reflecţieşi auto-reflecţie, obiectivitate, capacita-tea de a interpreta faptele şi de a acţionafără prejudecăţi. Desigur, credibilitatea

mentorului va fi întărită de competenţele saleîn domeniul profesional pe care îl reprezintă, devolumul şi acurateţea ştiinţifică a cunoştinţelorsale profesionale.

Mentorul oferă unui debutant cu totul alt -ceva decât metodistul: consiliere versus eva-luare, suport emoţional versus etichetare,întrebări bine ticluite versus răspunsuri, îndemnla auto-reflecţie versus reţete de acţiune. El vinesă umple un gol existent în modelul actual ro-

mânesc de inducţie, respectiv intervine în de-terminarea unui echilibru emoţional de către tâ-nărul angajat şi încurajează integrarea tânăruluiîn contextul instituţional real, depăşind astfel

simpla raportare la modelul teoretic-ideal pecare o propune dimensiunea formală a induc-ţiei.

NOTĂReflecţiile din acest articol au fost stimu-

late de activităţile de învăţare şi schimburile deexperienţă prilejuite de participarea la cursul In-duction and Guidance of Newly Appointed Tea-chers (Inducţie şi orientare pentru profesorii

nou-angajaţi), desfăşurat la Bruges, în Belgia,cu formatori olandezi (AMSU Amsterdam).Programul de formare promova ideea unei po-litici europene unitare în ceea ce priveşte induc-ţia şi consilierea cadrelor didactice debutante.Participarea la această activitate de formare afost finanţată în cadrul Programului de Învăţarepe Parcursul Întregii Vieţi, Acţiunea Grundtvig– mobilităţi individuale, cu sprijinul Comisiei Eu-ropene, din fonduri gestionate de ANPCDEFP.Acest articol reflectă numai punctul de vedereal autorului şi Comisia Europeană nu este res-ponsabilă pentru eventuala utilizare a informa-ţiilor pe care le conţine.

Prof. Petruţa LOSTUNColegiul Naţional „Calistrat Hogaş”

Piatra-Neamţ

Mentor versus metodist (III)

a

entru a stabili un acord obiectiv cei care auparticipat la brainstorming îşi vor spunepărerea şi vor vota cele mai bune idei.Grupul supus la acţiunea de brainstormingtrebuie să stabilească singuri care au fostideile care s-au pliat cel mai bine pe con-ceptul dezbătut.

Pe timpul desfăşurării brainstorminguluiparticipanţilor nu li se vor cere explicaţii pentruideile lor. Aceasta este o greşeală care poateaduce o evaluare prematură a ideilor şi o îngreu-nare a procesului în sine.

Metoda creativă denumită brainstorming areo lungă istorie, dar ea a fost reactivată de profe-sorul Alex Osborne, prorector la UniversitateaBuffalo şi fondator al Institutului de Creaţie Teh-nică, USA.

Fiecare dintre noi este o persoană creativăsau are anumite laturi creative. De multe ori ideeaeste „omorâtă” chiar de către creatorul ei de fricaînfruntării criticilor colegilor săi, de teama de anu se face de râs. Autocritica distruge momentulîn care o idee creativă este irosită înainte de aprinde viaţă. Brainstormingul funcţionează dupăprincipiul: asigurarea calităţii prin cantitate şi îşipropune să elimine exact acest neajuns generatde autocritică.

Vă recomandăm 7 reguli pe care elevii le vorrespecta în scopul unei şedinţe reuşite de brain-storming:1. Nu judecaţi ideile celorlalţi – cea mai impor-tantă regulă.2. Încurajaţi ideile nebuneşti sau exagerate.3. Căutaţi cantitate, nu calitate în acest punct4. Notaţi tot5. Fiecare elev este la fel de important.6. Naşteţi idei din idei.7. Nu vă fie frică de exprimare.

Este important de reţinut că obiectivul fun-damental al metodei brainstorming

constă în exprimarea liberă a opiniilor prineliberarea de orice prejudecăţi. De aceea, accep-taţi toate ideile, chiar trăsnite, neobişnuite, ab-surde, fanteziste, aşa cum vin ele în minteaelevilor, indiferent dacă acestea conduc sau nu larezolvarea problemei. Pentru a determina progre-sul în învăţare al elevilor este necesar să îi antre-naţi în schimbul de idei; faceţi asta astfel încâttoţi elevii să îşi exprime opiniile!

Metoda BRAINSTORMINGBeneficii ale instruirii diferenţiate pentru elevi

şi profesori

Pentru elevi: l Se respectă individualitatea elevului;l Primeşte informaţia care trebuie şi

când trebuie;l Se optimizează performanţele şcolare şi

personale;l Se gestionează eficient timpul de învă-

ţare;lCreşte încrederea în propriile capacităţi

de învăţare;- dezvoltarea autocunoaşterii;- relevarea punctelor tari şi a punctelor sla -

be ale învăţării;- eliminarea obstacolelor învăţării;- îmbunătăţirea stimei de sine;- prevenirea neînţelegerilor dintre copii –

profesori şi părinţi;- evidenţierea abilităţilor de învăţare;- optimizarea învăţării prin adoptarea unui

mod personal;- obţinerea de note mai bune la şcoală;- dezvoltarea unor relaţii pozitive cu cei din

jur;- scăderea problemelor de comportament.

Pentru profesori:lCreşte nivelul de satisfacţie profesionalălAsigură atingerea standardelor propuse

pentru fiecare lecţie / pentru fiecare elevlVor fi percepuţi de către elevi în adevă-

ratul sens al conceptului de „DASCĂL”- se constată mai puţin stres în situaţiile din

clasă şi din afara clasei;- se obţin rezultate mai bune şi există satis-

facţie profesională;

- se îmbunătăţeşte managementul timpului;- se formează o imagine acurată asupra di-

versităţii din clasă;- creşte spiritul de echipă;- se dezvoltă relaţia interpersonală dintre pro-

fesor-elev şi comunicarea profesorilor cu eleviişi părinţii;

- se clarifică nevoile de învăţare individualeale elevilor;

- au succes învăţarea prin cooperare, lucrulpe grupe;

- se evidenţiază în mod real nevoile eleviloretichetaţi „slabi” şi ale elevilor „talentaţi”;

- se conştientizează cauzele eşecului în învă-ţare;

- se stabilesc strategii de optimizare a învă-ţării.

Bibliografie:

Bontaş, I, Pedagogie, Ed All, Bucureşti,1994;

Cucoş C, Pedagogie, Editura Universităţii„Al. I. Cuza”, Iaşi, 1995;

Dumitriu, C, Strategii alternative de eva-luare. Modele teoretico- experimentale,E.D.P.R.A, Bucureşti, 2003;

Dumitriu, Gh, Comunicare şi învăţare, Edi-tura Didactica şi Pedagogică, R.A. Bucureşti,1998;

(Textul integral, în ediţia electronică)Prof. Maria Lăcrămioara RUSULiceul tehnologic „Dimitrie Leonida”

Piatra-Neamţ

P

Metode moderne de înv\]are creativ\

Studii [i sinteze



Terminologia mass-mediei

ncepând cu anul 1990, s-a îmbogăţit con-siderabil şi terminologia specifică mass-mediei. Explicaţia este la îndemâna oricui:revenirea la democraţie a înlesnit libertateade expresie, apariţia unor publicaţii noi, anumeroase posturi de radio şi de televi-ziune. Viteza înnoirilor în mass-media ro-mânească a fost cu mult mai mare, în

comparaţie cu aceea din oricare altă sferă a vieţiieconomico-sociale.

Nu ne este greu să ne reamintim că, în comu-nism, exista doar o singură agenţie de ştiri, cea ofi-cială (Agerpres, devenită Rompres) şi câtevaziare şi reviste centrale (Scânteia, Scânteia tine-retului, Munca, România liberă, România lite-rară, Contemporanul, Luceafărul, Săptă mâ na,

Cravata roşie, Şoimii patriei, Sportul, Ştiinţăşi tehnică etc.). Exista, în fiecare judeţ, un ziaroficial (Ceahlăul, Secera şi ciocanul, Steagulroşu, Viaţa Buzăului etc.). De asemenea, apă-

reau câteva reviste culturale regionale (Argeşul,Ateneu, Ramuri, Astra, Cronica, Tribunaetc.).

Începând cu ultimele zile ale lui 1989 şi cufoarte mare rapiditate după aceea, mass-media ro-mânească a cunoscut mutaţii profunde. Celor câ-torva, puţine, posturi de televiziune şi de radiopublice li s-au adăugat altele private: PRO TV,TELE 7 ABC, ANTENA (1, 2, 3), PRIMA TV,

NAŢIONAL TV, B1 TV, REALITATEA, RO-MÂNIA TV, OTV, TVRM, KANAL D, ETNO,FAVORIT, GSP TV; PRO FM, GUERILLA,ZUM, KISS FM, EUROPA FM.

Noile agenţii de ştiri (Mediafax, Newsin, 9AM) sau site-uri de ştiri (Hotnews, D C News),precum şi puzderia de ziare şi reviste naţionale,regionale şi judeţene (Expres, 22, Adevărul,Evenimentul zilei, Jurnalul naţional, Dilema,Cotidianul, Curentul, Ziarul financiar, Capi-tal, Gazeta sporturilor, Pro Sport; Acţiunea,Apostolul, Telegraf, Monitorul, Mesagerul,Realitatea, Ţara Hangului, Calu-Iapa), de ta-bloide (Libertatea, Cancan, Atac, Ciao!, Clik!)oferă o cu totul altă imagine a spaţiului publicisticdin zilele noastre.

Func]iile metodei didacticeiecare metodă didacticăpoate fi utilizată simultansau succesiv la realizarea maimultor obiective de instruire,de aceea putem afirma cămetoda are un caracter poli-funcţional. În cursul de „Pe-

dagogie” (Bucureşti, 1988), prof.univ. dr. Ioan Cerghit acrediteazăideea că metodele deţin următoa-rele funcţii specifice:

1. Când elevii sunt puşi în le-gătură cu o experienţă generalizatăşi fixată în valorile culturii ori culumea obiectelor şi fenomenelorreale, metoda constituind pentruelev o cale de acces spre cunoaşte-rea adevărurilor şi a procedurilorde acţiune, un mod de a afla, de acerceta, de a descoperi, avem de-aface cu funcţia cognitivă de orga-nizare a învăţării.

2. Funcţia formativ-educa-tivă – supune exersării diverselefuncţii psihice şi motorii, putând săstimuleze dezvoltarea lor, să influ-enţeze formarea deprinderilor, aconvingerilor; metoda de predarenu este numai calea de transmiterea cunoştinţelor, ci şi un proces edu-cativ.

3. Pe măsura în care metodareuşeşte să trezească interesul şi

curiozitatea de cunoaştere, să am-plifice satisfacţiile izvorâte dinactul învăţării, ea îndeplineşte şi ofuncţie motivaţională.

4. Metoda îndeplineşte şi ofuncţie instrumentală (operaţio-nală) situându-se ca intermediarîntre obiectivele definite şi obiec-tivele realizate.

5. În fine, metoda are şi ofuncţie normativă (sau de optimi-zare a acţiunii). Ea arată cumanume trebuie să se proceseze,cum să se predea, cum să se înveţepentru a obţine cele mai bune re-zultate în condiţiile date.

În afară de funcţiile enume-rate, fiecare metodă deţine o func-ţie specifică prin care se impunefaţă de alte metode. De exemplu:conversaţia poate servi simultan larealizarea mai multor obiective: ladescoperirea unor noi cunoştinţe(concluzii, generalizări), la fixareaşi sistematizarea cunoştinţelor în-suşite, la dirijarea şi supraveghereaînvăţării etc.; exerciţiul, este exer-ciţiu prin funcţia lui formativă denoi structuri operatorii.

Se poate vorbi şi de „calităţi”ale metodei didactice: unitatea(hotărâtă de obiectul sau scopulspecializării), varietatea (are legă-

tură cu felurile părţilor şi aplicaţiileacestei specialităţi), cuviinţa (re-zultă din legătura exterioară cu pu-terea înţelegătoare a elevilor),ordinea, gradarea, proporţia, în-tregimea metodei.

Prin intermediul metodelor,profesorul stăpâneşte acţiunea in-structivă, o dirijează, o corecteazăşi o reglează continuu în direcţiaimpusă de finalităţile actului in-structiv. În special, la religie, op-ţiunea profesorului pentru ometodă sau alta constituie o deci-zie de mare complexitate. Alegereaunor metode didactice se face ţi-nând cont de finalităţile educaţiei,de conţinutul procesului instructiv,de particularităţile de vârstă şi decele individuale ale elevilor, depsihosociologia grupurilor şcolare,de natura mijloacelor de învăţă-mânt, de experienţa şi de compe-tenţa didactică a profesorului, etc.

Dacă am făcut aceste scurtereferiri cu privire la metoda didac-tică, consider că este necesar săamintesc şi despre „procedeul di-dactic”.

Metoda se aplică printr-o suităde operaţii concrete numite proce-dee. Procedeul didactic reprezintă

o secvenţă, o parte a metodei, unsimplu detaliu, o componentă ametodei didactice. În interiorulunei metode procedeele se pot re-ordona în funcţie de cerinţele exte-rioare. Mutaţiile pot fi atât de mari,încât o metodă poate deveni ea în-săşi procedeu în contextul alteimetode.

Putem concluziona că o me-todă cuprinde următoarele ele-mente:

1. Un grup de procedee(exemplu: procedeul citării dinSfânta Scriptură, din Sfinţii Pă-rinţi; folosirea schemei pe tablă;conversaţia, folosirea filmului).

2. Un grup de operaţii la carerecurge profesorul pentru a ex-plica, pentru a comunica, pentru caelevii să poată învăţa (exemplu:analiza, sinteza, comparaţia, abs-tractizarea, generalizarea).

