C U P R I N S Pag.

INTRODUCERE .......................................................................................... 4

CAPITOLUL I Concepte de bază ale proiectării sistemelor informatice ..................................................................................................... 6

1.1. Generalităţi despre metodele de proiectare şi realizare a sistemelor informatice....................................................................................................... 6

1.2. Modelarea conceptuală a datelor. Modelul entitate-asociere..................... 71.2.1. Concepte de bază …………………………………………………………... 71.2.2 Restricţii de integritate ……………………………………………………. 81.2.3 Subtipuri de entitati ………………………..……………………………… 91.2.4. Reguli referitoare la Modelul Conceptual al Datelor (MCD )………….... 101.3. Modelarea conceptuală al prelucrărilor. Concepte de bază ……………. 121.3.1 Concepte de bază …………………………………………........................... 121.3.2 Noţiunea de proces……………………………………................................. 151.4. Validarea modelelor ……………………...................................................... 181.4.1. Modelele externe ale datelor ………………………..................................... 181.4.2. Principiul validării modelelor ……………….............................................. 191.4.3. Reguli de validare în consultare …………………....................................... 191.4.4. Reguli de validare în actualizare ……………….......................................... 191.5 Modelarea logică a datelor (MLD)………………………………………… 191.5.1 Cadru general……………………………………………………………… 191.5.2. Modelul relaţional…………………………………………………………... 201.5.3. Trecerea de la MCD la MLD relaţional…………………………………... 211.6 Modelarea Logică a Prelucrărilor (MLP…………………………………. 211.7. Strategia de urmat pe timpul elaborării programelor prin care se va

materializa acest proiect................................................................................ 22

CAPITOLUL II Aplicarea teoriei proiectării sistemelor informatice în cazul casei de schimb valutar......................................................................... 23

2.1. Modelare globală …....................................................................................... 232.1.1. S.C. M&S Exchange S.R.L........................................................................... 232.1.2 Obiectivele aplicaţiei...................................................................................... 242.2. Modelarea conceptuală.................................................................................. 252.2.1. Intrările şi ieşirile aplicaţiei........................................................................... 252.2.2. Sistemul de codificare..................................................................................... 272.2.3. Modelul conceptual de comunicaţie (MCC)................................................. 272.2.4. Modelul conceptual de date (MCD).............................................................. 292.2.5. Modelul conceptual de prelucrare (MCP).................................................... 292.3. Modelarea logică............................................................................................. 292.3.1. Dicţionarul atributelor…………………....................................................... 292.3.2. Modelul logic de comunicaţie MLC)............................................................. 302.3.3. Modelul logic de date (MLD)........................................................................ 302.3.4. Modelul logic de prelucrare (MLP).............................................................. 312.4. Modelarea fizică…………………………………………………………….. 31

2.4.1 Modelul fizic de comunicaţie (MFC)............................................................ 312.4.2. Videoformatele de I/E.................................................................................. 312.4.3. Meniul aplicaţiei……………………………………………………………. 322.4.4. Scheme de proceduri logice utile pentru obţinerea unor rapoarte……… 322.5 Manual de utilizare a programului pentru casa de schimb valutar ......... 342.5.1. Funcţiile programului.................................................................................... 342.5.2. Implementarea programului......................................................................... 352.5.3. Procesarea mişcărilor..................................................................................... 372.5.4. Rapoarte.......................................................................................................... 392.5.5. Inchiderea zilei................................................................................................ 42

CAPITOLUL III Contabilitatea activităţii de schimb valutar………….. 43

3.1. Sinteză privind organizarea şi funcţionarea caselor de schimb valutar.... 43

3.2. Contabilitatea activităţii de schimb valutar 44

CONCLUZII ................................................................................................. 46

BIBLIOGRAFIE ........................................................................................... 48

ANEXA : Lista programelor sursă………………………………………... 49

INTRODUCERE

Această lucrare de licenţă se referă la gestiunea mişcărilor de valute ce au loc la o casă de schimb valutar, unde după cum se ştie au loc şi alte activităţi cum ar fi schimburile valutare şi elaborarea documentelor de sinteză specifice unei case de schimb valutar. Ca urmare, este clar că în practică, ea trebuie să fie una din funcţiunile programului de informatizare a casei de schimb valutar şi împreună cu funcţiunea de gestiune a schimbului valutar să asigure datele necesare pentru elaborarea documentelor de sinteză specifice unei case de schimb valutar. Delimitarea ei de celelalte funcţiuni este una artificială impusă de limitele unei lucrări de licenţă şi ca urmare lucrarea va face şi unele referiri la documentele de sinteză specifice unei case de schimb valutar, în special acele documente care fac referire şi la mişcărilede valute. Deşi în practică această aplicaţie nu este de conceput să fie folosită independent, pentru a satisface cerinţele unei aplicaţii de sine stătătoare, ea poate îndeplini următoarele funcţiuni:- implementarea aplicaţiei într-o casă de schimb valutar dată;

