DIAGRAMELE VENN

DIAGRAMELE VENN

Folosite preponderent n matematic, ele pot fi valorificate cu succes si la alte discipline, pentru a evidentia mai bine asemnrile, deosebirile si elementele comune n cazul a dou idei, concepte sau fenomene studiate. Ele sunt eficiente dup lectura unui text, dup o discutie sau dezbatere, deoarece organizeaz grafic materialul vehiculat, permitnd o mai bun ntelegere a acestuia.

Sugestii metodice:- se lucreaz individual, n perechi si apoi n grup. Elevii vor avea astfel ocazia de a-si completa diagrama proprie cu noi elemente;

- se deseneaz pe tabl sau pe un poster o diagram a clasei. Se completeaz mpreun cu elevii. Acestia o vor putea folosi la scrierea unui eseu, a unei compuneri sau a unei lucrri mai ample;

- elevii pot folosi creioane colorate;

- se discut cu elevii continuturile scrise n diagrame, pentru a evidentia relevanta sau irelevanta lor pentru subiectul discutat;

- diagramele pot constitui o modalitate de evaluare, dar si subiectul temei pentru acas.

Aplicatii - diagramele venn

CUBUL

Cubul este o strategie de predare care ajut la studierea unei teme din mai multe perspective, n scopul lrgirii viziunii elevilor si a aprofundrii acesteia. Ea presupune utilizarea unui cub din lemn sau carton pe fetele cruia este scris cte o sarcin de lucru sub forma unei ntrebri sau a unei instructiuni care va cere elevilor s execute urmtoarele sarcini de lucru!:

Descrie: culori, forme, mrimi

Compar: Cu ce se aseamn? Cu ce nu seamn?

Asociaz: La ce te face s te gndesti? De ce ti aminteste? Ce asociatii poti face?

Analizeaz: Spune cum e fcut? Din ce se compune? n ce se descompune?

Aplicati: Ce puteti face cu ele? Din ce se compun? n ce se descompun?

Argumentati pro sau contra: Adopt un punct de vedere! Foloseste argumentele care ti se par cele mai consistente n a-ti sustine punctul de vedere.

Sugestii metodice:- Ordinea n care vor rspunde elevii la ntrebrile de pe cub va fi cea dat de numerotarea ntrebrilor de pe fetele cubului sau nu se va indica nicio ordine. Dac ntrebrile sunt formulate n asa fel nct s conduc prin rspunsul formulat la o anumit relatie de ordine, atunci este indicat a fi parcurse n ordinea de pe cub;

- se mparte clasa n grupuri de 5 6 elevi, fiecrui dintre acestia stabilindu-i-se un rol (sportivul va aduce cubul de pe catedr si va citi o ntrebare, apoi va duce cubul napoi, secretarul va nota ntrebarea citit, cronometrorul va atentiona asupra timpului rmas, ncurajatorul va stimula colegii, crend o bun dispozitie n timpul activittii). Dac e cazul se stabilesc si alte roluri;

- li se cere elevilor s formuleze individual un rspuns pe care s-l comunice grupului, care s selecteze cel mai potrivit rspuns, iar dac nici un rspuns nu a ntrunit o majoritate de opinii se formuleaz unul care s fie reprezentativ pentru grup. Fiecare din membrii grupului s-l noteze pe acesta;

- strategia cubului se foloseste sub forma unui joc / concurs ntre grupuri;

- se cere grupurilor s noteze pe tabl sau pe o foaie de flipchard rspunsurile pentru a putea analiza mpreun cu elevii asemnrile si deosebirile, precum si calitatea rspunsurilor induse prin continut, form si logica formulrii.

Aplicatii

Text suport: Amintiri din copilrie de Ion Creang.

1. Argumenteaz afirmatia lui George Clinescu c n Amintiri, Creang povesteste copilria copilului universal .

2. Compar un episod din copilria ta cu un episod din copilria lui Nic.

3. Explic relatia dintre autor, narator si personaj n opera Amintiri.

4. Descrie satul natal al lui Nic.

5. Analizeaz atitudinea lui tefan a Petrei fat de nvttur.

6. Aplic trsturile specifice naratiunii la persoana I n redactarea unui text cu titlul O ntmplare hazlie.

Text suport: Sobieski si romnii de Costache Negruzzi.

1. Argumenteaz c opera Sobieski si romnii este o naratiune.

2. Compar personajele Iablonovski si Sobieski.

3. Explic motivul abaterii din drum a oastei poloneze.

4. Descrie starea armatei poloneze.

5. Analizeaz punctul culminant al naratiunii.

6. Aplicnd trsturile specifice naratiunii, creeaz un text cu titlul Un mprat trufas.

Text suport: Prslea cel voinic si merele de aur.

1. Argumenteaz c textul Prslea cel voinic si merele de aur apartine speciei basmului.

2. Comparnd basmele Prslea cel voinic si merele de aur si Greuceanu, stabileste asemnri si deosebiri.

3. Asociaz personajului principal trsturile caracteristice.

4. Descrie confruntarea dintre Prslea si zmei.

5. Analizeaz situatia final a basmului.

6. Aplicnd trsturile specifice textului studiat, creeaz un basm.

Text suport: Miorita.

1. Argumenteaz c opera literar Miorita apartine speciei balad.

2. Comparnd baladele Miorita si Pasa Hassan, stabileste asemnri si deosebiri.

3. Asociaz trsturi comune Vitoriei Lipan (Baltagul) si micutei btrne.

4. Descrie cadrul epic initial al baladei Miorita.

5. Analizeaz atitudinea ciobanului moldovean n fata mortii.

6. Aplicnd trsturile specifice baladei, creeaz o situatie alegoric.

CONCLUZII:Specific metodelor interactive de grup este faptul c ele promoveaz interactiunea dintre mintile participantilor, dintre personalittile lor, ducnd la o nvtare mai activ si cu rezultate evidente. Acest tip de interactivitate determin identificarea subiectului cu situatia de nvtare n care acesta este antrenat, ceea ce duce la transformarea elevului n stpnul propriei transformri si formri. n acest fel se dezvolt capacittile elevilor de a lucra mpreun, ce se constituie ntr-o component important pentru viat si pentru activitatea lor profesional viitoare.