3. Reguli de aplicare a proce-deelor şi operaţiilor (exemplu: sănu întrerupi elevul, să nu-l insulţietc.).

4. Raportarea procedeelor şioperaţiilor, a regulilor la condiţiilepredării şi învăţării.

Dr. Mihai FLOROAIA

F

~Vocabularul actual

al na]iunii (8)

Prof. GH. ŢIGĂU(continuare în pag. 11)

Colegiul Cartianu, gazda na]ionalei olimpiadei de chimietapa naţională a olimpiadei de chimie, disciplină la care în ultimiiani elevii nemţeni şi profesorii lor au obţinut rezultate remarcabile,va avea loc în perioada 31martie – 6 aprilie la Piatra-Neamţ. Aici,la Colegiul Tehnic „Gheorghe Cartianu”, există dotările şi labo-ratoarele necesare, cât şi posibilitatea de a asigura cazarea şi masapentru cei 380 de elevi, 50 de profesori însoţitori şi cei 50 de pro-fesori din comisia centrală de evaluare.

Din lotul naţional ce va reprezenta judeţul Neamţ la aceastăolimpiadă fac parte 18 elevi, care au depăşit cele 50 de puncte minimela faza pe judeţ. De la Şcoala „Elena Cuza”, pregătite de prof. Ana Lu-pescu, elevele Ioana Diaconu şi Ruxandra Vişan (clasa a VIII-a) au intratîn acest lot, lor alăturându-li-se elevul pregătit de Rodica Şurubaru, CălinSpiridon de la Şcoala 3 Piatra Neamţ şi elevul Ştefan Margine al prof.Cornel Miclescu de la Gimnaziul „Ghica Vodă” Târgu Neamţ, tot la clasaa VIII-a. La clasa a IX-a au fost selectaţi trei elevi de la „Petru Rareş”,Sabina Giorgiana Fârţală şi Vlad Stoian pregătiţi de prof. Rodica Tănase,

dar şi Adelina Iancu ce a primit îndrumările prof. Florica Ionică. La ni-velul următor avem cei mai mulţi clasaţi, şase elevi, două fiind eleveleprof. Ionică de la Rareş, respectiv Otilia Ciobanu şi Diana Roman. Totla clasa a X-a, vom fi reprezentaţi de Alina Ţărnă (prof. Mihaela Mârze),de la Liceul Teoretic „Vasile Alecsandri” Săbăoani, Andrei Cobzaru(prof. Aurica Enescu) de la Colegiul Naţional „Roman Vodă”, AlexandraVătămănelu (prof. Paula Leancă), Liceul Tehnologic „Vasile Sav”Roman şi eleva profesoarei Anca Savin de la C.N. „Calistrat Hogaş” Pia-tra Neamţ, Adina Sauciuc.

Pentru clasa a XI-a s-au calificat trei elevi: rareşiştii Dragoş GabrielNegreanu şi Ştefan Sorin Ionică, ambii pregătiţi de aceeaşi profesoarăFlorica Ionică, cărora li se alătură Marin Trofin de la C.N. Roman Vodăpregătit de prof. Aurica Enescu şi de inspectorul general şcolar ViorelStan. La clasa a XII-a o regăsim pe „multipla campioană” chimistă Mara-Ioana Ieşanu – prof. Crenguţa Radu şi pe eleva Bianca Dombici – prof.Aurica Enescu, tot de la CN „Roman Vodă”. (Sursa-Ceahlăul)

E

Arte [i meserii



espre Teatrul Tineretului s-au pronunţat,în vreme/uri, fel de fel de voci. Unele înpresă, altele în cărţi. În cărţi, mai alesdupă zavera din ’89, când vocile perso-nale n-au mai fost silite să facă parte dincoruri,antologii, culegeri, compendii –aleatoriu şi securistic (?) întocmite de la

Centru’. Cap de serie a fost Ascuns într-o lojă(2002) de Cristian Livescu, urmată de IonComan sau mitul Teatrului Tineretului (2003)de Alexandru Lazăr, Între „Dragonul” şi „Pia-

ţeta „(2010) de Gheor-ghe Bunghez – cărţi cuun vizibil şi declaratconţinut documentar,(Dacă nu luăm în samăalintătura din subtitlulcărţii d-lui Livescu: Oistorie, pe alocuri sen-timentală...).

O altfel de privireasupra acestei istorii(care poate aminti bini-şor de O istorie anecdo-

tică a unui teatru serios, semnată de Ed. Covali,Ţâcă Cojocaru, Gelu Apostol şi AlexandruLazăr) şi-o asumă, din interior, actorul CornelNicoară.

După Memoria măştilor (2010), prima sacarte de amintiri,obsesii,destăinuiri şi războaie–nu numai interioare – purtate în aproape jumă-tate de veac de slujire necondiţionată a Măriei-sale Teatrul Tineretului, el îşi oferă din nou, cugenerozitate, sufletul pe tavă, evocând într-unpalpitant Album de suflet tovarăşii de arme înlupta mai sus amintită. Sunt prezente aici por-tretele unor mari actori (Draga Olteanu Matei,Carmen Galin, Adria Pamfil Almăjan, CocaBloos, Mitică Popescu, Valentin Uritescu, IonFiscuteanu, Dionisie Vitcu, Horaţiu Mălăele,Ion Lucian, Vasile Niţulescu); sau regizori(Moni Ghelerter, Ion Cojar, Emil Mandric, Ale-xandru Tocilescu) şi scenografi (Mihai Mă-descu, François Pamfil) cu care a colaborat,portretele unor scriitori (Marin Sorescu, Lau-renţiu Ulici, Ion Desideriu Sârbu, Tudor Po-pescu, Romulus Vulpescu), ale unor colegi cucare a lucrat o viaţă (Corneliu Dan Borcia, Con-stantin Cojocaru, Constantin Ghenescu), aleunor colegi actori care nu mai sunt (Traian Pâr-log, Florin Măcelaru, Ion Muscă ş.a.), sau aleunor colaboratori apropiaţi (Eduard Covali,

Mircea Zaharia, PaulFindrihan).

În deschiderea mi-cului dar preţiosuluivolum, autorele se des-tăinuie: Nu am voie săuit, să închid în minefapte şi figuri ale unorfiinţe dragi care au fostrepere în cultura şi artaromânească! Am fostfericit să îi cunosc, mi-au fost aproape şi mi-au marcat existenţa. Eisunt eterni, sunt vii, deşi mulţi sunt plecaţi de-parte. Sunt amintirile mele dragi, sunt „foto-grafii neretuşate” făcute în decursul vieţiinoastre comune. De câte ori îmi este greu, decâte ori mă năpădesc prostia, răul şi urâtulcontemporan, mă gândesc la ei şi asta îmi dă

putere. Pe cerul amintirii, ei sunt pentru minestele.

Prozatorul Cornel Nicoară se descurcă înscris ceva mai bine decât naratorul /vorbitorulCornel Nicoară. Fantezia lui zburdă neostenităoricum, dar actorul a înţeles că scrisul obligă lasinteză şi concentrare. El scrie cu emoţie – erealmente emoţionat – şi transmite aceastăemoţie fără efort, pentru că simţirea e autentică.Memoria funcţionează bine, datele sunt exacte,portretele – clare în fond –sunt învăluite într-oaură de afecţiune melancolică, într-o atmosferăa cotidienelor nostalgii după eternele zăpezi dealtădată. Iar cine îşi aminteşte de Villon, îşiaminteşte de Romulus Vulpescu – traducătorulsău de excepţie – şi de prietenia dintre acesta şiCornel Nicoară. Am scris asta pentru că nu pu-team a încheia fără a spune că, pe lângă iubireanedezminţită pentru teatru, Cornel Nicoară aavut mereu o reală vocaţie a prieteniei. Iar prie-tenii citaţi aici, mie cel puţin, îmi evocă o ade-vărată istorie sentimentală a TT, o istorie în careCornel Nicoară s-a implicat profund, cu gândulşi fapta, deopotrivă…Dacă zici Tocilescu, ziciNevestele vesele din Windsor şi zici Falstaff –

adică Cornel Nicoară; dacă zici Sorescu, ziciMatca şi zici Moşul – adică Cornel Nicoară;dacă zici Ulici,zici Muştele de Jean Paul Sartre,şi zici Zeus-adică Cornel Nicoară, dacă ziciEmil Mandric, zici Muntele de D.R. Popescu şizici Riborasta –adică Cornel Nicoară, şi zici...şi zici....

Şi, pentru că noi nu ştim unde dracu să neţinem mâinile, voi încheia cu Actorii o poeziecelebră semnată de Marin Sorescu, un poem de-dicat actorilor, un omagiu pe care i-l aducem,la rândul nostru, lui Cornel Nicoară, măştilorpe care i le-am putut admira atâta vreme pescena TT-ului:

Cei mai dezinvolţi – actorii!/ Cu mânecilesuflecate/ Cum ştiu ei să ne trăiască!/ N-amvăzut niciodată un sărut mai perfect/ Ca al ac-torilor în actul trei,/ Când încep sentimentelesă se clarifice// Moartea lor pe scenă e atât denaturală,/ Încât, pe lângă perfecţiunea ei,/ Ceide prin cimitire,/ Morţii adevăraţi,/ Morţi tra-gic, odată pentru totdeauna,/ Parca mişcă!// Iarnoi, cei ţepeni într-o singura viaţă!/ Nici măcarpe-asta n-o ştim trăi./ Vorbim anapoda sautăcem ani în şir,/ Penibil şi inestetic/ Şi nu ştimunde dracu să ne ţinem mâinile.

M.Z.

D

u ne îngăduie spaţiul să facem un inven-tar cât de cât ilustrativ pentru evoluţiile,în plan terminologic, din mass-media, darnu putem încheia consideraţiile noastrefără a însera cuvinte foarte uzuale, cumare răspândire, specifice lumii fasci-nante a audiovizualului, între care şi:analist (economic, financiar, politic),

anchetă jurnalistică, editorial, editorialist,breaking news, brefing, comentator, confe-rinţă de presă, deontologie, drept la replică,dezvăluire (incendiară, senzaţională), picto-rial, ştire, tabloid.

Vocabularul actualal na]iunii (8)

(urmare din pag. 10)

N

Cornel Nicoar\:Album

de suflet

S\rutul la româniă mai amintiţi anii de liceu? Când admirabilaprofă de română, ne făcea cunoştinţă cu Ion,a lui Liviu Rebreanu? Cu Ion al Glanetaşu-lui, un ţăran tânăr, primitiv dar ambiţios. Ţă-ranul ce a fost surprins sărutând pământul cufoc, într-o dimineaţă la răsăritul soarelui. Pă-timaş, cu toată dragostea lui.

Vremurile s-au schimbat. Pupatul a de-venit sport naţional iar glia este lăsată pârloagă.Astăzi sărutul şi-a extins considerabil aria, în toatedirecţiile. Se pupă animalele din apartament, min-gea cu care dai gol, microfonul care te face vipă,scaunul de deputat în care dormi, vila, maşina, car-dul. De ce şi cardul? Pentru că în zilele noastre,banul este tatăl zeilor, precum Zeus la anticii greci.Brigitele din Piatra Neamţ ţucă până la epuizaremaidanezii râioşi din cartier, pisicile puricoase pri-

păşite pe la blocuri. Puştanii de gimnaziu, pot fivăzuţi oricând ţucându-şi colegele de şcoală pe ca-rosabil, pe zebră la intrarea în bloc. La „Româniiau talent”, elevimea îl vede pe Mihai Petre săru-tându-se cu concurentele. Pe Smiley ţucându-secu Pavel Bartoş. Suntem o ţară de pupăcioşi.

Elevii care se uită la filmele „Liceenii”, „Ex-temporal la dirigenţie”, „Liceenii rock’n roll” şi„Liceenii în alertă” văd pupături de la început pânăla sfârşit. Mihai – interpretat de Ştefan Bănică Jr.şi Dana – Oana Sârbu îşi fac de cap. Ultima veste?Poarta Sărutului a lui Brâncuşi a devenit loc de în-tâlnire pentru elevii îndrăgostiţi. Şi-a schimbat şidenumirea, după Revoluţie. Acum se numeşteMozolul Sărutului. Oribil, nu? Pa! Vă ţuc.

Dumitru RUSU

V

Apel la civism



Degradare moral\, versus civism [i demnitaten momentele festive şi, înmod sigur o dată pe an, deZiua Naţională a României,ni se prezintă la televiziuni şiîn presă „români de succes”.Că aceasta nu implică marieforturi din partea reporteri-lor este ştiut, deoarece atunci

abundă exemplele cu personalităţişi se cunoaşte că acestea există,chiar şi în actuala perioadă mai di-ficilă din evoluţia ţării, iar faptelelor sunt demne de luat în seamă.Este evident însă că, în mass-media,se manifestă un apetit aproape mor-bid pentru tot ce e semn al necinsteişi al decăderii. Nu e ziar sau canaltv. care să nu aloce ample spaţii,faptelor reprobabile. Explicaţia?Facilitatea obţinerii informaţiilorfără a părăsi redacţia, căci acesteasunt oferite pe tavă de poliţie, dejustiţie sau de alte canale media, pecând împlinirile trebuie descoperiteacolo unde se realizează. Astfel îmiexplic eu de ce, fie pe primele pa-gini ale ziarelor, fie în reportajele tv,tronează, mai mult decât frecvent,figuri ale celor mai periculoşi inter-lopi şi ale tuturor celor certaţi culegea. Uneori chiar şi tonul e oare-cum ambiguu – dacă nu, parcă lau-dativ – deşi e vorba de faptereprobabile, de abuzuri, violuri, ja-furi şi de crime. S-ar părea că uniidintre jurnalişti nu sunt capabili săintuiască efectul nociv al presei careţine în prim-plan şi pe spaţii de di-mensiuni copleşitoare, cu precă-dere, astfel de informaţii.

Spunând acestea, mă gândescîn primul rând la tinerii care au ne-voie de modele şi la adolescenţii lă-saţi în voia sorţii de către părinţiiplecaţi la muncă în străinătate, euştiind, la modul concret, că avemnenumărate astfel de cazuri, atât înşcolile din mediul urban cât şi încele de la sate. Privim apoi uimiţi,la ştirile despre ce se petrece cu uniidintre adolescenţii noştri, fără săgândim la ceea ce li se oferă aces-

tora zilnic în mass-media. Se im-pune astfel întrebarea: de ce nu seacordă măcar tot atâta atenţie şi fap-telor lăudabile sau de ce nu sunt co-mentate reuşitele şcolare şi nu suntprezentate pe primă-pagină, la lo-curi vizibile, numele olimpicilor dela nivel local, până la cel internaţio-nal? De asemenea, de ce nu seocupă mass-media mai atent deevoluţia tinerilor plecaţi cu burseoferite de renumite universităţi dinS. U. A. sau din Marea Britanie şide reuşitele tinerilor specialişti ro-mâni remarcaţi în ţară sau în stră-inătate?