- preluare mişcări de valută între bănci şi casa de schimb sau un punct de schimb valutar aparţinând casei de schimb care posedă programul;

- preluare mişcări de valută între casa de schimb sau un punct de schimb valutar şi alt punct de schimb;

- înregistrarea automată în baza de date a sistemului a tuturor mişcărilor de valută;

- elaborarea de rapoarte specifice activităţii de schimb valutar:

- Raport BNR;

- Totaluri mişcări;

- Registru de casă;

- Lista de rotare;

- Jurnal indicatori sintetici;

- Jurnal solduri şi rulaje.

- consultarea tabelelor cu mişcări şi tabelului de încasări-plăţi pentru documentarea reviziilor financiare, şi a verificărilor cu scop de investigaţii.

Lucrarea este structurată pe trei capitole:

- capitolul I conţine o sinteză a teoriei privitoare la proiectarea sistemelor informatice cu accent pe prezentare a metodei MERISE;

- capitolul II este o aplicare a teoriei privind proiectarea sistemelor informatice în cazul aplicaţiei de gestiune a mişcărilor de valută în cadrul unei case de schimb valutar.

- capitolul III, conţine o sinteză privind organizarea, funcţionarea şi rolul caselor de schimb valutar şi se încheie cu contabilitatea activităţii de schimb valutar.

În cadrul acestei aplicaţii, am urmărit să ofer utilizatorului soluţii informatice pentru momentele principale specifice mişcărilor de valută. Astfel aplicaţia este prevăzută cu o opţiune bară numită Mişcări care permite utilizatorului să elaboreze buletine de mişcare de valută sub toate formele sale, prin intermediul registrului electronic de încasări şi plăţi să revadă mişcările de valută efectuate în trecut în cadrul casei de schimb valutar şi în final, să elaboreze raportul numit Totaluri mişcări, cerut de legislaţia în vigoare.

Rapoartele se obţin cu opţiunea de meniu numită “Rapoarte“ de unde se pot alege opţiuni pentru rapoarte ca registru de casă, raport BNR,lista de rotare, jurnalul indicatori sintetici şi jurnalul de solduri şi rulaje.

La sfârşitul zilei, utilizatorul poate alege opţiunea “Închiderea zilei”, când se vor elabora toate datele necesare pentru situaţiile zilnice, se vor obţine unele rezultate statistice pregătitoare pentru situaţiile lunare şi se vor iniţializa câmpurile rezervate rulajelor, soldurilor şi cursului mediu cu care va începe ziua următoare.

Din motive legate de protejarea aplicaţiei împotriva unor fraude, aplicaţia a fost astfel concepută încât operatorul nu are acces la buletinele de schimbare de valută şi nici la cele de operaţii cu banca sau între casa de schimb valutar şi punctele sale de schimb, decât din momentul în care începe să le redacteze şi până le tipăreşte. Ulterior poate vedea oricare din aceste documente, le poate chiar studia după diferite criterii, dar nu le mai poate modifica.

Tot pentru securitatea datelor stocate în sistem, la pornirea aplicaţiei operatorul trebuie să-şi prezinte parola sa şi dacă a fost acceptat pentru corectitudinea parolei sale, atunci codul operatorului este înregistrat în calculator pe fiecare schimb de valută şi pe fiecare tranzacţie efectuată cu banca sau între casa de schimb valutar şi punctele sale de schimb.

În cadrul capitolului II sunt prezentate schemele logice ale unor proceduri de obţinere a ieşirilor mai dificile ale acestei aplicaţii, scheme care demonstrează clar că prelucrările necesare pentru obţinerea acestor ieşiri sunt suficient de complicate pentru ca mişcările de valută în cadrul unei case de schimb valutar să se constituie într-o temă de sine stătătoare adecvată pentru o lucrare de licenţă.

CAPITOLUL I

Concepte de bază ale proiectării sistemelor informaticeConcepte de bază ale proiectării sistemelor informatice

1.1.Generalităţi despre metodele de proiectare şi 1.1.Generalităţi despre metodele de proiectare şi

realizare a sistemelor informaticerealizare a sistemelor informatice

Acestea au avut o Acestea au avut o e evoluţie structurabilă în trei generaţii de metode, determinată de: voluţie structurabilă în trei generaţii de metode, determinată de:

-- Creşterea ariei de utilizare a instrumentului informatic; Creşterea ariei de utilizare a instrumentului informatic;

-- Creşterea gradului de complexitate a aplicaţiilor şi a cerinţelor de Creşterea gradului de complexitate a aplicaţiilor şi a cerinţelor de integrare; integrare;

-- Necesitatea diminuării costurilor, creşterii productivităţii şi reducerii Necesitatea diminuării costurilor, creşterii productivităţii şi reducerii riscurilor de realizare; riscurilor de realizare;

-- Evoluţia structurii şi tipologiei aplicaţiilor de gestiune: SIG, SIAD, SE,Evoluţia structurii şi tipologiei aplicaţiilor de gestiune: SIG, SIAD, SE, SIE, birotică, multimedia;SIE, birotică, multimedia;

-- Influenţa exercitată de evoluţia limbajelor de programamre, a S.G.B.D., a Influenţa exercitată de evoluţia limbajelor de programamre, a S.G.B.D., a reţelelor de calculatoare, a tehnicilor de gestiune în timp real etc. reţelelor de calculatoare, a tehnicilor de gestiune în timp real etc.

Cele trei generaţii de metode sunt metodele ierarhice, sistemice şi orientate obiectCele trei generaţii de metode sunt metodele ierarhice, sistemice şi orientate obiect (obiectuale).(obiectuale).

Metodele ierarhice Metodele ierarhice

Ele aparţin primei generaţii care a apărut prin anii '70. Conform acestor metode sistemul Ele aparţin primei generaţii care a apărut prin anii '70. Conform acestor metode sistemul informaţional/informatic este structurat pe baza funcţiilor sale. Ele sunt centrate pe analiza informaţional/informatic este structurat pe baza funcţiilor sale. Ele sunt centrate pe analiza funcţională: adică fiecare funcţie identificată se subdivide ierarhic în subfuncţii, continuând în funcţională: adică fiecare funcţie identificată se subdivide ierarhic în subfuncţii, continuând în această manieră până se ajunge la componente suficient de mici astfel încât acestea să poată fi această manieră până se ajunge la componente suficient de mici astfel încât acestea să poată fi programate cu uşurinţă; programate cu uşurinţă;

Avantaje: Avantaje:

Simplitate, bună adaptare la definirea cerinţelor utilizatorului; Simplitate, bună adaptare la definirea cerinţelor utilizatorului;

Dezavantaje: Dezavantaje:

Concentrează efortul de analiză asupra funcţiilor (de prelucrare) neglijând coerenţa Concentrează efortul de analiză asupra funcţiilor (de prelucrare) neglijând coerenţa datelor (a căror structură este totuşi mult mai stabilă decât a prelucrărilor); volatilitatea datelor (a căror structură este totuşi mult mai stabilă decât a prelucrărilor); volatilitatea cerinţelor utilizatorilor (funcţiilor) face ca aplicaţiile să fie într-o aproape continuă cerinţelor utilizatorilor (funcţiilor) face ca aplicaţiile să fie într-o aproape continuă reconsiderare. reconsiderare.

Metodele sistemiceMetodele sistemice reprezintă generaţia a doua, care a apărut prin anii '80; reprezintă generaţia a doua, care a apărut prin anii '80;

- se bazează pe aplicarea teoriei sistemelor în analiza întreprinderii;- se bazează pe aplicarea teoriei sistemelor în analiza întreprinderii;

- sistemul informaţional/informatic este abordat sub două aspecte complementare: datele şi - sistemul informaţional/informatic este abordat sub două aspecte complementare: datele şi prelucrările, care sunt studiate şi modelate independent şi reunite cât mai târziu cu putinţă; prelucrările, care sunt studiate şi modelate independent şi reunite cât mai târziu cu putinţă;

- acordă prioritate datelor faţă de prelucrări; - acordă prioritate datelor faţă de prelucrări;

- respectă cele trei nivele de concepţie introduse prin raportul ANSI/SPARC/X31: - respectă cele trei nivele de concepţie introduse prin raportul ANSI/SPARC/X31: extern, extern, conceptual, internconceptual, intern; ;

- exemple : MERISE, AXIAL, Information Engineering (J. Martin). - exemple : MERISE, AXIAL, Information Engineering (J. Martin).