De ce se mizează însă doar pesenzaţionalul reprobabil dar cu reţetălesnicioasă, iar nu pe faptele care,chiar dacă sunt mai dificil de depis-tat, pot avea un ecou benefic pentrutinerii care au atâta nevoie de mo-dele? Chiar şi pe plan local, ar fi des-tule astfel de cazuri cunoscute deşcolile din care au plecat asemeneatineri, de familii sau de rudele lor,care ar putea oferi informaţii intere-sante.

În ultimul timp însă, ziarele lo-cale au fost încărcate în mod justifi-cat cu relatarea unor faptereprobabile şi cu numele celor careţin parcă să coboare în ochii noştrigeneraţiile de aur ale liceelor deprestigiu din oraş (afaceri veroase laApaserv, aranjamente dubioase şiprofituri imense ale celor ajunşi sădeţină demnităţi publice, combinaţiioneroase politice şi economice),încât e regretabil că pentru faptelemeritorii nici nu mai rămâne loc dereflectare în presa cotidiană.

Dar gustul pentru senzaţionalsau chiar pentru degradare morală şifapte reprobabile mi se pare că ră-mâne preponderent, chiar şi atuncicând nu e imperios necesar. Voi oferidoar câteva exemple pentru a-mijustifica afirmaţia, oprindu-mă laprima pagină a cotidienelor locale,pagină ce conţine, de obicei, princi-pala invitaţie la lectură:

în Ceahlăul, din 7 februarie a.c., cu litere de-o şchioapă, se anunţă„realizări” importante: T.B.C. „sănă-tos” la Şcoala Sanitară din Romanşi Bătăuşii lui Mironescu au înjuratinstanţa; în acelaşi cotidian, pe 8 fe-bruarie, titluri la fel de „atractive”:Şeful Poliţiei Piatra-Neamţ, contro-lat la casă şi maşină şi Primarul deBicaz sare la gâtul Direcţiei de Să-nătate Publică, iar mai jos, Dau şifetele cu bâta. E vorba de o compe-tiţie de oină, dar e evidentă preocu-parea de a se asigura „eleganţa” înexprimare …

în Realitatea din 15 februarie,un titlu mare ocupă larg spaţiu, ca şicum ar fi vorba de o personalitate:Mironescu încolţit. Povestea asasi-natului comandat de Mararu. Apoiun anunţ „îmbucurător” pentru ce-tăţeni: Primăria se împrumută casă-şi plătească datoria. Se însereazăînsă cu caractere minuscule şi unamănunt considerat, probabil,minor: Criosfera 2013 pune bazeleunei şcoli pentru exploratori.

Monitorul din 27 februarie arepe prima pagină un titlu frapant la oveste, iarăşi, de „importanţă capi-tală”: Pe fraţii Mararu, nimeni nu îiapără şi un altul: Otravă la pahar:soţia moartă, soţul aproape …

Iată cine sunt „eroii” din presanemţeană şi care sunt faptele demnede urmărit în cotidienele noastre şi,mai ales, care poate fi ecoul în con-ştiinţa cititorilor tineri, încă incapa-bili să discearnă. Voi mai da unsingur exemplu, din Ceahlăul din21 februarie: pe mare parte dinprima pagină, pe fond roşu, cu literemari albe, titlul considerat de interesgeneral: Consilierii lui Tărâţă aufost „desfiinţaţi”, dar şi o casetămică, pe fond întunecat, conţinândanunţul Ticu Lăcătuşu a împlinit 52de ani. Este vorba de Constantin Lă-cătuşu, un erou naţional, apreciat şipremiat pe plan internaţional şi opersonalitate pe care orice localitates-ar bucura să o aibă drept simbol al

demnităţii şi al atitudinii temerare înviaţă. În 1999, atunci când terminamredactarea lucrării Colegiul Naţio-nal Petru Rareş – file de istorie, amaflat despre o nouă cucerire a fostu-lui nostru elev, care atinsese VârfulDhaulagiri din Himalaya. Tocmaipropusesem în postfaţa cărţii ame-najarea Holului de Onoare al liceu-lui şi consemnarea pe o placă demarmură a numelor marilor perso-nalităţi care au marcat istoria acestuiimportant aşezământ. I-am şi văzutnumele lui Ticu Lăcătuşu, înscris culitere de aur pe respectiva placă, dare păcat că toate au rămas doar înmintea mea, deoarece nici până as-tăzi nu s-au materializat aceste gân-duri. Să recunoaştem, a făcut presa,totuşi, în acest caz, fie şi cu mode-stie, mai mult decât alţii. Cele men-ţionate mai sus ne fac să ne punemtotuşi întrebarea de ce nu se preo-cupă mai intens mass-media de reu-şitele tinerilor, de reuşitelespecialiştilor din diversele domeniide activitate?

Am ridicat toate aceste pro-bleme şi am pus aceste întrebări toc-mai pornind de la convingerea că şiastăzi presa şi televiziunile, dincolode interesele lor economice sau deaudienţă, pot avea, alături de şcoalăşi ceilalţi factori educaţionali, un rolhotărâtor în formarea convingerilorşi modelarea conştiinţelor tinerilor,într-o perioadă în care influenţelenocive şi falsele modele pot devenicopleşitoare, dacă cei care ştiu şisunt competenţi nu intervin cu fer-mitate, prompt şi eficient. Nici inte-resele politice şi nici cele economicenu justifică această indiferenţă faţăde destinul unor generaţii, iar coro-borarea eforturilor tuturor factorilormenţionaţi mai sus, avem convinge-rea că poate combate degradareamorală şi poate contribui benefic lainstaurarea demnităţii şi civismuluiîn comunităţile judeţului Neamţ.

Coralia-Letiţia BUNGHEZ

MARTIE 2013

În martie 1999, a apărut seria nouă aRevistei „Aposto-lul”, ajunsă în pre-zent la numărul 153.

■ 1/1788 – n.Gheorghe Asachi la Heţa(d. 12. 11. 1869, Iaşi). Fa-cultatea de Filozofie, Li-tere şi Ştiinţe(1803-1804). A pus bazeleînvăţământului românesc.Legăturile sale cu Ţinutul Neamţ s-au con-cretizat în versuri, în proză sau în piese de

teatru inspirate de mitologia locurilor; înfiin-ţarea primelor şcoli primare pe teritoriul deastăzi al Judeţului Neamţ (Roman, Piatra, şiMănăstirea Neamţ), în timp ce a fost „refe-

rendariu al epitropieişcoalelor” (1820-1849). Înprimăvara anului 1841, adeschis, la Văleni (azianexă a oraşului Piatra-Neamţ) Fabrica de Hârtie„Petrodava”, cunoscută şisub numele de „moara luiAsachi”.

■ 1/1839, n. Ion Creangă, la Humuleşti(d. 31. 12. 1889, Iaşi).

■ 7/1879 – n. SimionTeodorescu-Kirileanu, laHolda, Broşteni (d. 17. 04.1926, Holda, Broşteni,Neamţ). Învăţător şi fol-clorist de seamă, fiindconsultat de Academia Ro-mână. A colaborat la: „Şe-zătoarea”, „Ion Creangă”,„Tudor Pamfile”, „Răvaşul poporului”, „Al-bina”. „Neamul Românesc”, „Prietenul Nos-tru”, „Vestitorul satelor”, „Calendarulsăteanului”, „Lamuri” ş. a.

Rememor\ri nem]ene

~

n

Apel la civism



22/1903 – n. Vir-gil Gheorghiu laRoman (d. 7. 03.1977). Poet şi pia-nist. Cursuri particu-lare de pian,Conservatorul, Bu-

cureşti. Volume: „Cântă-rile răsăritului” (debut,1925) „Febre”, „Mareavânătoare”, „Tărâmul celălalt”, „Cântece defaun” „Pădurea adormită” şi „Din muzica şiviaţa compozitorilor”, „Un mizician genial:George Enescu”,m „Acul de cravată” ş. a.

■ 23/1943 – n. Valentin Ciucă, la Văleniide Munte, Prahova. Scriitor, critic de artă. In-

stitutul Pedagogic Bacău, Facultatea deDrept, Iaşi. A lucrat la: Biblioteca Documen-tară „G. T. Kirileanu”, Muzeul „CalistratHogaş”, Şcoala Populară de Artă şi Muzeul

de Artă, toate din Piatra-Neamţ. Scrieri: „Colocviipentru mai târziu”, „Pe ur-mele lui Calistrat Hogaş”,„Lascăr Vorel”, „C. D.Stahi”, „Vernisaje elec-tive”, „De la CetateaEternă la Zidul chinezesc”,„Aurel Băeşu”, „Nostalgiajurnalului”, „Ion Iri-

mescu”, „ Un secol de arte frumoase la Iaşi”,„Un secol de arte frumoase în România”, „Unsecol de arte frumoase în Moldova” ş. a. Lamulţi ani!

■ 24/1938, n. MihaiAgape, la Sălăgeni-Gro-zeşti, Iaşi. Facultatea deArte Plastice Iaşi. Din1967, stabilit la Piatra-Neamţ Membru al U. A. P.Expoziţii: Bacău, Bicaz,Bucureşti, Chişinău, Ga-laţi, Gura Humorului, Iaşi,

Rememor\ri nem]ene

n

RugăminteDomnilor Consilieri Judeţeni şi ai Consiliului Local al municipiului Piatra-Neamţ,

Lăsaţi la o parte unele discuţii „sterile” din şedinţele de consilii (judeţene, locale), şiGrăbiţi-vă să tăiaţi panglica!

entru a reda copiilor, tineretului, pensiona-rilor... din Piatra şi din judeţul Neamţ clă-direa TEATRULUI TINERETULUI,clădire ce se află închisă de mai bine dedoi ani de zile …pentru o renovare care nuse mai termină!

De ceva vreme a intrat în „gura târgu-lui” disputa despre modul în care a fost re-

novată clădirea TT. S-a scris în presă, s-a iniţiato PETIŢIE adresată autorităţilor, a avut loc o în-trunire la care am participat şi eu, cu realizatoriilucrărilor de renovare a clădirii, cu primarul mu-nicipiului, cu actorii teatrului şi oameni de cul-

tură ce doresc reluarea activităţii normale ainstituţiei. Dar nu s-a întâmplat nimic şi specta-colele de teatru se desfăşoară în continuare înspaţii nepotrivite.

În calitatea mea de om al şcolii şi de condu-cător al Asociaţiei Învăţătorilor din judeţulNeamţ, o asociaţie profesională centenară, în ca-litatea mea de dascăl care ştie cât de mare estecontribuţia teatrului la educarea şi instruirea ti-

nerii generaţii, nu pot sta indiferent în faţa uneiasemenea situaţii care se tergiversează nepermisde mult.

De aceea adresez factorilor de decizie dinmunicipiu şi judeţ această Rugăminte, dar şi ur-mătoarele întrebări:

– Oare nu este clar că TEATRUL nu este ooarecare/oarece instituţie de divertisment? Cât armai trebui argumentat că teatrul este o instituţiespecializată, iar comunitatea căreia îi aparţine artrebui să se îngrijească de el în mod special?

– Oare cum este posibil ca – într-un oraşunde se joacă teatru încă de pe la mijlocul seco-

lului al XIX-lea, unde s-a construit încă de la1871 Teatrul „Liciu”, devenit apoi „Costachi Va-siliu”(1909) şi, în sfârşit, „Roxy” în 1935, într-un oraş cu istorie deci, – această tradiţie să fieîntreruptă din nepăsare sau incompetenţă de maibine de doi ani?

– Nu se ştie sau s-a uitat prestigiul de cares-a bucurat şi deocamdată se mai bucură TT,acum, când în toamna acestui an, se va deschide

cea de a 55-a stagiune a sa? Doriţi ca evenimen-tul să aibă loc într-o cantină şcolară sau la uncămin cultural din judeţ?

– Nu se ştie că spectacolele acestui teatru,că Festivalul spectacolelor de teatru pentru copiişi tineret din Piatra-Neamţ au dus faima loculuiîn ţară şi peste hotare? Unde doriţi să se mai des-făşoare acest Festival? In sala de şedinţe a Con-siliului Judeţean?

– Nu se ştie că pe vremea când doar TeatrulNaţional din Bucureşti avea voie să iasă din ţară,TT câştiga premii importante la festivalurile deprofil din San Marino, Veneţia sau Nürnberg?Sau că făcea turnee importante în Danemarca şiFranţa?

– Nu se ştie că la acest teatru s-au format„generaţiile de aur” ale teatrului românesc? În cecondiţii poate să repete şi să joace acum trupaTT – una dintre cele mai bune şi mai valoroasetrupe din ţară (fapt atestat de premiile obţinute şiîn ultimul timp) – în baruri şi săli de licee?

– Câte intervenţii ar mai trebui făcute, ce ar-gumente ar mai trebui aduse pentru a-i determinape cei responsabili să înţeleagă un lucru elemen-tar:acela că teatrul nu poate funcţiona în oricecondiţii şi oricum?

Nu avem la Piatra-Neamţ aşa de multe in-stituţii de asemenea însemnătate, încât să neputem permite tratarea cu indiferenţă a unei ast-fel de probleme. Credem că cei responsabili vorapela, măcar acum, la specialişti în renovarea şidotarea unor astfel de spaţii, punând urgent capătunei perioade care s-a prelungit nepermis demult.