AvantajeAvantaje: sistemele se axează pe conceptul de bază de date, care oferă mai multă coerenţă, : sistemele se axează pe conceptul de bază de date, care oferă mai multă coerenţă, stabilitate şi elimină redondanţele; stabilitate şi elimină redondanţele;

DezavantajeDezavantaje: deficienţe în modelarea prelucrărilor, posibilitatea apariţiei de discordanţe între : deficienţe în modelarea prelucrărilor, posibilitatea apariţiei de discordanţe între modelele datelor şi ale prelucrărilor. modelele datelor şi ale prelucrărilor.

Metodele orientate obiect (obiectuale)Metodele orientate obiect (obiectuale)

- se constituie în generaţia a treia, apărută prin anii '90; - se constituie în generaţia a treia, apărută prin anii '90;

- conform acestor teorii sistemul informaţional/informatic este perceput ca o structură de - conform acestor teorii sistemul informaţional/informatic este perceput ca o structură de obiecte autonome, ce se organizează şi cooperează între ele; obiecte autonome, ce se organizează şi cooperează între ele;

- un obiect are un anumit comportament, definit prin ansamblul operaţiilor (serviciilor) pe- un obiect are un anumit comportament, definit prin ansamblul operaţiilor (serviciilor) pe

care le poate efectua; datele şi prelucrările prin care este implementat acest comporta-care le poate efectua; datele şi prelucrările prin care este implementat acest comporta-

ment sunt încapsulate (maschate) şi sunt inaccesibile celorlalte obiecte; ment sunt încapsulate (maschate) şi sunt inaccesibile celorlalte obiecte;

- fiecare obiect poate participa la compunerea altor obiecte mai complexe; - fiecare obiect poate participa la compunerea altor obiecte mai complexe;

- fiecare obiect poate interveni în mai multe funcţii sau scenarii funcţionale diferite; - fiecare obiect poate interveni în mai multe funcţii sau scenarii funcţionale diferite;

Avantaje: Avantaje: permite reutilizarea componentelor de program, favorizează modelarea şi utilizarea permite reutilizarea componentelor de program, favorizează modelarea şi utilizarea de obiecte complexe. de obiecte complexe.

Dezavantaje: Dezavantaje: percepţia şi reprezentarea monolitică de tipul " totul este obiect " nu corespunde percepţia şi reprezentarea monolitică de tipul " totul este obiect " nu corespunde întotdeauna realităţii reprezentate.întotdeauna realităţii reprezentate.

Materialul care urmează în continuare se referă la modelele specifice metodelor sistemice.Materialul care urmează în continuare se referă la modelele specifice metodelor sistemice.

Nivele de abstractizare şi modelare în cadrul metodelor sistemiceNivele de abstractizare şi modelare în cadrul metodelor sistemice

Legătura dintre nivelul de la care este privit sistemul informaţional şi modelele care se întocmesc pentru acesta este dată în tabelul de mai jos.

Nivele Date Prelucrari

Conceptual Model conceptual MCD

Model conceptual MCP

Organizaţional Model logic MLD Model organizaţional MOP

Fizic Model fizic MFD Model operaţional MOpP

1.1.2. Modelarea conceptuală a datelor. Modelul entitate-asociere2. Modelarea conceptuală a datelor. Modelul entitate-asociere

1.2.1. Concepte de bază 1.2.1. Concepte de bază

Entitate: Entitate:

- reprezentarea unui "obiect" concret sau abstract care: - reprezentarea unui "obiect" concret sau abstract care:

- aparţine spaţiului problemei de rezolvat (face parte sau este relevant- aparţine spaţiului problemei de rezolvat (face parte sau este relevant

pentru realitatea observată); pentru realitatea observată);

- are o existenţă de sine stătătoare; - are o existenţă de sine stătătoare;

- poate fi identificat în raport cu celelalte obiecte de acelaşi tip. - poate fi identificat în raport cu celelalte obiecte de acelaşi tip.

Exemple: angajat, produs, utilaj, operaţie tehnologică, client, factură Exemple: angajat, produs, utilaj, operaţie tehnologică, client, factură

O entitate este reprezentată printr-un ansamblu de atribute. O entitate este reprezentată printr-un ansamblu de atribute.

Atribut: Atribut: caracteristică sau proprietate a unei entităţi, semnificativă pentru spaţiul problemei decaracteristică sau proprietate a unei entităţi, semnificativă pentru spaţiul problemei de rezolvat.rezolvat.

Entitatea este percepută aici ca un tip de “obiecte”. Entitatea este percepută aici ca un tip de “obiecte”. Fiecare obiect individual constituie o Fiecare obiect individual constituie o realizare a entităţii respective. realizare a entităţii respective.