Poate ar fi cazul ca finalizarea acestor lucrărisă aibă loc măcar până în vară, pentru ca redes-chiderea porţilor Teatrului Tineretului, pentru pu-blic şi artişti, deopotrivă, să poată marcasărbătoarea debutului celei de a 55-a stagiuni. Înfinal, revin încă o dată cu rugămintea:

GRĂBIŢI-VĂ SĂ TĂIATI PANGLICA!În numele Asociaţiei Învăţătorilor din Jude-

ţul Neamţ,Preşedinte,

Prof. Gheorghe AMAICEI

P

C.T.(continuare în pag.14)

Foşti actori ai T.T. la jubileul de 50 de ani ai scenei nemţene

Dasc\li de odinioar\



oman, Suceava, Piatra-Neamţ, Târgu-Mureş, Târgu-Neamţ. Participă la tabe-rele de creaţie organizate în JudeţulNeamţ şi la expoziţiile şi saloanele deartă fotografică naţionale şi internaţio-nale. Premii la: Expoziţia Interjude-ţeană Botoşani (1975) şi la Bienala

„Lascăr Vorel” (1999). Multe lucrări, în co-lecţii particulare din ţară şi din străinătate. Lamulţi ani!

■ 24/1948 – n. Nicolae Flessig la Tg.Mureş. Institutul de Artă Plastică „NicolaeGrigorescu”. a organizat o tabără de scul-ptură în piatră (1980), la Piatra-Neamţ, oraşulunde a copilărit şi a frecventat Şcoala de Mu-zică şi Arte Plastice, cu sculptorului Pompiliu

Clement. O parte din lucrări, care nu au fostdistruse de unele oficialităţi, pot fi încă ad-mirate în oraş. La mulţi ani!

■ 25/1925, n.. Gheor-ghe A. M. Ciobanu, laRoman. Profesor, scriitor,autor a nume roase studii,eseuri, eseuri şi cronicimuzicale, literare şi deartă, monografii(„Scrieri”, I-V), „«Mio-

riţa» – mit triadic”, „Monografia Liceului«Roman-Vodă»”, „Locul şi Spiritul – Valoriartistice din Roman”, „Irimescu, între stator-nicie şi zbor”, „Mileniul Trei peportativ”.Colaborator la numeroase revistede cultură şi al publicaţiei noastre. La mulţiani, Domnule Profesor”!

■ 27/1950, n. prof.Gheorghe Simon, laAgapia, poet, autor al maimultor volume de versuripublicate în ţară şi înFranţa, membru al Uni-unii Scriitorilor din Ro-mânia.

Rememor\ri nem]eneR

(urmare din pag.13)

Definitivatul,poartacare deschidecariera didactic\

proape 200 de cadre didactice dinNeamţ, care doresc să susţină probascrisă pentru definitivat, trebuie să aibăcalificativul parţial pentru anul şcolarîn curs „bine” sau „foarte bine”, celpuţin media 8 la inspecţiile speciale şiun stagiu efectiv de predare la catedrăde cel puţin un an. Din 2013, se pot în-

scrie cadrele care au vechime de un cel puţinun an la catedră (anul trecut trebuiau doi) iarnota minimă de la care se acordă definitivatuleste 8, fată de 7 cât a fost până acum. Cine nureuşeşte să obţină media 8 timp de şase anidin trei încercări, pierde dreptul de a mai sus-ţine vreodată acest examen şi va fi plătit toatăviaţa ca debutant – dacă va mai fi angajat înînvăţământ. Cine promovează acest examen,obţine dreptul a încheia un contract de muncăpe perioadă nedeterminată. Examenul constăîn susţinerea a două inspecţii speciale la clasă– ceea ce li s-a întâmplat tuturor celor 181 deînscrişi, şi o probă scrisă. Fiecare inspecţiespecială s-a efectuat la patru activităţi didac-tice şi este valabilă numai pentru anul în curs.Examenul scris va fi organizat ca orice altexamen naţional. Subiectele vor fi elaboratede Centrul National de Evaluare si Exami-nare. Supravegherea fiecărei săli va fi asigu-rată de 2 – 3 cadre didactice, dar şi de camere.Candidaţii prinşi copiind sau cei care încearcăsă copieze, pierd dreptul de a se prezenta laexamenul din sesiunea următoare. Candidatulcare se retrage din proprie iniţiativă poate so-licita anularea lucrării, pe baza unei declaraţii,şi poate părăsi sala după cel puţin o oră de ladeschiderea plicului cu subiecte. El are drep-tul să se înscrie la sesiunea imediat urmă-toare. Conform calendarului desfăşurăriiexamenului naţional de definitivare în învă-ţământ, în perioada 10 – 15 februarie s-au ela-borat şi publicat modele-cadru de subiecte sibareme. Proba scrisă se va susţine pe 18 iulie,iar rezultatele se vor afişa pe 23 iulieac.(Sursa – Monitorul)

ORTANSA CHIRIACicazul a fost un sătuc pitoresc, aflat peunul dintre Domeniile Coroanei, pentrucare întâmplare fastă avea, în 1950, unoarecare grad de modernizare mai de de-mult, cu o şcoală frumos realizată arhi-tectonic, cu o mică uzină electrică, baiecomunală şi chiar cu un local de teatru

bine utilat. Prin anii 50 ai secolului trecut, cânda început o nouă viaţă acolo, satul s-a schimbatdin temelii, căpătând chip de orăşel industrial,populat cu mii de „palaizeri” (Aşa îi numeau lo-calnicii pe cei veniţi din altă parte şi stabiliţitemporar la Bicaz.), persoane de toată mâna,chiar personalităţi, cum a fost prinţul Şutzu, cudomiciliu forţat, dar şi hoţi aduşi la reeducareprin muncă, soldaţi din „armata cenuşie” şi maicu seamă deţinuţi politici, închişi în două lagărede muncă, unul la Dodeni, celălalt în centru,acolo unde se află acum stadionul oraşului.

Şcoala primară bicăzeană, fiind una dintrecele mai renumite de pe Valea Muntelui, a avuttotdeauna dascăli care îi duseseră faima departe.Aici a lucrat, între alţi învăţători de frunte, IonTomescu, unul dintre liderii naţionali ai Parti-dului Social Democrat în anii 30 ai veacului tre-cut, deţinut politic în vremea lui Dej, martir înlupta pentru libertatea noastră şi a Basarabiei.

În deceniul al şaselea, s-au adăugat insti-tuţiei primare gimnaziul şi liceul. Devenită cu-rând după aceea şcoală-pilot a MinisteruluiÎnvăţământului, cu clasele I-X (după modelulrusesc), deşi o unitate de talie mică în compa-raţie cu marile licee din Piatra şi Roman, lansapromoţii integrale spre universităţi, excela înformaţii de teatru şi sport, fiind deseori cotatădrept cea mai eficientă instituţie şcolară dinfosta regiune Bacău.

Între alte experimente încercate atunci laBicaz, premiere în România, a fost introducereaînvăţării cu profesori încă din clasa întâi ele-mentară. Au luat parte la experiment învăţătoa-rele Ortansa Chiriac, pentru limba română, şiJana Alexandru la matematică, ţinând seama depregătirea lor pedagogică, specifică claselorelementare. În rest, s-au folosit profesorii despecialitate la toate obiectele. Experimentul eracondus de directorul liceului, profesorul de pe-dagogie Virgiliu Radulian, devenit mai târziuprofesor universitar. Din prima promoţie a ex-

perimentului a făcut parte şi fiica mea, aşa căam putut constata şi ca părinte, nu doar ca pro-fesor şi, apoi, ca director, bunele rezultate, da-torate mai cu seamă celor două învăţătoare.

Ortansa Chiriac, o intelectuală din catego-ria celor visate de Spiru Haret, cultă şi exigentă,dăruită de Dumnezeu cu vocaţie, fără de carenu poţi fi dascăl adevărat, se remarca prin înal-tul nivel de pregătire profesională, prin extra-ordinarul fler de formator, de fin psiholog, deremarcabil pedagog, stăpânind în chip strălucitmateria, ca şi metodica adecvată predării-învă-ţării la nivelul claselor I-IV.

Spirit expansiv, optimistă şi dornică de nou,modestă, foarte eficientă în relaţiile interu-mane, Ortansa Chiriac devenea scânteietoare înclasă, fascinându-i pe copii şi făcându-i să în-veţe uşor, cu plăcere, gramatica, cea botezatăde Ion Creangă „cumplit meşteşug de tâmpe-nie”. Departe de asemenea sperietoare, învăţă-toarea făcea din orele de limbă un adevărat focde artificii, încât, fiind doar în clasa a doua, ele-vii săi se situau la nivelul sfârşitului de gimna-ziu. Când, în clasa a cincea a unei şcoliprestigioase din Piatra, profesoara Olguţa Chiţum-a întrebat ce am făcut eu, tot dascăl de ro-mână, încât fie-mea să ştie materia dintr-a opta,i-am răspuns că asta era opera învăţătoarei Or-tansa Chiriac.

Aducându-le în clasă cărţi ispititoare şidezvoltându-le gustul, chiar pasiunea pentrulectură, învăţătoarea a făcut din elevii săi cititoriconsecvenţi şi avizaţi.

Vremea adună caierul; primele două Parcetorc, menesc şi deapănă firul. De Ortansa Chi-riac au avut grijă deosebită, înzestrând-o cu da-ruri rare. Nu i-au pus în raniţă bastonul demareşal, decoraţii şi titluri. Ea a rămas pentrutotdeauna ÎNVĂŢĂTOARE.

Venind rândul celei de a treia Ursitoare,aceea a hotărât ca şi Ortansa, ca aproape toţi ceicare au slujit în acei ani furtunoşi şcoala bică-zeană, să încheie drumul de sub soarele nostru.A plecat demult, prea devreme, aşa cum a vie-ţuit, fără zgomot, cu modestia unui credinciosslujitor al şcolii.

Mihai Emilian MANCAŞ

B

A

Dasc\li de odinioar\



28/1933, n. profesorul de matematicăGheorghe Amaicei,pe Valea Cracăului,în familia de oamenigospodari a Ilenei şia lui Ştefan. Din1995, preşedinte al

Asociaţiei Învăţătorilordin Judeţul Neamţ, unmerit deosebit al său fiindpreocuparea insistentă deredobândire a patrimoniului acestei Asociaţii,înstrăinată de regimul comunist. La mulţi ani,Domnule Preşedinte!

■ 30/1938 – n. Tudor Ghideanu, la Cor-dun, Roman, Neamţ. Prof. univ. dr.(1972).

Filosof, publicist. Facultatea de Filozofie,Iaşi. Debut în „Iaşul literar” (1966). Premiul„Vasile Conta” al Academiei Române. Mem-bru al Institutului Mondial de Fenomenologie

(SUA). Volume: „Istoria filosofiei româ-neşti”; „Filosofia lui Eminescu”; „Melchise-dec, lumina ortodoxiei”; „Patriarhie şiautocefalie”; „Chivotul syncategorematelorşi infinitul” ş. a. La mulţi ani!

■ 30/1943 – n. Corneliu-Dan Borcia, laSibiu. Actor. Institutul de Artă Teatrală şi Ci-nematografică. Din anul absolvirii (1966)este actor la Teatrul Tineretului din Piatra-

Neamţ. Director al instituţiei (1995 – 2001).Peste 50 de roluri apreciate de public și cri-tica de specialitate. La mulţi ani!

■ 31/1953 – n. Violeta Dinu, la Urziceni,Ialomiţa. Artist plastic. Facultatea de ArtePlastice, Iaşi. Institutul „Nicolae Grigo-rescu”, Bucu reşti. Membru al U. A. P. Mu-

zeograf la Muzeul de Artădin Piatra-Neamţ (din1992). Din 1990, partici-pantă la expoziţiile jude-ţene, colective şi de grup.Organizatoare de expoziţiiretrospective (AurelBăeşu, Corneliu Baba,Lascăr Vorel ş. a,) Lamulţi ani!

Rememor\ri nem]ene

n

Ioana (JANA) Alexandruânăr şi doritor să învăţ cât mairepede meseria de dascăl,care nu în universitate sedeprinde, ci în clasă, faţă înfaţă cu elevii, am avut şansasă mă aflu de la început întreînvăţătorii vestiţi ai şcoliielementare din Bicaz,

devenită în anul 1953 liceu.Se aflau acolo Veronica şi

Vasile Mihailescu, Ioana (Jana)Alexandru, Ortansa Chiriac, Elvira(Viluţa) Hanganu, cei trei Fânaru şialţi câţiva dascăli de frunte aiînvăţământului nemţean. Au venitde îndată profesori, mai tineri, capide promoţie de prin universităţi, şimai vârstnici, cu experienţăîndelungată la catedră.

Cu dorinţa de a evoca doarcâteva figuri din cele multe, dedascăli înzestraţi cu o autentică

vocaţie pentru apostolat, mă ducegândul mai întâi la Ioana (Jana)Alexandru, mai ales fiindcă în 19ianuarie 2013, după o viaţă lungă,plină de împliniri, dar şi desuferinţă, a luat drumul cel fără deîntoarcere.

Tânără, de o frumuseţe blândă,tipic moldavă, calmă, tăcută, tot -deauna afişând o atitudine de sa -cerdot ieşit din templu şi aflatîntâmplător între oameni, mi-autrebuit ani mulţi ca să pot cuprindeîntreaga sa personalitate, s-o înţelegşi, pe măsura înţelegerii, s-o admirşi s-o respect.

Abia când, în experimentul dinanii 1964-68, cu privire laintroducerea învăţării cu profesoriîncă din clasa întâi primară, copilulmeu a devenit subiect alexperimentului, am reuşit s-o cunosc

deplin, ajutat de modul miraculos încare fetiţa mea, cu clare înzestrăricătre artă, a devenit pasionată dematematică.

Asistând la lecţiile sale, amînvăţat (Intuiam asta mai demult,fiind elev al extraordinarului Con -stantin Borş.) că într-adevăr mate -matica se înfrăţeşte cu poezia, că esteo ştiinţă frumoasă şi lesne de însuşit,dacă ai un dascăl de talia JaneiAlexandru. Elevii săi se jucau ca laşotron de-a matematica, de-a dreptulfascinant, cu voluptate, veseli,râzând şi dând soluţii complicate.

De mai multe ori am căutat alteexperienţe, la alţi dascăli de numere,însă Jana era incomparabilă. Şi lefăcea toate cu o sclipire jucăuşă înochi, bine camuflată în afara clasei,cu nişte mâini care grăiau, cu aluziidoar, în aşa fel încât copiii să fie

fericiţi că au descoperit soluţiile eiînşişi, fără a fi împinşi de la spate,fără de acea asuprire ciudată pe caream găsit-o deseori la profesorii deştiinţe exacte. Singurul matemati -cian care îi semăna în liceul dinBicaz, din tot ce am văzut eu înşcoala nemţeană, era GheorgheAmaicei, şi el absolvent de liceupedagogic (şcoala normală). Dar peJana, în ceea ce priveşte darul de ate face să ştii, nimeni nu o egala.

Aproape toţi dascălii bi -căjeni tineri pe atunci, în anii 50-60 ai veacului trecut, au plecat,mai demult sau mai de curând,acolo, în plus infinit, cum ar fizis Jana, pe drumul acela hotărâtde Ursitoare. Au plecat înneuitare...

Mihai Emilian MANCAŞ

T

Bacalaureat 2013l Na]ional vs. profesional

xamenul va fi susţinut anul acesta la ace-leaşi probe ca şi în 2012. Au fost aprobateînsă noi programe pentru disciplinele ma-tematică, fizică, chimie, logică, argumen-tare şi comunicare şi economie.

Înscrierea candidaţilor pentru primasesiune a examenului va avea loc în pe-

rioada 27–31 mai 2013. Cursurile pentru clasaa XII-a sau a XIII-a se vor încheia pe data de 31mai. Proba de evaluare a competenţelor lingvis-tice de comunicare orală în limba română va fisusţinută în perioada 10-12 iunie. Evaluareacompetenţelor lingvistice de comunicare oralăîn limba maternă este programată pentru inter-valul 12-14 iunie. Proba pentru evaluarea se vadesfăşura între 25 şi 28 iunie. Proba de evaluarea competenţelor lingvistice într-o limbă de cir-culaţie internaţională va fi dată pe 1 iulie.

Prima probă scrisă a examenului, cea lalimba şi literatura română, va avea loc pe 2 iulie.Proba scrisă la limba şi literatura maternă esteprogramată pe data de 3 iulie. Proba scrisă obli-gatorie a profilului se va da pe 5 iulie. Proba

scrisă la alegere a profilului şi specializării a fostprogramată pentru 8 iulie.

Afişarea primelor rezultate va avea loc pe8 iulie, până la ora 12.00. Contestaţiile vor puteafi depuse între orele 12.00 şi 16.00. Rezolvareacontestaţiilor se va face în perioada 9-11 iulie2013, iar rezultatele finale vor fi afişate pe 12iulie 2013.

Înscrierile pentru cea de-a doua sesiune aBacalaureatului vor avea loc în perioada 15–19iulie 2013. A doua sesiune a examenului se vadesfăşura între 19 august şi 5 septembrie 2013.

l Un examen diferen]iat

Senatorii din Comisia pentru Educaţie audecis ca din 2013 examenul de bacalaureat săfie diferenţiat. Candidaţii la bacalaureat voravea probe diferite, în funcţie de profil şi fi-lieră.

Bacalaureatul diferenţiat presupune faptulca elevii vor putea alege între două tipuri deexamen: bacalaureat naţional şi bacalaureatprofesional. Cel profesional se va adresa cu pre-cădere absolvenţilor de licee cu profil tehnolo-

gic, dar va putea fi ales şi de către candidaţii ce-lorlalte unităţi de învăţământ.

Bacalaureatul profesional va permite acce-sul elevilor pe piaţa muncii, dar nu le va per-mite să urmeze cursurile în învăţământulsuperior. În schimb, bacalaureatul naţional le vada permite absolvenţilor de liceu să urmeze cur-surile unei facultăţi. Probele din examenul deBacalaureat profesional vor fi aşezate, cronolo-gic, înaintea celor de Bacalaureat profesional.Elevul poate opta pentru una sau alta dintre for-mele de examinare. Bacalaureatul profesionalva conţine probele de competenţe,proiectul/proba practică şi teza scrisă la educa-ţie antreprenorială.

E


~mblânzitorii de cuvinte


Gheorghe SIMON(27. 03. 1950, Agapia, Neamţ)

acultatea de Litere a Universităţii AlexandruIoan Cuza din Iaşi (1975). Deşi propus pen-tru învăţământul superior şi cercetare, va finumit profesor de limba franceză la Şcoala«Nicolae Grigorescu » din Aga-pia, unde este şi în prezent. Afost unul dintre membrii fonda-

tori şi redactor-şef adjunct al RevisteiOpinia studenţească. Debut – cu poe-zie în Ziarul Ceahlăul (1969) şi edito-rial, cu Fulgere captive, poeme (1984).Pentru eseu, a fost apreciat cu Premiulrevistelor Luceafărul, Ateneu, Tribuna,Antiteze. Este membru al UniuniiScriitorilor din România şi membru alAsociaţiei Europene François Mau-riac. Participă la: colocviile AsociaţieEuropene François Mauriac. (A pre-zentat comunicarea François Chengentre le souffle initial et le dernier appel la Coloc-viul de la Strasbourg, Franţa, 2009, dedicat poetu-lui François Cheng, membru al AcademieiFranceze.) (…) Poetul, considerat de Mihai Zamfirunul dintre cei mai distinşi şi mai profunzi intelec-tuali moldoveni pe care i-a cunoscut, cel care lo-cuieşte la Agapia unde, consideră ConstanţaBuzea, stă liniştit şi frumos scriindu-şi negrăbitpoezia, cel pe care Laurenţiu Ulici, cu mulţi ani înurmă, îl asemăna cu un vechi îmblânzitor de cu-vinte, iar Zoe Dumitrescu-Buşulenga, într-o cro-nică la cartea acestuia Duminica absenţelor, îlconsidera un poet al Cuvântului în sens primordial,Gheorghe Simon, în a patra carte de poeme Arderede tot, propune cititorului o sută unu poeme consi-derându-se un exilat fericit în matca odihnitoare apoeziei şi punând la temelia acestora credinţa înDumnezeu, fără a o încărca inutil de o stare de re-ligiozitate obsesivă, şi precizând că, prin rugă-ciune, se refugiază în poezie/care e pe măsura firiinecorupte, găsind în ea mântuirea, atingând cul-mea înălţării la cer.(…) Gheorghe Simon confirmăcele zise de un confrate – Provincia este rezervade energii a unei naţii – şi ne îndreptăţeşte pe noisă-l considerăm unul dintre aleşii cuvântului.

* Colaborează la revistele literare cu poeme şieseuri: Antiteze, Asachi, Conta, Convorbiri lite-rare, Cronica, Dilema veche, Poesis, Poezia, Ro-mânia literară,Timpul, Viaţa românească.

* OPERA, în volum: * Fulgere captive,

poeme, 1984; * La quête sans conquête, eseu,Franţa, 1994; * Viaţa după Iisus, poeme, 1996; *James Joyce, une lecture roumaine, Franţa 1996;* Duminica absenţelor, poeme, 2004; * Ardere detot, 2009; * Sylvie Germain ou la trenscendancedu silence, Franţa, 2012; * Amin Agapia, poeme,2012.

Referinţe critice

...am intrat ca într-o altă lume, olume revolută, a culturii, în care res-pectul pentru poezie era cel al orfici-lor, al aleşilor cuvântului. Spun orficiîn chip generic, convenţional, căciGheorghe Simon este un poet al Cu-vântului în sens primordial. De fapt,în cele două volume, apărute la un in-terval de opt ani («Viaţa după Iisus»,1996, şi «Duminica absenţelor»,2004, n. n.) poetul se mărturiseşte ca

atare, mai mult sau mai puţin voalat, ca pelerin înpropria sa singurătate, în propriul său suflet, spreizvorul nemuritor al Cuvântului Aceluia divin. Ast-fel se dezvăluie o concepţie înaltă despre poezie cares sacra, ca un sens profund pe care poetul se stră-duieşte să-l descopere în toate ipostazele vieţii (...).Singur, doar cu icoana mamei şi înconjurat de na-tura cu nenumărate feţe, poetul urmăreşte mişcă-rile sufletului în migrarea lui spre un cer eliberator(...). Poezia religioasă a lui Gheorghe Simon izvo-răşte dintr-o credinţă profundă, cu temeiuri teolo-gice foarte bine stăpânite (ar trebui să cităm multetitluri care se perindă în miezul istoriei sacre. To-tuşi, Domnia Sa vorbeşte despre acele lucruri preaînalte cu o modestie şi o discreţie, aş zice, mona-hală. Şi în acelaşi timp, poetul autentic şi foartecultivat, prin cunoştinţe multiple din literatura ro-mână din care citează de la Eminescu la NichitaStănescu, apoi de la Homer la Kafka, Rilke (cuElegiile Duineze) sau Marguerite Yourcenar, cu re-feriri la artele plastice de la Bruegel la Dali, cu unelogiu al lui Bach etc., se înşiruie în registrul mo-dernismului cu un ermetism de o mare fineţe, deşicu încifrări spirituale sustrase profanilor. (ZoeDumitrescu-Buşulenga)

NR. Text prelucrat după o Fişă dintr-un po-sibil Dicţionar al scriitorilor din Neamţ, de Con-stantin Tomşa

F

ADMIRARE

În viaţa unei femeise poate intra ca într-o biserică

descoperindu-te-n pridvorsau furişându-te ca într-o pădure

cuprins fiind de un fior.Viaţa unei femei înseamnă iubireprecum toate ale lumii înţelesuri

rodesc într-un nume.Viaţa unei femei

e clipa clipind a mirarefiind ea însăşi durere şi-ndurare

pentru cei rătăcitorilumina din sufletul ei

devine cărare.Viaţa unei femei

seamănă uimitor de multcu tăcerea devenită Cuvânt

şi-n văzduh de admiraretaina din sufletul unei femei

înseamnă mirarepentru orice bărbat

pierdut în contemplare.În viaţa unei femei

poţi intra ca într-o bisericăsau ca într-o pădure

îţi va fi dat să auzi tăcerea eicum vibrează în murmure.

APA VIE

Abia ghicite, din copilărieîn loc de izvorâre, lacrimi şi suspine

şuvoaie de umbreşi asprimi înfrigurate

pe culmea cea mai înaltă a sufletului.Ea ajunge întotdeauna prima la fântână

şi se oglindeşte în fiecare înfiripare de rouăneîndrăznind să tulbure apa vie, neînceputădupă o noapte cu lună şi nesfârşită veghere

amintindu-şi trecutul strecurat în tăcere.

În cele din urmă, ea ajungesă fie ea însăşi suspinul grădinii

după sfâşierea luminii jefuindu-i crinii regali

Haiducia de-a lungul secolelora începutul lunii martie, în co-lecţia „Historia” a Editurii„Cetatea Doamnei” din Piatra-Neamţ, în parteneriat cu Edi-tura „Limes” din Floreşti, afost editată cartea „Haiduci şitâlhari. Contribuţii de mitolo-gie şi antropologie istorică”,

sub coordonarea prof. dr. în istorieDaniel Dieaconu din Grinţieş,Neamţ. Din colectivul de autori maifac parte: ing. Viorel Nicolau (şi di-rector al editurii din Neamţ), Alexan-dru-Ioan Ungureanu şi EmilPedemonte Juncănaru. Chiar şinumai la o simplă lectură a cuprinsu-lui, cei interesaţi vor constata cu uşu-

rinţă problematica abordată. Maiîntâi, după o „introducere”, în care sefac precizări cu privire la „istoriculcercetării” şi la „tipologia surselor deinformare”, într-un prim-capitol, con-sistent (un sfert din cele peste douăsute patruzeci de pagini de text), secaută răspunsuri la câteva întrebări(„haiduci sau tâlhari?”, „cine sunt ceicare au devenit haiduci?”, „cine aluat calea codrului?”, „care sunt ceicare trebuie pedepsiţi?”, „care suntcei care trebuie jefuiţi?” ş. a.), suntprezentate diverse aspecte ale acestuifenomen – haiducia – aşa cum s-amanifestat el de-a lungul mai multorveacuri, până pe la mijlocul secolului

al XX-lea (femeile şi haiducia, codrulşi haiducii, ceata şi căpitanul, trăda-rea, pedepsele, potera, temniţa) şicum a fost reflectat acesta (haiducia)în creaţia populară (balade, legende,cântece haiduceşti, credinţe şi super-stiţii populare). Urmează câteva ca-pitole de dimensiuni mai mici, în carefenomenul este prezentat: în contextsud-est european şi nu numai – „Hai-ducia în Balcani” – şi în diferite pe-rioade ale istoriei noastre: înainte de,şi în timpul perioadei fanariote, în-ainte şi după revoluţia de la 1848, înepoca modernă, la începutul secolu-lui al XX-lea, până după cel de AlDoilea Război Mondial. De menţio-

nat că haiducia este prezentată ca unfenomen care s-a manifestat în toateprovinciile româneşti, din nordiculMaramureş, la Marea Neagră şi dinOltenia până în Moldova cea de pevremea Marelui Ştefan, ce se întin-dea, cum spune Nicolae Iorga, de lacrestele înalte ale Carpaţilor până la„râpa neprietenoasă, săpată în scor-buri lutoase, a Nistrului”.

Faptele şi ideile prezentate în în-tregul volum sunt susţinute cu argu-mentate ce au la bază o informaţieconsistentă, obţinută din cercetareadocumentelor de arhivă (ArhiveleNaţionale din Bucureşti, Constanţa şiPiatra-Neamţ), a presei, din perioada

L

Note de lectorNote de lector


~mblânzitorii de cuvinte


şi-n tăcerea întreruptăde paşii sunând a gol răscolitorea respiră aerul răcoritorîn văzduhul primenitor.

În sufletul ei, zorii se grăbescîn dezgolire de sineşi-n seninul firii, al trăirii în uitareîn cumpănire şi netulburarepare a fi ea însăşi oază de-nsetareprecum lacrima neplânsăîn cuget de-ntristareprecum toate cuvintele rostite vreodată în lumese frâng vinovatecum se răsfrânge întregul în parteprecum însetarea de sineface ca toate fântânile să fie secateşi doar în grădina copilărieise mai zvonesc suspine.