Atributele au, la rândul lor, aceeaşi conotaţie tipologică, în sensul că despre orice realizare a Atributele au, la rândul lor, aceeaşi conotaţie tipologică, în sensul că despre orice realizare a unei anumite entităţi se cunosc aceleaşi atribute, dar pentru fiecare dintre acestea conţinutul sauunei anumite entităţi se cunosc aceleaşi atribute, dar pentru fiecare dintre acestea conţinutul sau valoarea atributelor respective diferă.valoarea atributelor respective diferă.

Tipuri de valori ale atributelor: Tipuri de valori ale atributelor: un anumit ansamblu de valori, definite fie printr-o proprietate un anumit ansamblu de valori, definite fie printr-o proprietate fie printr-o enumerare.fie printr-o enumerare.

- simplu: - simplu: atunci când pentru o entitate sau o asociere poate lua o singură valoare;atunci când pentru o entitate sau o asociere poate lua o singură valoare;

- repetitiv: - repetitiv: dacă pentru o entitate sau o asociere poate lua mai multe valori (ex: dacă pentru o entitate sau o asociere poate lua mai multe valori (ex: limbi străine cunoscute)limbi străine cunoscute)

Reguli privitoare la atribute:Reguli privitoare la atribute:

- fiecare atribut poate apare într-o singură entitatefiecare atribut poate apare într-o singură entitate (principiul nonredondanţei) (principiul nonredondanţei) - un atribut poate avea numai valori elementare.un atribut poate avea numai valori elementare.

Identificatorul entităţii: Identificatorul entităţii: un atribut sau un grup de atribute care primesc valori unice pentru un atribut sau un grup de atribute care primesc valori unice pentru fiecare realizare a entităţii respective şi pot servi astfel pentru identificarea fără echivoc a fiecare realizare a entităţii respective şi pot servi astfel pentru identificarea fără echivoc a acestora.acestora.

Pentru simplitate se recurge frecvent la Pentru simplitate se recurge frecvent la coduri care sunt atribute construite special astfel coduri care sunt atribute construite special astfel încât să răspundă cerinţelor de identificare (ex: marcă salariat) sau la atribute de tip "număr de încât să răspundă cerinţelor de identificare (ex: marcă salariat) sau la atribute de tip "număr de ordine" sau "număr de apariţie" (ex: numărul de inventar al unui mijloc fix). ordine" sau "număr de apariţie" (ex: numărul de inventar al unui mijloc fix).

În reprezentarea grafică, identificatorul entităţii se subliniază. În reprezentarea grafică, identificatorul entităţii se subliniază.

AsociereaAsocierea: : reprezentarea legăturii sau corespondenţei existente între două sau mai multe reprezentarea legăturii sau corespondenţei existente între două sau mai multe realizări de entităţirealizări de entităţi. .

O asociere nu are existenţă de sine stătătoareO asociere nu are existenţă de sine stătătoare, , depinzând de existenţa realizărilor de entităţi pe depinzând de existenţa realizărilor de entităţi pe care le leagă.; în consecinţă, nu are identificatori specifici.care le leagă.; în consecinţă, nu are identificatori specifici.

O asociere poate avea atribute proprii.O asociere poate avea atribute proprii.

Entităţile care participă la o asociere constituie Entităţile care participă la o asociere constituie colecţia acesteia.colecţia acesteia.

Numărul de entităţi care participă la o asociere formează Numărul de entităţi care participă la o asociere formează dimensiuneadimensiunea sau sau gradul acesteiagradul acesteia (mai (mai mare sau egală cu numărul de entităţi al colecţiei). mare sau egală cu numărul de entităţi al colecţiei).

Cardinalitatea minimală / maximală Cardinalitatea minimală / maximală exprimă modul de participare al realizărilor fiecăreiexprimă modul de participare al realizărilor fiecărei entităţi la asociere ( valori uzuale:0,1; 1,1; 0,n; 1,n ). entităţi la asociere ( valori uzuale:0,1; 1,1; 0,n; 1,n ).

Reprezentarea grafică:Reprezentarea grafică:

ANGAJAT

Marcă

Nume

Prenume

Data nasterii

Salariu

unar

ÎNCADRAT-LA

Data încadrãrii

1,1 0,n

Asociere

Nume asociere

Atribut al asocierii

Cardinalitate

minimalã maximalã

Colecţie: ANGAJAT, COMPARTIMENT

Dimensiune: 2 (asociere binarã)

COMPARTIMENT

Cod compartiment

Den compartiment