SĂLAŞUL TĂCERII

Mai repede decât gândul grăbit să nu rămână nimic în urmăspre un ţinut ţintuit în tăcerede parcă te-ai auzi pe tine însuţiîntrerupt doar când ţi se pare că se apropiecinevaîntrebându-se despre sinea necuprinsăa sufletuluiprecum pustiirea din preajmămai aprigă decât încleştarea cuvintelormai degrabă împreunate decât învecinateîncât până şi tăcerea pare a fi împietrităîncremenind tot ceea ce ne apare mai repede surprins de un duh înstrăinat deasupra unei oaze de luminăstrăpunsă fiind de razele negreprecum gândurile în cumpănăînsoţindu-şi ritmul osânditor pentru a nu fisurprinsede vreun viespar imaginar cu mult mai avar şi rapacedecât absenţa sau omiterea vreunui cuvântscăpătat

în iureşul sufletului de a-şi părăsi umbra săla-şuluiunde-i doar părăsire de sine şi amăgire.

Şi nici o zidire, nici o locuire, nici o prisosireci numai întristare zadarnică precum pe acoperişul caseicând e furtună şi vorbele grelecad rebeleîn loc să alunece lin în tăcerea mătăsoasăprecum un suspin de copildupă mama plecată de acasăvorbele cad în trombede parcă s-ar cutremura sufletul şi nu minteavirtuoasăcuprinsă fiind şi ea la strâmtoareîn văpăi albe de părăsire sticloasăîncât nu-ţi mai arde să ascunzi nimicul împo-vărătoreliberat fiind în grabă de un duh veghetor.

În timp ce mai repede se topeşte zăpada dedorcând ninge cu vocale-n primordii ascunse ve-deriisau când se iscă din senin o boare de mângâiere

ce pare a fi mâna cuiva caligrafiindun gând de risipireprecum e fecioara înspicată de Verbul căzut înuimireun fel de răstignire în lumina firiiprecum e Fiul părăsit de Părintefăcând să se împlinească tăcerea şi cuvântul fără de cuvinteci doar ţinere de minteprecum e Verbul în răspântiicând orice literă înscrisăîşi pierde fecioriaşi orice urmă de-ntinare e ca o rană viefăcând să se umbrească acelaşi gând pe cale de încetinire, epuizându-se nimiculpe cale de zămislire.

Mai grabnică şi mai tenacee doar lentoarea gândului ce zaceprin mutilarea cuvintelorcând, din eroare, rătăcind calea mărturisiriis-ar întrezări chipul cuivaşi nu-l vei mai putea întâmpinadecât împreună locuind eterna pace.

Mai repede decât gândulpoate fi mai curând duhulde niciunde împresurându-nemai grabnic zărindu-nepe calea neîntoarsă a copilărieicare ţine loc de casă.

Mai repede decât Duhul, fulgerător e suflul, respirarea, prin care se întruchipează duhul, arzându-ne sufletulcutremurându-nepână dincolo de orice închipuiresubţiindu-se coaja nimiculuipână transpareaşa ca o boare nevăzutănemaitrăită, fără de noiplutind în magma fierbintea topirii sinelui în sineîn tărâmul amintirii care survine.

uată în discuţie, din Bucureşti(„Adevărul” 1898-1913; „Di-mineaţa” 1911, 1912, 1913;„Ilustraţiunea română” 1891-1900; „Universul”1911 ş. a.),din Constanţa („Dacia” 1923-1925), din Fălticeni („Şezătoa-rea” 1898), din Iaşi („Eve ni men tul”

1898; „Opinia” 1898) şi din Piatra-Neamţ („Apostolul” 1934-1943; „Te-legraful” 1925-1927, „Flacăra” ş. a.),precum şi din consultarea colecţiilorde documente, a cronicilor, a enciclo-pediilor şi dicţionarelor, şi, nu în ul-timul rând, a multor lucrări de istorie,de folclor, de literatură cultă şi a unormonografii, toate prezentate într-o

amplă bibliografie (peste o sută şap-tezeci de repere), cu trimiteri expreseîn cele peste cinci sute şaizeci denote, înscrise, aproape, în subsolulfiecărei pagini.

Cartea este completată şi cudouă texte de teatru folcloric ce ilus-trează haiducia – „Banda lui IancuJianu, din Comuna Ceahlău” şi„Banda lui Bujor, din comuna Grin-ţieş”, ambele fiind prezentate în spec-tacole cu prilejul Anului Nou.

Reţine atenţia cititorului prefaţa„Nevoia de mituri” semnată de prof.dr. Lucian Strochi, în care este avan-sată ideea unui al cincilea mit funda-mental – mitul haiduciei – alături de

cele patru precizate de George Căli-nescu (mitul Dochiei şi al lui Traian,mitul Zburătorului, mitul meşteruluiManole şi mitul Mioriţei, „bazatetoate pe balade şi legende”). De ase-menea, demnă de menţionat este ico-nografia cărţii alcătuită cu imagini deepocă din colecţiile: ConstantinCeapă, Daniel Dieaconu, NicolaeIfrim, Cornel-Constantin Ilie, ViorelNicolau, Cristian Sfarghi, fotografiişi facsimile.

Cartea este rodul unei munci co-lective, susţinută moral şi material dePrimăria din Comuna Grinţieş, pre-cum şi de un mare număr de „grinţie-şeni cu dare de mână şi simţire pentru

cele frumoase şi de demult din munţiinoştri”, ale căror nume sunt menţio-nate într-o listă anexată volumului.

Încheiem, afirmând că „Haiducişi tâlhari...” este un tom ce clarificăîn mare măsură chestiunea pusă îndiscuţie, dar importanţa acestei lu-crări constă, mai ales, în completareaştiinţifică a cercetării istorice. Textulvolumului prezentat se constituieîntr-un veritabil capitol de istorie rea-lizat cu multă muncă, cu acribie, cupricepere, cu profesionalism şi pus,cu generozitate, la dispoziţia celorcare, altfel, nu pot/nu vor putea înţe-lege trecutul neamului nostru.

Constantin TOMŞA

l

Haiducia de-a lungul secolelorNote de lectorNote de lector


Studii [i sinteze


Un proiect Comenius multilateralla Colegiul Na]ional „Gheorghe Asachi” din Piatra-Neam] – Science, culture and economics. Together can they ensure

Europe’s land and resources are managed effectively?n proiect multilateral din cadrul Progra-mului de Învăţare pe Tot Parcursul Vieţii,Programul sectorial Comenius, se desfă-şoară în perioada septembrie 2012 – au-gust 2014 la Colegiul Naţional„Gheorghe Asachi” Piatra-Neamţ. Pro-iectul are ca temă „Science, culture andeconomics. Together can they ensure Eu-

rope’s land and resources are managed effecti-vely?” şi are 12 ţări partenere: UK-coordonator,Spania, Franţa, Norvegia, Olanda, Cehia, Bul-garia, Turcia, Lituania, Italia, Germania şi bi-neînţeles România.

Ca obiectiv general am urmărit promo-varea conceptului de agricultură ecologică învederea conştientizării elevilor asupra im-portanţei produselor ecologice. În acest scopvom introduce în CDŞ-ul colegiului un cursopţional inter şi transdisciplinar numit „Bio şieco pentru viaţă” în anul şcolar 2013-2014.

Printre obiectivele proiectului se numără: – Încurajarea şi implicarea elevilor în acti-

vităţi de protejare a mediului înconjurător;– Promovarea învăţării limbilor străine şi a

diversităţii lingvistice;– Cunoaşterea diversităţii Europei în ceea

ce priveşte mediul natural, populaţia, cultura şilimbile vorbite în spaţiul european;

– Promovarea toleranţei, respectului şi în-ţelegerii între toţi cetăţenii europeni pentruameliorarea coeziunii sociale în Europa;

– Dezvoltarea în cadrul şcolilor partenerea unei culturi organizaţionale puternice, bazatepe un set comun de valori europene (cooperare,toleranţă, diversitate, multiculturalism, solida-ritate);

– Asigurarea interdisciplinarităţii şi trans-disciplinarităţii între diferite arii curriculare;

– Îmbunătăţirea competenţelor lingvistice(scris şi vorbit) ale participanţilor la proiect;

– Dezvoltarea creativităţii elevilor prin rea-lizarea unor produse diverse: eseuri, fotografii,desene, postere, afişe, pliante, prezentări PPT /PPS etc.;

– Schimb de idei şi bune practici in dome-niul educaţional, şi identificarea unor elemente

inovative in predare şi la îmbunătăţirea parte-neriatului dintre şcoală şi comunitatea locală.

România participă la următoarele mobili-tăţile:

Germania: 8-12 octombrie 2012; Marea Britanie: 3-8 decembrie 2012;Republica Cehă: 15-19 aprilie 2013;Franţa: 23-27 septembrie 2013;Olanda: aprilie 2014;Turcia: 5-12 mai 2014.Liceul nostru va primi oaspeţi din Franţa,

Olanda, Republica Cehă şi Turcia la sfârşitul luimai 2014.

Prima întâlnire de proiect a fost între 8-12octombrie, în Germania, Sigmaringen şi au par-ticipat doar responsabilii de proiect. Scopulacestei prime întâlniri a fost de a stabili toateamănuntele legate de mobilităţi (datele aces-tora, acordul de mobilităţi precum şi modul departicipare la mobilităţi). De asemenea fiecareresponsabil de proiect si-a prezentat instituţiade învăţământ de unde provine prin intermediulmaterialelor pregătite de elevi: prezentare po-werpoint şi/sau printr-un scurt film în care suntprezentate împrejurimile oraşului. De fapt în-treg programul activităţilor întâlnirii s-a desfă-şurat după un plan foarte bine elaborat de cătrecoordonatorul din UK.

Au fost 2 zile şi jumătate pline în care amrealizat toate activităţile propuse. Deoarece ni-meni nu se aştepta ca toate cele 12 şcoli să pri-mească finanţarea, a fost o adevărată provocaresă alegem ţările unde vom face mobilităţile –era financiar imposibil să putem ajunge în toateţările partenere (oricât am fi dorit acest lucru!).În final s-a mers pe criteriul activităţilor co-mune!

Am avut posibilitatea să vizităm şcoalagazdă – cam 1200 elevi repartizaţi atât într-unînvăţământ profesional (erau pregătiţi pentrumeseriile de electricieni, mecanici auto, pati-sieri, vânzători şi aveau o bază materială de in-vidiat!) dar aveau şi clase liceale teoretice –ştiinţe. Am participat şi la 2 workshop-uri undeelevii ne-au arătat ce învaţă (clase de electri-

cieni, de patiserie precum şi de informatică).În luna decembrie 2012, o echipă formată

din cadre didactice şi elevi, coordonată dedoamna profesoară Maria Magdalina, a partici-pat la prima reuniune internaţională de proiectîn Anglia, la Purbeck School, Wareham, DorsetCounty alături de partenerii din Cehia, Spania,Germania, Norvegia, Turcia, Lituania şi Anglia.In timpul celor 5 zile de mobilitate am partici-pat la activităţi foarte interesante şi diferite: stu-diu de caz de dezvoltare urbanistică, prezentăridespre arii/rezervaţii protejate, vizite de docu-mentare în Dorchester, Bournemouth şi reali-zarea unui studiu de caz despre eroziuneaprodusă asupra unui site UNESCO din zonanumită „Jurassic Coastline” la care au participatşi 4 elevi chilieni.

Am avut posibilitatea, atât elevii cât şi pro-fesorii, să vizităm şcoala gazdă şi să participămla diferite ore la clasă. Inevitabil, acest lucru adus la discuţii despre sistemele de învăţământdin ţările noastre.

În centrul sportiv al şcolii gazdă toţi eleviiau desfăşurat activităţi sportive (fotbal, volei,tenis, badminton, baschet etc.).

Deoarece toţi vizitatorii au fost cazaţi într-un hotel copiii au depăşit foarte repede barierelede limbă şi puteai auzi cuvinte, cântece sau jo-curi atât în limba engleză dar şi în toate limbiletuturor participanţilor.

Un jurnal al tuturor acestor zile de neuitat,mai ales datorită prieteniilor care s-au sudatîntre cei 55 de vizitatori (40 elevi şi 15 profe-sori), poate fi citit pe situl proiectului urmândlinkul

http://europesland.wordpress.com/uk-the-p u r b e c k - s c h o o l / d e s c r i p t i o n - o f - u k -conference/

Acest proiect a fost finanţat cu sprijinulComisiei Europene. Aceasta comunicare re-flectă numai punctul de vedere al autorului şiComisia nu este responsabilă pentru eventualautilizare a informaţiilor pe care le conţine.

Responsabil de proiectprof. Maria MAGDALINA

U

(urmare din numărul trecut)

ncă un lucru: în vreme ce autorii menţio-naţi se vând în funcţie de gustul publicu-lui – într-un an mai mult, într-altul maipuţin; D-na Birău are succes constant, ande an, la clasele mici. S-ar putea ca D-naBirău să fie o persoană; însă dacă mă uitla numele ce apar pe culegeri şi caieteleelevilor am impresia că e vorba, mai cu-

rând, de un gen. Cert este că, punând cap la cap,toate „materialele” (aici nu intră rechizitele)achiziţionate pe parcursul unui an şcolar decătre noi, părinţii, plus taxele pe la diverse con-cursuri, ies câteva sute de lei noi (ceva maimulte decât degetele de la o mână). Un ultim

amănunt – altminteri aproape nesemnificativ –pentru sumele acestea nu am primit niciodatăbon fiscal. I-am dat banii copilului, care, la rân-dul lui i-a dat… aşa se face. Sau, mai exact, nuştiu cum se face acum, dar îmi amintesc cum sefăcea pe la jumătatea anilor ’90 când câţiva oa-

meni întreprinzători au descoperit această nişăa pieţei, neocupată şi foarte profitabilă. O ştiude la tatăl meu care, în acel timp, era jurist laun Inspectorat Şcolar: într-o bună zi un domnbine îmbrăcat şi foarte politicos (precedat saunu de un telefon, de la Minister sau din altăparte) ateriza în biroul câte unui inspector cu „oofertă de nerefuzat”: dacă le distribuia profeso-

rilor din subordinea lui (pentru ca aceştia la rân-dul lor, să le vândă la clasă) un anumit numărde culegeri, avea un procent – pe atunci undevaîn jurul a 10 % – din vânzări. (…) Autorii deculegeri, teste şi caiete ale elevilor (care, uneori,mai sunt şi editori) trebuie că o duc destul debine. Pe lângă beneficiul direct al vânzărilor,mai sunt titlurile din CV; unii – precum D-naBirău – pot afişa o listă nu de gradaţie de merit,ci (cel puţin) de Secretar de Stat în MinisterulEducaţiei. Întorcându-mă la situaţia concretă afiicei mele, lucrurile stau de aşa manieră încât,dacă tot ne pune să cumpărăm aceste culegeri, ca-iete şi ce-or mai fi fiind, profesorul se simte obli-gat să şi lucreze – măcar din când în când – cuele. Aşa se face că apar, inevitabil, în conţinutul

Cum produce [coala româneasc\ tâmpi]i (II)

Revista presei

~


Studii [i sinteze


hiozdanului, sporindu-i greutatea. Caatare, în ceea ce mă priveşte, nu cred căaceastă problemă va fi rezolvată prea cu-rând; copiii vor trebui să cumpere tot maimulte culegeri şi caiete, ghiozdanele vorfi tot mai grele iar mie, ca părinte, nu-mirămâne decât să aştept ziua în care fiicamea fie mă va depăşi la kilograme, fie va

avea un prieten, care să-i care ghiozdanul.*

Totuşi, nu aceasta e marea problemă a în-văţământului preuniversitar din România. Înciuda caracterului ei subteran, industria aceastaa manualelor, culegerilor şi caietelor (alterna-tive la cele se pun în vânzare în librării), pre-cum şi concursurile aferente, menţin o anumită

idee de şcoală acolo unde ea, în fapt, se estom-pează tot mai mult. În mod normal şcoala preu-niversitară ar trebui să se bazeze pe manual şipe ceea ce – pornind de la acesta – face profe-sorul la clasă. Încă o dată: criteriul de bază artrebui să fie manualul. Iar acesta s-ar cuveni să

răspundă câtorva cerinţe elementare: mai în-ainte de toate claritatea – un manual ar trebuisă poată fi citit de oricine (elevi, părinţi, bunici),iar cei care-l citesc să-i înţeleagă cuvintele şi,la capătul lecturii, să rămână cu o imagine clarăa textului pe care tocmai l-au parcurs. A douacerinţă ar trebui să fie completitudinea – aceastapresupune că respectivul manual, care se con-

sideră că acoperă un întreg domeniu al cunoaş-terii, e alcătuit de aşa manieră încât are un în-ceput şi un sfârşit şi, în acest interval, prezintăfaptele semnificative ale domeniului în cauză.Insist pe acest lucru: faptele semnificative,adică acelea care deschid înţelegerea domeniu-lui respectiv; nu i se cere unui manual de gim-naziu să se substituie unui curs sau unui tratatîn care completitudinea tinde spre exhaustivi-tate. Excesul de detalii are ca efect fie nepar-curgerea întregii materii (şi atunci elevul nu maiînţelege cum se leagă lucrurile în ansamblullor), fie dizolvarea unei cunoaşteri domenialeîn amănunte nesemnificative.

(Textul integral, în ediţia electronică)

g

Cum produce [coala româneasc\ tâmpi]i (II)

Puncte de vedere

O]iosul calvar sau Istoria [i memoria (II)Perspectiva individuală. Observăm atâtde frecvent că printre cei mai violenţi cri-tici ai perioadei se numără mai alesaceia care au avut mai puţin de suferitdin partea sistemului, fiind în schimb do-taţi cu oportunism şi aplomb. Nu vorbimneapărat de sfidarea bunului simţ. Dareste poate adevărat că aceia care se sim-

ţeau în pericol datorită poziţiei lor relativ privi-legiate – nu comparativ cu alţii din aceeaşicategorie, dar comparativ cu majoritatea covâr-şitoarea a populaţiei – au reacţionat cel mai vio-lent în privinţa criticării respectivelor structuri.Un scriitor, ziarist, critic, regizor, sociolog etc.care nu avea prioritate editorială sau de altă na-tură din cauza unor favorizaţi ai regimului sesimţea, indiscutabil, marginalizat, mai alescând principala sa forţă de producţie era ideeape care o scria / prezenta; totuşi nu avea de su-ferit cât un om de rând a cărui condiţionaresocio-materială era cu mult mai tragică. Iar ac-cesul la notorietate se obţinea tot prin gesturide obedienţă; valoarea intrinsecă era insufi-cientă.

Indiscutabil, omul de cultură are mai multăpertinenţă şi un acces mai mare la dezbatereade idei, adică apare cu mult mai multă uşurinţăpe un post de televiziune, de exemplu; nu maipuţin, telespectatorul de rând poate resimţi laadresa acestuia idiosincrasii care oblitereazăcomunicarea ideilor. Indiscutabil, iarăşi, toc-mai din cauza penetraţiei ideilor, aceştia eraumai atent supravegheaţi decât oamenii de rând,iar la tribunele mediatice de opinie aveau accesdoar cei ce prezentau încredere; şi, chiar aşa,statutul de favorit, de purtător de cuvânt al pu-terii se pierdea destul de uşor.

Totuşi, se poate constata un fenomen inte-resant: cu cât o asemenea personalitate estemai binecunoscută oamenilor dinainte deRevoluţie, fie şi ca disident, cu atât credibi-

litatea sa este astăzi mai scăzută în ochii pri-vitorului de rând.

n Subiectivitatea, în legătură directă cucriteriul mai înainte examinat. Indiscutabil,pentru fiecare dintre noi, conceptul însuşi de re-presiune este subordonat propriilor reprezen-tări şi convingeri, idealurilor contrazise,coeficientului de realizare socială, maleabilită-

ţii şi adaptabilităţii personale. Să ne amintim,de pildă, că, pentru multă vreme, însăşi înscrie-rea la doctorat era condiţionată de posesia car-netului de partid sau că o simplă figurare pelista aprobată pentru un paşaport colectiv, ne-cesar unei excursii de zece zile în străinătate (înţări ale lagărului socialist, nu în Occident) eraobţinută abia după „verificări” sângeroase. Pen-tru un televizor color se făceau deasemenealiste de aşteptare, a figura pe ele făcea necesarerelaţii nu la îndemâna oricui; cărţile cele maibune erau şi ele rezervate oamenilor cu bani(care, îndeobşte, nu le citeau), sau erau procu-rate condiţionat, alături de opere nevandabileale „gânditorilor politici” ai vremii Pentru a numai vorbi de listele de aşteptare pentru reparti-ţie de locuinţă sau maşină. Este normal atuncica astăzi, pentru omul de rând, mai puţin price-put în judecarea puterii de cumpărare, accesi-bilitatea acestora (fie şi doar teoretică) să deacelor mai tineri şi mai naivi iluzia eliberării to-tale. Dar, repetăm, pentru fiecare sistemul axio-logic este subordonat propriilor reprezentărisociale.

n Deprecierea istoriei ca disciplină. Abu-zul de istorie din trecut şi ferventa răstălmăcirea faptului istoric determină aproape reflex in-dividului zilei de azi, fie el cu pregătire supe-rioară sau om de rând, adică fără mult contactcu (şi relativ impermeabil la) analiza ştiinţifică,o reacţie de idiosincrasie, de obliterare reflexăa canalului de comunicare, ceea ce, coroborat

cu factorii mai sus pomeniţi, cauzează quasi-automat lipsa de penetraţie a disputei ideatice.

Fenomenul expansiunii mass media şiprevalenţa contingentului determină o mo-dificare a însuşi conţinutului noţiunii de is-torie, oamenii zilei de azi, mai ales cei subtreizeci de ani, considerând istoria a începecu 1989, imediatul fiind mai absorbant iar stu-dierea trecutului, fie el şi imediat, oţioasă şineproductivă. Mai limpede spus, avalanşa deevenimente, puţin cernute axiologic, fac (înspecial pentru tineri) ca acea continuă repri-mare a imediatului dinaintea Revoluţiei dindecembrie să se confunde cu lipsa de eveni-mente, ceea ce este respins de plano de cătreaceste noi generaţii, axate pe consumism,egocentrice şi mai ales incapabile să con-ceapă existenţa fără de show, thrill şi enter-tainment. Iar succesiunea evenimentelor „dela ştiri” creează iluzia că istoria este exclusivcotidianul: un important eveniment de acumdoi ani nu mai preocupă pe nimeni.

n Statutul dubitabil de disident. Pe lângăautenticii oponenţi ai regimului ceauşist, pelângă cei (puţini) care au avut realmente cevade spus şi, în plus, curajul de a o face, apar, iată,tot mai mulţi care îşi arogă calitatea de disidentsau erou al Revoluţiei, pentru a accede la noilestructuri, ceea ce are darul de a indigna fostuldeţinut politic sau de a face şi mai circumspectpe omul de rând, care, nemaiştiind pe cine şi cesă creadă, refuză în bloc orice idee despre acelevremi. Ba, cel mai frecvent, oamenii care auavut tăria morală să se opună făţiş nu sunt ceicare se înscriu în frunte pe listele de disidenţi,eroi, răniţi sau urmaşi ai celor dispăruţi în Re-voluţie.

n Scenaristica. Atât de rapida explozie in-formaţională, secretele reale sau inventate pecare mass media le „dezvăluie” exacerbează in-stinctul suspiciunii în acele generaţii care, spredeosebire de cele mai înainte pomenite, au trăitcu ochii în presa comunistă şi cu urechile laRadio Europa Liberă, Vocea Americii sau BBC.De aici, obiceiul de a concepe scenarii pentruorice eveniment. Când, fatalmente, dintr-o sutăde mii, două se confirmă (şi procentajul este,în genere, mai mare) reacţia paradoxală estede demoralizare, omul de rând simţindu-se pro-fund manipulat şi incapabil să-şi ia destinul înpropria mână. (Ada POPOVICI)

(Textul integral, în ediţia electronică)

n

are isterie mare s-a iscat

s-au tot p

l (dar cucarnet de culoarea sezonului...) nu intereseaz

... am intrat, din

întocmite (t

EUROPASS)... atenîn manuscris!).

Cândrese sau interesele de grup... ce

putem face noi, majoritatea??? S

ltimii trei ani de când am intrat î

). P

toratul la Universitatea Ciorogârla de Est...mi-am mai revenit. De ce

nu-i fain???

oc, dar poate n-ar stricaol ilor.

în tot judeţul devreo două luni, de când a venit o „adresă”prin şcolile nemţene prin care se solicita cafiecare unitate de învăţământ să trimită pânăla o anumită dată tabele cu cadrele didacticecare au urmat, frecventat şi promovatcursuri de formare continuă/perfecţionareperiodică cu... credyty. Cu alte cuvinte,cineva s-a apucat să... numere steagu-

rile/creditele obţinute într-un mod... ştim noi cum.Că avem rezultate dezastruoase la simulareaexamenului de bacalaureat în timp ce toţi„profesorii” erfecţionat în ultimii 5 ani,că sunt elevi care fac sex în toaletele şcolii, că nusunt salarii motivante pentru profesori, că aveminspectori şcolari doar cu definitivatu

ă penimeni (!).

întâmplare, într-o şcoală carefuncţionează de ceva timp prin târgul ChetriiNeamţului şi....., ce să vezi???... toată lumea îşiactualiza CV-ul Europass. Nu mare mi-a fostmirarea, când, după verificarea mai multor CV-uridestul de sumar deh, când nu ai ce săscrii, nu ai, asta este!) am găsit unul (forma

ţie!!! completat de mână!(pentru necunoscători precizăm...

avem persoane care nu-şi văd decâtpro-priile inte

ă supravieţuimfăcându-ne datoria în profesia pe care ne-amales-o acum câţiva ani...

Am încercat şi eu să număr câte credite amobţinut în u nsistemul de învăţământ şi, din păcate, am constatatcă am prea puţine. Atunci..., ce este de făcut?Simplu: caut pe internet, îmi sun amicii ca să-iîntreb de vreun eventual curs... (că doar totul seface în cerc închis... ână laurmă, când am aflat că unii şi-au susţinutdoc

ăia să aibă vreo 250 decredite??? Pentru ce???... Ca să aibă ce număra?Doctoratul laCiorogârladeVest

Acum câţiva ani, un mare clasic în viaţă alansat invitaţia gingaşă de a i se număra ouăle.... Şiaţi văzut ce s-a întâmplat după numărătoare.Acum urmează problema numărării ... creditelor!(care???)... şi...? Ce va urma după...??? Nu dorimneapărat capul lui Moţ

eacăde îndreptareapăcătoş

manus manum lavat!

Dis-credytatu'

u-i mai ştiu numele.Nu-mi mai amintesccând a fost paraşutat încartierul nostru. Ştiudoar că mama lui îlstriga Puişor, deşi eraditamai handralăul,vorba lui Creangă iarfetele în formare,

târcoleauînjurul lui.Cum arăta progenitura

lui maman? Era şarmant şiînalt ca bradul pitic de 1,25metri. Găştile din cartierieşite seara la promenadăl-au poreclit „Dopul”. Era„scăpat” de şcoală. Deprofesionala făcută lavreme de seară. Nu munceanicăieri pentru că avea

părinţi ajunşi. Purţoale de firmă şi pantofi demilioane, cu lustru de 14karate. Cravata de la gâtlejera fistichie, iar ghiulul dep e m â n a s t â n g ă t eîmbolnăvea. Se rădea zilniccu Gillette Sensor sau Excel7, conform panourilor pu-blicitare şi fredona perma-nent „La

Babacii i-au făcutcadou un Jeepălău trăsnet.Toată ziua bibilea scula ceadeşteaptă. Dotată cu alarmăacustică şi optică. Simţea şifluturele şi pisica dacătreceau prin preajmă. Cândauzea alarma urlând, Puişordevenea rotund şi mare.

bloc în paşitriumfali, sărea în maşină şiîl slobozea pe AdrianCopilul Minune la cântat.Alcu manelele cântate şi laBerlin. După ce făceacâteva ture în admiraţia

fetelor ce se topeau după el,parca jeepul în faţa blocului.Săcrapevecinii de invidie.

Cultura lui Puişor?Înaltă până la genunchiulbroaştei. După el Bach esteo marcă de deodorantnemţesc, iar Waterloo

melodia cu care formaţiaAbba a câş

Nea Nicu, geniul Carpaţilor,după acelaşi personaj a fostun ilustru pictor. De cevorbesc tot timpul latrecut despre Puişor? Şi-afăcut şi a tăiat-o înSpaţiul Schengen. Legal.A şters-o în Europa deVest. A aflat din timp căRomân ia nu va f iacceptată. Băiat isteţ.Unde a campat? În ţara luiVoltaire! Motivul? Num a i v r e a s ă a u d ăprotestatarii din Româniascandând: „Foaie verdede urzici, noi avem salariimici” şi „Foaie verde de

dudău, o să fie şi mai bine!”.Iaca s-a descurcat şi fărăfacultate. Sâc! Mai are rostsă pierzi vremea pe laşcoală? (

ta numai

mbada”.

Cobora dintigat acu aproape

treij de ani Eurovision-ul.

cruce

Dumitru RUSU)

Prof. CONSTANTIN{ERBANDOMNULUIPROFESOR…CU DRAG,

p r o f e s o r u l u iC o n s t a n t i n

erban

ste greu să gă

şângă noi lăsând în urmă ţ

ş ţş

tânără profesoară venită la ŞcoalaZăneş

Noi dascălumână or, ne topim în timp ce-i

lumină ţii”.Lumânarea s-a stins, dar a rămas lumina!

ţţi învăţ ţumesc că m- ţi ajutat să

mă descopăr ca dască că m-aţiînvăţat ce înseamnă orgoliul profesorului deZăneş ă mi-aţi arătat că a avea coloanăverticală înseamnă să ai calitatea cetăţ

ştient de ceea ce este în jurul tău,ţ ţţ

ţ şţ şnic lângă noi dovadă vie st

clădire şcolii a cărei temelie aţi pus-o înurmă cu aproape 50 de ani, nucii ş şiicare în fiecare primăvară ne răsfaţă cumirosul florilor arătându-ne că întotdeauna,dacă poate, ţ ş

ţ ţ -

sesccuvintele potrivite,pentru a aduce unu l t i m o m a g i u

, care s-a stins i a plecat del genera ii deelevi coli i nu numai în taina

matematicii ci i în aceea a descopeririidreptului de a fi OM.

Cati, îmi amintesc cuvintele spuse la un

consiliu profesoral: „ lii suntemasemeni ril

m pe al

Mul umesc domnule profesor pentru totce m-a at. Mul a

l, ca om,

ti, ceanului

conmul umesc în numele a genera ii de elevi,mul umesc în numele colectivului de cadredidactice pe care l-a i condus ani i ani.

Ve i fi ve aua

i cire

omul chiar sfin e te locul.Mul umesc domnule profesor, mul u

mesc domnule director!

Ş

–

Prof. Carmena BĂBUŞ

n subiect ocolit, de unii cudibăcie, de alţii cu prudenţă,de legiuitori, fie ei chiar pro-veniţi din învăţământ, cuignoranţă condamnabilă,este calitatea umană şiprofesională a omului de lacatedră. Punctul întâi, funda-mental, al adevăratei refor-me în învăţământul româ-

nesc trebuie să fie salarizareacorespunzătoare a personalului dinşcoala preuniversitară. Fără acestact de recunoaştere a importanţeinaţionale a educatorului, eforturilede redresare sunt sortite eşecului,ca e altfel în toate „democraţiileegalitariste”, în care un învăţător =unmăturătorde stradă!

O certitudine: cei mai mulţiînvăţători de elită din şcoala deodinioară erau copii de ţărani.Dacă aveau şansa ca mentorul lorsă fie un dascăl adevărat, nu doarun simbriaş, atunci sfatul şisprijinul său deveneau pârghiiimportante în pregătirea copiilor deunsprezece ani pentru concursul deadmitere, dificil, dar şi îndeterminarea părinţilor, adeseaconservatori, să-şi dea urmaşii săînveţe la Şcoala Normală. A pune

în sarcina ţăranului cheltuielileşcolarizării de şase sau opt ani,dacă nu era dintre cei bogaţi, şi a-lpriva de braţele de muncă, atât detrebuincioase în gospodărie, nu erao glumă!

Dacă studiem biografiile eliteipedagogice nemţene din primajumătate a secolului trecut,constatăm că în spatele fiecăruidascăl renumit se află, la pornire,învăţătorul său din şcoala primară.Dispun de o listă impresionantă,dar mă opresc la câteva exempledin comuna Dobreni, îndeobştecunoscute. Constantin Darius,Gheorghe P. Cojocaru, Mihai şiNeculai, din prima generaţie afamiliei Avădanei, Constantin(Duţu) şi NeculaiAvădanei (Lucă),din generaţia a doua, ConstantinLămătic, şapte învăţătoare dinfamiliile Grădinescu şi Mihuţ. Aşmai adăuga pe Constantin Luchianşi pe Constantin (Costică)Popescu. Cu toţii, şi cei care audevenit mai apoi profesori, uniichiar au fost copii desăteni, la bază învăţători,absolvenţi ai Şcolii Normale. Măoprescaici.

Idealul suprem al celor mai

mulţi prunci deştepţi din satelenoastre era să devină învăţători,după principiul haretian: „Satulcolţişor de rai, casa cuib de veseltrai”. Vi se pare puţin? Ei, nu!„Doamna” şi „Domnu”, fiindcă deobicei ambii soţi erau dascăli,deveniseră personalităţile recu-noscute ale satului, respectate şiimitate. Dincolo de respect, veneauposibilităţile materiale. Amcunoscut familii de învăţători, care,la început de carieră, nu aveau altăavuţie decât două valize de placaj,pline cu cărţi, iar după două deceniide muncă posedau zece-douăzecide hectare de pământ şi case maif r u m o a s e d e c â t c o n a c e l emoşierilor. Cum să nu fie un ideal,profesional şi material, la care sătindă cei mai buni, mai inteligenţişimaidevotaţi prunci ai ţăranilor?

Statul nostru de după 1900,destul de zgârcit, nu-i răsfăţa culefuri impresionante, ca pe ofiţeri şipe judecători, dar îi remunera atâtde bine, încât să-i intereseze a lucraşi a locui la ţară. Şi în felul acesta,nu cu lozinci imbecile, patriotarde,şi cu burta goală, cu laiţă îndormitorul care era şi bucătărie şicu o pereche de pantofi cumpăratăla zece ani, îi puteai determina săfacă treabăbună!

Din păcate, începând cu anii„construcţiei socialismului”,învăţătorul a devenit vătăşelcomunal, bun la toate: dascăl,moaşă, agent sanitar, telefonist laprimărie şi aşa mai departe, laordinul mai marilor comunei,nişte analfabeţi cu origine socială„sănătoasă”. Cu cât se înmulţeau „sarcinile obşteşti”, cu

d

universitari,

-

oliticienii noştri nu vornimic pentru România, nuştiu spre ce se îndreaptăRomânia, nu ştiu unde eRomânia în Europa, unsingur lucru le e limpede:ştiu ce vor ei de la România!Nu politicianul slujeştepatria, patria trebuie să stea

ca un covor roşu la picioarelepoliticianului român. De aceeazic: Patrie, zilnic gândeşte-te cepoţi da tu politicienilor tăi! Varsă-le, zilnic, în poală tezaurul câteunei bănci! Dă-le cheile vreuneifabrici! Câmpie, fă-te soră cucodrul şi împreună deş ţi-văprinosul în contul politicianuluiromân! Politicienii de stângaseamănă cu cei de dreapta,împreună seamănă cu cei decentru iar toţi la un loc formează o

marmeladă în care mai distingidoar degetele care duc la gură totce-i bun şi dulce. Bălcescu,Kogălniceanu, Cuza, Carol,Brătianu... etc. au fost păguboşiiromantici care, în loc să-şi tragă

stupina sub ceardacul personal, augândit o Românie eternă, ca ovăcuşoară bună de muls de toţinesimţiţii politruci de azi. Poeţi,pictori, muzicieni, arhitecţi,arheologi, actori, mimi, pan-tomimi, istorici, păpuşari,bibliotecari, folclorişti, sculptori

... puneţi-vă la un loc talentelepentru a crea politicianului românconfortul mental care să-i deasentimentul că domină o lumenormală. Dacă c

Pâine şicirc” era bine plătit, astăzidispreţul politicianului se lasă cao flegmă în creştetul artistuluiromân. Prost îmbrăcat, cu hainede la kil, el însuşi om

stresat de alternanţelepolitice formale care bălăn-găne viitorul între Est şi Vest,omul de cultură român se simte caun clopote fără limbă într-o ţarăde surzi. De câte ori ţi-a fostruşine, în aceste vremuri, să

erta

ircarul de pevremea perceptului „

secondhand,

egina Maria a României s-anăscut la

şi a fosti n i ţ i a l p r i n c i p e s ă d eEdinburg. Este fiica duceluiAlfred de Saxa Coburg şiGotha, cel de al doilea fiu al

marea ducesă MariaAlexandrovna, unica fiică aŢarului

ţă, prinţesaMaria este nepoata regelui Edwardal VII-lea şi verişoara primară aţ şi a regelui

şi a luiWilhelm al II-lea, împăratulGermaniei, Maria îl cunoaşte peFerdinand de Hohenzollern,P r i n c i p e l e M o ş t e n i t o r a lRomâniei,

şte la vârsta de 16ani. Căsătoria are loc la 10 ianuarie1883,şi, în acelaşi an, la 3octombrie se naşte la Sina

viitorul regeCarol al II-lea (primul dintre ceişase fraţ Elisabeta, Maria,Nicolae, Ileana, Mircea). După o

Eastwell Park înKent (29 oct. 1875),

reginei Victoria; mama sa afost

Alexandru al II-lea alRusiei. În consecin

arului Nicolae al II-leaGeorge al V-lea. Cu complicitateaducesei de Edinburgh

nepotul regelui Carol I,cu care se logode

iaPrincipele Carol,

i: Carol,

APOSTOLULREVISTA CADRELOR DIDACTICE

Editat\ de Sindicatul din ~nv\]\mânt [i Cercetare Neam]SERIE NOU|, ANUL XV, NR. 153http://apostolul.slineamt.ro

U

R

M

P

2013

Zig-Zag

APOSTOLUL

FONDATORI:



- revist\ a cadrelor didactice din jude]ul Neam], serie nou\, apare prin colaborareaSindicatului ~nv\]\m`nt Neam] [i Asocia]iei ~nv\]\torilor din jude]ul Neam] (martie 1999).

C. Luchian, V. Gaboreanu, V. Scripcaru, M. Stamate, I. Rafail,M. Av\danei (noiembrie, 1934)

Gabriel PLOSC| - ;Florin FLORESCU -

Iosif COVASAN - , Gheorghe AMAICEI, Gabriela GRIGORE.Mircea ZAHARIA - , Constantin TOM{A,

{tefan CORNEANU - , Dumitri]a VASILCA, Mihai FLOROAIA,A. OPRI{ ([email protected]) - , Carmen DASC|LU ( ),

Dorian RADU - ; Florin MOLDOVANU - .

director generaldirector fondator

director economicredactor [ef

redactor [ef adjunctsubredac]ia Roman secretar

tehnoredactare, foto editor online

APOSTOLUL

FONDATORI:



Textele se pot trimite [i pe [email protected]

Pre]ul: 1 leu

APOSTOLUL

REVIST| EDITAT| DE

SINDICATUL~NV|}|M~NT

NEAM}

ISSN - 1582-3121

Redac]ia [iadministra]ia: str. Petru

Rare[ nr. 24, tel/fax:22.53.32,

APOSTOLUL

E

E

N

M

O expozi]ie de excep]ie

REGINAMARIA,Reginatuturorromânilor

Mircea ZAHARIA(continuare în pag. 7)

Culturapoliticii

Adrian ALUIGHEORGHE


Despre ce nu se vorbe[te

Mihai Emilian MANCAŞfiu, nepot şi strănepot de

învăţători de ţară

( )continuare în pag.7

In memoriam

PUI{OR

Aten]ie, sâ numârâ ... credityly!

Concursul Na]ional de Pian „Carl Czerny”oncursul naţional de pian „Carl Czerny”oferătinerilor înzestraţi un podium de afirmare apropriei valori şi a nivelului de pregătire, darşi de şi vârstă dinţară. El se adresează preşcolarilor şi elevilordin clasele I-XII ce studiază pianul în liceeleşi şcolile de muzică din ţară. Este structurat îndouă etape, care acordă importanţa egală

ambelor aspecte strict necesare unei educaţiiinstrumentale complete – tehnica şi interpretarea.Latura tehnică (fundamentală în crearea unuiinstrumentist) este determinantă în promovareaprimei etape, eliminatorii, iar cea de-a doua etapăprobeazăcalitateaşinivelul interpretativ.

ceastă îmbinare între latura tehnică şicea interpretativă îi conferă unicitate, alături defaptul că este şi „cel mai bătrân” concurs

instrumental de talie naţională organizat anual înMoldova.

Ediţia din acest an, a XXII-a, a reunit pe scenasălii „Theod ă „VictorBrauner” din Piatra Neamţ concurenţi din România(15 licee şi şcoli de muzică) şi Republica Moldova(trei liceedeprofildinChişinău).

Eforturile concurenţilor au fost încununate depremii şi menţiuni la fiecare clasă, iar cel mai valorospianist premiat cu Marele Premiu şi trofeul „CarlCzerny”ColegiulNaţionaldeArtă„OctavBăncilă”Iaşi.

întrecere cu colegii de aceea

Tocmai a

or Macarie” a Liceului de Art

a fost Marius Mantale, elev în cl. a XII-a la

Concursul este sprijinit financiar dePrimăria şi Consiliul municipal Piatra Neamţ,careoferăpremiile laureaţilor.

Prof. Cristina Alexandra POPA

{ERBAN - slineamt.ro · are isterie mare s-a iscat s-au tot p l (dar cu carnet de culoarea...

Documents

Transcript of {ERBAN - slineamt.ro · are isterie mare s-a iscat s-au tot p l (dar cu carnet de culoarea...